Radio România Internațional

Tag: angajati

  • Sănătatea mintală a angajaţilor români

    Sănătatea mintală a angajaţilor români

    Cele două cazuri de deces la locul de muncă din 2024 au atras atenția specialiștilor. Mai mult, în februarie 2025, o companie din România a fost pentru prima dată condamnată în instanță pentru epuizarea profesională a unei angajate, iar firma este obligată să îi plătească acum daune morale și materiale. Și datele confirmă că nivelul de stres relaționat cu locul de muncă nu afectează doar cazuri izolate. Un studiu recent care a analizat răspunsurile oferite de 3500 de angajați din România arată că 48% dintre ei experimentează, des și foarte des, simptome de anxietate la locul de muncă, iar 43% își alocă cel mult trei ore pe săptămână pentru relaxare.

    Corina Neagu are peste 20 de ani de experiență în domeniul resurselor umane și este fondatoarea unei companii de consultanță care ajută organizațiile să cultive potențialul din angajații pe care îi au, iar pe aceștia, să își descopere talentele. Ea este de părere că nivelul scăzut de educație din România ultimilor 35 de ani și lipsa educației emoționale sunt factori determinanți ai problemelor de sănătate mintală relaționate cu locul de muncă. Corina Neagu consideră că școlile românești mai au multe de îmbunătățit pentru a învăța să ofere elevilor competențele de care au avea nevoie mai departe:

    „Școala din România ne-a adus în situația în care noi nu pregătim competențe nici pe departe, n-avem grijă de emoționalul copiilor noștri. Părinți care, ori sunt plecați în străinătate la muncă, ori nu sunt disponibili emoțional, ori sunt relații disfuncționale în familii, ori sărăcie – când vorbim de mediul rural, ori abuzuri de tot felul. Da, deci nici măcar părinții nu știu ei să fie bine cu ei (înșiși) ca să poată să gestioneze relația cu copiii. Și atunci, toate lucrurile astea au dus ca starea noastră, ca popor, din punct de vedere emoțional și mintal să nu fie tocmai așa cum ar trebui să fie. Da, într-o țară civilizată, sănătoasă, normală există politici de prevenție, există strategii la nivel național, există programe la nivel organizațional, de prevenție și de wellbeing — de a încuraja starea de bine și siguranța psihologică la locul de muncă.”

    Experta consideră că în trecutul poporului nostru s-au format tipare de comportament pe care este timpul să le rupem. În acest sens, frica, drept principal instrument de control din timpul comunismului, încă își face simțită prezența în felul în care ne raportăm unii la alții ierarhic. Lipsa unei culturi a lucrului în echipă, un individualism înțeles greșit și rușinea drept componentă a felului în care ne raportăm unii la alții sunt alte aspecte culturale moștenite. În plus, continuă experta:

    „Un alt model cultural este faptul că noi nu aveam dreptul la opinie. Noi nu știam ce înseamnă feedback. Dacă deschideam gura, ni se spunea „du-te în camera ta, acum vorbesc adulții”. Nu mai vorbesc de instrumentele de coerciție care existau și acasă și la școală. Iarăși, acesta este un model care s-a perpetuat.”

    Multe voci importante în domeniul resurselor umane afirmă tot mai des că organizațiile joacă un rol esențial în starea de bine a angajaților și, prin urmare, a societății în general. Corina Neagu confirmă acest lucru:

    «Companiile nu sunt terțe persoane, ele sunt conduse de niște oameni care trebuie să ia niște decizii. Decizia de a avea grijă de angajații tăi trebuie să fie o prioritate pentru orice fel de organizație și pentru orice fel de lideri al organizației respective. De ce ai grijă de oamenii tăi? Oamenii tăi au grijă de clienții tăi? E foarte simplu. Da, atât de clienți interni, cât și de clienții externi. Asta a spus-o Richard Branson, nu am spus-o eu, dar a spus-o foarte bine. Adică e extrem de important lucrul acesta — și ai grijă nu doar în sensul în care dai un salariu la final de lună, ai grijă să le creezi și spațiu, și climatul, și cultura, și mediul în care ei să se simtă autentici și să poată să vină să se manifeste în mod autentic. Autenticitate conștientă. Adică nu venim să ne spălăm rufele în public, ci venim fără niciun fel de sabie deasupra capului și fără niciun fel de repercusiune — dacă dau un feedback, fără niciun fel de traume asociate, dacă în timpul unei discuții nu sunt de acord cu tine și avem păreri divergente și mă simt confortabil în a-mi exprima punctul de vedere așa cum mă gândesc. Deci exprim ceea ce gândesc fără să fiu penalizată, hărțuită, abuzată din cauza asta sau marginalizată sau concediată».

    Un sondaj realizat de platforma BestJobs anul trecut revela faptul că satisfacția angajaților români la locul de muncă se afla la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, cu doar trei din zece respondenți declarându-se mulțumiți de jobul lor. În cadrul aceluiași studiu, șase din zece angajați spuneau că jobul le afectează negativ și viața personală. În același timp, există tot mai multe ONG-uri și oameni pregătiți care ajută companiile și angajații să dezvolte medii mai sănătoase de lucru, în care comunicarea sănătoasă și empatia să dirijeze relațiile interumane.

  • Muncind în România

    Muncind în România

    Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Bihor, în nord-vestul României, a lansat oficial concursul pentru ocuparea a 144 de posturi vacante care acoperă multiple specializări şi categorii de personal. Sunt disponibile 30 de posturi de medici, diverse specialităţi, 18 posturi de asistenţi medicali debutanţi, 27 de posturi de infirmiere debutante, 31 de posturi de îngrijitoare, 8 posturi de brancardieri, precum şi fiziokinetoterapeuţi, psihologi, maseuri, farmacişti, supraveghetori, electricieni, economişti, referenţi, consilieri şi ingineri. Perioada de înscriere se încheie pe 17 decembrie pentru asistenţi medicali, personal auxiliar şi alte categorii, şi pe 18 decembrie pentru medici şi farmacişti. Informaţii detaliate despre tematica şi bibliografia necesară depunerii dosarelor sunt afişate la avizierul unităţii şi publicate pe site-ul spitalului, la secţiunea Anunţuri – Carieră.

    Inspectorii din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă din Caraş Severin, în vest, au desfăşurat 243 controale pe parcursul lunii noiembrie. Dintre acestea, 149 în domeniul relaţiilor de muncă şi 94 în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. În urma acestora au fost emise 231 de măsuri obligatorii de remediere a deficienţelor constatate şi au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în cuantum total de 67.000 lei. Printre principalele deficienţe identificate de reprezentanţii ITM au fost primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor, nerespectarea acordării repausului săptămânal de 48 de ore consecutive, neiniţierea negocierii colective în vederea încheierii contractului colectiv de muncă, lipsa regulamentului intern, întocmirea defectuoasă a foilor colective de prezenţă, neasigurarea existenţei unui punct de prim ajutor, nesemnalizarea riscurilor din şantier sau utilizarea echipamentelor fără dispozitive de protecţie.

    Aproape jumătate dintre angajaţii din România, 49%, sunt nemulţumiţi sau total nemulţumiţi de locul de muncă actual, în creştere faţă de anul precedent, când ponderea depăşea uşor o treime. Potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare Bestjobs, doar 32% dintre salariaţi se declară mulţumiţi de jobul pe care îl au în prezent. În acelaşi timp, 6 din 10 respondenţi afirmă că satisfacţia scăzută la locul de muncă le afectează negativ viaţa personală, creşterea veniturilor reprezentând principala nevoie a angajaţilor, afectaţi de efectele tot mai puternice ale inflaţiei. Principalele motive de stres la birou sunt volumul de muncă tot mai crescut, îngrijorările legate de starea de sănătate şi teama de concediere. Totodată, sondajul mai relevă faptul că 42% din angajaţi se confruntă cu simptome de epiuzare.

    Costul orar al forţei de muncă în România a crescut în majoritatea activităţilor economice în trimestrul al 3-lea pe fondul majorărilor salariale de anul acesta. În comparaţie cu trimestrul al 2-lea, cea mai semnificativă creştere s-a regăsit în învăţământ – peste 43%, datorată însă în mare parte vacanţei şcolare, care a făcut ca timpul efectiv lucrat să se diminueze. Creşteri mai importante s-au înregistrat în activităţi de spectacole, culturale şi recreative şi în sănătate şi asistenţă socială, acestea fiind situate între 3 şi 4,4 procente. Au fost însă şi sectoare unde s-au înregistrat scăderi ale costului orar al forţei de muncă în trimestrul al treilea faţă de cel precedent, cele mai semnificative în intermedieri financiare şi asigurări – aproape 9,9%, tranzacţii imobiliare – 3,7 procente, respectiv, în informaţii şi comunicaţii peste 3,4%. În ciuda creşterilor salariale din ultima perioadă, România se situează în continuare pe unul din ultimele locuri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte costul orar al forţei de muncă.

    Sute de angajaţi din România pot participa la cursuri gratuite de formare profesională, finanţate de Fondul Social European Plus. Este vorba despre proiectul “Ţine pasul cu viitorul” implementat în regiunile de sud-est şi nord-est ale României. Partricipanţii vor fi ajutaţi să se adapteze la noile realităţi tehnologice, corelate cu nevoile pieţei muncii. În judeţul Bacău, aflat în regiunea de nord-est a ţării, valoarea programelor organizate în decembrie depăşeşte 2 milioane de euro. La sesiuni pot lua parte 600 de angajaţi cu vârste între 18 şi 65 de ani.

  • Drepturile angajaților tineri în UE

    Drepturile angajaților tineri în UE

    Toţi lucrătorii din UE beneficiază de o serie de drepturi minime în următoarele domenii:

    -sănătatea şi securitatea în muncă: drepturi şi obligaţii generale, mediul şi echipamentele de lucru, riscurile specifice şi lucrătorii vulnerabili

    -egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi: drepturi privind egalitatea de tratament la locul de muncă, sarcina, concediul de maternitate, concediul pentru creşterea copilului

    -protecţia împotriva discriminării pe criterii de sex, rasă, religie, vârstă, dizabilităţi şi orientare sexuală

    -dreptul muncii: contracte cu timp parţial, contracte pe perioadă determinată, drepturi privind timpul de lucru, protecţia tinerilor la locul de muncă, informarea şi consultarea lucrătorilor.

    Statele membre trebuie să se asigure că dispoziţiile lor protejează aceste drepturi stabilite de legislaţia europeană a muncii (directive). Cu toate acestea angajatorii din statele membre UE, pun condiții greu de imaginat angajaților tineri, care ajung la epuizare sau chiar moarte.

    Asupra acestui aspect, europarlamentarul Nicu Ștefănuță, a tras un semnal de alarmă în plenul Parlamentului European și a cerut respect din partea angajatorilor pentru angajații tineri.

     “Ai 24h să devii mai productivă sau îți dai demisia? Acesta este nivelul de presiune la care sunt supuși tinerii din România, așa cum arată un caz recent. Cu toate acestea, pentru ce? Bonusuri pentru șefi? Burnout, epuizare și chiar uneori, moarte pentru angajați? Iar aceste cazuri nu sunt izolate, nevoile angajaților sunt ignorate.

    Așa ne dorim să își înceapă ei carierele? Tineri cu ore suplimentare neplătite, concedieri abuzive, întârzieri salariale și stagii ne-plătite. Așa-i văd statul și angajatorii ca pe niște piese ce pot fi ușor înlocuite, aruncate, ignorate.

    De ce aveți curajul să-i numim leneși sau ignoranți pe tinerii care nu mai acceptă așa ceva? Ei caută un loc sigur care să-i respecte și nu îl găsesc. Angajații nu sunt doar niște active în companie, ei sunt în primul rând oameni. ”

  • Curtea de Conturi atrage atenţia că sunt puţini angajaţi în instituţiile UE

    Curtea de Conturi atrage atenţia că sunt puţini angajaţi în instituţiile UE

    O forță de muncă îmbătrânită, dezechilibre geografice și un cadru de performanță rigid sunt, pe scurt, câteva dintre probleme constatate în urma unui audit, de Curtea de Conturi din Uniunea Europeană.

    În momentul de faţă, pentru instituţiile comunitare, Comisia, Consiliul şi Parlamentul European,  lucrează peste 50 de mii de oameni cu diferite tipuri de contracte: angajaţi permanenți, funcţionari temporari și agenţi contractuali.

    Comisia Europeană este cel mai mare angajator, cu o forță de muncă de aproximativ 30 de mii de persoane, urmată de Parlament, cu aproape 7 mii, și de Consiliu, cu 3 mii.

    Pare un număr suficient de oameni, însă Curtea de Conturi atrage atenţia că de-a lungul anilor, numărul sarcinilor care trebuie îndeplinite de instituțiile europene a crescut. Nu se poate spune același lucru și despre numărul de posturi.

    În plus, mai spune Curtea, instituțiile au tratat toate problemele apărute prin realocarea angajaţilor acolo unde era cea mai mare nevoie de ei și prin recrutarea de personal angajat cu contracte pe perioadă determinată.

    Mobilitatea temporară a personalului poate să ajute în perioadele aglomerate, spune Curtea, însă nu rezolvă problema principală, a gestionării unui volum de muncă sporit cu resurse  limitate.

    În aceste condiții, personalul se plânge, și sunt rezultatele unui sondaj, că există un echilibru tot mai fragil între viața profesională și cea privată și că recurgerea la ore suplimentare neplătite a devenit ceva obișnuit în unele departamente.

    În plus, mai atrage atenţia Curtea de Conturi, instituțiilor le este greu să recruteze candidați din toate statele membre, astfel încât să asigure o forță de muncă echilibrată din punctul de vedere al reprezentativității geografice.

    Le este greu și să recruteze și să păstreze personal esențial, cum ar fi specialiști IT. Mai mult, instituțiile nu au reușit să atragă candidați mai tineri în număr suficient pentru a compensa îmbătrânirea forței de muncă.

    Auditorii au constatat totodată puncte slabe în modul în care este gestionată performanța angajaţilor. Cadrul de evaluare este axat în principal pe descoperirea celor mai grave cazuri de incompetență profesională, iar normele în vigoare restrâng capacitatea instituțiilor de a recompensa personalul cu merite deosebite printr-o promovare mai rapidă.

  • Biroul 2.0. Cum s-au schimbat condițiile de muncă în era post-pandemică

    Biroul 2.0. Cum s-au schimbat condițiile de muncă în era post-pandemică

    Sunt rezultatele unui sondaj publicat de curând de către un dezvoltator imobiliar din România. Anul 2024 a continuat tendința de reîntoarcere la birouri, devenită evidentă încă de anul trecut. Potrivit rezultatelor acestui sondaj realizat la nivel naţional, pe 1.168 de respondenţi, angajații spun că s-ar adapta foarte repede la acest tip de lucru. Respondenţii apreciază că revenirea fizică la lucru permite separarea mai bună dintre viața personală și cea profesională (45%). Pentru 53% dintre intervievați, interacțiunea cu colegii este un motiv foarte important pentru revenirea fizică la lucru. Mai mult de atât, dacă angajatorul ar impune lucrul la birou, mai puţin de 18% dintre angajaţi ar începe să-şi caute alt job remote sau hibrid sau ar alege să-şi dea demisia de la locul de muncă actual.

    Am stat de vorbă pe această temă cu Andra Pintican, fondator de şcoală HR. Militantă activă a igienei mintale a angajatului la locul de muncă, Andra Pintican nu crede în rețete exclusive:

    “Personal nu cred în rețete universale. Ce se potrivește unei organizatii s-ar putea să facă rău alteia. În ceea ce privește subiectul întoarcerii la birou, cred că e unul destul de sensibil, încă, pentur mulţi dintre noi. Mai mult de atât, aud perspective diferite în piață, în funcţie de bula cu care interacţionez. Am vorbit şi cu oamenii din organizații unde chiar angajatii au propus reîntoarcerea la birou, dar şi organizaţii unde, după ce s-a impus întoarcerea la birou, s-au înregistrat demisii şi a scăzut foarte tare moralul echipei. Aş muta, cred, conversatia de la “angajaţii preferă remote sau on site” la “care sunt nevoile reale ale echipelor noastre?“ Când ne propunem să investigăm concret ce nevoi au angajatii, şi, atenţie, uneori s-ar puta ca angajaţii noştri să fie atât de neconectaţi la nevoile lor din cauza vieţii dinamice pe care o au, încât nici nu vorşti să-şi spună ce nevoi au. În consedinţă, poate este nevoie să facem o analiză d enevoi nepercepute prima dată».

    Sunt specialiști care spun că tendința revenirii la lucru este în creștere și pentru că birourile arată mai bine, iar condițiile de lucru s-au schimbat în bine. Dar aceste schimbări nu sunt uniforme. Antrenamentul de lockdown de acum 4 ani se poate să ne fi pus pe «repede-înainte» viteza cu care ne adaptăm. Andra Pintican:

    «Dacă de mâine ar fi un nou lockdown, cât de repede crezi că s-ar reveni la joburile remote? Probabil destul de repede, dat fiind că avem deja experienţă din situaţia cu COVID şi chiar, dintre multe ţări europene, noi am fost una dintre ţările care s-au mobilizat cel mai repede, conform declaraţiilor din multe corporaţii. Iar faptul că avem o infrastructură foarte bună de Internet ne-a permis să devenim foarte eficienţi şi de acasă, şi cel mai probabil într-o situaţie smiliară am lua-o de la capăt şi ne-am descurca poate mai bine ca data trecută».

    Schimbările în mediul de lucru post-pandemic nu sunt uniforme, în contextul în care aproape 60% dintre respondenţii la studiul menţionat susţin că biroul lor a rămas neschimbat în ultimii 4 ani, peste 11% spun că spaţiul este mai mic acum, iar aproape 8% se plâng că au la dispoziţie mai puţine facilităţi decât înainte de pandemie, precizează sursa citată. În plus, peste 71% dintre participanţii la studiu susţin că firma la care lucrează nu şi-a relocat sediul în ultimii 4 ani şi doar 13% spun că lucrează acum într-un sediu nou, care este mai mare şi mai bine dotat. Aproape 27% spun că biroul actual nu este suficient de mare pentru nevoile echipei, iar peste 33% spun că are prea puţine dotări şi facilităţi.

    Mulți dintre noi, am asistat, în ultimii ani, la relocări ale firmelor la care lucrăm. Preferința angajatorilor pentru clădirile sustenabile, cu cheltuieli mici de întreținere și consum adaptabil a fost relevantă în ultima vreme. În ciuda farmecului lor, zonele istorice ale orașelor, preferate, altădată, de firme, au fost înlocuite cu zone mai puțin fericite din punct de vedere al locației, dar mai ofertante pe zona de condiții. Aceste noi huburi de birouri se întrec în arhitecturi și design-uri care mai de care mai inovative, însă, chiar de asta au nevoie angajații în primul rând?

    Andra Pintican: «Siguranţa, confortul şi resursele sunt 3 elemente esenţiale pentru desfăşurarea activităţii. Sunt. Totuşi, insuficiente în lumea de astăzi. Ne dorim angajaţi performanţi şi, mai presus de orice, ne dorim ca aceştia să inoveze, astfel încât să putem ţine pasul cu concurenţa acerbă din piaţă. Însă ar fi cazul să ne întrebăm dacă mediul în care oamenii ar trebui să nască inovaţia e setat în aşa fel încât să se creeze spaţiu, şi fizic, şi mental pentru asta.

    Dincolo de calitatea spaţiilor de birouri şi, evident, de toate facilităţile necesare petnru a avea siguranţă şi confort, aş vorbi şi de creativitate. Aşa cum fiecare om are o anumită stare la el acasă, data de spaţiul lui personal, şi la muncă suntem influenţaţi la fel. Designul nu ar trebuie să fie ceva despre opulenţă şi epatarea brandului de angajator, ci mai degrabă despre a crea o experienţă imersivă la locul de muncă, ce duce cu uşurinţă angajatul în starea de flow. Însă, în timp ce noi stăm aici şi vorbim despre flow în muncă prin design interior în spaţiile de birouri, ar fi cazu să recunaoştem că în România avem birouri în care iarna angajaţii nu au căldură, nu vorbim despre cafea.

    Deci putem începe prin siguranţă şi confort şi, după ce ne asigurăm că le avem pe acestea, putem să mergem mai departe şi să ne uităm la calitatea spaţiilor de lucru şi prin design”.

    Potrivit perspectivei lui Mihaly Csikszentmihalyi, psihologul care a popularizat conceptul de flow, starea de flow (flux) înseamnă să fim total implicați și să ne concentrăm la maximum asupra unei activități care ne aduce bucurie și care ne motivează.

    Probabil că entuziasmul revenirii fizice la muncă depinde și de vârsta angajaților și este evident că, cu cât ești mai tânăr, cu atât dorința de a ieși din casă este mai mare. În ce-i privește pe cei mai în vârstă, și aici lucrurile se împart. Mulți dintre ei preferă soluția hibridă, dar, în același timp, pentru alții, revenirea fizică la job nu sună chiar atât de rău. Îi ține în priză!

     

  • Muncind în Europa – 04.11.2024

    Muncind în Europa – 04.11.2024

    Începând de anul acesta, persoanele fizice pot angaja și plăti legal lucratori pentru activitățile casnice.

  • Muncind în România – 27.08.2024

    Muncind în România – 27.08.2024

    Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (1,54%), în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,41%), şi în intermedieri financiare şi asigurări (1,24%). Aproape 24% din numărul total al locurilor de muncă vacante s-au concentrat în industria prelucrătoare (8.200). Cele mai puţine locuri de muncă vacante s-au regăsit în tranzacţii imobiliare, industria extractivă, respectiv în alte activităţi de servicii (câte 100 pentru fiecare în parte). Sectorul bugetar a însumat circa 21% din numărul total al locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în administraţia publică (3.300), urmate de cele din sănătate şi asistenţă socială (3.200) şi din învăţământ (900). Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cea mai relevantă creştere a ratei locurilor de muncă disponibile a fost înregistrată în administraţia publică (+0,11%), iar cea mai redusă în distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor şi activităţi de decontaminare (-0,29%).

     

    Ministrul român al Justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat că deficitul de personal din Poliţia Penitenciară reprezintă o mare problemă din sistem. Ea a arătat că din 16.000 de posturi, la sfârşitul lunii iunie, erau ocupate 13.000 şi că ministerul pe care îl conduce depune toate eforturile pentru a corecta această situaţie. Demnitarul a spus că a iniţiat un memorandum în guvern pentru suplimentarea cu încă 1.600 a posturilor de poliţişti. Ministrul Justiţiei a lăudat faptul că la Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare din Târgu Ocna, în nord-estul României, s-au făcut paşi înainte pentru asigurarea egalităţii de gen, în condiţiile în care aproape 33% dintre absolvenţi sunt femei. Totodată, a percizat Gorghiu, în Administraţia Naţională a Penitenciarelor lucrează aproape 3.400 de femei, 26% din totalul angajaţilor.

     

    Aproape 6.500 de locuitori ai judeţului Braşov, în centrul României, erau şomeri la sfârşitul lunii iulie, potrivit datelor Agenţiei locale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În procente, asta înseamnă o rată a şomajului de 2,50%, în uşoară creştere faţă de luna iunie. Din cele 6.500 de persoane fără loc de muncă, doar 900 primeau ajutor de şomaj, restul fiind persoane în căutarea unui loc de muncă. Cei mai mulţi şomeri înscrişi la AJOFM sunt din mediul rural, aproape 4900, iar segmentele de vârstă cu cei mai mulţi şomeri sunt 40-49 de ani şi 30 – 39 de ani. Pe de altă parte, 4 din 10 şomeri din judeţ au studii primare sau nu au terminat nici măcar 4 clase, fapt care îi face foarte greu de angajat. La polul opus, AJOFM Braşov arată că şomerii cu studii superioare au o pondere de 6% din totalul celor înregistraţi în evidenţele sale.

     

    Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă din România va derula, în septembrie, 100 programe de formare profesională pentru 1.452 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite. Programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum referent resurse umane – 114, îngrijitoare bătrâni la domiciliu – 112, operator introducere validare şi prelucrare date – 112, ajutor bucătar – 86, lucrător comercial – 86, femeie de serviciu – 62, montator instalaţii solare – 53, cofetar – 42, contabil – 42 şi frizer – 42. Judeţele în care, în luna septembrie 2024, se vor organiza cele mai multe cursuri, cu număr mare de participanţi, sunt: Dâmboviţa şi Dolj, în sud, şi Suceava, în nord-est. Cei interesaţi se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă sau pot vizualiza oferta de cursuri pe site-ul anofm.ro.

     

     

  • “Nu vreți un loc de muncă?”

    “Nu vreți un loc de muncă?”

    Reportaj
    la cel mai mare târg al locurilor de muncă din Brașov. Pe fondul creșterii
    generale a salariilor, dar și al exodului de forță de muncă spre Occident,
    firmele din România luptă din greu pentru a face noi angajări.



  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Procedura în cazul accidentelor de muncă produse în afara țării:Obligaţii ale angajatorilor


  • Muncind în Europa – 17.07.2023

    Muncind în Europa – 17.07.2023

    Angajații
    independenți, cum ar fi șoferii Uber sau livratorii fără contract de
    muncă, vor putea, în urma încheierii
    unui acord la nivelul UE, să beneficieze de asigurări medicale și pensie.


  • Companiile din România au organizat printre cele mai puţine întâlniri online

    Companiile din România au organizat printre cele mai puţine întâlniri online


    Jumătate dintre întreprinderile din Uniunea Europeană cu cel puțin 10 angajați sau lucrători independenți au organizat reuniuni de lucru la distanță anul trecut, potrivit datelor publicate de Eurostat. Situația diferă semnificativ în rândul celor 27 de state membre, cu trei țări în capul listei unde aproape 8 din 10 întreprinderi întâlniri online: Suedia (79,4%) Finlanda (78,5%) și Danemarca (78,0%), urmate de Malta (68,3%) și Irlanda (63,6%).



    România se situează printre țările UE cu cele mai mici procente înregistrate în 2022, cu mai puțin de o treime (31,2%) dintre întreprinderi care au organizat ședințe de lucru de la distanță. În urma țării noastre se află doar două state, Bulgaria (28,2%) și Ungaria (29,4%).



    Pandemia COVID-19 a adus transformări ale modelului de lucru în ultimii trei ani prin adoptarea metodelor de lucru de la distanță cu scopul de a reduce riscurile de răspândire a virusului. În acest context, scopul datelor statistice este de a evalua nivelul de pregătire tehnologică al întreprinderilor în ceea ce privește furnizarea a trei opțiuni pentru angajați de a își desfășura activitatea la distanță: sistemul de e-mail, documente și aplicațiile de afaceri sau programele informatice ale întreprinderii.

    Proporția întreprinderilor care au organizat ședințe de lucru de la distanță în 2022 / Sursa: Eurostat

    intalniri-online-intreprinderi-ue-2022-eurostat.jpg



    Potrivit Eurostat, 57% dintre întreprinderile din blocul comunitar cu 10 sau mai mulți angajați sau lucrători independenți ofereau angajaților metode de acces la distanță pentru toate cele trei tipuri opțiuni menționate. Analizate după dimensiunea întreprinderilor, datele mai arată că 91,0% dintre întreprinderile mari (cel puțin 250 sau angajați sau lucrători independenți) ofereau toate cele trei tipuri de acces la distanță angajaților lor, același situație fiind regăsită și în cazul a 77,2% dintre întreprinderile mijlocii (între 50 și 249 de angajați sau lucrători independenți), dar și pentru jumătate (52,4%) dintre întreprinderile mici (între 10 și 49 de angajați sau lucrători independenți).



    Angajații din aproape toate marile întreprinderi au beneficiat de acces de la distanță la sistemul de e-mail al întreprinderii (97,2%), la documentele întreprinderii precum fișiere, foi de calcul, prezentări, etc. (94,0%), dar și la aplicațiile sau software-ul de afaceri al întreprinderii (92,4%) – sistemele de contabilitate, vânzări, comenzi, managementul relațiilor cu clienții.



    Cifrele scad ușor în cazul întreprinderilor mijlocii care au oferit anul trecut angajaților lor acces de la distanță la sistemul de e-mail în proporție de 90,9%, iar 83,0% au oferit acest la documentele întreprinderii și 80,4% la aplicațiile sau software-ul de afaceri al întreprinderii. 74,8% dintre întreprinderile mici au oferit acces de la distanță la sistemul de e-mail, 60,9% au facilitat accesul la documente și acces și 57,5% la aplicațiile sau software-ul de afaceri.




  • Protecția locurilor de muncă și a lucrătorilor: SURE, un rol esențial

    Protecția locurilor de muncă și a lucrătorilor: SURE, un rol esențial

    SURE – instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în situații de urgență — s-a încheiat la 31 decembrie 2022.



    În 2020, instrumentul în valoare de aproape 100 de miliarde de euro, destinat să protejeze locurile de muncă și veniturile afectate de pandemia de COVID-19, a sprijinit aproximativ 31,5 milioane de angajați și lucrători independenți și peste 2,5 milioane de întreprinderi. SURE a încurajat în mod eficient statele membre să instituie programe ample și ambițioase de muncă cu program redus și măsuri similare la nivel național, care au permis întreprinderilor să păstreze angajații și competențele și au sprijinit lucrătorii independenți.



    În ultimul raport semestrial privind punerea în aplicare a instrumentului SURE arată că acesta a fost esențial atât pentru atenuarea impactului pandemiei în 2020, cât și pentru facilitarea redresării economice rapide în 2021.



    19 state membre au beneficiat de asistența financiară SURE. Între acestea, România a beneficiat de al 8-lea cel mai mare sprijin prin acest instrument, după Italia, Spania, Polonia, Belgia, Grecia, Portugalia și Cehia.



    Ajutorul a inclus asistența financiară suplimentară ”complementară” de 5 miliarde de euro, care a fost acordată unui număr de opt state membre în toamna anului 2022. Monitorizarea atentă a continuat în primele luni ale anului 2023 pentru a asigura absorbția întregii asistențe financiare SURE, care este acum confirmată.



    Pentru a finanța acest instrument, Comisia a emis obligațiuni sociale în numele UE, devenind cel mai mare emitent de obligațiuni sociale din lume.



    Statele membre au economisit aproximativ 9 miliarde de euro din plata dobânzilor prin utilizarea SURE, datorită ratingului de credit ridicat al UE.



    Instrumentul a oferit sprijin financiar sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase de către UE statelor membre pentru a finanța programele naționale de reducere a timpului de lucru și alte măsuri similare, în special pentru lucrătorii independenți, precum și măsuri de sănătate.



  • Nivel record de angajaţi în România

    Nivel record de angajaţi în România

    România pare să fi ajuns în situaţia fericită în care evoluţia economică e decuplată de factorul politic. În 16 ani de la admiterea în Uniunea Europeană, ţara a avut nu mai puţin de 11 prim-miniştri şi mai toţi au avut ambiţia de a inova în materie de politici economice şi sociale. Instabilitatea guvernamentală, incoerenţa legislativă şi lipsa de inspiraţie care au însoţit aceste politici au bulversat, nu de puţine ori, piaţa muncii. Aceasta pare, în sfârşit, să se fi stabilizat, iar în România există, astăzi, aproape 6,7 milioane de contracte de muncă înregistrate în registrul general de evidenţă a salariaţilor (REVISAL), nivel record în ultimii 10 ani şi cu 16% mai multe decât anul trecut. La o populaţie diminuată, de 19 milioane de locuitori – potrivit datelor preliminare ale celui mai recent recensământ – numărul salariaţilor este, de asemenea, cel mai mare din ultimul deceniu, aproape 5,8 milioane, potrivit unui anunţ făcut de ministrul Muncii în guvernul PSD-PNL-UDMR, social-democratul Marius Budăi, pe pagina sa de Facebook. Cei mai mulţi angajaţi, peste 1 milion pe domeniu, sunt în industria prelucrătoare şi în comerţ, urmate de construcţii, transport şi depozitare, cu câte aproximativ jumătate de milion fiecare.



    Potrivit ministrului Muncii, în REVISAL nu apar unele categorii de lucrători, care sunt, însă, evidenţiate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Este cazul funcţionarilor publici, militarilor sau personalului din justiţie. Statul rămâne, de altfel, cel mai important angajator din România. Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, la sfârşitul anului trecut, de 1.280.000, iar circa 64% dintre acestea erau în administraţia publică centrală, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Peste 600 de mii lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat. Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra la ministerul Educaţiei, aproape 300 de mii, ministerul de Interne – peste 125 de mii, şi ministerul Apărării Naţionale – aproape 75 de mii. Ministerul Sănătăţii are peste 18 mii de angajaţi. În administraţia publică locală lucrau, în noiembrie 2022, peste 460 de mii de persoane.


    Anul 2022, conchide presa de specialitate de la Bucureşti, a fost unul foarte intens pentru angajaţii şi angajatorii de pe piaţa românească a muncii. Recrutarea a explodat, depăşind nivelul din anul 2019, de dinaintea pandemiei de COVID-19, care a afectat numeroase domenii economice. Experţii în resurse umane spun că, anul acesta, lupta firmelor pentru angajaţi va rămâne intensă. În planurile pentru 2023, angajatorii sunt precauţi cu privire la noi recrutări sau la majorarea salariilor, dar un lucru este cert: trebuie să-şi ţină oamenii aproape, să le ofere echilibru şi un scop al muncii – mai afirmă specialiştii.



  • Birouri moderne pentru angajaţi

    Birouri moderne pentru angajaţi

    Sustenabilitatea se traduce
    prin clădiri eficiente energetic, cu sisteme geotermale incluse, pentru a
    răci/încălzi întreaga clădire, sau birouri cu cât mai multă lumină naturală. După
    o perioadă lungă în care interacţiunile sociale au fost la un nivel scăzut, iar
    coeziunea echipelor a avut de suferit, facilităţile din noile business-parcuri
    din Bucureşti, care oferă zone verzi în curtea interioară sau pe terasele
    generoase, reprezintă motive în plus pentru a încuraja revenirea la birou a
    angajaţilor.



    Totodată, au apărut concepte ca forest bathing, care
    înseamnă să înmagazinezi toată experienţa olfactivă din jurul tău când eşti
    într-o pădure, să miroşi flori, să simţi vântul, să auzi triluri de păsări, să
    guşti fructele de pădure, sau public wellness spaces, spaţii create în
    interiorul clădirilor care să amintească de bunăstare, pauze şi natură,
    eventual chiar cu o ieşire suplimentară spre mediul exterior, într-o zonă de
    parc sau spaţiu verde.


    Astfel, au apărut în Bucureşti mai multe business parcuri
    verzi. Unul oferă acces facil atât la spaţiile verzi din interiorul
    proiectului, cât şi la două parcuri aflate în proximitate: Parcul Tineretului
    şi Parcul Carol. Un alt proiect imobiliar este axat pe regenerare urbană, cu
    zone verzi, piste de alergare în aer liber, piscină, grădini suspendate pe 5 niveluri.
    Alt parc nou de afaceri, finalizat în timpul pandemiei, are clădiri cu mai multe terase exterioare şi
    terase pe acoperiş, dar şi facilităţi pentru biciclişti. Un alt complex oferă
    5.000 de metri pătraţi de spaţii verzi şi este dezvoltat în stil campus
    IT&C, într-un complex urban care pune la dispoziţie angajaţilor la exterior
    grădini verzi, inclusiv zone de fântâni care completează spaţiul. Un altul,
    aproape de finalizare, va oferi spaţii deschise cu scopul de a crea un mediu
    pietonal atractiv. Diverse scuaruri, o zonă verde generoasă în centru, precum
    şi o zonă pietonală largă sunt destinate celor care vor să facă mişcare în aer
    liber. În plus, o buclă pietonală este condusă în jurul parcului central pentru
    mers cu role, cu bicicleta sau pe jos.


    În context, cererea totală pentru spaţii de birouri moderne a crescut cu
    23% în 2021, până la 263.000 de metri pătraţi, comparativ cu aceeaşi perioadă a
    anului precedent. Specialiştii subliniază că semnalele sunt bune, dar va mai fi
    nevoie de câţiva ani până se va atinge un nivel comparativ cu perioada
    pre-pandemică. În Capitală, stocul de spaţii moderne de birouri a ajuns la 3,2
    milioane metri pătraţi, după ce în 2021 au fost livraţi 250.000 de metri
    pătraţi. Oferta de birouri moderne din Bucureşti este de doar aproximativ 1.300
    metri de pătraţi de spaţii de birouri la mia de locuitori. Prin comparaţie,
    Varşovia are aproximativ 2.000 de metri pătraţi de birouri la mia de locuitori,
    iar Amsterdam un stoc de 1.800 de metri pătraţi.



  • Munca te-nvaţă, munca te-nalţă!

    Munca te-nvaţă, munca te-nalţă!

    Unul dintre cele mai neașteptate beneficii aduse de pandemie omului de rând a fost să întoarcă puțin armele în dinamica de muncă. Vorbim aici de o schimbare a paradigmei de muncă, în sensul că, acum, angajații preferă să-și dea demisia de la job, fie chiar și fără un plan de rezervă, decât să mai accepte să facă tot felul de compromisuri. Un studiu recent a evidențiat că doar 3% dintre cei intervievați doreau reîntoarcerea totală la munca la sediu, în timp ce majoritatea covârșitoare au spus că și-ar da demisia dacă ar fi obligați să facă ceva ce nu vor. 86% dintre angajați vor să lucreze de acasă cel puțin două zile pe săptămână și vorbim de un studiu realizat pe 10.000 de oameni la nivel global!



    Haideți să vedem, împreună cu Raluca Dumitra, Head of Marketing la eJobs Group, cum a schimbat pandemia dinamica muncii la noi și aiurea, cum arată piața muncii în România anului 2022 și care sunt domeniile care angajează cel mai mult. Și, da, vorbim și de “The Great Resignation”, fenomen care nu ocolește nici România, deși e încă timid.



    “Dacă în 2021 auzeam de “The Great Resignation”, botezat la noi “Marea Demisioneală”, observăm că, ușor-ușor, fenomenul se apropie și de România. Într-un studiu pe care l-am realizat acum puțină vreme, în rândul candidaților, 21% dintre candidați mărturiseau că și-ar da demisia de la jobul actaul fără să aibă un plan de rezervă. Este un procent care, deși nu e mic, este surprinzător prin prisma faptului că trebuie să ținem cont că acești angajați nu mai sunt dispuși să facă compromisuri la locul de muncă. Mai mult decât atât, 8 din 10 români spuneau, în cadrul aceluiași sondaj, că au ca principală prioritate în acest an să-și schimbe locul de muncă și că deja au început căutările. Ce e și mai surprinzător este că asistăm la un optimism de zile mari, pentru că aproape jumătate dintre ei cred că și-ar găsi un job în mai puțin de trei luni.


    Pe de altă parte, nu știu dacă este mai degrabă un optimism sau o realitate a pieței, pentru că ne aflăm în acest moment într-un deficit de talente extrem de mare, ceea ce, evident, îi plasează pe candidați într-o poziție privilegiată, în care pot să-și aleagă jobul pe care-l vor, să-și negocieze beneficiile și, în același timp, le dă încredere că, dacă-și vor da demisia, chiar și fără un plan de rezervă, își vor găsi destul de repede un job. Și este și realitatea pieței, pentru că e adevărat că specialiștii buni își vor găsi foarte repede de muncă în acord cu așteptările lor.”



    Raluca Dumitra ne spune care sunt domeniile în suferință după talente, cine și unde face angajări:



    Track 2: “În acest moment, piața muncii din România se află într-un deficit de talente galopant. De la începutul anului au fost postate până acum (jumătatea lui februarie) 60.000 de joburi noi în platformă. Se angajează foarte mult în București și în orașele mari, iar domeniile care angajează cel mai mult sunt retail, prestări servicii, call-center, producție, IT-Telecom, transport logistică, industria alimentară, construcții. Noi am făcut, chiar acum câteva săptămâni, un alt sondaj, în rândul angajatorilor de această dată și îi întrebam care sunt domeniile în care cred că se va angaja cel mai mult în acest an, iar primele domenii menționate de aceștia au fost vânzări, producție și construcții. Sunt domenii care au nevoie tradițional sau au o fluctuație destul de mare (vânzările), fie domeniul unde se găsește greu forță de muncă cum sunt producția sau construcțiile (ultimul domeniu are un avânt foarte mare, mai ales în ultimi doi ani). Pe de altă parte, vorbim în continuare de un deficit enorm de talente în sectorul IT. Înainte de pandemie vorbeam de un deficit de 20.000–30.000 de specialiști pe care oricând i-ar fi putut absorbi piața, iar acum, cu tot avântul pe care l-a luat digitalizarea odată cu pandemia, cu siguranță acest deficit s-a adâncit spre 50.000 de specialiști.”



    Pandemia ne-a ajutat să descoperim munca în sistem hibrid și acest lucru este aici să rămână chiar și după terminarea ei. Raluca Dumitra:



    “Unul dintre singurele lucruri bune pe care ni le-a adus pandemia a fost această flexibilizare. Pentru că am fost cu toții nevoiți să lucrăm de acasă, ne-am căpătat această libertate de a lucra de acasă sau de oriunde, la care e firesc ca angajații să nu-și mai dorească să renunțe. Este adevărat că în 2022 vom vorbi mai degrabă de un program hibrid decât de muncă remote, pentru că există această dorința atât din partea angajaților, cât și din partea companiilor de a se reveni la birou (însă, atenție, nu vorbim de revenirea la ceea ce era înainte de pandemie, la cinci zile de lucru de la sediul companiilor – așa ceva probabil că nu vom mai vedea prea curând sau poate chiar niciodată), vorbim de o dorință de întoarcere, dar sub cheia acestei flexibilități. Practic, angajații își doresc să se întoarcă în condițiile lor la birouri, din mai multe motive – socializează, poate unii dintre ei se concentrează mai bine la sediu în anumite zile, însă nu este o dorință de întoarcere permanentă.


    Mai mult decât atât, acele companii care vor reîntoarcerea la birouri sub anumiți parametri ficși (de exemplu, obligăm toți angajații să se întoarcă trei zile pe săptămână să lucreze de la birou în zilele de luni, marți. miercuri și, practic, nu lași niciun fel de flexibilitate angajatului) acele companii vor avea de suferit, mai ales în aceste momente, când lupta pentru talente este acerbă. Acele companii care nu vor înțelege nevoia angajaților de flexibilitate vor avea de suferit și probabil că se vor confrunta cu un val de demisii, în contextul acestei Mari Demisioneli. Pe de altă parte, dorința angajaților de a-și lua cât mai multe zile libere în 2022 este absolut firească. Trebuie să ținem cont că, timp de aproximativ doi ani, am funcționat cu toții într-un sistem de avarie, mai mult sau mai puțin, nu am avut libertatea de a călători sau, când am călătorit, am călătorit tot cu garda sus, am călătorit mai puțin decât în anii anteriori și nu toată lumea a mai avut vacanțele așa cum le știam. Prin prisma faptului că s-a lucrat predominant de acasă, s-au contopit foarte mult spațiul profesional cu cel personal, s-a muncit foarte mult (în multe cazuri vorbim de burnout-uri) și atunci este o nevoie firească nevoia asta de odihnă.”