Radio România Internațional

Tag: Andreea Pastarnac

  • Jurnal românesc – 30.06.2017

    Jurnal românesc – 30.06.2017

    Andreea
    Păstîrnac, propusă pentru funcţia de ministru pentru Românii de Pretutindeni, a
    primit, joi, aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare reunite de
    politică externă şi pentru comunităţile de români din afara graniţelor. În
    timpul audierilor, Păstîrnac a precizat că jumătate din obiectivele
    Ministerului Românilor de Pretutindeni sunt aproape finalizate. Aceasta a spus
    că obiectivul major al ministerului este sprijinirea limbii române în diaspora,
    prin doi mari piloni – educaţie şi comunicare – şi ei vor rămâne elemente
    strategice ale acestui an, alături de celelalte obiective din programul de
    guvernare. Ea a adăugat că alt obiectiv pe care ministerul il are pentru
    perioada următoare este legea 321 din 2006, care priveşte finanţarea
    nerambursabilă pentru asociaţiile şi organizaţiile din diaspora. Prin această
    lege, ministerul încearcă să schimbe modul în care se acordă finanţare
    asociaţiilor şi propune ca element de noutate posibilitatea de a acorda pe
    termen lung granturi de finanţare pentru a putea implementa politicile faţă de
    diaspora. În ceea ce priveşte situaţiile dificile prin care trec anumite
    familii de români din străinătate, ministrul a spus că acestea sunt în atenţia
    sa.


    Eurodeputata
    Viorica Dăncilă, liderul delegaţiei social-democraţilor români din Parlamentul
    European, se află în perioada 29 iunie – 1 iulie, împreună cu o delegaţie a
    Grupului Socialiştilor şi Democraţilor, în Ragusa (Sicilia), pentru a verifica
    la faţa locului care este situaţia muncitoarelor românce supuse abuzurilor
    angajatorilor. Vizita în Italia a delegaţiei PE vine în urma solicitării făcute
    în acest sens de către eurodeputata PSD, în luna aprilie a acestui an, când
    presa europeană a dezvăluit existenţa acestor abuzuri. Potrivit eurodeputatei,
    acest demers este foarte important pentru a arăta că Parlamentul European nu
    tolerează nicio formă de abuz împotriva femeilor şi că va interveni de fiecare
    dată când apar informaţii despre astfel de realităţi inacceptabile. Din
    delegaţia care s-a deplasat la Ragusa mai fac parte europarlamentari din Spania,
    Belgia, Franţa şi Italia. Membrii delegaţiei se întâlnesc cu reprezentanţi ai
    societăţii civile şi ai organizaţiilor pentru drepturile omului, cu victime ale
    practicilor abuzive ale angajatorilor, cu autorităţi locale şi regionale, dar
    şi cu alte părţi interesate de problema drepturilor femeilor şi prevenirii
    traficului de persoane.


    Fundația
    Națională a Tinerilor Manageri – FNTM oferă pentru românii din străinătate,
    prin comunitatea RePatriot, 100 de locuri pentru studierea Programelor
    e-Learning Antreprenor – 6 module de curs și Întreprinzător în turism – 5
    module de curs. Programele e-Learning se desfăşoară pe parcursul a 6 luni de la
    înscriere, pe platforma www.edusa.ro, prin parcurgerea modulelor de curs
    concepute împreună cu oameni de afaceri, consultanți români şi internaţionali
    și profesori de renume din mediul academic, curricule cu peste 200 de ore de
    teorie, completate de studii de caz, materiale video și momente didactice
    animate. Programele de educație se pot achiziționa din magazinul de educație
    www.edusa.ro, lansat și dezvoltat cu sprijinul FNTM.

  • Jurnal românesc – 14.06.2017

    Jurnal românesc – 14.06.2017


    Românii care călătoresc în interiorul Uniunii Europene şi în ţările din Spaţiul Economic European (SEE) vor plăti convorbirile, mesajele şi SMS-urile la tarife naţionale, începând cu data de 15 iunie, a anunţat Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). De joi, minutele, SMS-urile şi datele consumate în roaming în interiorul Uniunii şi ţărilor din SEE (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein) se vor scădea din resursele naţionale incluse. După epuizarea acestora, consumul va fi tarifat la fel ca în România, în afara propriei reţele, dar în limitele unei utilizări rezonabile. Se realizează astfel trecerea completă la “Roam like at home”, sistemul de tarifare european menit să protejeze utilizatorii de grija facturii de roaming.



    Un cetăţean român a fost rănit în incidentul produs, marţi, la Munchen, acesta fiind internat la o unitate medicală din oraş şi fiind supus unei intervenţii chirurgicale la braţul stâng, a anunţat Ministerul de Externe. Potrivit MAE, Consulatul General al României la München monitorizează situaţia şi păstrează în permanenţă legătura cu autorităţile şi cu reprezentanţii spitalului în care este internat românul rănit, fiind pregătit să acorde asistenţă consulară. Mai multe persoane au fost rănite, inclusiv un agent de poliţie, în urma unor împuşcături ce au avut loc într-o staţie de metrou din oraşul Munchen.



    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a avut o întrevedere, marţi, cu reprezentanţii Congresului Românilor din Serbia. Discuţiile au vizat cererile de finanţare depuse de asociaţiile românesti din Serbia, oportunităţile de colaborare instituţională şi asociativă, precum şi derularea unor programe destinate mass-media de limba română în Serbia. Ministrul i-a invitat, din nou, pe membrii Congresului Românilor din Serbia sa participe la proiectul “Stagiu de formare pentru jurnaliştii de limbă română din Serbia”. Stagiul include întrevederi cu jurnaliştii români cu expertiză pe problematica românilor de pretutindeni, întâlniri cu oficiali ai Guvernului şi Parlamentului României, dar şi vizite practice la studiourile de televiziune din Bucureşti, Craiova şi Timişoara.



    Ambasada României la Washington a găzduit, zilele trecute, o reuniune a corpului consulilor onorifici ai României din SUA, eveniment la care au luat parte şi şefii oficiilor consulare. Scopul reuniuni a fost redefinirea obiectivelor strategice ale consulilor onorifici şi stabilirea priorităţilor lor de acţiune pentru 2017 şi 2018. Ambasadorul român la Washington, George Maior, a subliniat stadiul excelent al relaţiei bilaterale, cu accent pe contribuţia comunităţii româneşti în consolidarea Parteneriatului Strategic, care aniversează în 2017, 20 de ani de existenţă. El a propus înfiinţarea unei asociaţii a consulilor onorifici ai României acreditaţi în SUA, pentru a ajuta la creşterea vizibilităţii şi influenţei ţării, precum şi la o mai bună reprezentare a comunităţilor româneşti de pe teritoriul american. Consulul onorific al României din Seattle a propus introducerea de cursuri de limba română pentru elevii de liceu, indiferent de naţionalitate, iar cel din San Francisco a pledat pentru sprijinirea iniţiativelor companiilor româneşti de IT care doresc să intre pe piaţa americană. Participanţii au analizat posibilitatea implementării acestor proiecte şi în alte state americane, în beneficiul comunităţilor locale. În prezent, în SUA funcţionează 18 consulate onorifice ale României.



    Poliţia de Frontieră reaminteşte că în cazul minorilor cetăţeni români cu domiciliul/reşedinţa în străinătate, care se deplasează însoţiţi în statul în care au domiciliul/reşedinţa, nu mai este necesară prezentarea declaraţiei părinţilor/tutorilor la ieşirea din România. Referitor la condiţiile în care minorii români pot ieşi din ţară, ele sunt aceleaşi ca pentru adulţi, în baza unui document de călătorie valabil – paşaport sau carte de identitate.. Aceştia pot călatori în străinătate dacă sunt însoţiţi de o persoană fizică majoră şi cu acordul părinţilor. Însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii, trebuie să prezinte la controlul de frontieră şi extrasul de cazier judiciar.Acordul părintelui/părinţilor/reprezentantului legal este materializat într-o declaraţie notarială, modelele fiind postate pe site-ul www.politiadefrontiera.ro. Valabilitatea declaraţiei pentru minori poate fi de maximum trei ani, iar din conţinutul ei se elimină obligativitatea menţionării scopului deplasării şi a rutei.


  • Întrevederea ministrului Andreea Păstîrnac cu delegația Congresului Românilor din Serbia

    Întrevederea ministrului Andreea Păstîrnac cu delegația Congresului Românilor din Serbia


    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a avut o întrevedere, marţi, 13 iunie, a.c. cu reprezentanţii Congresului Românilor din Serbia: Predrag Balaşevici – preşedintele Partidului Neamului Românesc, Zavişa Jurj – preşedintele Asociaţiei pentru cultură a românilor/vlahilor Ariadnae Filum din Bor şi Duşan Pârvulovici – preşedintele Centrului pentru Drepturile Omului de la Negotin.



    Discuțiile au vizat cererile de finanțare depuse de asociațiile românești din Serbia, oportunitățile de colaborare instituțională și asociativă, precum și derularea unor programe destinate mass-media de limba română în Republica Serbia.



    Ministrul a reiterat invitația de participare transmisă către membrii Congresului Românilor din Serbia la proiectul Stagiu de formare pentru jurnaliștii de limbă română din Serbia.



    Stagiul include întrevederi cu jurnaliștii români cu expertiză pe problematica românilor de pretutindeni, întâlniri cu oficiali ai Guvernului și Parlamentului României, dar și vizite practice la studiourile de televiziune din București, Craiova și Timișoara.


  • Ministrul Andreea Păstîrnac a avut întâlniri cu membrii comunității românești din Republica Cipru

    Ministrul Andreea Păstîrnac a avut întâlniri cu membrii comunității românești din Republica Cipru

    Cea de a doua parte a vizitei în Republica Cipru a ministrului pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a vizat întâlniri cu membrii comunității românești, ai mass-media în limba română, precum și cu preoții comunității românești.

    La Şcoala Românească din Nicosia, proiect susținut de Alianța Românilor din Cipru*, a avut loc închiderea anului școlar, prilej cu care ministrul Andreea Păstîrnac a oferit diplome de merit elevilor care participă la cursuri, dar și suporturi de curs de învăţare a limbii române, atât manuale, cât şi CD-uri cu lecţii interactive, ca făcând parte din proiectul Limba română, educație și comunicare.

    De asemenea, demnitarul român a participat la lansarea volumului, Relațiile România-Cipru, o istorie ilustrată, scrisă de doamna Elena Lazăr, traducător și editor prestigios, promotor al elenismului în România. Evenimentul a avut loc sub egida Ambasadei României în Cipru.

    * Alianţa Românilor din Cipru a fost infiintata in 1995. Principalul obiectiv este legat de promovarea educației și culturii, derulând 6 școli românești în orașele Nicosia, Limassol, Pafos, Larnaca, Dali și Paralimni.


    Printre obiectivele Alianţei se numară promovarea culturii româneşti şi a unei imagini reale a Românei în Cipru, crearea sentimentului de mândrie şi demnitate naţionala, dezvoltarea solidarităţii intre membrii comunitatii, şi strangerea legaturilor cu Romania.


    Principalele activităţi ale alianţei sunt legate de cultură şi educaţie, manifestari si actiuni comune, atat in domeniul promovarii valorilor culturale si spirituale romanesti, dar si pentru marcarea unor evenimente importante in istoria poporului roman (indeosebi Ziua Nationala a Romaniei).

  • Vizita ministrului pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, în Republica Cipru

    Vizita ministrului pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, în Republica Cipru

    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, s-a aflat într-o vizită de lucru în Republica Cipru, în perioada 9 -11 iunie, a.c.

    În cursul zilei de 9 iunie, ministrul a avut o întrevedere cu Photis Photiou, consilier prezidențial, cu rang de ministru, pentru probleme umanitare și pentru ciprioții din afara granițelor. Discuțiile au vizat colaborarea bilaterală privind diaspora românească existentă în Cipru și posibilitățile de a sprijini comunitatea cipriotă din România. Consilierul prezidențial a oferit ca exemplu de bune practici modele de cooperare bilaterală și trilaterală, propunând un sistem similar și pentru acțiuni româno-cipriote viitoare.

    De asemenea, a fost convenită lansarea de negocieri pentru un viitor memorandum de înțelegere în acest domeniu. Un alt subiect l-a reprezentat cooperarea în sectorul social, unde atragerea tinerilor în promovarea și menținerea identității este esențială pentru ambele comunități.

    În continuarea vizitei, ministrul român s-a întâlnit cu doamna Zeta Emilianidou, ministrul muncii și asigurărilor sociale. Au fost abordate teme legate de protecția drepturilor românilor aflați în afara granițelor, partea cipriotă aducând în atenție și date statistice despre situația lucrătorilor români din Cipru. În egală măsură, s-a discutat despre o posibilă colaborare bilaterală pe această latură pentru a se asigura sprijinul și protecția muncitorilor români din teritoriu.

    Demnitarul român a avut o întrevedere și cu doamna Fotini Papadopoulou, președinte al organizației Crucea Roșie din Cipru, alături de care a discutat despre comunitatea românească din statul cipriot și problemele cu care aceasta se confruntă, precum și posibilitatea unei colaborări in domeniul situațiilor umanitare.

  • Jurnal românesc – 09.06.2017

    Jurnal românesc – 09.06.2017

    În perioada 6 – 8 iunie, ministrul pentru românii de
    pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a efectuat o vizită la Bruxelles. Cu acest
    prilej, oficialul român a avut întrevederi cu reprezentaţii mediului asociativ
    din Belgia, precum Casa de Cultură Belgo-Română, EuropaNova Bruxelles,
    Comunitatea Românilor din Belgia, Centrul de Expertiză Europeană sau Societatea
    Globală a Tinerilor Profesionişti şi Studenţi Români. De asemenea, Andreea
    Păstîrnac s-a întâlnit cu exponenţi ai mediului de afaceri, membri ai mediului
    studenţesc şi ai clerului românesc din teritoriu, precum şi cu reprezentanţii
    mass-media de limba română. În acest context, MRP a lansat programul Limba
    română, educaţie şi comunicare şi în Belgia, după ce a fost lansat în Italia
    şi urmează în Spania. Astfel, au fost distribuite asociaţiilor româneşti
    manuale şi suporturi de curs în limba română pentru clasele primare, însoţite
    de CD-uri cu lecţii pentru predare interactivă. Totodată, ministrul a susţinut
    sesiuni de informare şi prezentare a obiectivelor şi prerogativelor
    ministerului, evidenţiind acţiunile dedicate promovării şi menţinerii limbii
    române, ca element identitar, în domeniul educaţiei, mass-media, precum şi în
    viaţa cotidiană. Discuţiile au vizat şi eforturile depuse de Guvernul de la
    Bucureşti prin programele dedicate reinserţiei românilor care decid să se
    întoarcă în ţară, precum proiectul platformă derulat de MRP – Bursa locurilor
    de muncă, sau proiectul Diaspora Start-up. Au fost prezentate liniile de finanţare,
    procesul şi documentaţia necesară în vederea accesării de fonduri
    nerambursabile prin MRP, precum şi noile schimbări legislative aduse de
    minister, dar şi prin Strategia naţională privind relaţia cu românii de
    pretutindeni 2017 – 2020 şi impactul acestora asupra relaţiei dintre
    instituţiile statului român şi comunităţile româneşti din afara graniţelor.


    Pe 24 iunie va avea loc, la Atena, Conferinţa RePatriot unde antreprenori
    români de succes din România şi Grecia vor discuta despre cum să valorifici
    oportunităţile de afaceri de acasă. În cadrul evenimentului se vor expune
    picturile inspirate din datinile şi obiceiurile româneşti ale lui Gabriel
    Grama, un pictor român foarte cunoscut în Grecia şi nu numai, şi fotografiile
    lui Radu Buraga, care sunt în legătură directă cu portul popular, ia
    românească. RePatriot este o platformă de inspiraţie şi informaţie care îşi
    propune să faciliteze accesul românilor din străinătate la oportunităţile din
    ţară. Ea construieşte instrumente de sprijin, oferă consiliere, mentorat,
    educaţie de afaceri. Conferinţa va reuni ca speakeri antreprenori din România
    şi Grecia, care vor prezenta studii de caz şi poveşti de succes, precum şi
    modalităţi concrete de dezvoltare a unei afaceri în ţară. În perioada 19 – 21
    mai, Repatriot s-a întâlnit cu intreprinzătorii români din Norvegia, la Oslo şi
    Bergen.


    CFR Călători a lansat, vineri, programul estival Trenurile Soarelui, în
    cadrul căruia peste 40 de trenuri vor asigura legături din toată ţara către
    staţiunile de la Marea Neagră şi Delta Dunării, până pe 10 septembrie. Zilnic,
    din Bucureşti spre Constanţa vor pleca 20 de trenuri, 11 dintre ele având
    destinaţia Mangalia, cu opriri în toate staţiunile de pe litoral. Preţul unui
    bilet este între 30 şi 60 de lei, însă dacă sunt cumpărate din timp, se
    beneficiază de reduceri între 10 şi 25%. Trenurile care circulă cu viteză
    sporită fără opriri intermediare între Bucureşti – Constanţa şi retur, ajung la
    destinaţie în aproximativ două ore. Totodată, pentru a facilita accesul
    turiştilor în Delta Dunării, un tren direct InterRegio va circula suplimentar
    pe ruta Bucureşti – Tulcea şi retur.

  • Priorităţi pentru românii din afara graniţelor ţării

    Priorităţi pentru românii din afara graniţelor ţării

    După 1989, relaţiile cu românii de pretutindeni au devenit o
    preocupare constantă a autorităţilor de la Bucureşti, atât în contextul
    aprofundării relaţiilor bilaterale cu statele pe teritoriul cărora există
    comunităţi româneşti sau care aparţin filonului cultural românesc, cât şi în
    condiţiile în care protejarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor
    naţionale s-a consacrat drept una dintre priorităţile permanente ale guvernelor
    post-decembriste şi ale instituţiilor europene. Astfel, păstrarea, dezvoltarea
    şi afirmarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase a
    românilor din vecinătate şi emigraţie a fost, în ultimele aproape trei decenii,
    unul dintre obiectivele strategice de politică externă a României – este
    poziţia declarată a Bucureştiului.

    Noul minister
    pentru relaţia cu românii de pretutindeni este o instituţie extrem de
    ambiţioasă astăzi pentru că vom încerca să depăşim modalitatea de a lucra doar
    prin proiecte cu organizaţiile românilor de pretutindeni, vom încerca sa găsim
    modalităţi de a transforma tematica la care se referă fiecare comunitate.
    – anunţa, la început de an şi de mandat, ministrul de resort Andreea Păstârnac. Fiecare comunitate, în conformitate cu locul în care se
    află, este adâncită în problemele sale, extrem de importante, vitale de multe
    ori daca vorbim despre românii din jurul graniţelor, dacă vorbim despre românii
    din Marea Britanie care vor fi afectaţi de Brexit, dar, în acelaşi timp, există
    teme care îi unesc pe aceşti români aflaţi pe alte meridiane, adăuga Andreea
    Păstârnac. Ea pleda pentru dialog între aceste comunităţi astfel încât cele
    care au avut proiecte extraordinare să
    poată fi luate drept model de altele.

    Invitată recent la Radio România, la
    câteva luni de la preluarea mandatului, ministrul Andreea Păstârnac a făcut o
    trecere în revistă a problemelor cu care se confruntă diaspora română: Vorbind despre românii aflaţi în
    afara graniţelor vorbim despre o multitudine de probleme şi problematici,
    deoarece aproape o treime din populaţia activă a României de astăzi se găseşte
    în afara graniţelor. Dar primul nostru gând merge spre problemele ridicate de
    identitate, spre problemele legate de ceea ce ne face să fim români şi, în mod
    normal, către limba română. Alături de identitate, una din preocupările noastre
    este legată de drepturile cetăţenilor români aflaţi astăzi în străinătate,
    marea majoritate la muncă. Prima noastră preocupare a mers spre numărul mare de
    români aflaţi în Marea Britanie care, datorită a ceea ce numim simplu Brexit,
    îşi văd statutul profesional, statutul social, statutul pe piaţa de muncă supus
    la diferite încercări. De asemenea, alte grupuri de români aflaţi la muncă îşi
    văd drepturile periclitate. În acelaşi timp trebuie să spunem că e foarte
    important, este o prioritate să continuăm campaniile desfăşurate împreună cu
    căteva ministere – Ministerul Muncii, Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor
    Externe – de a informa cetăţenii români asupra faptului că ei sunt primii
    stăpâni ai drepturilor lor. Ei sunt cei care nu trebuie să renunţe la
    drepturile lor pentru a fi respectaţi de ceilalţi.

    Numărul total al
    românilor plecaţi să muncească în afara graniţelor ţării este dificil de
    cuantificat, însă din datele primite de la autorităţile statelor membre ale UE
    şi din diverse studii realizate rezultă că este vorba de câteva milioane. Cei
    mai mulţi au ales Italia şi Spania ca ţară de destinaţie, pe a treia poziţie
    aflându-se Marea Britanie. Andreea Păstârnac a
    explicat că educaţia este principala problemă cu care ministerul pe care îl
    conduce se confruntă, pentru că mulţi copii români sunt născuţi în alte state
    şi nu mai învaţă limba română: Ne-am
    propus să sprijinim asociaţiile de voluntari, şcolile parohiale care predau
    astăzi limba română în mod voluntar. Trebuie reţinut că un număr foarte mic din
    tinerii care sunt şcolarizaţi astăzi în special în cele două mari state
    europene unde sunt marile noastre comunităţi, aşadar un număr mic dintre elevii
    şcolarizaţi reuşesc să înveţe astăzi limba română. Încercăm, într-un program
    comun cu Ministerul Educaţiei Naţionale, să facem posibil ca manualul, clasicul
    abecedar, manualul de limba română să ajungă în aceste şcoli, atât în forma sa
    clasică, cât şi în forma sa digitală, care este foarte importantă. Sunt tineri
    care învaţă astăzi pe foi xerocopiate de către voluntarul care face tot ce
    poate ca să-I sprijine. În acest program încercăm să-i ajutăm şi pe voluntari,
    să ajutăm şcolile parohiale, să încercăm să venim cu programe de pregătire.

    Programe
    care să fie cât mai apropiate de o viitoare curicula a limbii române în diaspora. Unul dintre elementele
    principale de coeziune a comunităţilor româneşti este reprezentat de existenţa,
    în cadrul acestora, a şcolilor duminicale sau de week-end. Acestea activează pe
    lângă parohiile creştine şi în cadrul asociaţiilor reprezentative ale românilor
    din străinătate.

  • Bukarest feiert Tag der Rumänen von Überall

    Bukarest feiert Tag der Rumänen von Überall

    Schon am Ende des 19. Jhs definierte die Historiographie der Epoche Rumänien als ein Land, das von Rumänen umgeben ist. 150 Jahre später hat sich die Lage nicht viel verändert. In der Moldaurepublik leben über zwei Millionen Rumänen, während in der Ukraine, auf den rumänischen Territorien, die von Stalin an Moskau 1940 annektiert wurden, fast 500 tausend Rumänen leben. Laut den Einschätzungen, die aber nicht offiziell sind, und die nicht immer mit den Volkszählungen des States übereinstimmen, leben weitere hunderttausende Rumänen in den Nachbarländern Serbien, Bulgarien und Ungarn.



    In den Balkanen leben Arumänen, Meglenische Walachen und Istrorumänen, die, Linguisten zufolge, Dialekte der rumänischen Sprache sprechen. Neben dieser historischen Gemeinschaft, die circa zweitausend Jahre alt ist, gibt es eine immer zahlreichere Diaspora aus Kanada, den USA bis nach Spanien und Italien. Heute leben in der Diaspora rund vier Millionen Rumänen. Einige sind ehemalige verbannte Antikommunisten, die im dritten Alter sind, andere Jugendliche, die einen gut bezahlten Job und ein besseres Leben suchen. 2015 wurde offiziell beschlossen, dass Bukarest alle im Ausland lebenden Rumänen feiern soll. Der Tag der Rumänen von überall wird am letzten Sonntag des Monats Mai zelebriert.




    In einer Botschaft zum Tag der Rumänen von Überall sagte Staatspräsident Klaus Iohannis, er wünsche, dass die Rumänen von überall einander unterstützen und gemeinsam an den wichtigen Entscheidungen, die ihr Leben bestimmen, teilnehmen sollten.Die beste Weise, in der der Staat ihren Beitrag anerkennen kann, sei ihnen zu dienen. Der Staatspräsident erinnerte daran, dass einige Fortschritte durch on-line Konsular- Dienste gemacht, dass die Prozeduren für die Anerkennung der Diplome vereinfacht wurden, dass die Rückkehr ins Land durch unternehmerische Initiativen unterstützt werde. Trotzdem gebe es noch eine Menge zu tun.




    Die Ministerin für die Rumänen von Überall Andreea Păstârnac erklärte ihrerseits, die Gründung von rumänischen Schulen im Ausland, ihre Ausstattung oder die Erhöhung der Zahl der rumänsichen Bücher sei für die Bewahrung der linguistischen Identität wesentlich. Der rumänische Bildungsminister Pavel Năstase warnte, dass in letzter Zeit immer mehrere Familien wegen der Wirtschaftskrise nach Rumänien zurückgekommen seien. Die im Ausland geborenen oder lebenden Kinder hatten Probleme was ihre Integration anbelangt. Er fügte hinzu, Bukarest stelle zur Verfügung der Rumänen von überall 5.879 Plätze in Universitäten und 1.800 fürs Gymnasium, die vom Staat finanziert werden. Ermutigt wird ebenfalls auch die Entwicklung der Partnerschaften zwischen den Unis in Rumänien und jenen in Ländern, wo kompakte rumänische Gemeinschaften leben, sowie die Entwicklung der Lehrstühle für Rumänisch.

  • Ziua Românilor de Pretutindeni

    Ziua Românilor de Pretutindeni

    Încă de la sfârşitul secolului al
    19-lea, când afirmarea identităţii naţionale domina ideologic Europa,
    istoriografia epocii definea România drept o ţară
    înconjurată de români. Un veac şi jumătate mai târziu, situaţia nu e fundamental
    diferită. Sunt peste două milioane şi jumătate de consâgeni în Republica
    Moldova şi aproape o jumătate de milion în Ucraina, pe teritoriile româneşti
    răsăritene anexate de Moscova lui Stalin în 1940, în urma unui ultimatum. Sunt,
    însumaţi, potrivit unor evaluări neoficiale, care nu concordă întotdeauna cu
    recensămintele operate de stat, alte sute de mii în ţările vecine – Serbia,
    Bulgaria, Ungaria.

    Sunt, în Balcani, aromânii, meglenoromânii şi istroromânii,
    despre care lingviştii spun că vorbesc dialecte ale limbii române. Pe lângă
    aceste comunităţi istorice, vechi de circa două milenii, există o tot mai
    numeroasă diasporă românească, răspândită din Canada şi Statele Unite până în
    Spania şi Italia. Fie, tot mai puţini, foşti exilaţi anticomunişti, ajunşi la
    vârsta a treia, fie, tot mai numeroşi, tineri şi foarte tineri, plecaţi, mai
    ales în ultimul deceniu, în căutarea unor slujbe mai bine plătite şi a unei
    vieţi mai confortabile, românii din diaspora însumează, azi, circa patru milioane
    de suflete. Din anul 2015, Bucureştiul oficial a decis să-i omagieze pe aceşti
    conaţionali de pe tot mapamondul prin instituirea unei Zile a Românilor de
    Pretutindeni, celebrată în ultima duminică a lunii mai.

    Românii de pretutindeni
    trebuie să se susţină reciproc şi să participe la luarea deciziilor care le
    afectează viaţa – a apreciat preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj
    transmis cu acest prilej. El spune că maniera cea mai bună în care statul le
    poate recunoaşte contribuţia este să se pună în slujba lor. Preşedintele
    aminteşte că s-au făcut unele progrese prin oferirea de servicii consulare
    online, simplificarea recunoaşterii diplomelor, susţinerea întoarcerii în ţară
    prin antreprenoriat, dar admite că mai sunt multe de făcut.

    Ministrul pentru
    românii de pretutindeni în Guvernul de la Bucureşti, Andreea Păstârnac, afirmă,
    la rândul ei, că existenţa şcolilor de limbă română în statele de rezidenţă ale
    românilor de pretutindeni, precum şi dotarea acestora cu material didactic ori
    îmbunătăţirea fondului de carte românesc sunt esenţiale pentru păstrarea
    identităţii lingvistice. Colegul ei de la Educaţie, Pavel Năstase, avertizează
    că, în ultima vreme, din cauza crizei economice mondiale, tot mai multe familii
    au revenit în România şi au întâmpinat probleme cu integrarea copiilor născuţi
    sau crescuţi în străinătate. El a menţionat că Bucureştiul pune la dispoziţia
    românilor de pretutindeni 5.879 de locuri pentru învăţământul universitar şi
    1.800 în cel preuniversitar, finanţate de la bugetul de stat. E, de asemenea,
    încurajată dezvoltarea parteneriatelor între instituţiile de învăţământ
    superior din România şi cele din ţările în care există comunităţi compacte de
    români, precum şi dezvoltarea lectoratelor de limbă română în străinătate.

  • Jurnal românesc – 29.05.2017

    Jurnal românesc – 29.05.2017

    Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, duminică, într-un mesaj
    transmis cu prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni, că îşi doreşte ca aceştia
    să se susţină reciproc şi să participe la luarea deciziilor care le
    afectează viaţa. Cu atâţia români aflaţi acum peste hotare, cea mai bună manierăîn care
    statul le poate recunoaşte contribuţia este să se pună în slujba
    lor    , a
    declarat preşedintele
    Iohannis. Acesta aminteşte căîn 2016 s-au făcut unele
    progrese privitoare
    la oferirea de servicii consulare online, simplificarea
    recunoaşterii diplomelor şi susţinerea întoarcerii în ţară prin
    antreprenoriat, dar admite că mai sunt multe de făcut.

    Ziua Românilor de Pretutindeni să ne aducă mai aproape unii de alţii şi să ne
    fortifice conştiinţa faptului că identitatea românească a noii
    generaţii porneşte de acasă    , a declarat şi ministrul pentru Românii
    de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac. Ziua Românilor de Pretutindeni este
    sărbătorită, începând cu anul 2015, în ultima duminică a lunii mai. Anul
    acesta, ea a fost dedicată educaţiei, pentru a pune în lumină
    contribuţia voluntarilor implicaţi în programele de predare în limba
    română, precum şi importanţa limbii materne ca element identitar pentru
    generaţiile tinere din afara graniţelor. Dovezi ale priorităţii pe care
    ministerul de resort de la Bucureşti o acordă educaţiei în limba
    română o reprezintă proiecte precum seminarul Limba română mai
    aproape de casă, maratonul media de cunoaştere de către
    opinia publică a iniţiativelor din domeniul educaţiei sau programul intitulat
    Limba română- Educaţie şi Comunicare, prin care cadrele didactice, pentru
    început din Spania, Italia şi Marea Britanie, sunt sprijinite cu suporturi de
    curs şi sesiuni de pregătire. Ministrul Educaţiei, Pavel Năstase, a
    declarat că îşi doreşte ca reţeaua de profesori ce predau limba română în străinătate să se
    extindă, iar această materie să fie inclusă în programa şcolilor
    din afara ţării unde sunt comunităţi mari de români. Potrivit statisticilor, există,
    în prezent, peste 12 mii de elevi şi 134 de profesori care predau limba română.
    Anul trecut, în Spania au absolvit peste 7.000 de elevi români, iar în Italia
    peste patru mii.




    Vă reamintim că 75 de cetăţeni români rezidenţi în Italia au
    solicitat şi au primit adeverinţele necesare pentru a-şi putea înscrie
    candidatura la alegerile locale din Peninsulă. Potrivit evidenţelor autorităţilor
    române, solicitanţii nu au nicio interdicţie în ceea ce priveşte
    exercitarea drepturilor electorale. Dintre cei 75 de potenţiali candidaţi, 51
    sunt femei şi 24 bărbaţi. Scrutinul local va avea loc pe 11 iunie, în peste o mie de
    localităţi.




    Ministrul Andreea Păstîrnac a declarat, duminică, referindu-se la
    cazul Cameliei Smicală, că la nivelul comitetului interministerial care
    gestionează acest subiect se încearcă trimiterea în Finlanda a unor experţi de
    la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului care să intre în dialog
    cu specialiştii finlandezi cât mai curând. Doctoriţa Camelia Smicală, stabilită
    de 12 ani în Finlanda, a fost condamnată la şase luni de arest pentru defăimarea
    autorităţilor atunci când executorii judecătoreşti i-au luat copiii. Autorităţile
    finlandeze au declarat că sunt preocupate de asigurarea unui mediu sigur de viaţă pentru
    toţi copiii, iar sistemul de asigurare a drepturilor sociale se bucurăîn
    Finlanda de o largă recunoaştere pe plan internaţional.

  • May 28, 2017 UPDATE

    May 28, 2017 UPDATE

    DAY May 28th was the Day of the Romanians Around the World celebrated every year in the last Sunday of May through a series of cultural events staged in Romania and abroad. According to statistics over 2 million Romanians have found legal employment abroad, mostly in EU countries. The largest Romanian communities are in Spain and Italy, countries, which on Sunday saw cultural events aimed at marking this special day. Numerous Romanian students, artists and teachers from abroad convened in Bucharest on Sunday to participate in a seminar entitled “The Romanian Language closer to home”. In her address, the Minister of the Romanians Around the World, Andreea Pastarnac has emphasized the state support to the Romanian schools abroad so that they may keep their linguistic identity. In a message on this occasion, Romanian president Klaus Iohannis said he wished the Romanians living outside the country back each other and get involved in making decisions that can change their lives.



    ROWING The Romanian women’s eight on Sunday walked away with gold from the European Rowing Championships in Racice, the Czech Republic. Also on Sunday the Romanian double became the competition’s gold medallist while the Romanian men’s four stepped onto the second step of the podium. Romania has sent to Racice its largest delegation in the past 12 years, being represented by no less than 39 athletes.



    FOOTBALL FC Voluntari, a football side from southern Romania have won the finals of Romania’s Football Cup for the first time in the club’s history. On Saturday night in Ploiesti, southern Romania, Voluntari secured a 5-3 win against Astra Giurgiu following the penalty shootout. FC Voluntari will further take on FC Viitorul in Romania’s Supercup.



    MARATHON Romanian-born athlete Raphael Igrisianu, who has been living in Germany for the past 20 years and who holds the world record of running with a basketball, on Saturday won the International Marathon in Sibiu, central Romania. He covered the distance in two hours and 52 minutes in support for a cultural project aimed at educating children through music. Igrisianu has so far run in 60 international marathons being one of the best-known Romanian marathoners. 32 hundred people from Romania and abroad ran in the Sibiu marathon race.



  • Întrevederea ministrului pentru românii de pretutindeni cu ambasadorul Confederaţiei Elveţiene

    Întrevederea ministrului pentru românii de pretutindeni cu ambasadorul Confederaţiei Elveţiene

    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, l-a primit astăzi, 11 mai a.c. pe ambasadorul Confederaţiei Elveţiene în România, excelenţa sa Urs Herren.

    Discuţiile au vizat efectele activării clauzei de salvgardare prevăzută în Acordul privind libera circulaţie asupra comunităţii de români din Elveţia. Partea română a semnalat preocuparea faţă de situaţia cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul statului elveţian şi a discutat modul în care se aplică recenta măsură a autorităţilor elveţiene.

    În acest context, ambasadorul Elveţiei la Bucureşti a explicat faptul că această măsură a fost aplicată şi altor state ale Uniunii Europene, etapizat, respectiv în anul 2012 pentru cetăţenii UE 8 şi în 2013 pentru cetăţenii UE 17. De asemenea, E.S. Urs Herren a dat asigurări că măsura vizează doar permisele noi de tip B şi nu se va aplica pentru reînnoirea celor deja existente şi nici pentru obţinerea permiselor de tip L. Din discuţii a rezultat faptul că în perioada următoare cetăţenii români vor putea aplica pentru rezidenţă temporară pentru o perioadă de 1 an, urmând ca aceasta să fie prelungită după caz.

    Ambele părţi au convenit asupra importanţei menţinerii şi amplificării dialogului bilateral având în vedere noile reglementări, precum şi asupra unei serii de acţiuni care să vină în sprijinul cetăţenilor români aflaţi în Confederaţia Elveţiană.

  • Jurnal românesc – 11.05.2017 UPDATE

    Jurnal românesc – 11.05.2017 UPDATE

    Comisia Europeană şi-a exprimat
    regretul faţă de decizia Guvernului elveţian de a limita, timp de un an,
    accesul muncitorilor români şi bulgari pe piaţa muncii din Elveţia. Autorităţile
    din Elveţia au anunţat, miercuri, că suspendă acordarea permiselor de şedere
    între unu şi cinci ani pentru cetăţenii români şi bulgari, după ce numărul
    acestor permise s-a triplat în ultimele 12 luni faţă de media perioadei
    anterioare. Un responsabil elveţian a comunicat Ministerului de Externe de la
    Bucureşti că limitarea accesului pe piaţa muncii se va face pentru cel puţin un
    an şi poate fi reînoită până în iunie 2019. Rămân nerestricţionate permisele de
    stabilire şi cele de şedere de până într-un an. Fostul ministru delegat pentru
    relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, şi-a exprimat regretul cu
    privire la decizia autorităţilor elveţiene şi, totodată, speranţa că aplicarea
    acestei măsuri restrictive pe piaţa muncii va fi limitată la anul 2017, cu atât
    mai mult cu cât numărul cetăţenilor români care au solicitat, pe parcursul
    perioadei recente, acest tip de permise de muncă este relativ redus. Şi MAE
    şi-a exprimat regretul cu privire la decizia luată de partea elveţiană, care nu
    se încadrează în spiritul parteneriatului cu UE, privind respectarea liberei
    circulaţii a persoanelor şi a forţei de muncă şi nediscriminarea cetăţenilor
    europeni. Elveţia nu este membră a Uniunii, dar are cu blocul comunitar
    acorduri de cooperare, inclusiv privind libera circulaţie a persoanelor.


    Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu ambasadorul Italiei la
    Bucureşti, Marco Giungi. Potrivit unui comunicat al Administraţiei
    Prezidenţiale, la întâlnirea cu oficialul italian, şeful statului român a
    subliniat importanţa menţinerii la un nivel ridicat a relaţiilor privilegiate
    existente între cele două ţări. Ambasadorul a dat asigurări că guvernul ţării
    sale apreciază contribuţia valoroasă a comunităţii româneşti la dezvoltarea
    societăţii italiene. La rândul său, Klaus Iohannis a apreciat că cele două
    comunităţi – română în Italia şi italiană în România – reprezintă pilonii
    punţii de legătură existente între cele două ţări. El şi-a exprimat
    speranţa în menţinerea bunei colaborări cu partea italiană în vederea
    soluţionării problemelor cu care se confruntă comunitatea românească în Italia.


    Ministrul pentru Românii de Pretutindeni,
    Andreea Păstîrnac, a avut o întrevedere cu preşedintele şi cu vicepreşedintele
    Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul finlandez, Kari Tolvanen şi,
    respectiv, Eva Biaudet. Principala
    tema discutată a fost cazul doctorului român cu dublă cetăţenie Camelia Smicală. Partea română
    a solicitat sprijinul autorităţilor finlandeze pentru menţinerea identităţii
    etnice şi lingvistice a celor doi copii, aflaţi în custodia serviciilor sociale
    finlandeze. În acest sens, s-a propus participarea minorilor la o serie de
    activităti desfăşurate în limba română, prin intermediul asociaţiilor
    reprezentative româneşti din Finlanda.
    La rându-le, reprezentanţii
    finlandezi au asigurat susţinerea interesului superior al copiilor, sub rezerva
    respectării cadrului legislativ naţional. Camelia Smicală a fost dată în
    judecată pentru defăimarea autorităţilor, respectiv a executorilor
    judecătoreşti care au intervenit în forţă, în urmă cu doi ani, pentru a-i
    prelua cei doi copii ai săi (10 şi 11 ani). Camelia
    Smicală
    s-a stabilit de 12 ani în Finlanda şi, în urma divorţului, soţul finlandez a
    reclamat-o că intentionează să plece în România, motiv pentru care, în 2015,
    autoritătile finlandeze au preluat copiii.
    Condamnarea a stârnit un val de reacţii de susţinere din partea românilor din
    ţară şi din Diaspora.


    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni va organiza, pe 28 mai, un eveniment dedicat
    educaţiei în limba română şi eforturilor pe care le face Statul român pentru
    păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice. Comunităţile de români din
    străinătate vor primi, în continuare, sprijin din partea Ministerelor pentru
    Românii de Pretutindeni şi Educaţiei, astfel încât să-şi păstreze identitatea
    românească în ţările în care s-au stabilit. Şcolile duminicale din diaspora şi
    cursurile de limbă, literatură, cultură şi civilizaţie românească le oferă
    copiilor români posibilitatea de a păstra legătura cu limba maternă – a
    declarat ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac. Pe de altă
    parte, MRP a decis să organizeze mai multe seminarii de informare şi instruire
    a cetăţenilor români aflaţi în afara graniţelor pentru a-i familiariza cu
    procedurile, cadrul legal şi documentele necesare depunerii şi implementării cu
    succes a proiectelor.Primul seminar
    de pregătire va avea loc la Milano, pe 13 mai, la sediul Consulatului General,
    şi va fi susţinut de secretarul de stat Ovidiu Iane. Ulterior, MRP va organiza
    acţiuni similare în diferite oraşe din Italia, în Spania sau alte state, în
    funcţie de interesul comunităţilor.

  • Jurnal românesc – 11.05.2017

    Jurnal românesc – 11.05.2017

    Comisia Europeană şi-a exprimat regretul faţă de decizia Guvernului
    elveţian de a limita, timp de un an, accesul muncitorilor români şi bulgari pe
    piaţa muncii din Elveţia. Autorităţile din Elveţia au anunţat, miercuri, că
    suspendă acordarea permiselor de şedere între unu şi cinci ani pentru cetăţenii
    români şi bulgari după ce numărul acestor permise s-a triplat în ultimele 12
    luni faţă de media perioadei anterioare. Un responsabil elveţian a comunicat
    Ministerului de Externe de la Bucureşti că limitarea accesului pe piaţa muncii
    se va face pentru cel puţin un an şi poate fi reînoită până în iunie 2019.
    Rămân nerestricţionate permisele de stabilire şi cele de şedere de până într-un
    an. Fostul ministru delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel
    Tîlvăr, şi-a exprimat regretul cu privire la decizia autorităţilor elveţiene
    şi, totodată, speranţa că aplicarea acestei măsuri restrictive pe piaţa muncii
    va fi limitată la anul 2017, cu atât mai mult cu cât numărul cetăţenilor români
    care au solicitat, pe parcursul perioadei recente, acest tip de permise de
    muncă este relativ redus. Şi MAE şi-a exprimat regretul cu privire la decizia
    luată de partea elveţiană, care nu se încadrează în spiritul parteneriatului cu
    UE, privind respectarea liberei circulaţii a persoanelor şi a forţei de muncă
    şi nediscriminarea cetăţenilor europeni. Elveţia nu este membră a Uniunii, dar
    are cu blocul comunitar acorduri de cooperare, inclusiv privind libera
    circulaţie a persoanelor.


    Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, miercuri, cu ambasadorul
    Italiei la Bucureşti, Marco Giungi. Potrivit unui comunicat al Administraţiei
    Prezidenţiale, la întâlnirea cu oficialul italian, şeful statului român a
    subliniat importanţa menţinerii la un nivel ridicat a relaţiilor privilegiate
    existente între cele două ţări. Ambasadorul a dat asigurări că guvernul ţării
    sale apreciază contribuţia valoroasă a comunităţii româneşti la dezvoltarea
    societăţii italiene. La rândul său, Klaus Iohannis a apreciat că cele două comunităţi
    – română în Italia şi italiană în România – reprezintă pilonii punţii de
    legătură existente între cele două ţări. El şi-a exprimat speranţa în
    menţinerea bunei colaborări cu partea italiană în vederea soluţionării
    problemelor cu care se confruntă comunitatea românească în Italia.


    Pe 18 mai, la Facultatea de Litere a Universităţii din Lisabona, va avea
    loc cea de-a şasea ediţie a Conferinţei dedicate studiilor româneşti,
    organizată de Institutul Cultural Român din capitala Portugaliei. În 2017, tema
    propusă este ‘Traducerea intersemiotică: traducere sau transducere?’. Invitatul
    special al evenimentului este Prof. Dr. Emil Ionescu, Decanul Facultăţii de
    Litere a Universităţii din Bucureşti, care va susţine o prelegere cu titlul
    ‘Globalizare lingvistică şi identitate naţională’.


    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni va organiza, pe 28 mai, un
    eveniment dedicat educaţiei în limba română şi eforturilor pe care le face
    statul român pentru păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice. Comunităţile
    de români din străinătate vor primi, în continuare, sprijin din partea
    Ministerelor pentru Românii de Pretutindeni şi Educaţiei, astfel încât să-şi
    păstreze identitatea românească în ţările în care s-au stabilit. Şcolile
    duminicale din diaspora şi cursurile de limbă, literatură, cultură şi
    civilizaţie românească le oferă copiilor români posibilitatea de a păstra
    legătura cu limba maternă – a declarat ministrul pentru românii de
    pretutindeni, Andreea Păstârnac. Potrivit acestuia, România are peste 1.000 de
    asociaţii, organizaţii, parohii, culte religioase care predau limba română în
    sistemul de şcoli duminicale din întreaga lume. Statisticile oficiale arată că
    în afara ţării locuiesc aproximativ patru milioane de români.

  • Jurnal românesc – 19.04.2017

    Jurnal românesc – 19.04.2017

    Ambasada Canadei
    la Bucureşti a anunţat, miercuri, că de la 1 mai cetăţenii români care au avut
    în ultimii zece ani viză pentru Canada sau au în prezent viză SUA pot călători pe
    calea aerului în Canda sau
    pot tranzita printr-un aeroport canadian doar completând un formular pentru
    autorizaţie de călătorie electronică (eTA). Persoanele care nu îndeplinesc
    aceste condiţii vor avea nevoie in continuare de viză de vizitator. De
    asemenea, toţi cetăţenii români vor avea nevoie de viză pentru a intra sau
    reintra în Canada cu automobilul, autocarul, trenul, vaporul, sau la bordul
    unui vas de croazieră. Guvernul Canadei intenţionează să elimine regimul de
    vize pentru toţi cetăţenii români începând cu decembrie 2017. Din acel moment,
    cetăţenii români nu vor mai avea nevoie de viză pentru a intra în Canada pe
    perioade de până la şase luni, călătorind fie pe calea aerului, fie pe cale
    terestră sau maritimă. Cu toate acestea, la fel ca în cazul altor călători
    scutiţi de viză, vor avea nevoie de eTA pentru a urca la bordul unei curse
    aeriene cu destinaţia Canada. Mai multe informaţii vor fi furnizate pe pagina
    de internet a Ministerului Imigraţiei, Refugiaţilor şi Cetăţeniei al Canadei în
    noiembrie 2017.


    Italia şi-a
    exprimat acordul pentru înfiinţarea unui centru de sprijin şi asistenţă pentru
    persoanele susceptibile traficului şi victimele acestuia şi crearea unei platforme
    bilaterale, la care să participe comitetele mixte regionale din Italia, alături
    de reprezentanţi ai autorităţilor române – informează un comunicat al
    Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Într-o întâlnire cu ministrul de
    resort, Andreea Păstîrnac, oficialii italieni au asigurat partea română că s-au
    luat măsuri concrete în ceea ce priveşte problema abuzurilor. În cadrul
    întâlnirii bilaterale, au fost prezentate elementele noii legislaţii italiene
    adoptate recent împotriva fenomenului de intermediere în raporturile de muncă,
    concepută în ideea de a oferi un instrument real de protejare a muncitorilor
    străini în Italia. Totodată, au fost analizate extinderea cooperării între
    Ministerele de Interne ale celor două state şi deschiderea mai multor
    info-chioşcuri care să informeze comunitatea română de pericolele abuzului in
    muncă.


    Președintele
    Republicii Moldova, Igor Dodon, a anunțat că va propune trecerea la un sistem
    electoral mixt pentru alegerile parlamentare din republică și că se declară
    categoric împotriva sistemului uninominal propus de Partidul Democrat (PDM).
    Astfel, potrivit sistemului electoral pe care vrea să-l propună Igor Dodon, 51
    de deputați ar urma să fie aleși pe liste de partid, iar alți 50 în
    circumscripții teritoriale. Dintre cei 50 de deputați aleși în circumscripții,
    jumătate ar urma să fie din diaspora și din regiunea transnistreană. Votarea
    deputaților din Transnistria s-ar face în secții din localitățile aflate sub
    controlul autorităților Republicii Moldova, iar procedura de vot în diaspora ar
    trebui, potrivit lui Dodon, să dureze două zile, astfel încât să fie facilitat
    accesul votanților aflați departe de secțiile de votare. Potrivit Radio
    Chișinău, Dodon a amenințat cu presiuni și nu a exclus organizarea unor
    proteste de stradă în cazul în care PDM nu-și va retrage proiectul privind
    votul uninominal.