Radio România Internațional

Tag: angajati

  • Certificatul verde devine obligatoriul la locul de muncă

    Certificatul verde devine obligatoriul la locul de muncă

    Guvernul italian a introdus obligativitatea deținerii Certificatului verde COVID-19 (Green Pass) pentru accesul la locul de muncă, atât în sectorul public, cât și în sectorul privat, informează Ambasada României în Italia. Măsura este valabilă începând cu 15 octombrie 2021 și până la încetarea stării de urgență (31 decembrie 2021).


    Potrivit noilor măsuri, accesul angajaților la locul de muncă cu încălcarea prevederilor privind obligativitatea certificatului verde este sancționată cu o amendă cuprinsă între 600 și 1500 de euro.



    De asemenea, angajații care comunică faptul că nu dețin certificatul verde sau cei care nu îl pot prezent la momentul accesului la locul de muncă sunt considerați absenți nemotivat, până la momentul prezentării certificatului verde și nu au dreptul la salariu.



    În cazul întreprinderilor cu mai puțin de 15 angajați, după a cincea zi de absență nemotivată a unui angajat, angajatorul poate suspenda angajatul pe perioada stipulată în contractul de muncă pentru înlocuire, dar nu pentru o perioadă mai mare de 10 zile, reînnoibilă o singură dată, și fără a depăși data de 31 decembrie 2021.



    Obligativitatea deținerii Certificatului verde Covid-19 (Green Pass) pentru accesul la locul de muncă nu se aplică persoanelor care nu sunt incluse în campania de vaccinare (care nu se pot vaccina din motive medicale), în baza certificatului medical eliberat în conformitate cu criteriile stabilite de către Ministerul Sănătății.



  • Sprijin pentru angajaţi şi angajatori

    Sprijin pentru angajaţi şi angajatori

    Guvernul
    de la București a adoptat proiectul de Ordonanță de Urgență care prevede, între
    alte măsuri economice pentru angajați și angajatori, și ca o parte din salariu
    să fie plătit de stat pentru cei care revin din șomaj tehnic de la 1 iunie. Atfel,
    statul va suporta, timp de trei luni, o parte din cheltuielile cu salariile,
    respectiv, 45% din salariul de bază brut, dar nu mai mult de 45% din câştigul
    salarial mediu brut la nivel naţional. Obligaţia angajatorului este să menţină
    locurile de muncă respective cel puţin încă șase luni. Vor fi identificate,
    totodată, domeniile de activitate care rămân afectate şi după 1 iunie şi unde
    şomajul tehnic va fi în continuare susţinut de stat. Ministrul Muncii, Violeta
    Alexandru, a subliniat că toate acele entităţi care nu îşi pot relua
    activitatea vor fi susţinute, în continuare, atât timp cât închiderea
    activităţii este solicitată de către autorităţi. Ministrul
    spune că,deşi au fost unele probleme,
    cererile pentru şomajul tehnic şi efectuarea plăţilor au fost gestionate în
    general bine până acum.

    Violeta Alexandru: Prin comparaţie cu alte ţări membre UE
    în legătură cu care m-am informat, constat că România a gestionat eficient
    acest proces de procesare a cererilor pentru şomaj tehnic şi de efectuare a
    plăţilor. Sunt diverse lucruri punctuale, sunt şi disfucţionalităţi, ici şi
    colo, dar părerea mea este că ne-am mişcat relativ bine şi că rezultatele s-au
    văzut în efectuarea efectivă a plăţilor. Suntem în plin proces de pregătire a
    plăţilor pentru luna mai, la începutul lunii iunie se pot depune pentru luna
    mai şi toată lumea este pregătită să efectueze plăţile    .

    Ministerul
    Muncii a anunţat că aproape 430.000 de contracte de muncă au încetat de la
    declararea stării de urgenţă, pe 16 martie, până în prezent. Dintre aceste
    contracte, majoritatea sunt din industria prelucrătoare, comerţul cu amănuntul,
    repararea autovehiculelor şi motocicletelor, precum şi construcţii. Alte
    aproape 600 de mii de contracte de muncă au fost suspendate. Să mai spunem că,
    potrivit Institutului Național de Statistică, rata şomajului în România a
    crescut în luna martie la 4,6%, de la 3,9 procente în februarie, din cauza
    efectelor pandemiei de COVID-19 asupra sectorului economic. Iar agenţia de
    evaluare financiară Fitch anticipează că șomajul în România se va dubla în
    acest an față de anul trecut, deci ar urma să urce la 8%, de la un minim
    istoric de 3,9%, ca urmare a pierderii locurilor de muncă din cauza pandemiei.
    Aceasta ar fi cea mai mare creştere a șomajului înregistrată vreodată într-un
    singur an – mai arată analiza agenției de rating.

  • Situaţia forţei de muncă din România

    Situaţia forţei de muncă din România

    De ani buni în creştere constantă, economia românească absoarbe
    uşor mâna de lucru. În octombrie, rata şomajului a fost de numai 2,98%, în
    scădere atât faţă de aceeaşi lună din 2018, cât şi faţă de septembrie anul
    acesta. Numărul total de şomeri era sub 260 de mii, majoritatea din mediul
    rural, trecuţi de 40 de ani şi fără studii sau cu o instruire precară. La
    Bucureşti, cel mai mare şi mai dinamic economic dintre oraşe, rata şomajului a
    scăzut la 1,29%, adică puţin peste 15 mii de persoane.

    Pe de altă parte, mai
    mult de jumătate dintre companiile româneşti intenţionează ca, anul viitor, să
    crească numărul de angajaţi în medie cu 11 %. Conform ultimului barometru
    realizat de PriceWaterhouseCoopers,cotată drept
    cea mai mare companie de servicii profesionale, de consultanță și de audit din
    lume, 91% dintre firmele româneşti din IT vor să-şi
    majoreze numărul de angajaţi, în medie cu 20%. Următoarele locuri sunt ocupate
    de industrie şi sectorul auto şi retail, unde jumătate dintre companii au
    nevoie de un plus de 6,4 procente. Creşteri de personal au mai menţionat 40%
    din companiile din sectorul serviciilor financiare şi 30% dintre companiile
    sectorului farmaceutic.

    Directorul PriceWaterhouseCoopers România, Ionuţ
    Simion, apreciază că în economie este nevoie de încă un milion de angajaţi, în
    următorii cinci ani, pentru a obţine o creştere medie de 3,5% anual. Contextul
    este dificil, spune el, pentru că în ultimii ani forţa de muncă a devenit mai
    greu de găsit, limitând potenţialul de dezvoltare a economiei. Pentru a corecta
    această situaţie, atât guvernul cât şi companiile ar trebui să se implice în
    programe de educaţie care să dezvolte competenţele angajaţilor, în special pe
    cele digitale – mai afirmă experţii.

    Toată lumea pare de acord că nu există soluţii
    infailibile pentru criza forţei de muncă. Sunt tot mai multe vocile care acuză numeroşii
    beneficiari de profesie ai ajutoarelor sociale, care, pur şi simplu, refuză să
    muncească. Aceştia sunt, însă, în majoritate, necalificaţi, aşa că intrarea lor
    pe piaţa muncii n-ar rezolva mare lucru. Apoi, din Canada până în Australia, milioane
    de români de vârstă activă trăiesc şi muncesc în străinătate, cei mai mulţi în
    vestul Europei.

    Forţa de atracţie a ţării de origine rămâne doar sentimentală,
    fiindcă, pragmatic, puţini dintre ei sunt dispuşi să se întoarcă acum. Îi
    descurajează administraţiile ineficiente, politicienii ostili diasporei şi, mai
    ales, salariile incomparabil mai mici decât în Occident. Patronatele din
    România anunţă că au luat în calcul creşterea de anul viitor a salariului minim
    pe economie şi că au prevăzut în bugete impactul acestei majorări. Propunerea
    de mărire avansată de Guvern echivalează cu mai puţin de 20 de euro, în timp ce
    sindicatele afirmă că e e nevoie de o sumă cel puţin dublă.

  • Jurnal românesc – 29.05.2019

    Jurnal românesc – 29.05.2019

    Preşedintele interimar al
    Partidului Social Democrat, premierul Viorica Dăncilă, a declarat, marţi, că nu
    este mulţumită de modul în care s-a desfăşurat votul în diaspora şi a cerut
    Ministerului Afacerilor Externe o analiză în acest sens. Premierul a mai spus
    că cei care au greşit vor fi sancţionaţi. Tot marţi, Avocatul Poporului s-a sesizat
    din oficiu cu privire la modul în care s-a desfăşurat, duminica, procesul de
    votare în diaspora, cu ocazia alegerilor europarlamentare. Zeci de persoane
    au protestat, luni seara, în faţa ministerului de Externe de la Bucureşti,
    cerând demisia şefului diplomaţiei, Teodor Meleşcanu, pentru proasta organizare
    în diaspora a scrutinelor de duminică. Mii de români nu şi-au putut exercita
    dreptul constituţional la vot, la alegerile europarlamentare şi la referendumul
    pe teme de justiţie, din cauza cozilor interminabile care s-au format la secţiile
    de votare. Pe
    de altă parte, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că Natalia Intotero a fost
    propusă pentru funcţia de ministru al Românilor de Pretutindeni. Intotero a mai
    deţinut această funcţie în perioada ianuarie 2018 – aprilie 2019, când a
    demisionat pentru a candida la Parlamentul European, unde nu a fost aleasă.




    Un român din Spania a reuşit să
    obţină un nou mandat de primar după ce a candidat din partea Partidului Popular
    spaniol. Aurel Truţă, originar din Alba Iulia, a emigrat în Spania în urmă cu
    mai mulţi ani. Are o firmă de construcţii, este căsătorit, are doi copii şi,
    pentru a doua oară, a fost ales primar în satul Páramo de Boedo, din provincia
    Palencia, în regiunea nordică a Spaniei, Castilla y León. Şi alţi români au
    candidat, duminică, pe listele partidelor spaniole: Popular, Ciudadanos,
    Socialist sau chiar Vox, însă nu au obţinut voturile suficiente pentru a intra
    în consiliile locale din Spania.




    Ministerul Muncii şi Justiţiei
    Sociale sprijină iniţiativa Blocului Naţional Sindical de creare a unei reţele
    de sprijin a drepturilor românilor care lucrează în Germania, potrivit unui
    acord de parteneriat semnat, marţi, de ministrul Muncii, Marius Budăi, şi
    preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin. Astfel, la Bucureşti
    va fi deschis un centru al BNS de consiliere şi informare pentru cetăţenii
    români, care se va afla în contact permanent cu centre similare din Germania.
    BNS va informa Ministerul Muncii referitor la cazurile concrete identificate în
    practică, adică dacă şi ce fel de probleme întâmpină cetăţenii români, iar
    Ministerul va furniza informaţiile necesare soluţionării acestora.




    Rata angajării în Uniunea
    Europeană a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani varia, anul
    trecut, de la 65% în rândul celor născuţi în afara blocului comunitar până la
    74% în rândul populaţiei autohtone şi 77% la cei născuţi în alt stat membru al
    UE, arată datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică-
    Eurostat. În rândul statelor membre ale UE, în 2018 cea mai ridicată rată a
    angajării pentru persoanele născute în alt stat membru al UE se înregistra în
    Marea Britanie (86%), Portugalia (84%), Suedia (83%), Malta (81%) şi Germania
    (80%). De asemenea, în rândul populaţiei autohtone, cea mai ridicată rată a
    angajării era anul trecut în Suedia (87%), Germania şi Olanda (ambele cu 82%),
    Estonia (81%) şi Danemarca (80%) iar în rândul celor născuţi în afara blocului
    comunitar, cea mai ridicată rată a angajării era în Cehia (84%), Slovacia
    (81%), Malta (80%), România (78%), Polonia (77%) şi Portugalia (76%). În
    contrast, Grecia înregistra cea mai scăzută rată a angajării pentru persoanele
    născute în alt stat membru al UE (55%) şi pentru populaţia autohtonă (60%), în
    timp ce Belgia avea cea mai scăzută rată a angajării pentru persoanele născute
    în afara UE (54%).

  • Angajații nu mai pot fi deranjați în timpul liber nici măcar la telefon

    Angajații nu mai pot fi deranjați în timpul liber nici măcar la telefon

    Curtea Europeană de Justiţie a decis că angajații nu
    mai pot fi deranjați în timpul liber nici măcar la telefon    .




    Dacă
    angajatul este deranjat de șef în timpul liber chiar și cu un telefon, ar
    trebui recompensat de angajator cu bani sau zile libere. Hotărârea a fost luată
    ca urmare a sesizării unui cetățean belgian și se aplică tuturor țărilor din
    Uniunea Europeană.

    Ce se întâmplă cu salariaţii din România, care sunt în
    această situaţie, ne spune astăzi avocatul Adrian Cuculis: Curtea de Justiţie a spus că niciun stat membru nu are
    dreptul să modifice noţiunea de timp de lucru. Timpul de lucru va fi
    întotdeauna, şi aşa o să rămână până când se va desfiinţa, dacă se va
    desfiinţa, Uniunea Europeană, acea perioadă în care tu eşti pus la dispoziţia
    angajatorului sau eşti la locul de muncă. În România, pentru că ne interesează
    impactul pe care îl are decizia în România, este fundamentală pentru că
    angajatul o să aibă acum o armă puternică împotriva angajatorului, dar asta
    înseamnă că va trebui cumva să remodificăm schema de contract de muncă şi să
    spui că în ipoteza în care depăşeşti, nu ştiu, 2-3 solicitări pe lună deja să
    intrăm într-o schema de salarizare suplimentară. Sigur că lucrurile astea vor
    produce nişte modificări la nivelul sistemului de impozitare, sistemul de
    înregistrare a contractelor de muncă, şi aşa mai departe, pentru că în Revisal
    sunt câteva rubrici foarte clare, adică ce are de încasat angajatul tău, şi aşa
    mai departe. Deci, va trebui cumva implementată decizia asta a Curţii de
    Justiţie a Uniunii Europene, dar eu cred foarte mult în puterea înţelegerii
    între oameni. Foarte importantă o să fie şi relaţionarea pe care o are
    angajatorul cu angajatul, pentru că dacă există o stare conflictuală acolo şi
    angajatul o să abuzeze, să zicem aşa, de decizia asta şi angajatorul o să fie
    reticent să dea curs oricăror solicitări.





    Experții
    în resurse umane consideră că decizia Curții Europene de Justiție va fi
    ignorată, iar relația dintre angajator și angajat nu se va schimba radical.
    Mulți dintre românii consideră însă că abordarea Curții Europene de Justiție
    este normală. Toţi experții în resurse umane se așteaptă ca mentalitatea
    angajatorilor să se schimbe – încet-încet corporațiile mari vor prelua și
    aplica aceste reguli iar în timp se vor extinde și la angajatori mai mici.


  • Ocuparea forței de muncă și situația socială se îmbunătățesc

    Ocuparea forței de muncă și situația socială se îmbunătățesc

    În comparație cu anul precedent,
    ocuparea forței de muncă din UE a crescut cu 1,7 %, ceea ce corespunde
    unui număr suplimentar de 4 milioane de persoane încadrate în muncă. Locurile
    de muncă permanente și cu normă întreagă sunt principalii factori care au
    contribuit la această creștere.

    Purtătorul de cuvânt al CE, Mina Andreeva a
    precizat: Raportul ne arată că situaţia economică a Uniunii
    Europene continuă să se îmbunătăţească. Mai exact, cu peste 236 de milioane de persoane
    angajate, rata ocupării forţei de muncă în Uniune a atins cel mai înalt nivel
    înregistrat vreodată. În plus, cele mai multe locuri de muncă create sunt cu
    normă întreagă şi permanente. Apoi, rata şomajului a ajuns la cel mai mic nivel
    din noiembrie 2008 încoace, iar în cursul anului 2017, în aproape toate statele
    membre, veniturile gospodăriilor au crescut.

    Între cel de-al treilea trimestru din
    2016 și cel de-al treilea din 2017, numărul angajaților cu contracte permanente
    a urcat cu 2,8 milioane, ceea ce reprezintă o creștere de trei ori mai mare
    decât cea a numărului de angajați cu contracte temporare (900 000). Numărul de
    lucrători cu normă întreagă s-a mărit cu aproximativ 3 milioane, până la 181 de
    milioane, în timp ce numărul de lucrători cu fracțiune de normă a crescut, de
    asemenea, cu aproximativ 300 000, până la 42,7 milioane. Rata ocupării forței
    de muncă în UE în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani a
    urcat în mod constant în ultimii trei ani, ajungând la 72,3 % în cel de-al
    treilea trimestru al anului 2017, atingând cel mai ridicat nivel atins
    vreodată. Cu toate acestea, rămân în continuare disparități semnificative între
    statele membre. Ratele naționale de ocupare a forței de muncă au variat între
    58 % în Grecia și 82 % în Suedia. Raportul arată, de asemenea, că
    rata șomajului din UE se apropie într-un ritm constant de nivelurile
    înregistrate înainte de criză. Numărul
    persoanelor aflate în șomaj a scăzut cu aproximativ 8,6 milioane de persoane de
    la valoarea sa maximă înregistrată în aprilie 2013 și s-a menținut sub 18
    milioane de persoane în decembrie 2017, acesta reprezentând cel mai scăzut
    nivel al său începând din noiembrie 2008.

    Și situația financiară a gospodăriilor din
    UE a continuat să se îmbunătățească, înregistrând o rată de creștere de
    aproximativ 1,5 % de la un an la altul, aceasta fiind determinată în
    principal de creșterea veniturilor din muncă. Cu toate acestea, în mai multe țări, și anume
    Croația, Grecia, Italia, Portugalia și Spania, precum și în Țările de Jos,
    venitul brut disponibil al gospodăriilor s-a situat în continuare sub nivelul
    din 2008.


  • Drepturile angajaţilor în Marea Britanie

    Drepturile angajaţilor în Marea Britanie

    Drepturile angajaţilor în Marea Britanie



    Inspecția Muncii Britanică, Gangmasters & Labour Abuse Authority (GLAA) – organizație înființată pentru protejarea angajaților împotriva exploatării, a publicat un material informativ despre drepturile angajaţilor conform legislaţiei din Marea Britanie.



    Pentru respectarea acestor drepturi, angajaţilor li se oferă informaţii despre contractul de muncă, salariul minim, programul de lucru, concediul de odihnă, concediul medical şi altele.



    Salariul



    În ceea ce priveşte salarizarea, GLAA precizează că pentru orice angajat permanent, chiar şi cu un contract pe o perioadă scurtă, remunerația minimă pe care ar trebui să o primească este salariul minim corespunzător. De asemenea, orice angajat are dreptul să primească statul de plată detaliat, cu informaţii despre salariul brut, salariul net şi deducerile din salariu.


    Programul de lucru



    Programul de lucru nu ar trebui să depăşească 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare în cazul în care acestea sunt alegerea angajatului. De asemenea, fiecare angajat are dreptul la cel puțin o zi liberă pe săptămână sau două zile la fiecare două săptămâni, iar pauza, în cazul în care programul depăşeşte șase ore pe zi, trebuie să fie de cel puțin 20 minute.


    Concediul



    Fiecare angajat este îndreptățit prin lege să beneficieze de numărul minim de săptămâni de concediu plătit pe an, începând din prima zi de lucru. Detaliile despre drepturile la concediu sunt incluse în contractual de angajare şi se bazează pe numărul orelor de lucru normale. Angajatorul poate să decidă când un angajat va putea beneficia de concediu, dar dacă nu îi oferă permisiunea şi nu îi respect drepturile, angajatul poate sesiza situaţia la GLAA.



    Sesizarea încălcării drepturilor


    Angajaţii din Marea Britanie pot sesiza încălcarea drepturilor de muncă sau exploatare prin muncă la GLAA, folosind adresa de e-mail: intelligence@glaa.gsi.gov.uk, telefonul +44 (0)345 602 5020 sau linia gratuită de raportare confidențială 0800 432 0804.

  • Jurnal românesc – 02.05.2017 UPDATE

    Jurnal românesc – 02.05.2017 UPDATE

    Rolul tineretului în cadrul comunităţilor de români din afara graniţelor, în special în rândul celor cu mobilitate, este unul foarte important, în contextul în care anul trecut s-au născut mai mulţi copii în diaspora decât în ţară, a declarat, marţi, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac. Prezentă la o dezbatere privind politicile pentru tineret, organizată la Bucuresti, ministrul Păstîrnac a declarat că peste 4,4 milioane de cetăţeni români trăiesc în aceste comunităţi. Sunt cifre care ne ridică extrem de multe semne de întrebare în ceea ce priveşte modul în care tânăra generaţie îşi vede dreptul la mobilitate, dreptul de a studia în străinătate, de a lucra şi unde se regăseşte în acest ciclu şi România – ţara de origine, a afirmat ea. Pe de altă parte, ministrul Păstîrnac a apreciat că este nevoie de o dezbatere largă în privinţa manierei în care copiii născuţi în diaspora trebuie ajutaţi să înveţe limba română.

    Ministrul Educaţiei Naţionale, Pavel Năstase, a declarat, la aceeasi dezbatere, că înscrierea viitorilor candidaţi din Republica Moldova la universităţile din România va fi online. Oferta educaţională este publicată online pe site-urile universităţilor, iar înscrierea se poate face, de asemenea, online prin scanarea documentelor de înscriere şi trimiterea lor prin e-mail la universităţile unde doresc să se înscrie. Totuşi, viitori studenţi din Republica Moldova sunt obligaţi să prezinte documentele şi în original la universităţi, a precizat el.

    Arhiepiscopia Ortodoxă Româna a Celor Două Americi a fost ridicată, zilele trecute, la rangul de Mitropolie. La ceremonia desfăşurată la Catedrala Sf. Împăraţi Constantin şi Elena din Chicago, Illinois, au luat parte ambasadorul României la Washington, consulii generali la Chicago şi Toronto, înalti ierarhi ai bisericilor ortodoxe de pe teritoriul SUA şi Canadei, alături de peste 400 de membri ai comunitătii românesti din statul Illinois şi zonele adiacente. Ambasadorul George Cristian Maior a subliniat rolul esenţial al comunităţii româno-americane în dezvoltarea Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări, precum şi atenţia deosebită acordată de autorităţile de la Bucureşti, în special de misiunile diplomatice şi consulare de pe teritoriul american, strângerii legăturilor cu diaspora. Maior a prezentat câteva dintre iniţiativele şi măsurile Guvernului în această direcţie. Este vorba de deschiderea unui nou Consulat General la Miami, Florida, suplimentarea fondurilor alocate programului Fulbright şi intensificarea proiectelor culturale destinate spaţiului american. Unul dintre proiecte este Festivalul de Film Românesc de la Washington, care va avea loc în perioada 13 mai -14 iunie.

    România avea, în 2016, cei mai puţini angajaţi cu vârste curprinse între 15 şi 64 de ani cu contract temporar de muncă din UE, 1,4%, în condiţiile în care media europeană a fost 14,2%, se arată într-un raport publicat, marţi, de Eurostat. Potrivit acestor date, la polul opus se află Spania, cu 26,1%, şi Polonia, cu 27,5%. La categoria de vârstă 15-24 de ani, media europeană a celor care aveau un contract temporar de muncă a fost 43,8%. Cel mai mic procent l-a avut tot Romania – 5,3%.

  • Problemele sistemului penitenciar

    Problemele sistemului penitenciar

    Angajaţii din penitenciarele româneşti au început, de luni, pe termen nelimitat, acţiuni de protest în toată ţara. Ei cer, între altele, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, eliminarea inechităţilor salariale şi reducerea deficitului de personal în sistem, estimat la aproximativ opt mii de persoane. Administraţia Naţională a Penitenciarelor are 15 mii de posturi, din care sunt ocupate doar 12 mii, iar necesarul ar fi de 20 de mii de lucrători.



    Sindicaliştii ameninţă că vor refuza să mai stea peste program, ceea ce, în opinia lor, ar duce la blocarea activităţii în închisori. Preşedintele Federaţiei sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), Florin Şchiopu, a anunţat, luni, după o întâlnire cu ministrul justiţiei, Raluca Prună, că negocierile au eşuat şi că protestele vor continua. Prună a spus că o parte din revendicările angaţilor din sistemul penitenciar sunt analizate de guvern. Este regretabil că în România se adoptă legi înainte să se vadă dacă este asigurată resursa financiară şi cea umană, a spus Raluca Prună.



    Conducerea ANP a anunţat că a luat act de revendicările organizaţiilor sindicale din sistem, însă atrage atenţia că angajaţii nu pot recurge la greve sau întreruperi voluntare ale activităţii, dar pot organiza forme de protest în condiţiile legii. In plus, Administraţia penitenciarelor a precizat că în prezent lucrătorilor din sistem li se acordă salarizarea stabilită prin acte normative aprobate în concordanţă cu grilele specifice acestei categorii. Administraţia Naţională a Penitenciarelor menţionează că a dispus măsuri administrative şi organizatorice legale care să evite depăşirea plafonului de 180 de ore suplimentare.



    Acţiunile angajaţilor din închisori survin după protestele zgomotoase din vară ale deţinutilor, nemulţumiţi de supraaglomerarea din celule şi de serviciile medicale oferite. Detinutii au cerut să participe la activităţi lucrative, să le fie micşorată perioada de detenţie şi termenele de eliberare condiţionată. In vara, ministrul justiţiei declara că situaţia din sistemul penitenciar e una sistemică şi gravă de mai bine de 20 de ani.



    Raluca Prună a declarat atunci că remedierea acestei situatii este o prioritate a mandatului său. La începutul lunii iulie, Ministerul Justiţiei a anunţat că a adoptat împreună cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor un plan de măsuri privind accesul la muncă, completarea personalului medical, igienizarea spaţiilor şi asigurarea serviciilor stomatologice pentru deţinuţi. .Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat în mai multe rânduri România să plătească despăgubiri unor condamnaţi pentru condiţiile improprii din închisori.

  • Probleme sociale şi nemulţumiri sindicale

    Probleme sociale şi nemulţumiri sindicale

    În România, sindicaliştii din sănătate au pichetat, zilele trecute, sediile prefecturilor din mai multe municipii
    reşedinţă de judeţ şi Palatul Parlamentului de la Bucureşti pentru a cere
    eliminarea inechităţilor din sistemul medical şi finanţarea în mod corespunzător
    a sistemului. Ei sunt nemulţumiţi de sistarea negocierilor pe marginea noii
    legi a salarizării şi cer reguli pentru funcţionarea cabinetelor medicale în
    şcoli şi alocarea unui buget de 6% din Produsul Intern Brut pentru sănătate.

    La
    Iaşi, peste 300 de angajaţi din sistemul bugetar din
    sectoarele învăţământ, sănătate, administraţiile locală şi financiară au
    protestat în faţa Prefecturii. Liderul Filialei Iaşi a Confederaţiei CNSLR
    Frăţia, Ioan Pascal, a precizat că nemulţumirile s-au acumulat încă din 2010,
    când au fost diminuate salariile cu peste 25%, iar ultimul act normativ creează
    dezechilibre semnificative în domeniul salarizării bugetarilor. Iulian Cozianu,
    liderul Sindicatului Sanitas de la Iaşi, a adăugat că, date fiind actualele
    preţuri din România, salariile trebuie majorate cu minimum 25%, iar cadrele
    sanitare solicită acordarea sporurilor pentru personalul care efectuează gărzi
    şi deblocarea posturilor din sistem. Prefectul de Iaşi, Marian Grigoraş a
    declarat, la rândul său, că a preluat listele cu revendicări din partea
    reprezentanţilor sindicatelor şi a anunţat că le va transmite forurilor
    competente din Guvern.

    La fel de nemulţumiţi, zeci de mineri şi energeticieni
    de la Complexul Energetic Oltenia au parcurs 300 de
    kilometri pe jos, până la Bucureşti, într-un marş de protest. Acum doi ani au
    început concedieri masive în rândul celor 15.000 de angajaţi ai companiei, iar
    din vară ar urma să fie daţi afară încă 2 mii de oameni. Minerii speră să convingă
    guvernanţii că mineritul din această zonă merită să fie păstrat.

    Ministrul
    energiei, Victor Grigorescu, a declarat că Complexul Energetic Oltenia nu se
    află în insolvenţă, iar guvernul va găsi soluţii pentru redresarea financiară a
    companiei. Oficialul a discutat cu reprezentanţii conducerii Complexului şi cu
    cei ai angajaţilor şi au stabilit împreună un plan de eficientizare care va
    presupune şi restructurarea schemei de personal. Între timp au apărut speranţe
    că situaţia companiei s-ar putea schimba în bine printr-un parteneriat cu o
    mare societate chineză. Reprezentanţii Complexului energetic Oltenia spun că,
    în trei ani, ar putea fi construită o nouă termocentrală la Rovinari, în
    parteneriat cu societatea chineză de stat Huadian Engineering. Grupul energetic ar urma să fie realizat
    în baza unei investiţii de 1 miliard de euro. În prezent, Complexul energetic
    este în rândul companiilor care aduc statului pierderi uriaşe, după ce acum
    patru ani era pe profit. Are
    capacitatea să producă aproape 30% din energia electrică consumată în ţară, dar
    preţurile sunt şi de trei ori mai mari decât ofertele de pe piaţă.

  • Jurnal românesc – 30.09.2015

    Jurnal românesc – 30.09.2015

    Parlamentarii liberali vor intra
    de luni în grevă japoneză pentru a grăbi adoptarea legii votului prin
    corespondenţă, a anunţat Alina Gorghiu, copreşedintele PNL. Legea ar trebui să
    fie gata până în noiembrie, pentru a putea fi aplicată la alegerile legislative
    din 2016, în condiţiile în care Curtea Constituţională şi Comisia de la Veneţia
    au stabilit că legislaţia nu poate fi amendată cu mai puţin de un an înaintea
    scrutinului. Proiectul votului prin corespondenţă a fost considerat o
    prioritate a sesiunii trecute a Legislativului, după alegerile prezidenţiale
    existând consultări ale şefului statului cu partidele parlamentare şi un acord
    de principiu. Intre timp, s-a modificat legislaţia electorală, dar încă nu s-a
    convenit asupra unui proiect de lege privind votul prin corespondenţă, la
    Parlament fiind înregistrate patru iniţiative pe această temă.




    Din 30 septembrie, o nouă cursă feroviară va face legătura între
    Chişinău şi Iaşi. Durata călătoriei va fi de aproximativ trei ore, iar
    plecările vor avea loc la ora 6:17 din Chişinău şi la ora 17:20 de la Gara
    Socola. Pe teritoriul Republicii Moldova, trenul se va opri la
    Călăraşi şi Ungheni, iar in Romania doar la destinatia finala. Preţul biletelor
    variază între şase şi opt euro, în funcţie de clasa pentru care se va opta, iar
    copiii
    beneficiază de o reducere de 50%. Punerea în funcţiune
    a noii legături a fost convenită la inceputul lunii, la Iaşi, de miniştrii
    transporturilor din România şi Republica Moldova.




    Seful
    diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu şi omologul său spaniol, Jose
    Manuel Garcia-Margallo, au subliniat, marţi, la New York, importanţa creării unei Curţi Internaţionale împotriva
    Terorismului. Cei doi miniştri au fost gazdele unui eveniment organizat
    în marja Adunării Generale a ONU. Aurescu a
    subliniat, în intervenţia sa, că terorismul este o ameninţare globală împotriva
    căreia comunitatea internaţională trebuie să lupte şi cu instrumente juridice
    care includ dreptul penal internaţional. El a invitat statele participante să
    se alăture reflecţiei şi dezbaterii iniţiate de România şi Spania pe aceasta tema.
    Iniţiativa înfiinţării unei Curţi Internaţionale împotriva Terorismului a fost
    lansată de ministrul Bogdan Aurescu la începutul anului, iar în prezent ea
    reprezintă un proiect comun româno – spaniol. MAE de la
    Bucureşti a inceput discutii cu alte state pentru susţinerea demersului.




    Un proiect de lege iniţiat de
    experţi din Ministerul Sănătăţii şi care va fi lansat în dezbatere publică
    propune condiţionarea înscrierii copiilor în grădiniţe şi şcoli de efectuarea a
    opt vaccinuri care vor fi trecute într-o adeverinţă de la medicul de familie.
    Este vorba de vaccinul împotriva hepatitei B, a difteriei, a tetanosului, a
    tusei convulsive, poliomielitei, rujeolei, oreionului şi rubeolei. Proiectul
    legii vaccinării prevede şi amenzi pentru părinţii care refuză să-şi imunizeze
    copiii. Documentul a fost iniţiat pe fondul scăderii, în ultimul an, a
    acoperirii vaccinale în toată ţara.




    Numărul angajaţilor din România a
    depăşit numărul pensionarilor pentru prima dată în ultimii trei ani – a anunţat
    ministrul delegat pentru dialog social, Liviu Pop. În prezent, numărul total al
    salariaţilor depaseste 6 milioane de persoane, în timp ce pensionarii sunt 5,1
    miloane. Numai în ultimul an au apărut peste 400.000 de noi locuri de muncă -
    precizează ministrul. Liviu Pop a mai spus că după aplicarea prevederilor
    noului Cod fiscal, adoptat luna aceasta de parlament, guvernul se aşteaptă la o
    nouă creştere a numărului de angajaţi.

  • Jurnal românesc – 17.07.2015

    Jurnal românesc – 17.07.2015

    Angajaţii cu normă întreagă din România au lucrat
    anul trecut cel mai mult din UE pe parcursul unei săptămâni, 41 de ore, în
    stagnare faţă de precedenţii doi ani, potrivit unui raport al Fundaţiei
    Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă (Eurofound).
    Angajaţii din România sunt urmaţi de cei din Luxemburg şi Marea Britanie (40,9
    ore/săptămână), Portugalia (40,4 ore), Germania (40,3 ore) şi Polonia (40,2
    ore).La polul opus se situează angajaţii din Finlanda
    şi Franţa, care pe parcursul unei săptămâni au lucrat 37,3 ore. Orele lucrate
    se referă doar la locul de muncă principal, excluzând o a doua slujbă sau
    activităţi part-time.În România, programul de lucru negociat colectiv
    este de 40 de ore pe săptămână, maxim în UE.Eurofound este
    un organism comunitar înfiinţat în 1975 de Consiliul European, pentru a
    contribui la planificarea şi proiectarea unor condiţii mai bune de viaţă şi
    muncă în Europa.








    La solicitarea Ministerului
    Sănăţii,
    Guvernul de la Bucureşti a aprobat Normele metodologice de aplicare a
    prevederilor Legii 91/2014 privind acordarea unei zile lucrătoare libere pe an
    pentru îngrijirea sănătăţii copilului. Conform actului normativ, părinţii sau
    reprezentanţii legali ai copiilor minori cu vârste între 0 şi 18 ani vor
    beneficia de o zi liberă pentru îngrijirea sănătăţii copilului. Ziua liberă
    urmează să se acorde unuia dintre părinţi, la alegere, respectiv a reprezentantului legal al copilului, în baza unei cereri
    depusă cu 15 zile înainte de vizita la medic. Părintele care solicită ziua
    liberă trebuie, de asemenea, să dea o declaraţie pe propria raspundere, conform
    căreia nu s-a mai solicitat o zi liberă în acel an, şi nici nu se va solicita.Pentru familiile sau
    persoanele cu 2 copii se acordă tot o zi lucrătoare liberă pe an, ca
    şi în cazul unui singur copil. Controlul medical se poate efectua atât în
    sistemul public de sănătate, cât şi în cel privat.






    Cu mai puţin de
    630 de mii de şomeri, România ocupă o poziţie fa­vorabilă în rândul statelor
    din UE, aflându-se pe locul opt (6,8%) în topul ţărilor cu cele mai mici rate ale şomajului. Deşi,
    în general România ocupă o poziţie mai bună la capitolul şomaj decât state pre­cum
    Franţa (10,3%), Polonia (9%) sau chiar Olanda (7,4%), ţara este pe o poziţie
    nefavorabilă atunci când vine vorba de şomajul în rândul tinerilor. Astfel,
    potrivit datelor raportate de Institutul de Statistică la Eurostat (biroul de
    statistică al Comisiei Europene), rata şomajului în rândul tinerilor cu vârste
    de sub 25 de ani este de 24% în România, peste media europeană de 22,2%.
    Totuşi, situaţia din România este mai bună decât cea din state precum Spania,
    cu un şomaj record în rândul tinerilor, de 53%, Grecia (52%) şi Croaţia (45%).








    Aproape trei
    milioane de turişti străini au vizitat România de la începutul anului, în
    creştere faţă de perioada similară a anului trecut. Potrivit datelor
    Institutului Naţional de Statistică, majoritatea vizitatorilor străini sunt din
    Europa. Printre destinaţiile preferate se numără Alba Iulia, Sighişoara, Cluj,
    Sibiu, Braşov, Bucureşti sau Delta Dunării. Turiştii străini ajung şi pe
    litoralul românesc, cei mai mulţi dintre ei fiind germani şi israelieni.
    Ultimii ajung mai uşor în România după
    ce, din această vară, există un zbor
    săptămânal din Israel cu aterizare
    pe aeroportul Mihail Kogalniceanu, lângă Constanţa. În ce priveşte
    plecările turiştilor români în străinătate înregistrate la punctele de
    frontieră, şi aici s-a resimţit o creştere de 9%. Apoape cinci milioane de
    români au călătorit peste graniţă în primele cinci luni ale anului.