Radio România Internațional

Tag: Andreea Pastarnac

  • Jurnal românesc – 03.04.2017

    Jurnal românesc – 03.04.2017

    Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, se va
    deplasa în Marea Britanie, în prima parte a lunii aprilie, pentru a se întâlni
    cu membrii comunităţii româneşti şi cu autorităţile de la Londra. Premierul
    Sorin Grindeanu i-a cerut ministrului să meargă în Regatul Unit în contextul
    ieşirii Marii Britanii din UE şi în condiţiile în care Guvernul român şi-a
    stabilit ca prioritate reprezentarea şi protejarea intereselor cetăţenilor
    români din aceasta ţară. Potrivit uni comunicat al MAE, Andreea Păstârnac va reitera disponibilitatea
    Bucureştiului de a coopera cu autorităţile britanice şi cu instituţiile
    europene pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă românii din Marea
    Britanie.




    Poliţia română de frontieră a anunţat că
    întăreşte, din 7 aprilie, controalele de la intrarea şi ieşirea din ţară. Toate
    persoanele care trec graniţa vor fi verificate în baze de date naţionale şi
    internaţionale, astfel că se prefigurează o creştere a timpilor de aşteptare
    pentru efectuarea formalităţilor de frontieră. Potrivit unui comunicat remis
    presei, vineri, intră în vigoare o modificare a Codului Frontierelor Schengen,
    adoptată de Parlamentul European şi Consiliul Europei, menită să ducă la
    îmbunătăţirea securităţii UE şi a cetăţenilor acesteia. Poliţia română de
    frontieră afirmă că a luat toate măsurile pentru reducerea timpilor de
    aşteptare şi asigurarea unui control operativ şi că a depus toate eforturile
    pentru a asigura un echilibru între securitatea cetăţenilor şi fluenţa
    traficului de călători.




    Medicii români care lucrează
    în străinătate, indiferent dacă şi-au făcut specializarea în ţară sau în altă
    parte, au la dispoziţie, de luni, un organism care să-i consilieze în cazul în
    care vor să revină în România. Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a anunţat
    înfiinţarea, în cadrul Ministerului, a Centrului Naţional de Resurse Umane.
    Ministrul a precizat că are o serie de
    semnale din Germania şi Anglia privind revenirea acasă a unor doctori, după
    anunţul privind majorarea salariilor în sistemul românesc, dar şi în contextul
    creat de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Presa din Marea Britanie
    scrie în această perioadă că lipsa de medici este acută în Regatul Unit şi că
    numărul specialiştilor europeni care au părăsit sistemul a crescut dramatic în
    ultima parte a lui 2016.




    România a obţinut la ediţia din acest
    an a Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, 34 de medalii de aur, 8 de argint şi alte10
    distincţii speciale. La acestea se
    adaugă încă 17 premii oferite de delegaţiile străine, prezente la Ziua
    României organizată în cadrul Salonului.
    Potrivit Ministerului Cercetării şi Inovării, la această ediţie, România a
    participat cu 40 de lucrări, a căror prezenţă a fost finanţată de la buget,
    alături de alte 8 invenţii susţinute din fonduri proprii. În total, la Geneva
    au fost expuse peste 2.000 de invenţii din întreaga lume, de la companii,
    universităţi, organizaţii de stat, inventatori şi cercetători privaţi. Cel mai prestigios eveniment la
    nivel mondial in domeniul inventicii a avut loc in perioada 29 martie -2 aprilie.




    Fondurile de pensii private
    obligatorii din România aveau active în valoare de aproximativ 33,2 miliarde de
    lei, în februarie 2017, în creştere cu aproape 31% faţă de februarie 2016, potrivit datelor
    Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Titlurile de stat deţin cea mai mare pondere în cadrul
    activelor, respectiv 64,1%. Pe locul doi de află acţiunile, cu 20,3%, iar pe
    trei depozitele bancare, cu 6,35% din totalul activelor.

  • Jurnal românesc – 29.03.2017

    Jurnal românesc – 29.03.2017

    Parteneriatul strategic
    dintre SUA şi România va cunoaşte o dezvoltare semnificativă în perioada
    următoare şi din punct de vedere economic, a declarat, miercuri, premierul
    Sorin Grindeanu. El s-a întâlnit cu
    preşedintele Consiliului de Afaceri Americano-Român, Eric Stewart. În opinia
    lui Stewart, în România există numeroase oportunităţi de investiţii pentru
    companiile americane în industria de apărare, în energie, agricultură şi
    sănătate. Delegaţia companiilor americane a oferit premierului român o
    foaie de parcurs, scrisă de experţi de la Washington, cu prevederi referitoare
    la statul de drept, transparenţă şi eficienţă, pe care oamenii de afaceri din
    SUA le consideră prioritare pentru dezvoltarea afacerilor între cele două
    părţi.


    Ministrul
    pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, a discutat, marţi, la
    Washington, cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din SUA despre promovarea
    limbii române, a culturii şi tradiţiilor româneşti. Andreea Păstârnac a explicat
    că această comunitate, de-a lungul a trei sau patru generaţii, este un model de
    conectare la ceea ce înseamnă valorile democraţiei, cu mulţi tineri care
    lucrează la un mare nivel profesional şi care sunt preocupaţi de legătura cu
    România. La Washington, ministrul a
    vizitat şi două comunităţi religioase, pe lângă care funcţionează şi şcoli de
    limba română. Andreea Păstârnac a mai spus că aceste comunităţi organizează
    chiar şi tabere de copii în SUA. In prezent,comunitatea româneasca din SUA este estimată la circa 1
    milion de persoane.


    Raportul ideal pentru România între salariul
    minim brut pe economie şi cel mediu este de 50%, prag care maximizează
    beneficiile în economie şi societate, relevă un studiu recent. Piaţa locală se
    apropie în prezent la un nivel de 44%, mult mai ridicat decât în urmă cu 10
    ani, dar inferior celor din Polonia,
    Slovenia, Ungaria, Letonia şi Lituania, Conform cercetării, începând cu 2004,
    salariul minim în România a fost corelat cu dinamica inflaţiei şi nu cu
    creşterea economică şi a veniturilor, astfel că în 2007 salariul minim
    reprezenta numai aproximativ un sfert (25%) din cel mediu. Dinamica a fost
    diferită de cea medie înregistrată în ţările din regiune, în contextul în care
    ponderea salariului minim în respectivele economii depăşea pragul de
    40%. Ponderea în salariul mediu a sporit între 2013-2016, ritmul de
    creştere fiind unul ridicat comparativ cu economiile din regiune.


    Organizaţia Mondială a Sănătăţii subliniază
    că în România este cel mai important focar de epidemie de rujeolă din Europa,
    din cauza scăderii procentului persoanelor care se vaccinează contra acestei
    boli. În Europa, peste 500 de cazuri de rujeolă au fost semnalate în luna
    ianuarie boala continuând să se răspândească, Focarele epidemice actuale cele
    mai importante sunt localizate în România şi Italia.În perioada ianuarie 2016 – martie2017, în România au fost semnalate
    peste 3.400 de cazuri şi 17 decese, majoritatea în zone unde protecţia prin
    vaccinare este foarte scăzută. Rujeola se poate răspândi oriunde în lume,
    inclusiv în ţări unde boala a fost eradicată. Cele mai expuse sunt persoanele
    nevaccinate sau insuficient vaccinate, indiferent de vârstă.

  • Jurnal românesc – 21.03.2017

    Jurnal românesc – 21.03.2017


    Cetăţenii români care sesizează abuzurile angajatorilor din Italia au nevoie de măsuri care să-i protejeze, afirmă ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac. Ea a precizat că autorităţile italiene au înăsprit legislaţia care condamnă intermedierea şi traficul de forţă de muncă. După vizita făcută săptămâna trecută în Italia, ministrul i-a prezentat premierului Sorin Grindeanu un raport privind situaţia românilor care muncesc în Sicilia. Ea a afirmat că speră ca, în cel mai scurt timp, măsurile agreate cu autorităţile din peninsulă să fie puse în practică în baza unui memorandum. Andreea Păstârnac a mai spus că, pe lângă o campanie de informare, s-a discutat în premieră şi despre posibilitatea trimiterii în Italia de echipe mobile mixte, formate din reprezentanţii Ministerelor Muncii şi de Interne de la Bucureşti. Vizita in Italia a avut loc după ce au fost semnalate numeroase cazuri de exploatare şi agresiune sexuală la care sunt supuse româncele aflate la muncă în fermele din Sicilia.



    Executivul de la Bucureşti este preocupat de situaţia românilor din afara graniţelor nu doar în campaniile electorale, ci zi de zi, declară premierul Sorin Grindeanu. În opinia sa, dincolo de programele guvernamentale, este important ca românii să fie uniţi şi solidari. În privinţa măsurilor necesare pentru ajutarea românilor din străinătate, el a vorbit despre eliminarea taxelor consulare şi de cetăţenie, care a reprezentat un prim pas. Premierul Grindeanu a mai spus că înfiinţarea de noi consulate acolo unde există comunităţi importante de români este o altă soluţie pentru facilitarea accesului la diverse servicii. El a vorbit şi de implementarea unor măsuri care să conducă la creşterea economiei. Astfel, şeful Guvernului a punctat că mulţi dintre românii care trăiesc în afara graniţelor se vor întoarce acasă, pentru că vor avea toate condiţiile pentru a duce o viaţă decentă în România, alături de prieteni şi de familie.



    Secţia Franceză de la Radio România Internaţional a primit Premiul Francofoniei, acordat de Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România. Premiul le-a fost acordat colegilor noştri, luni, cu ocazia Zilei Internaţionale a Francofoniei, pentru contribuţii deosebite la promovarea limbii franceze şi a valorilor francofoniei în România. Cu acest prilej, programe culturale, artistice şi ştiinţifice au fost organizate atât în Bucureşti, cât şi peste hotare, de către misiunile diplomatice ale României. Ziua Internaţională a Francofoniei este marcată, în fiecare an, pe 20 martie. România, froncofonă şi francofilă, este membră a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei din 1993.



    Un batalion condus de SUA, format din peste 1100 de militari, inclusiv români, va fi desfăşurat în nord-estul Poloniei la începutul lunii aprilie, în contextul în care NATO creează o nouă forţă ca răspuns la anexarea Crimeii de către Rusia în 2014. Peste 900 de militari americani, circa 150 de infanterişti britanici şi 120 de soldaţi români fac parte din acest batalion. Formarea sa a fost decisă la Summitul NATO de la Varşovia din iulie 2016, alături de alte trei în ţările baltice. Marea Britanie, Canada şi Germania conduc celelalte trei batalioane din Estonia, Letonia şi Lituania, care urmează să devină operaţionale în iunie. Ele vor beneficia de sprijinul unor state aliate, printre care Franţa. În total, circa 4.000 de militari NATO, susţinuţi de tancuri, alte vehicule blindate, avioane şi echipamente de informaţii de înaltă tehnologie, vor monitoriza şi asigura apărarea în această zonă, în cazul oricărei potenţiale incursiuni ruse.


  • Die Woche 13.03.-17.03.2017 im Überblick

    Die Woche 13.03.-17.03.2017 im Überblick

    Europäische Kommission warnt vor Defizitwachstum Rumäniens


    Die Europäische Kommission warnt davor, dass Rumänien in diesem Jahr das grö‎ßte Defizitwachstum in der EU verzeichnen könnnte. Das auch trotz der Tatsache, dass das Land im vergangenen Jahr das höchste Wirtschaftswachstum in Europa erreichen konnte. Der unlängst der Öffentlichkeit präsentierte Wirtschaftsbericht für Rumänien weise eine Reihe von Widersprüchen auf, sagte die Chefin der Vertretung der Europäischen Kommission in Bukarest, Angela Cristea. Wir stellen zum einen eine Reduzierung der Armut in Rumänien fest, aber gleichzeitig nehmen die Ungleichgewichte in der Gesellschaft zu. Ich glaube, Rumänien weist sogar die grö‎ßte Zunahme des Lohngefälles in der Europäischen Union auf. Und wir beobachten, dass dies kein vereinzeltes Phänomen darstellt, sondern eine Tendenz, die sich bereits 2012 abzeichnete. Übrigens ist diese Tendenz nicht nur für Rumänien spezifisch, sondern kann auch in anderen Mitgliedsstaaten der EU beobachtet werden. Und wir glauben, sie spiegelt die globalen Folgen der Krise wider, die von den Auswirkungen der Globalisierung noch komplizierter gestaltet werden.”



    Die Europäische Kommission geht für Rumänien von einem Defizit von 3,6% des BIP aus, damit wäre das Land auf diesem Gebiet unerwünschter Spitzenreiter. Finanzminister Viorel Ştefan erklärte im Gegenzug, Rumänien habe gute Ergebnisse in der Wirtschaft geliefert. Er versicherte zudem, dass die von der Kommission mit Sorge verfolgten Entwicklungen von der rumänischen Regierung aufmerksam beobachtet werden. Rumänien brauche eine gesunde Wirtschaftspolitik, die das Wachstum der letzten Jahre konsolidieren soll, besonders weil der im Haushalt definierte steuerliche Rahmen manche Risiken beinhalte, haben in Bukarest auch Vertreter des IWF nach einem Treffen mit dem rumänischen Staatschef Klaus Iohannis erklärt. Bukarest müsse den Akzent vom Verbrauch auf Investitionen und Produktion verlegen und eine bessere Abrufquote von EU-Fonds verzeichnen, sagten im Anschluss die IWF-Vertreter.



    EU-Fonds — Erfolg und Misserfolg


    Die Ma‎ßnahmen, die Rumänien treffen muss, um die Abrufquote von EU-Fonds zu steigern haben den Themenschwerpunkt der Gespräche zwischen der EU-Kommissarin für Regionalpolitik Corina Creţu und dem rumänischen Premier Sorin Grindeanu gebildet. Creţu hatte im Vorfeld mitgeteilt, dass Rumänien keine europäische Fonds für den Zeitraum 2014-2020 abgerufen habe. Die EU-Kommissarin machte die rumänischen Behörden darauf aufmerksam, dass das Jahr 2017 für die Abrufung von EU-Geldern ausschlaggebend sei. Laut Einschätzungen der Europäischen Kommission wird die Abrufung der europäischen Fördermittel in der Zeit 2007-2013 90% übersteigen, aus 19 Milliarden Euro schöpfte Rumänien 17 Milliarden ab, erläuterte Creţu. Der Premier Sorin Grindeanu sagte seinerseit, bestimmte Bereiche müssten zugänglich werden, um europäische Finanzmittel anzuziehen, denn diese Fonds stellen den Motor des Wirtschaftswachstums dar.



    Innenministerium stellt Jahresbilanz 2016 vor


    In Rumänien ist die Kriminalität für das fünfte aufeinanderfolgende Jahr erheblich gesunken. Das zeigt die Jahresbilanz 2016, die das Innenministerium diese Woche öffentlich gemacht hat. Laut dieser Bilanz sei die Zahl der Morde, die Fälle von häuslicher Gewalt sowie die Zahl der Raubüberfälle und der Diebstähle gesunken. Letztes Jahr lag auch die Stra‎ßenunfall-Todesfälle unter 2.000, für das vierte aufeinanderfolge Jahr. Zudem wurden Ende Juni 2.663 Kilogramm Kokain beschlagnahmt. Das war die grö‎ßte Drogenmenge, die jemals in Rumänien von den Ermittlungsbehörden erbeutet wurde. Die Drogen wurden nach Rumänien durch den Schwarzmeer-Hafen Constanţa eingeführt. Parallel dazu, hatte das Innenministerium im Jahr 2016 als Priorität die Vorbeugung und den Kampf gegen die Wirtschafts-Kriminalität und die Korruption genannt. So wurden über 200 Gruppierungen der organisierten Kriminalität ausgeschaltet.



    Die rumänsiche Innenministerin Carmen Dan mit Einzelheiten: Die Ma‎ßnahmen, die für die Vorbeugung und Bekämpfung der Steuerhinterziehung, der Korruption und des Schmuggels getroffen wurden, hatten als Ziel die Rückgewinnung des Schadens und das führte zu grö‎ßeren Einnahmen im Haushalt. Die Handlungen des Ministeriums für die Bekämpfung der wirtschaft-finanziellen Kriminalität hatten als Ergebnis die Entdeckung von 32 Tausend Straftaten. Es wurden knapp 4 Milliarden Lei gesichert.” Im Innenministerium fehlt es aber an Personal und das erschwert die Arbeit. Der Professionalismus, die Integrität und die Hingabe der Angestellten führten aber zu diesem guten Ergebnis, fügte die Innenministerin Dan hinzu.



    Rumänische Landwirtschaftsarbeiterinnen in Italien offenbar ausgebeutet


    Eine rumänische Delegation ist diese Woche nach Sizilien gereist, wo laut der britischen Presse Tausende rumänische Landwirtschaftsarbeiterinnen zahlreichen Missbräuchen ausgesetzt werden. Die Ministerin für Belange der Auslandsrumänen Andreea Păstârnac führte Gespräche mit Kommunalpolitikern und Vertretern der Menschenrechtsorganisationen. Dabei einigten sich die rumänischen und italienischen Behörden auf die Gründung eines Zentrums für die Betreuung und Unterstützung von anfälligen Personen und Opfern von Menschenhandel. Auch sollen mehrere mobile Einheiten mit der Unterstützung vor Ort, Beratung und medizinischen Versorgung beauftragt werden.Laut einer am Sonntag von dem britischen Wochenblatt The Observer“ veröffentlichte Reportage werden rund 7.500 mehrheitlich rumänische Landwirtschaftsarbeiterinnen in der Provinz Ragusa in Sizilien zahlreichen Missbräuchen, einschlie‎ßlich Drohungen und sexueller Gewalt ausgesetzt.




  • Nachrichten 17.03.2017

    Nachrichten 17.03.2017

    Bukarest: Der Leiter der IWF-Mission in Rumänien, Reza Baqir, hat am Freitag zum Abschluss seines Besuchs die Schlussfolgerungen zur wirtschaftlichen Entwicklung des Landes präsidentiert. Die Erfolge der letzten Jahre würden langsam gefährdet, warnte er und nannte die aufeinanderfolgenden Steuersenkungen und Lohnerhöhungen als Ursachen. Die Lohnerhöhungen würden die Produktivitätssteigerung übertreffen, hieß es weiter. Der IWF gehe laut Angaben von Baqir von einem Haushaltsdefizit von 3,7% für das laufende Jahr und einem Defizit von 3,9% für das kommende Jahr aus. Auf der Agenda des IWF-Vertreters standen Treffen mit Staatschef Klaus Iohannis und Ministerpräsident Sorin Grindeanu. Derzeit hat Rumänien kein Darlehens-Abkommen mit dem IWF am Laufen, es finden lediglich regelmäßige Beratungsrunden mit den Vertretern der Finanzinstitution statt.



    Bukarest: Rumänien kann für die Modernisierung von 280 Krankenhäusern und medizinischen Einrichtungen auf europäische Fördermittel in Höhe von 250 Millionen Euro zugreifen. Das erklärte in Bukarest die EU-Kommissarin für Regionalpolitik, die Rumänin Corina Creţu. Sie erklärte ferner, es seien bereits 42 Kreiskrankenhäuser identifiziert worden, bei denen in Kürze ein Verfahren zur Rehabilitierung und Erweiterung anlaufen wird. Kommissarin Creţu äußerte abschließend ihre Hoffnung, dass die Bauarbeiten an den drei Regionalkrankenhäusern in Klausenburg, Craiova und Iaşi kommendes Jahr beginnen werden.



    Bukarest: Die Ministerin für Belange der Auslandsrumänen, Andreea Păstârnac, hat am Freitag ihre Ermittlungsreise in der italienischen Provinz Ragusa auf Sizilien fortgesetzt. Dort sind offenbar Tausende rumänische Landwirtschaftsarbeiterinnen zahlreichen Missbräuchen ausgesetzt worden. Păstârnac leitet eine rumänische Delegation, die sich seit Mittwoch in Italien aufhält, vor dem Hintergrund der in der britischen Presse aufdeckten Fälle von Missbrauch und Ausbeutung rumänischer Arbeiternehmer in den Regionen Sizilien und Kalabrien. Bislang führte die rumänische Delegation Gespräche mit Kommunalpolitikern, Vertretern der Menschenrechtsorganisationen und Amtsleitern aus Catania. Rumänien und Italien vereinbarten dabei die Gründung eines Zentrums für die Betreuung und Unterstützung von anfälligen Personen und Opfern von Menschenhandel. Auch sollen mehrere mobile Einheiten mit der Unterstützung vor Ort, Beratung und medizinischen Versorgung beauftragt werden.



    Bukarest: Die Oberstaatsanwältin der Antikorruptionsbehörde DNA, Laura Codruţa Kovesi, nimmt auf Einladung der bulgarischen Kollegen an einem Erfahrungsaustausch am Obersten Gerichtshof in Sofia teil. Vor den bulgarischen Behörden und einer hohen Anzahl an Journalisten und Vertretern der NGOs stellte Kövesi die Rolle der DNA in der Korruptionsbekämpfung vor und stand Rede und Antwort. Sie erinnerte unter anderem daran, dass 2006 an den rumänischen Gerichten 360 Strafverfahren wegen Korruption auf hoher Ebene anhängig waren. Die Anzahl der Angeklagten war vier Jahre später bereits auf 900 angestiegen und 2016 auf 1273. 880 Amtsträger, darunter Minister, Abgeordnete, Bürgermeister und Justizbehörden sind im vergangenen Jahr rechtskräftig verurteilt worden.

  • Jurnal românesc – 13.02.2017

    Jurnal românesc – 13.02.2017

    Comisia
    Europeană a revizuit, în urcare, la 4,4%, estimările referitoare la creşterea
    economiei româneşti în acest an, avansul urmând să încetinească la 3,7% în
    2018, conform previziunilor economice de iarnă publicate, luni, de executivul
    comunitar. In toamnă, CE estima că economia românească va
    înregistra un avans de 3,9% în 2017 şi de 3,6% în 2018. În ceea ce priveşte
    deficitul public, conform noilor estimări, acesta ar urma să ajungă la 3,6% din
    PIB în 2017, pentru ca anul viitor să
    ajungă la 3,9% din PIB. Totodată, Comisia estimează că inflaţia va reveni în
    teritoriul pozitiv în 2017 (1,6%) şi va continua să crească până la 2,9% în
    2018, graţie cererii interne robuste, susţinută de majorarea salariului minim
    pe economie în luna februarie.




    De
    multe ori, cei care sunt departe de casă simt mai intens realitatea din
    România, afirmă ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac. Ea
    a vorbit, într-un interviu pentru Agerpres, despre necesitatea revizuirii
    legislaţiei privind comunităţile de români, dar şi despre cursuri online de
    limba română pentru cei plecaţi în afara graniţelor. Totodată, ministrul a
    menţionat şi programul ”Mass-media de
    limbă română”. Pe de altă parte, Andreea Păstârnac a vorbit, în contextul
    Brexitului, despre iniţiativele ce
    privesc românii din Marea Britanie, ale căror drepturi sunt, în opinia sa, pe
    primul loc atât pe agenda Ministerului Românilor de pretutindeni, cât şi pe pe
    agenda MAE. Este vorba despre un proiect pilot legat de bursa locurilor de
    muncă, care urmează să fie lansat în cooperare cu reprezentanţii
    comunităţii româneşti dar şi al altor comunităţi din Marea Britanie.




    Bulgaria şi România aveau la 1 ianuarie 2017 cele mai mici salarii
    minime pe economie din Uniunea Europeană, 235 euro, respectiv, 275 euro pe
    lună, potrivit celor mai recente date ale Eurostat. 22
    din cele 28 de state membre ale UE au un salariu minim pe economie, spre
    deosebire de Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia, unde acesta
    nu există. Cele mai mari salarii minime pe economie din Uniune sunt în
    Luxemburg (1999 euro), Irlanda (1563 euro) şi Olanda (1552 euro). Eurostat
    precizează că, în 2017, în comparaţie cu 2008, salariul minim pe economie a
    urcat în toate statele membre, cu excepţia Greciei, unde a scăzut cu 14%. Cele
    mai mari creşteri s-au înregistrat în Bulgaria şi România, unde salariul minim
    s-a dublat.




    România a
    pierdut, în total, 3,2 miliarde euro din banii alocaţi de UE pentru perioada de
    programare 2007-2013, reiese din datele autorităţilor de la Bucureşti publicate
    pe site-ul fonduri-ue.ro. Cei mai mulţi bani au fost pierduţi prin Programul
    Operaţional Sectorial (POS) Transport, respectiv peste 973 milioane de euro,
    urmat de POS Mediu cu peste 946 milioane euro şi POS Dezvoltarea Resurselor
    Umane, cu peste 850 milioane euro. Autorităţile de la Bucureşti au majorat gradul de absorbţie a
    fondurilor europene pe cadrul financiar 2007-2013 prin reducerea alocării
    banilor europeni cu 276 milioane euro, la 18,8 miliarde euro.




    PNL
    susţine parafarea unui acord între Spania şi România pentru obţinerea dublei
    cetăţenii, a declarat Cristian Buşoi, prim-vicepreşedintele liberalilor
    responsabil cu relaţiile internaţionale, în contextul participării sale la
    Congresul Partidului Popular, care a avut loc zilele acestea în Spania.
    Subiectul privind acest acord a fost deschis în vara anului 2015 de către
    preşedintele Klaus Iohannis, în timpul unei vizite oficiale la Madrid. De acest
    acord ar putea beneficia cel puţin 900 de mii de români care locuiesc în
    prezent în această ţară şi care, dacă ar dori să obţină cetăţenia spaniolă, nu
    ar mai trebui să renunţe la cea română. Acordul i-ar ajuta, de asemenea, şi pe
    spaniolii care locuiesc în România şi doresc să obţină cetăţenia română.

  • Andreea Păstîrnac, noul ministru pentru Românii de Pretutindeni

    Andreea Păstîrnac, noul ministru pentru Românii de Pretutindeni

    Andreea Păstârnac a preluat mandatul de ministru pentru Românii de Pretutindeni. Membra cabinetului Grindeanu s-a întâlnit, joi, cu fostul ministru delegat, Maria Ligor, cu care a discutat despre prioritățile românilor din afară pe perioada actualului mandat.



    Continuarea proiectelor pentru românii din străinătate



    În cadrul întâlnirii, Maria Ligor a trecut în revistă activitățile derulate anul trecut, în sprjinul românilor din afara granițelor. De asemenea, Andreea Păstîrnac și Maria Ligor au dialogat pe tema proiectelor strategice pentru românii de pretutindeni, dar și despre continuarea programelor de susține a identității românilor din străinătate.



    Născută la 24 septembrie 1967 (Brașov), Andrea Păstărnac, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, activează în diplomație din 1993 când a devenit ataşat la Direcţia Relaţii cu Românii din Afara Graniţelor, Direcţia Orientul Apropiat. Între 2006 și 2011, a fost ambasador al României în Cipru, iar în septembrie 2013 a fost numită ambasador al României în Israel, stat în care PSD a câștigat alegerile parlamentare din 2016.



    Sursa: Agerpres

  • Jurnal românesc – 04.01.2017 UPDATE

    Jurnal românesc – 04.01.2017 UPDATE

    Andreea Păstârnac – ministru pentru Românii de Pretutindeni, a spus că una dintre priorităţile sale va fi continuarea şi aprofundarea programelor dedicate învăţării limbii române în afara graniţelor. De asemenea, a adăugat ea, în cadrul celebrării Centenarului Unirii, îşi doreşte să dea ‘o imagine europeană’ comunităţilor de români din străinătate. Referitor la bugetul ministerului nou înfiinţat, aceasta a arătat că este unul care ‘se bazează foarte mult pe proiecte’. ‘Să nu uităm că relaţia noastră cu diaspora se aseamănă foarte mult cu diplomaţia parlamentară, că suntem în faţa unor voci multiple şi a unor puncte de vedere care au dreptul să se exprime’, a adăugat Andreea Păstârnac. La rândul său, Teodor Meleşcanu, ministru de Externe, a declarat că îşi doreşte adoptarea unei legi privind diaspora. Potrivit lui, una dintre soluţiile pentru o mai bună conlucrare cu diaspora ar trebui să fie adoptarea unei noi legi specifice, care să conţină drepturi pentru cetăţeni, mecanisme de sprijin pentru ei. Meleşcanu a adăugat că necesitatea acestei legi este determinată de faptul că vechea lege este dinainte de aderarea României la UE, aderare care a făcut să avem un număr foarte mare de cetăţeni care trăiesc şi muncesc în alte ţări din Uniune. Potrivit lui, această lege va trebui să conţină drepturile şi libertăţile de care trebuie să se bucure membrii diasporei, facilităţile pe care Guvernul României le oferă pentru reîntoarcerea lor în ţară şi tot ceea ce înseamnă măsuri pentru asigurarea identităţii şi moştenirii lor culturale şi spirituale.

    Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a semnat decretul pentru retragerea cetăţeniei acordate fostului preşedinte român, Traian Băsescu. Anterior, în calitate de deputat al Parlamentului Republicii Moldova, am spus că cetăţenia i-a fost acordată dlui Băsescu în mod ilegal. Traian Băsescu a îndemnat în repetate rânduri la lichidarea statalităţii Republicii Moldova prin anexare la România. Încă din perioada aflării sale în exerciţiul funcţiei de preşedinte al României, acesta a refuzat sa recunoască statalitatea moldovenească şi existenţa poporului moldovenesc, astfel şi-a motivat Dodon decizia. Anterior, fostul preşedinte român a declarat că îl va acţiona în judecată pe Igor Dodon dacă acesta semnează un decret privind retragerea cetăţeniei sale. Traian Băsescu şi soţia sa, Maria, au solicitat cetăţenia Republicii Moldova si au depus pe 8 martie 2016 o cerere în acest sens, cetăţenia fiindu-le acordată pe 9 iunie 2016. Cererea a fost soluţionată în numai trei luni, deşi termenul legal este de un an. Băsescu declara încă din iulie 2013, după o vizită în Republica Moldova, că după ce îşi va termina mandatul de preşedinte al României va cere, poate, cetăţenia moldovenească în semn de respect şi dragoste pentru Republica Moldova şi oamenii ei.

    Marca Dacia a vândut, în 2016, pe piaţa din Franţa, un număr record de peste 110 mii de autoturisme, în creştere cu 13,4% în ritm anual, potrivit datelor publicate de Comitetul constructorilor francezi de automobile. La rândul său, marca Renault a realizat, anul trecut, cea mai bună performanţă comercială în Franţa de după 2011, cu o crestere de 6,6% a vânzărilor de autoturisme, până la 407 mii de unităti. În 2016, Renault a deţinut peste 20% din piata auto franceză, în timp ce Dacia a avut o cotă de aproape 6%. În România, uzina Dacia de la Mioveni a fost preluată de Renault în anul 1999. Relansată în 2004 cu modelul Logan, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană.

  • Jurnal românesc – 04.01.2017

    Jurnal românesc – 04.01.2017

    Andreea Păstârnac – noul ministru pentru Românii de Pretutindeni, a spus că una dintre priorităţile sale va fi continuarea şi aprofundarea programelor dedicate învăţării limbii române în afara graniţelor. De asemenea, a adăugat ea, în cadrul celebrării Centenarului Unirii, îşi doreşte să dea o imagine europeană comunităţilor de români din străinătate. Referitor la bugetul ministerului nou înfiinţat, aceasta a arătat că este unul care se bazează foarte mult pe proiecte. Să nu uităm că relaţia noastră cu diaspora se aseamănă foarte mult cu diplomaţia parlamentară, că suntem în faţa unor voci multiple şi a unor puncte de vedere care au dreptul să se exprime, a adăugat Andreea Păstârnac. La rândul său, Teodor Meleşcanu, noul ministru de Externe, a declarat că îşi doreşte adoptarea unei legi privind diaspora. Potrivit lui, una dintre soluţiile pentru o mai bună conlucrare cu diaspora ar trebui să fie adoptarea unei noi legi specifice, care să conţină drepturi pentru cetăţeni, mecanisme de sprijin pentru ei. Meleşcanu a adăugat că necesitatea acestei legi este determinată de faptul că vechea lege este dinainte de aderarea României la UE, aderare care a făcut să avem un număr foarte mare de cetăţeni care trăiesc şi muncesc în alte ţări din Uniune. Potrivit lui, această lege va trebui să conţină drepturile şi libertăţile de care trebuie să se bucure membrii diasporei, facilităţile pe care Guvernul României le oferă pentru reîntoarcerea lor în ţară şi tot ceea ce înseamnă măsuri pentru asigurarea identităţii şi moştenirii lor culturale şi spirituale.



    Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a semnat decretul pentru retragerea cetăţeniei acordate fostului preşedinte român, Traian Băsescu. “Anterior, în calitate de deputat al Parlamentului Republicii Moldova, am spus că cetăţenia i-a fost acordată dlui Băsescu în mod ilegal. Traian Băsescu a îndemnat în repetate rânduri la lichidarea statalităţii Republicii Moldova prin anexare la România. Încă din perioada aflării sale în exerciţiul funcţiei de preşedinte al României, acesta a refuzat sa recunoască statalitatea moldovenească şi existenţa poporului moldovenesc”, astfel şi-a motivat Dodon decizia. Anterior, fostul preşedinte român a declarat că îl va acţiona în judecată pe Igor Dodon dacă acesta semnează un decret privind retragerea cetăţeniei sale. Traian Băsescu şi soţia sa, Maria, au solicitat cetăţenia Republicii Moldova si au depus pe 8 martie 2016 o cerere în acest sens, cetăţenia fiindu-le acordată pe 9 iunie 2016. Cererea a fost soluţionată în numai trei luni, deşi termenul legal este de un an. Băsescu declara încă din iulie 2013, după o vizită în Republica Moldova, că după ce îşi va termina mandatul de preşedinte al României va cere, “poate”, cetăţenia moldovenească în semn de respect şi dragoste pentru Republica Moldova şi oamenii ei.



    Marca Dacia a vândut, în 2016, pe piaţa din Franţa, un număr record de peste 110 mii de autoturisme, în creştere cu 13,4% în ritm anual, potrivit datelor publicate de Comitetul constructorilor francezi de automobile. La rândul său, marca Renault a realizat, anul trecut, cea mai bună performanţă comercială în Franţa de după 2011, cu o crestere de 6,6% a vânzărilor de autoturisme, până la 407 mii de unităti. În 2016, Renault a deţinut peste 20% din piata auto franceză, în timp ce Dacia a avut o cotă de aproape 6%. În România, uzina Dacia de la Mioveni (sud) a fost preluată de Renault în anul 1999. Relansată în 2004 cu modelul Logan, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană.