Radio România Internațional

Tag: ANRE

  • Jurnal românesc – 05.01.2017

    Jurnal românesc – 05.01.2017

    Un serial incitant – Români din exil în anii comunismului
    – poate fi urmarit pe www.rador.ro. După ce au acaparat puterea în 1945, apoi şi-au
    consolidat-o în anii următori, comuniştii şi-au pus în aplicare planul agresiv
    de instaurare a democraţiei populare. Cei mai mulţi dintre români au rămas
    striviţi sub această presă politică, economică şi culturală. Unii au reuşit
    totuşi să scape, trecând graniţele spre ţări din Occident. Românii din exil au
    înfiinţat asociaţii, reviste, grupuri de opinie, prin care atrăgeau atenţia
    lumii libere asupra a ceea ce se întâmpla în lagărul comunist. Adesea au
    încercat să salveze alţi fugari. Cei mai activi au fost în Franţa, SUA, Spania,
    Italia, Elveţia, Germania, America de Sud. Până la căderea comunismului au
    existat mai multe valuri succesive de emigraţie românească, unul dintre cele
    mai puternice fiind la sfârşitul anilor ’70 şi în
    anii ’80. Mulţi dintre românii din Occident au avut notabile
    creaţii ştiinţifice, artistice ori şi-au expus ideile prin reviste sau de la
    microfonul posturilor de radio care au emis în limba română. Arhiva de istorie
    orală prezintă, în această lună, câteva dintre mărturiile unor români din exil
    care au vorbit despre motivele plecării lor.




    În oraşul american Las Vegas se
    deschide, astăzi, cel mai mare târg de produse electronice pentru marele
    public, Consumer Electronic Show. Printre protagoniştii celei de-a 50-a ediţii
    este şi compania românească Bitdefender care lansează un dispozitiv pentru
    protejarea caselor inteligente împotriva atacurilor cibernetice. Riscurile de
    securitate cresc odată cu înmulţirea aparatelor casnice conectate la internet.
    De altfel, sistemele casnice inteligente şi automobilele autonome se anunţă
    vedetele târgului de la Las Vegas din acest an.




    Preţul mediu solicitat pentru apartamentele
    disponibile spre vânzare la nivel naţional s-a majorat cu 10,7% pe parcursul
    ultimelor 12 luni, de la 951 de euro pe metru pătrat util la finalul anului
    2015, până la 1.053 de euro pe metru pătrat în decembrie 2016, potrivit
    Indicelui Imobiliare.ro. În Bucureşti, în luna decembrie, aşteptările
    vânzătorilor au ajuns la o medie de 1.138 de euro pe metru pătrat, cu 6,5% mai
    mult decât în urmă cu 12 luni. În perioada menţionată, cel mai mare salt, de
    9,8%, a fost consemnat de locuinţele noi, care au ajuns la 1.175 de euro pe
    metru pătrat, faţă de 1.070 de euro pe metru pătrat la sfârşitul lui 2015.
    Apartamentele vechi, pe de altă parte, s-au apreciat cu 5,7%, de la 1.024 la
    1.082 de euro pe metru pătrat.




    Autoritatea Naţională de Reglementare în
    Energie a decis reducerea, de la 1 ianuarie, a tarifelor energiei reglementate
    pentru populaţie, care mai reprezintă în prezent 30% din totalul energiei
    consumate. Acest lucru înseamnă o scădere cu aproximativ 2% a facturii finale
    plătite de cetăţeni la energia electrică. Potrivit calendarului stabilit în
    2012, piaţa de energie electrică va fi complet liberalizată de la 1 ianuarie
    2018.

  • Jurnal românesc – 15.12.2016

    Jurnal românesc – 15.12.2016

    Statele Unite vor accelera acţiunile de suplimentare a trupelor în România, a anunţat generalul Ben Hodges, comandantul Forţelor terestre americane în Europa. El a precizat că trupele americane vor sosi, pe 6 ianuarie, în portul german Bremerhaven, după care vor fi trimise imediat în România, Polonia şi ţările baltice.NATO a aprobat, în vară, planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin care sunt create patru grupuri de luptă cu efective totale de 4.000 de militari, susţinuţi de o forţă de reacţie rapidă formată din 40.000 de persoane. În plus, Alianţa a preluat controlul asupra sistemului antirachetă din Europa, care include nave americane dotate cu sisteme antibalistice în largul Spaniei, un radar în Turcia şi elementele de interceptare din România.Rusia a avertizat, în repetate rânduri, că este extrem de preocupată de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia şi a avertizat că va lua măsuri pentru a se apăra.



    Serviciile permise şi înmatriculări auto din Bucureşti şi Ilfov lucrează cu publicul şi sâmbătă. Angajaţii vor recupera astfel ziua liberă din 2 decembrie. Programul va începe la ora 8:30 şi se va încheia la 16:30. La ghişee se vor depune documente pentru înmatriculări şi se vor elibera autorizaţii provizorii de circulaţie şi numere de înmatriculare. De asemenea, se pot face programări pentru proba practică a examenului auto.



    Plata taxelor şi impozitelor se poate face online, începând de miercuri, a anunţat premierul Dacian Cioloş, care a precizat că, în era digitală, oamenii nu trebuie să mai consume timp şi nervi la ghişee. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a fost înrolată, începând de miercuri, în platforma ghiseul.ro, astfel încât plăţile către Fisc se vor putea efectua online, a anunţat, miercuri, şi Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Conform sursei citate, contribuabilii persoane fizice pot efectua online plata taxelor şi impozitelor pe care le datorează către ANAF, cum ar fi: impozit pe venituri din salarii sau din folosinţa bunurilor, impozitul pe venituri din dividende, dobânzi, premii, din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală sau din activităţi agricole. Până acum puteau fi achitate la ghişeul virtual doar diversele impozite şi taxe locale.



    Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie a decis reducerea, de la 1 ianuarie, a tarifelor energiei reglementate pentru populaţie, care mai reprezintă în prezent 30% din totalul energiei consumate. Acest lucru înseamnă o scădere cu aproximativ 2% a facturii finale plătite de cetăţeni la energia electrică. Potrivit calendarului stabilit în 2012, piaţa de energie electrică va fi complet liberalizată de la 1 ianuarie 2018.



    Comisarul european pentru Politică regională, Corina Creţu, a aprobat continuarea a 19 proiecte din mai multe regiuni din România, în valoare totală de 1,3 miliarde de euro. Proiectele se referă la sistemul de alimentare cu apă, cel de canalizare şi epurare, sistemul centralizat de termoficare urbană. Un alt proiect vizează infrastructura de transport feroviar şi rutier.


  • Jurnal românesc – 4.05.2016

    Jurnal românesc – 4.05.2016

    În România, paşaportul poate fi cerut şi obţinut de
    la orice serviciu comunitar din ţară, a anunţat Ministerul de Interne. Dacă până acum,
    fiecare persoană trebuia să meargă în localitatea de reşedinţă ca să obţină
    documentul de călătorie, de acum înainte se poate adresa celui mai apropiat
    serviciu de paşapoarte. Mai mult, nu mai trebuie sa aducă fotocopii ale documentelor ca
    până acum, poliţia fiind obligată să le scaneze. Pentru românii care muncesc în
    străinătate şi care nu au timp să ridice paşaportul, el poate fi trimis prin
    poştă, pe cheltuiala solicitantului.Ministerul de interne a precizat că si pentru cazier regulile se
    simplifică: acesta poate fi obţinut pe loc la orice sediu de poliţie. Românii
    din străinătate pot cere cazierul la consulate.






    Consumatorii casnici din România, reprezentând 94% din totalul clienţilor, vor plăti de luna aceasta facturi mai mici pentru gazele naturale.
    Preţul va fi mai mic datorită diminuării tarifelor de distribuţie a
    combustibilului. Ieftinirea variază de la o companie la alta, potrivit
    Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, şi se încadrează
    între 1% şi 1, 9%.Această scădere a preţului gazelor va duce la
    ieftiniri treptate ale alimentelor, susţin producătorii. Potrivit ANRE, preţul
    gazelor de import va continua să scadă şi va ajunge spre sfârşitul anului să
    fie mai ieftin decât cel de producţie internă. Consumul naţional în acest
    moment este de 15-16 milioane de metri cubi pe zi, iar importul este de 1,5
    milioane de metri cubi.






    Circa 35 de mii
    de turişti s-au aflat pe litoralul românesc în primele doua zile ale sezonului
    estival, deschis oficial pe 1 mai. Proprietarii de hoteluri au avut oferte
    atractive pentru această perioadă şi au inclus în preţ diverse facilităţi,
    astfel că staţiunea Mamaia a fost ocupată în proporţie de aproape 100%.
    Aglomeraţie mare a fost şi în staţiunile Vama Veche, Eforie şi Costineşti. În minivacanţa de
    Paşte, turiştii au putut folosi noile sectoare de plajă de pe litoralul
    românesc. Plajele din sud au fost extinse cu câteva zeci de hectare, cu
    ajutorul unor fonduri europene în valoare de 170 de milioane de euro.






    Rata
    noilor angajaţi din România, indicator care măsoară ponderea persoanelor care
    ocupă locul de muncă actual de mai puţin de 12 luni în totalul populaţiei
    ocupate, a ajuns la 7,2% în 2015, atingând cel mai ridicat nivel din 2009
    încoace, potrivit unei analize recente a Eurostat. Faţă de anul anterior, rata noilor angajaţi din România a crescut
    cu 1,5 puncte procentuale însă, în continuare, România se menţine la coada
    clasamentului Uniunii Europene în privinţa acestui indicator. Astfel, procentul
    este la jumătate faţă de media Uniunii Europene, care a fost de 14,5% anul
    trecut. În acest indicator intră atât noii angajaţi, cât şi cei care şi-au
    schimbat locul de muncă în ultimul an.








    În România, firmele care vor încheia contracte pentru normă
    întreagă cu sume mai mici decât noul salariul minim brut de 1250 de lei (
    cca.280 euro) vor fi sancţionate. Potrivit unei hotărâri de guvern adoptate la
    sfârşitul anului trecut, peste 1,1 miloane de angajaţi beneficiază de această
    majorare, care a intrat în vigoare de la 1 mai. Creşterea salariului minim
    urmăreşte îmbunătăţirea ponderii acestuia în salariul mediu, astfel încât
    raportul dintre cele două salarii să se apropie de 60%, procent regăsit în
    ţarile dezvoltate din UE. Cu toate acestea, România rămâne în topul ţărilor cu cel mai
    mic salariu minim din Uniune, nivelul acestuia fiind mai mare doar decât cel
    din Bulgaria, însă sub cel din fostele state comuniste. La polul opus, cel mai mare
    salariu minim brut pe economie este în Luxemburg, 1.900 euro/lună. Urmează
    Belgia, Olanda, Germania, Irlanda, ţări în care salariul minim este în jur de
    1.500 de euro/lună.

  • Jurnal românesc – 28.04.2016

    Jurnal românesc – 28.04.2016

    România nu
    îşi mai asumă 2019 ca anul adoptării monedei euro, iar
    stabilirea unei date certe necesită un consens politic şi social larg şi o mai
    bună înţelegere a eforturilor necesare atingerii acestui obiectiv, se arată în
    Programul de Convergenţă 2016, aprobat, miercuri, de Executiv. O dată concretă va fi
    stabilită după realizarea unui nou calendar de trecere la euro, care va fi
    finalizat până la următoarea ediţie a programului de convergenţă, a precizat
    ministrul Finanţelor, Anca Dragu. Ea a menţionat că este foarte important ca
    România să aibă o convergenţă reală la euro, adică veniturile populaţiei să fie
    la 70-80 la sută din media zonei monetare, iar în România acest indicator este
    situat în prezent la 55%. Potrivit
    specialiştilor, România ar putea adopta după 2020 euro, monedă unică prezentă
    în 19 din cele 28 state membre ale UE.




    În România, preţul la gaze pentru
    consumatorii casnici din categoria de consum B(până la 2.400 mc anual),
    reprezentând 94% din totalul clienţilor, va scădea de la 1 mai în medie cu
    1,5%, a anunţat Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei
    (ANRE). Decizia are locîn urma diminuării tarifelor de distribuţie a gazelor.
    Potrivit ANRE, preţul
    gazelor de import va continua să scadă şi va ajunge spre sfârşitul anului să
    fie mai ieftin decât cel de producţie internă. Consumul naţional în acest
    moment este de 15-16 milioane de metri cubi pe zi, iar importul este de 1,5
    milioane de metri cubi.




    Pluralismul
    presei este în
    pericol atât în România, cât şi în restul Europei, arată un studiu recent
    prezentat la reprezentanţa Comisiei Europene în România. Potrivit cercetării,
    România este singura ţară cu semnale de alarmă la toate nivelurile, inclusiv în
    privinţa condiţiilor de bază pentru o presă funcţională. Cele mai mari riscuri
    în România, dar şi în restul Europei vizează, între altele, competenţele media
    limitate în rândul populaţiei, politizarea controlului asupra canalelor media,
    independenţa serviciilor publice de media, publicitatea de stat şi siguranta jurnalistilor.




    Peste
    120 de autobuze electrice vor circula în marile oraşe din România până în anul
    2020 – afirmă preşedintele Asociaţiei pentru Mobilitate Metropolitană, Ştefan
    Roşeanu. El a explicat că România se află într-un stadiu incipient în ceea ce priveşte
    achiziţia de astfel de autobuze pentru transportul public urban, dar situaţia
    este aproape la fel în multe alte ţări europene. Ştefan Roşeanu a mai spus că
    există, deja, norme europene şi termene care prevăd înlocuirea variantelor
    clasice de transport local cu tehnologii nepoluante până în anul 2030. În acest
    context, autorităţile locale pot accesa fonduri nerambursabile prin actualul
    exerciţiu bugetar al UE, cu ajutorul cărora să-şi înfiinţeze propriul parc de
    autobuze electrice pentru transportul în comun.




    Cererile pentru taberele de studii în
    străinătate dedicate elevilor din liceele şi şcolile generale din România au crescut, în acest an, cu aproximativ 30%
    faţă de 2015, tot mai mulţi părinţi alegând pentru copiii lor această variantă,
    ca o soluţie pentru dezvoltarea educaţională, aprofundarea uneia sau mai multor
    limbi străine, precum şi pentru orienterea optimă către un domeniu de
    activitate profesională. Astfel, peste 1000 de copii români
    participă, anual, în tabere de studii în străinătate, în Europa, China, Noua
    Zeelandă, Canada, Australia sau SUA. Cele mai căutate destinaţii rămân, şi în 2016, Marea
    Britanie, Germania, Elveţia, Franţa şi Spania. Costul unei tabere variază de la
    350 de euro pentru o săptămână în Bulgaria, la 700 de euro pentru aceeaşi
    perioadă în Germania, ajungând, însă, şi la peste 2500 de franci elveţieni
    pentru o tabără de două săptămâni în Elveţia.

  • Retrospectiva săptămânii 28.06 – 4.07.2015

    Retrospectiva săptămânii 28.06 – 4.07.2015

    Centru NATO la Bucureşti



    NATO este puternică cu România,
    iar România este puternică în NATO – a afirmat, joi, secretarul general al
    Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, care a precizat că Alianţa se va
    dezvolta, în continuare, împreună cu Uniunea Europeană.Oficialul
    NATO a inaugurat, la Bucureşti, sediul primului dintre cele două centre aliate
    de comandă şi control care vor opera în România. Potrivit
    preşedintelui român, Klaus Iohannis, unitatea va fi activată oficial în cursul
    lunii septembrie.Structura va găzdui
    42 de ofiţeri ai NATO şi va fi condusă de un comandant român. Până la sfârşitul anului vor fi
    operaţionale centre de acest gen şi în Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia şi
    Lituania. Crearea acestor comandamente face parte din consolidarea flancului
    estic al Alianţei, pe fondul acţiunilor agresive ale Rusiei. Sunt măsuri de apărare,
    nu de confruntare – a arătat, la Bucureşti, Jens
    Stoltenberg, care a precizat că NATO va face tot ce este necesar pentru
    a menţine siguranţa şi pentru a apăra toţi aliaţii împotriva oricăror ameninţări.
    În cadrul vizitei la Bucureşti, pe lângă convorbiri cu şeful statului, Klaus
    Iohannis, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice s-a întâlnit cu şeful
    interimar al Guvernului, Gabriel Oprea, cu miniştrii Apărarii, Mircea Duşa, şi
    de Externe, Bogdan Aurescu.



    Un nou şef la SIE



    Mihai Răzvan Ungureanu este, din nou, directorul spionilor
    români, care erau conduşi interimar încă din iarnă, când fostul şef al
    Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu, îşi dăduse demisia pentru
    a se lansa în cursa pentru preşedinţia ţării. Istoric şi diplomat, MRU – cum i se mai spune – a deţinut
    funcţiile de ministru de externe al României între anii 2004 şi 2007, de director al SIE între 2007
    şi 2012, dar şi de prim-ministru, în 2012, dar numai pentru aproximativ trei
    luni. Toate demnităţile, exercitate în timp ce şef al statului era Traian
    Băsescu, i-au atras lui Mihai Răzvan Ungureanu
    antipatia social-democraţilor, care au văzut în liberalul de 47 de ani un
    apropiat al adversarului lor politic numărul 1. De aceea, nominalizarea lui,
    din nou, de către actualul preşedinte Klaus Iohannis, în fruntea Serviciului de
    Informaţii Externe a avut în PSD efect de bumerang. Formaţiunea a decis să
    boicoteze votul de învestitură din Parlament, secondată de reprezentanţii Alianţei
    Liberalilor şi Democraţilor (ALDE). MRU a fost, totuşi, validat în funcţia de
    director al SIE cu 278 de voturi pentru şi 6 împotrivă. Românii aşteaptă ca instituţiile din zona de siguranţă să colaboreze
    pentru combaterea corupţiei, consolidarea statului de drept şi a democraţiei -
    a declarat Mihai Răzvan Ungureanu, în favoarea căruia au votat PNL,
    UDMR, parlamentarii minorităţilor naţionale, dar şi -
    spre stupoarea PSD-ului – UNPR, mică formaţiune aflată la guvernare, alături de
    social-democraţi.



    România şi
    criza economico-financiară din Grecia



    În aşteptarea referendumului de duminică din
    Grecia, preşedintele României a pledat
    pentru căutarea, în continuare, de căi care să atenueze criza
    economico-financiară din această ţară, precum şi pentru găsirea de soluţii de
    ieşire din criză. Klaus Iohannis a declarat că, în caz contrar, situaţia
    dificilă în care va intra Grecia va afecta România, Uniunea Europeană şi NATO.
    Cât despre guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu,
    acesta a reluat apelul la înţelepciune şi calm şi i-a îndemnat pe deponenţii la
    băncile din România cu capital elen să nu acţioneze emoţional şi să nu-şi
    retragă depozitele. El a explicat că toate băncile în cauză sunt sigure, bine
    capitalizate şi se supun reglementărilor BNR, nu deciziilor Greciei. Iar, în
    caz de panică, Banca Naţională este pregătită să intervină cu toate
    instrumentele pe care le are la îndemână. Pe de altă parte, chiar dacă
    situaţiile nu suportă comparaţie – România stând pe un sol financiar-bancar
    ferm – criza greacă îndeamnă, totuşi, la o meditaţie serioasă asupra relaţiilor
    ţării cu FMI sau Uniunea Europeană, care, în viziunea guvernatorului Mugur
    Isărescu, e bine să continue sub diverse forme.



    Măriri, scumpiri şi … o ieftinire



    Preţul gazelor naturale pentru populaţie a
    crescut, în România, de la 1 iulie, cu aproximativ 11%, ajungând la 60 de lei
    pe megawatt oră. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a aprobat
    majorarea, în urma hotărârii de guvern de miercuri şi în conformitate cu noul
    calendar de liberalizare a preţului la gaze negociat cu Comisia Europeană. Conducerea
    ANRE a precizat că în acest an nu vor mai fi scumpiri la gazele naturale
    furnizate clienţilor casnici, pentru că nu vor fi costuri suplimentare pentru
    asigurarea consumului în sezonul rece comparativ cu anii anteriori. Pe de altă
    parte, de la 1 iulie, salariul minim brut pe economie este, în România, de
    1.050 de lei (233 de euro). Şi tot din prima zi a acestei luni a intrat în
    vigoare şi ieftinirea
    medicamentelor compensate, promisă în martie.



    Bacalaureat 2015‏


    Aproape
    169 de mii de tineri români s-au înscris, anul acesta, în sesiunea de vară a examenului de Bacalaureat, cu peste 7.000 mai mulţi decât
    anul trecut. Primele rezultate vor fi afişate pe 6 iulie, iar cele
    finale, după contestaţii, pe 10 iulie. În premieră, de anul acesta, fără a se
    schimba în vreun fel modul de organizare a examenelor, lucrările scrise la
    Bacalaureat sunt corectate în alte judeţe decât în cele în care sunt susţinute.
    Sunt voci care consideră că, astfel, este eliminată posibilitatea favorizării
    unora dintre elevi. Există, însă, şi contestatari care cred că măsura este o
    pierdere de timp şi de bani. În plus, corpul profesoral, bănuit de numeroase
    nereguli în anii trecuţi, inclusiv de luare de mită, ar fi incriminat şi mai
    mult.

  • Piaţa energiei

    Piaţa energiei

    În mai 2012, România agrea cu instituţiile financiare internaţionale — Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială — un calendar de liberalizare a preţului gazelor naturale din producţie internă atât pentru firme, cât şi pentru consumatorii particulari. Conform înţelegerii, până la finele lui decembrie 2014 trebuiau eliminate preţurile reglementate pentru clienţii noncasnici, lucru pus, de altfel, în practică.



    Făcând un bilanţ la două luni după aplicarea măsurii, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ, a informat că, după renegocierea a 40% din contractele care au fost reglementate şi care au trecut în zona liberă, preţul final al gazelor pentru consumatorii non-casnici a scăzut cu 5%. Cei doi mari furnizori importanţi care gestionează 90% din piaţa de furnizare a gazelor susţin că scăderile au fost chiar de până la 10%. Ieftinirea s-ar datora scăderii, de către furnizori, a adaosurilor.



    Cât despre populaţie, aceasta poate sta liniştită: gazele nu se pot scumpi mai devreme de 1 iulie. După această dată, preţul final pentru particulari s-ar putea, însă, majora cu procente cuprinse, anul acesta, între 5 şi 9%, în funcţie de creşterile de tarife cerute de distribuitori şi care vor fi aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei. Nicolae Havrileţ a prezentat primele estimări şi a precizat că discuţiile în legătură cu creşterile pe următorii trei ani vor începe luna viitoare:


    ANRE a făcut o simulare, în cazul în care aplicăm cifrele din calendar şi finalizăm proiectul de liberalizare în 2018, să avem trei ani de creştere a preţului la gazele naturale. Ceea ce am pus noi ar fi însemnat o creştere de 7% în acest an şi câte 5% în următoriii doi ani, până la liberalizarea finală. Dar este o estimare, urmare a unei simulări.”



    Potrivit Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, a fost creat cadrul legal care permite tuturor consumatorilor să-şi poată alege furnizorul de energie electrică sau de gaze pe care îl doresc. Totodată, în contextul unei pieţe de energie competitive, pentru a-i ajuta să se informeze cu privire la schimbarea furnizorului de energie electrică şi gaze naturale, consumatorii au la dispoziţie un număr de telefon gratuit.



    Potrivit datelor ANRE, consumul de gaze naturale pe piaţa reglementată a scăzut, în 2014, cu 10,10%, iar pe piaţa concurenţială s-a înregistrat o creştere de 1,10%. În privinţa surselor de provenienţă, peste 107 milioane MWh au fost gaze din producţia internă, în creştere cu aproape 6%, şi numai puţin peste 9 milioane MWh au fost din surse externe, în scădere cu circa 52%.

  • Problema energiei, între independenţă şi eficienţă

    Problema energiei, între independenţă şi eficienţă

    România ocupă locul trei în Europa în ceea ce priveşte independenţa energetică, dar se află la coada clasamentului când vine vorba de eficienţa sistemului, este concluzia participanţilor la un forum de profil, organizat, la Bucureşti, de publicaţia Diplomat Bucharest. In opinia acestora, dintre cele trei subsectoare ale industriei energetice româneşti – electricitate, gaze naturale şi energetica urbană, în special alimentarea cu energie termică,- ultima este, de departe, cea mai deficitară. Cauza principală, susţin specialiştii, o reprezintă tratarea superficială a acestui subsector în ultimii 23 de ani. Subvenţiile bugetare pentru combustibilii necesari încălzirii şi mai multe forme de protecţie socială au condus la un proces de acumulări succesive nefavorabile, foarte greu de rezolvat în prezent.



    România stă prost şi la randamentul sistemelor centralizate de încălzire, care în multe oraşe nu au fost modernizate, au atras atenţia participanţii la forum. Ei spun că în ţările cu economie liberă consolidată încălzirea centralizată s-a dovedit a fi o metodă sustenabilă şi cu cost minim, în zonele urbane, dens populate. In schimb, în statele în tranziţie, acest tip de incălzire este relativ răspândită, dar necesită modernizări substanţiale pentru a deveni competitivă ca performanţă şi preţ.



    Prezent la forum, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC). Doru Ciocan, a declarat că, după 1989, în România, ieşirea din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică a localităţilor a avut o tendinţă de creştere accentuată, ajungându-se ca, la sfârşitul lui 2014, doar 70 de localităţi să mai dispună de astfel de sisteme.



    Pe de altă parte, reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) au afirmat că, înainte de a definitiva Strategia Energetică Naţională (SEN), Guvernul trebuie să fie la curent cu nevoile fiecărei municipalităţi în parte, pentru a nu lua decizii eronate, care nu ar răspunde specificului zonei.



    Luna trecută, ministrul energiei, Andrei Gerea, a anunţat că priorităţile în acest an sunt definitivarea Strategiei energetice pentru perioada 2015-2035, aflată în dezbatere publică, şi continurea reformei structurale a sectorului energetic, în special privatizarea şi restructurarea companiilor din domeniu. Potrivit Strategiei, investiţiile necesare în sectorul energetic românesc pentru următorii 20 de ani se ridică la aproximativ 100 miliarde de euro. Documentul arată că România trebuie să intensifice explorarea şi, eventual, exploatarea de noi zăcăminte de petrol şi gaze naturale, atât convenţionale, cât şi neconvenţionale.



    Premierul Victor Ponta a declarat recent ca ministrul Gerea va pregăti pentru luna aprilie un plan de propuneri pentru eficientizarea producţiei de energie electrică.