Radio România Internațional

Tag: Antonescu

  • Nachrichten 11.02.2014

    Nachrichten 11.02.2014

    BUKAREST: Die Anführer der regierenden Koalitionsparteien haben sich auch am Dienstag nicht über die Zusammensetzung der neuen Regierung einigen können. Der Vorschlag des sozialdemokratischen Ministerpräsidenten Victor Ponta sieht einerseits die Ernennung des liberalen Bürgermeisters von Hermannstadt, Klaus Iohannis, zum Innenminister und Vize-Ministerpräsidenten vor. Die Regierung sollte allerdings vier Vize-Ministerpräsidenten haben, die alle vier Parteien der regierenden Sozialliberalen Union vertreten. Eine neue Verhandlungsrunde wurde für Mittwoch anberaumt. Nebem dem Geschäftsbereich Inneres, sind auch die Finanzen, Gesundheit und Wirtschaft derzeit unbesetzt.



    BUKAREST: Der rumänische EU-Landwirtschaftskommissar Dacian Cioloş ist am Mittwoch mit Rumäniens Ministerpräsidenten Victor Ponta und Landwirtschaftsminister Daniel Constantin in Bukarest zusammengekommen. Dabei wurden die bestehenden Möglichkeiten für die rumänische Landwirtschaft und für den ländlichen Raum im Zuge der Gemeinsamen Agrarpolitik 2014-2020 besprochen. 2013 sei ein hervorragendes Jahr gewesen, sagte Ponta. Zum ersten Mal nach 1994 hätten die rumänischen Lebensmittel-Exporte die Importe überschritten, erklärte der Regierungschef. Ferner sprach sich Ponta für die Modernisierung der Landwirtschaft und Förderung des Öko-Bereichs aus.



    MADRID: Der delegierte Minister für rumänische Auslandsgemeinschaften, Cristian David, hat sich am Dienstag in der spanischen Hauptstadt mit Vertretern der rumänischsprachigen Medien in Spanien getroffen. Neben der in Aussicht gestellten Unterstützung für die Beteiligung rumänischer Staatsbürger am sozialen Alltag und an identitätsfördernden Projekten, sprach sich David für die Ausarbeitung einer Medienkampagne zur Image-Verbesserung der Gemeinschaft aus. Davor hatte sich der Amtsträger mit Vertretern der Madrider Regierung und des Parlaments getroffen. In Spanien bilden die Rumänen mit über einer Million Personen die grö‎ßte Einwanderer-Gemeinschaft.



    BUKAREST: Das Institut zur Untersuchung der Verbrechen des Kommunismus hat bei der Obersten Staatsanwaltschaft die Strafverfolgung des Leiters eines ehemaligen Arbeitslagers beantragt. Diesem werden Verbrechen gegen die Menschlichkeit vorgeworfen. Laut Angaben des Instituts soll der 87-jährige Florian Cormoş, als ehemaliger Chef eines Arbeitslagers im südost-rumänischen Cernavoda zwischen Dezember 1952 und Aprili 1953 ein Vernichtungssregime eingeführt haben. Dieses sah unter anderem die Folterung und das Verhungern der Häftlinge vor, sowie die Verweigerung medizinischer Versorgung. Laut der Akte mache er sich für den Tod von 115 sogenannten Gegenrevolutionären” schuldig. Cormoş ist der vierte kommunistische Folterer, dessen Name von dem besagten Institut öffentlich gemacht wird.

  • Modificarea Constituţiei, pe lista USL în 2014

    Modificarea Constituţiei, pe lista USL în 2014

    După mult timp, preşedintele PSD, premierul Victor Ponta şi cel liberal, Crin Antonescu, au apărut împreună pentru a prezenta planul de acţiune politică al USL în 2014. Acesta este unul ambiţios pentru că vizează modificarea Constituţiei până la sfârşitul lunii mai, reforma instituţională şi adoptarea unor legi restante, precum Legea minelor dar şi cele privind parteneriatul public-privat şi cumpărarea de terenuri. Cea mai controversată dintre acţiunile prevăzute de USL este comasarea referendumului pentru modificarea Constituţiei cu alegerile europarlamentare, la sfârşitul lunii mai.



    Consultarea ar urma să se desfăşoare pe parcursul a două zile, pentru a-i maximiza şansele de validare, în condiţiile în care aceasta nu este posibilă cu o participare mai mică de 50% din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale. Comasarea referendum — europarlamentare nu va crea confuzie de teme, este convins Crin Antonescu:


    Principala noastră preocupare este cea legată de cetăţeanul şi alegătorul român. Eu nu cred că estompăm tema alegerilor europarlamentare, ci dimpotrivă, o potenţăm, aducând un nou subiect de interes. Cele două teme nu se ocultează una pe alta, nu îl încurcă pe cetăţean, nu îl duc în confuzie, e chiar o sporire a interesului pentru prezentarea la urne”.



    Opoziţia democrat — liberală şi reprezentanţii minorităţii maghiare spun exact contrariul. Liderul UDMR, Kelemen Hunor: Dacă vom face o campanie electorală pentru europarlamentare şi pentru amendarea Constituţiei, atunci toate temele importante pentru cetăţenii României şi pentru România legate de viitorul Uniunii Europene vor fi puse în paranteză”.



    Susţinătorii ideii de comasare şi contestatarii ei ar trece cu greu un test de consecvenţă politică. În 2009, când referendumul iniţiat de şeful statului pe tema unui parlament unicameral a fost suprapus peste primul tur al prezidenţialelor, protoganiştii actualei dispute se aflau pe poziţii total opuse. Legat de Parlament, USL vrea şi reintroducerea votului pe liste pentru Cameră şi reducerea numărului de deputaţi la 300. PDL respinge şi modificarea legislaţiei electorale.



    Prim-vicepreşedintele Cătălin Predoiu crede că formula la care s-ar ajunge, cu 400 de parlamentari, ar avantaja PSD: 70% din locurile pe care ar urma să le ocupe, în Parlament, USL vor fi alocate PSD. În această zi, Crin Antonescu şi-a sacrificat propriul partid de dragul candidaturii la preşedinţie”. Liderii USL au mai decis ca alegerile prezidenţiale să se desfăşoare la începutul lunii noiembrie, cu 45 de zile înainte de expirarea mandatului actualului şef al statului.

  • Nachrichten 03.01.2014

    Nachrichten 03.01.2014

    BUKAREST: In der Ortschaft Pungesti, Landkreis Vaslui (im Osten Rumäniens) wurden am Freitag die Proteste gegen die Schiefergasförderarbeiten des US-Unternehmens Chevron fortgesetzt. Die 15 protestierenden Menschen, die sich seit Ende 2013 im Hungerstreik befinden, empfinden die ständige Anwesenheit der Ordnungskräfte als Bedrohung, so der RRI-Korrespondent vor Ort. Vor einem Monat, als Chevron die Vorbereitungsarbeiten in Pungesti begonnen hatte, gab es auch die ersten Gewaltausschreitungen zwischen Ortsbewohnern und Gendarmen. Die Ortsbewohner und die Umweltaktivisten behaupten, dass die Schiefergasförderungsmethoden das Grundwasser verschmutzen und Erdbeben hervorrufen.



    BUKAREST: 2014 werden die Wahlberechtigten in Rumänien zweimal an die Urnen gerufen: für die Wahlen zum Europaparlament und für Präsidentschaftswahl. Im Monat Mai sollen die Rumänen die 32 Europaabgeordneten und Ende des Jahres den Staatschef wählen. Die regierende sozialliberale Union USL hatte ihren Kandidaten für die Präsidentschaftswahl längst bekanntgegeben: den Vorsitzenden der national-liberalen Partei PNL, Crin Antonescu. Die Demokrat-Liberalen PDL (aus der Opposition) nominierten den ehemaligen Justizminister und derzeitigen Partei-Vizevorsitzenden Cătălin Predoiu zum Präsidentschaftskandidaten. Gemä‎ß der rumänischen Verfassung wird der Staatspräsident für ein Mandat von von fünf Jahren gewählt.



    BERLIN: Der deutsche CDU-Europaabgeordnete Elmar Brok hat die Rückführung osteuropäischer Einwanderer, der sogenannten Armutsflüchtlingen, in ihre Herkunftsländer vorgeschlagen. Ab 1. Januar sind die letzten Schranken der Arbeitnehmerfreizügigkeit für Rumänen und Bulgaren auf dem europäischen Markt gefallen. In Deutschland, Österreich, Belgien, Spanien, Frankreich, Gro‎ßbritannien, Luxemburg, Malta und in den Niederlanden blieb die Freizügigkeit rumänischer und bulgarischer Staatsangehörigen trotz des EU-Beitritts beider osteuropäischer Staaten 2007 eingeschränkt. Der deutsche Aussenminister Frank Walter Steinmeyer erklärte dennoch in einem Interview mit Suddeutscher Zeitung, die Aufhebung der Einschränkungen auf dem europäischen Arbeitsmarkt sei ein wesentlicher Teil der europäischen Integration und für Deutschlad habe sich die Ma‎ßnahme als besonders vorteilhaft erwiesen.

  • Tensiuni în coaliţia de guvernământ

    Tensiuni în coaliţia de guvernământ

    Actuala putere bicoloră de la Bucureşti pare să urmeze fără greş destinul tuturor alianţelor, coaliţiilor, cartelelor care au guvernat România post-comunistă. Ca şi Convenţia Democrată, în intervalul 1996-2000, sau Alianţa Dreptate şi Adevăr, în 2004-2008, Uniunea Social-Liberală era indestructibilă în opoziţie şi a început, deja, să se fisureze la putere.



    Asociate în premieră sub aceeaşi siglă, PSD şi PNL au câştigat legislativele de acum un an cu un scor zdrobitor, de 70 de procente. Au fost plebiscitate, practic, pe fondul aversiunii crescânde a electoratului faţă de preşedintele Traian Băsescu şi partidul de atunci al acestuia, PDL. Cum în opoziţie, în afara democrat-liberalilor, au mai rămas doar extrem de discreta UDMR şi populistul PPDD, pe care nici propriii alegători nu-l prea iau în serios, USL previne monotonia inventându-şi propria opoziţie internă.



    Luni, premierul social-democrat Victor Ponta s-a simţit dator să afirme că USL trebuie să rămână împreună, pentru a-şi îndeplini obiectivele pentru care a primit voturi. Declaraţia survine disputei contondente, asezonate cu acuzaţii reciproce de minciună, cu preşedintele liberal al Senatului, Crin Antonescu. Cei doi lideri USL se contrazic în declaraţii pe tema proiectului legislativ privind amnistierea şi graţierea unor pedepse. După ce societatea civilă a dezavuat iniţiativa, Ponta spune că, deşi, acum, în public, dezaprobă amnistia, Antonescu i-ar fi cerut în culise ca guvernul să adopte proiectul prin ordonanţă de urgenţă.



    Victor Ponta: Am spus, evident, că nu dau ordonanţă de urgenţă pe aşa ceva, dar n-ar fi prima dată când dl Antonescu spune una colegilor săi, alta nouă şi alta presei. Ne-am obişnuit.” La rândul său, Antonescu avertizează că dacă schimburile de replici continuă în acelaşi registru, există riscul ruperii alianţei: Atâta vreme cât s-a bazat şi pe o relaţie personală foarte bună, relaţie personală care ţine tot de politică, nu de altceva, USL a mers foarte bine. Azi nu mai suntem în această situaţie, dar sper că va putea găsi resursele să meargă mai departe.”



    Analiştii consideră noua dispută dintre aliaţi preludiul promiţător al rupturii din 2014, an electoral. În primăvară, la europarlamentare, PSD şi PNL, afiliate la familii ideologice continentale diferite, vor candida pe liste separate. Iar la sfârşitul anului sunt programate prezidenţialele, dintotdeauna, în România, alegerile cu cea mai mare miză politică. Deşi Antonescu e candidatul oficial al USL la preşedinţie, puţină lume crede că PSD, vioara-ntâi a coaliţiei, îşi va refuza dreptul la un prezidenţiabil propriu. Mai ales că, în sondaje, deşi nici măcar nu e candidat oficial, Ponta e, în acest moment, cel mai bine cotat.


  • Nachrichten 13.12.2013

    Nachrichten 13.12.2013

    BUKAREST: Im rumänischen Justizministerium haben am Freitag Gespräche zwischen den Mitgliedern des Rechtsausschusses der Abgeordnetenkammer und den Experten des Justizministeriums zum Thema Novellierung des Strafgesetzbuches stattgefunden. Die jüngsten Änderungen des rumänischen Strafgesetzbuches lösten heftige interne und internationale Kritik angesichts der stärkeren parlamentarischen Immunität aus. Das Treffen am Freitag wurde einberufen, nachdem die Vorsitzenden der regierenden Sozialliberalen Union, Senatspräsident Crin Antonescu und Ministerpräsident Victor Ponta, diese Woche erklärt hatten, die neuesten Änderungen des Strafgesetzbuches seien auslegbar und müssten mit den befugten Institutionen besprochen werden. Das Präsidialamt, die Nationale Antikkoruptionsbehörde, der Oberste Richterrat und Vertreter zahlreicher Botschaften haben die Novellierung des Strafgesetzbuches scharf kritisiert. Das Oberste Gericht Rumäniens reichte diesbezüglich eine Beschwerde beim Verfassungsgericht ein.



    BUKAREST: Die rumänischen Güterspediteure setzen die Verhandlungen mit dem Transportministerium fort. Ihre Forderungen richten sich gegen die Erhöhung der Verbrauchssteuer bei Kraftstoffen um 7 Eurocent. Sie fordern zudem die Reduzierung der Geldstrafen und die Abschaffung von Stadteinfahrgebühren. Die Bukarester Regierung hatte Anfang der Woche vorgeschlagen, die Erhöhung der Verbrauchssteuer um 7 Eurocent nur bei Benzin einzuführen und die zusätzliche Besteuerung von Diesel auf drei Monaten zu vertagen. Verterter der Güterspediteuere zeigten sich unzufrieden mit dieser Variante. Am Montag erschwerten hunderte Laster den Verkehr auf den Umgehungsstra‎ßen der Gro‎ßstädte, als Protestaktion gegen die besagte Ma‎ßnahme.



    BUKAREST: Die Führung der National-Liberalen Partei (von der Regierungskoalition) hat den Abgeordneten Gigel Stirbu für das Amt des Kulturministers vorgeschlagen. Stirbu ist Vorsitzender des Kulturausschüsses der Abgeordnetenkammer und ehemaliger Staatssekretär im Kulturministerium. Nach dem Eklat um seine schockierende Aussage über HIV-Infizierte, denen seiner Meinung nach zu viel Haushaltsgelder zur Verfügung stehen, war Kulturminister Daniel Barbu (von der National-Liberalen Partei) am Donnerstag zurückgetreten.



    BUKAREST: Die ehemalige Sprecherin der Europäischen Kommission für Erweiterung und Europäische Nachbarschaftspolitik, Angela Filote, übernimmt am 1. Januar 2014 die Leitung der Vertretung der Europäischen Kommission in Rumänien. Angela Filote verfügt über mehr als 20 Jahre Erfahrung im Bereich Unternehmenskommunikation und war in Rumänien, der Türkei und Ägypten tätig, bevor sie 2010 ihren Dienst am Hauptsitz der Europäischen Kommission in Brüssel aufnahm. Als das gegenwärtige Kommissionskollegium Anfang 2010 sein Amt antrat, wurde Angela Filote Sprecherin der Europäischen Kommission für Erweiterung und Europäische Nachbarschaftspolitik. Seit 2011 arbeitet sie in der Generaldirektion Landwirtschaft und ländliche Entwicklung und ist dort vor allem für die Bekanntmachung der Gemeinsamen Agrarpolitik zuständig — so entwarf sie eine EU-weite Kommunikationskampagne über die Reform dieser Politik.

  • Vizite la Chişinău

    Vizite la Chişinău

    Imperturbabile în faţa presiunilor Rusiei şi defel ispitite de modelul Ucrainei, care a abandonat în ultima clipă calea occidentală, Guvernul şi Preşedinţia Republicii Moldova au ales, acum o săptămână, să parafeze acordurile de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană. Chişinăul de devenit, imediat, o destinaţie privilegiată a emisarilor apuseni, veniţi să-i felicite şi să-i încurajeze pe amfitrioni.



    Descins printre cei dintâi, preşedintele Senatului de la Bucureşti, Crin Antonescu, a dat asigurări că România vecină va fi prima ţară care va ridica restricţiile de viză pentru cetăţenii moldoveni, îndată ce Bruxellesul va lua această decizie.



    Tributari unei logici de politică internă, comentatorii de la Bucureşti au remarcat că Antonescu n-a mai fost la Chişinău de 14 ani. Şi au speculat că vizita e a unui prezidenţiabil care, înaintea scrutinului de anul viitor, încearcă să seducă un potenţial electorat, format din cetăţeni moldoveni ce deţin şi paşaport românesc, cifrat la câteva sute de mii de persoane. Agenda vizitei a fost, însă, pe măsura celei de a doua funcţii în statul român, pe care o deţine Antonescu.



    La întâlnirea cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman, el a repetat că: În România, ţară membră a Uniunii Europene, există un consens politic total între toate forţele politice, la nivelul tuturor instituţiilor oficiale Preşedinţie-Guvern-Parlament, un consens total pentru a sprijini eforturile de asociere şi de integrare ale Republicii Moldova pe calea UE.”



    Corman a reiterat, la rândul său, gratitudinea pentru susţinerea consecventă a Bucureştiului pentru aspiraţiile europene ale Chişinăului şi a recunoscut că: Este în interesul nostru să dezvoltăm o relaţie normală, firească între două ţări vecine, două ţări prietene, şi contăm mult pe sprijinul României în continuare, la implementarea agendei europene a Republicii Moldova.”



    Integrarea europeană reprezintă cea mai bună garanţie pentru un viitor sigur şi prosper, a spus, tot miercuri, şi secretarul de stat american, John Kerry. Acesta s-a aflat, timp de câteva ore, în Republica Moldova, pentru a transmite un mesaj de susţinere pentru opţiunea occidentală. John Kerry: Mă aflu aici ca să felicit poporul moldovean pentru că a parafat Acordul de asociere cât şi Acordul de comerţ liber cu UE la summitul de la Vilnius de săptămâna trecută şi să vă promit sprijinul american, pe măsură ce finalizaţi şi implementaţi aceste acorduri.”



    Dublu detaliu elocvent, după ce Ucraina a renunţat să semneze acordurile cu UE, Kerry a refuzat să mai meargă la Kiev, iar vizita sa la Chişinău a fost cea de-a doua a unui secretar de stat american, după cea a lui James Baker în 1992, când Republica Moldova tocmai devenise independentă.

  • Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    Odată încheiată vacanţa de vară, Parlamentul de la Bucureşti şi-a reluat activitatea, partidele parlamentare având deja bine structurate listele cu priorităţile legislative. Senatorii şi deputaţii care aparţin Uniunii Social Liberale spun că şi-au stabilit ca urgenţe în aceasta sesiune ordinară adoptarea noii Constitutii şi legea referendumului. Dar şi modificarea legii privind regiunile de dezvoltare. Premierul Victor Ponta, lider al PSD, susţine că, astfel, în bugetul pe anul viitor vor putea fi cuprinse mai multe fonduri pentru comunităţile locale, înainte chiar de înfiinţarea regiunilor ca unităţi administrative. Victor Ponta: Nimic nu ne împiedică ca, prin modificarea Legii 315 din 1998, să începem să dăm cât mai multe atribuţii către regiuni, către instituţiile mai apropiate de oameni, să constituim consilii regionale.”



    Liberalii, parteneri la guvernare ai social-democraţilor, şi-au propus să sprijine iniţiative de natură economică. Între acestea se numără reducerea contribuţiilor la asigurările sociale sau schimbarea regimului redevenţelor. Preşedintele PNL, şef al Senatului, Crin Antonescu, pledează pentru: Un dialog şi mai atent şi mai consistent între Guvern şi propria sa majoritate, o limitare a ordonanţelor de urgenţă la cazurile în care, cu adevărat, urgenţa este de nediscutat, o mai intensă comunicare a miniştrilor liberali privitor la activitatea lor, o comunicare mai intensă la nivel parlamentar.”



    Principala forţă a opoziţiei, Partidul Democrat Liberal, a anunţat că a depus deja la Parlament un proiect pentru înfiinţarea Autorităţii pentru Protecţia Investitorilor, care vizează reducerea fiscalităţii. Printre măsurile propuse se află diminuarea cotei unice la 12%, micşorarea CAS cu 5%, scutirea de impozite pe profitul reinvestit pentru capitalizare, creşterea salariului minim pe economie la 1.000 de lei (circa 225 euro). Preşedintele PDL, Vasile Blaga: Am văzut că puterea nu era de acord, dar iată că, după discuţiile din USL, deja se discută direct de 3% reducerea CAS la angajatori, de la 1 ianuarie.”



    Bugetul de stat pentru 2014 şi descentralizarea sunt obiectivele UDMR, care se pronunţă pentru o variantă cu 16 regiuni de dezvoltare regională. Vicepreşedintele UDMR, Laszlo Borbely: În ultima perioadă am văzut la ANAF ce se întâmplă cu aceste centre regionale care au centralizat de fapt decizia şi nu este bine pentru că se ia de la judeţe şi de la autorităţile locale şi se duce spre un aşa-numit centru regional.”



    Păstrarea legii educaţiei într-o formă care să nu aducă atingere învăţâmântului în limba maternă se află, de asemenea, pe lista importantei minorităţi maghiare din România.

  • Zweiter Weltkrieg: Die rumänische Armee an der Ostfront

    Zweiter Weltkrieg: Die rumänische Armee an der Ostfront

    Rumänien trat 1941 an der Seite Nazi-Deutschlands in den Krieg ein. Als die rumänische Armee zusammen mit den deutschen Truppen am 22. Juni 1941 den Pruth überquerten, um Bessarabien zu befreien, das ein Jahr zuvor infolge des Hitler-Stalin-Paktes an die Sowjetunion gefallen war, befanden sich die Siegermächte des 1. Weltkriegs in einer verzweifelten Lage. Frankreich war im Juni 1940 besetzt worden und Gro‎ßbritanien verteidigte sich mühsam gegen die Wut der Wehrmacht.



    Die rumänische Armee startete die Offensive gegen die sowjetische Armee auf einer Front zwischen dem Schwarzen Meer und den Karpaten in der Bukowina. Nach einem schwachen sowjetischen Widerstand, der nur drei Wochen lang dauerte, hat die rumänische Armee die beiden Provinzen Bessarabien und Nordbukowina komplett befreit. Am 27. Juli 1941 schickte Hitler dem Marschall Antonescu ein Telegramm, in dem er ihn beglückwünscht. Zudem fordert Hitler ihn auf, den Dnjestr zu überqueren und Transnistrien zu besetzen. Die rumänischen Einheiten setzen zusammen mit den deutschen Einheiten ihre antisowjetische Offensive im Süden der Ukraine fort und erreichen letzten Endes Stalingrad.



    Leutnant Ahile Sari berichtete 1993 in einem Interview mit dem Zentrum des Rumänischen Rundfunks für mündlich überlieferte Geschichte über die Offensive im Süden der Sowjetunion. Die Zustände, die er vorfand, überstiegen seine Vorstellungskraft, so Sari.



    Ich habe zum ersten Mal einen Zug mit sowjetischen Deportierten gesehen. Es waren keine Gefangene, wahrscheinlich nach Deutschland deportierte Familien. Damals habe ich zum ersten Mal diese Zustände gesehen, die dramatische Lage kennengelernt, in der sich diese Menschen befanden. Ihre Gesichter waren entmenschlicht, man sah, dass sie hungrig waren, sie baten um Essen. Es war ein trauriges Bild für mich. Wir alle, Offiziere und Soldaten, sind zu ihnen hingegangen und haben ihnen durch den Stacheldraht gegeben, was wir nur konnten. Die Wachhunde bellten.“



    Bei Stalingrad begann das Desaster für die rumänische Armee an der Ostfront. Die Operation Uranus“ der sowjetischen Armee hatte als Ziel den Angriff der nördlichen Flanke der Wehrmachtstellungen in Stalingrad. Diese wurden von rumänischen und ungarischen Truppen verteidigt. Sie waren schlechter als die deutschen Truppen ausgestattet. Zudem war die Moral der Truppen schlecht. Die sowjetische Armee begann den Angriff am 19. November 1942. Sie wurde von Panzerwagen unterstützt. Die Rumänen besassen Informationen und baten die Deutschen um Hilfe, die aber ausblieb. Leutnant Ahile Sari erinnert sich an die Tage vor dem sowjetischen Angriff:



    Dann wurde ein russischer Gefangener in den Bunker eines Befehlshabers des Bataillons gebracht, und er hat uns mitgeteilt, dass in ein-zwei Tagen die gro‎ße sowjetische Offensive gestartet werden sollte. Wir sollten vorsichtig sein und Vorkehrungen treffen. Sie seien sehr gut bewaffnet, sagte der Russe zu uns, sie hätten sehr viele Kriegsfahrzeuge. Wir haben das dann an die uns vorstehende Ebene weitergeleitet, aber niemand wollte glauben, dass nach einem oder zwei Monaten an Kämpfen, mitten im Winter, noch etwas passieren kann. Das geschah am 17. November. Am 19. November 1942, um 4 Uhr morgens, begann die gro‎ße Offensive am Don und um Stalingrad.“



    Die rumänische Armee sollte im Donbogen über 300.000 ihrer Soldaten verlieren. Der Notar Mircea Munteanu erinnerte sich in einem Interview von 1998 an seine Teilnahme am Krieg. Er wurde verletzt und wurde von der Front zurückgezogen. Munteanu wurde anschlie‎ßend unter extrem schwierigen Bedingungen versorgt. Sein Zeitzeugen-Bericht bestätigt auch andere Berichte, wonach das Leiden für einen Verletzten mit dem Rückzug von der Front nicht zu Ende war:



    Am Ufer des Don begann am 29. November 1942 der Angriff — ein Geschoss durchbohrte meine linke Brust, unter dem Schlüsselbein und am Schulterblatt vorbei. Nach der Verletzung habe ich mich gemeinsam mit den Deutschen auf einem deutschen Panzer zurückgezogen. Unterwegs trafen wir zwei Majore, die mich auf dem Panzer gesehen hatten und zu ihnen riefen. Ich habe ihnen mitgeilt, dass die Russen unseren Truppenkommandanten mit dem Bajonett erstochen hatten. Und dann wurde ich bandagiert. Später haben wir einen Bauernhof erreicht, einen Kolchos… Dort trafen wir einen Feldwebel, weil meine Schulter stark schmerzte, schenkte er mir ein Brot und eine Konserve. Er sagte mir, ich solle in ein anderes Dorf gehen, wo etwa 16 Pferdewagen des 16. Infanterie-Regiments stationiert waren. Ich bin dorthin gegangen, habe die Wagen gefunden, aber ich hatte immer noch sehr starke Schmerzen in der Schulter, weil ich den Bauernhof auf einem Pferd der Artillerie verlassen hatte und drau‎ßen bereits der Schnee lag. Es war nicht allzu viel Schnee da, aber es war bitterkalt, mein Verband viel herunter, ich blutete. Ich konnte nicht mehr auf dem Pferd sitzen, weil meine Fü‎ße gefroren waren, ich hatte keinen Kompass, gar nichts bei mir. Ich konnte mich nur am Mond orientieren… Und als ich so weiter ging, sehe ich plötzlich ein Dorf… Eine rumänische Wache hält mich an, ich frage, wo es denn einen Sanitäter gebe, der mich bandagieren kann… Er antwortet, es gebe im Dorf nur einen Tierarzt. Und dann bin ich gemeinsam mit anderen Verletzten weitergegangen und wir sind 30 Kilometer hinter die Front weitergewandert. Dort gab es ein Feldbad, ein Feldkrankenhaus und die Deutschen haben unsere blutverschmierten Kleider in einen Trockenschrank geschmissen. Danach kam ein Zug vorbei, wir wurden in Viehwaggons, die mit Decken isoliert waren, nach Polen gebracht.“



    Kriegshistoriker bezeichnen die Schlacht von Stalingrad als blutigste Schlacht der Geschichte und als Wendepunkt im Verlauf des Zweiten Weltkriegs an der Ostfront. Aber das gilt erst heute als Erkenntnis, die Zeitzeugen erhofften sich damals einen anderen Ausgang der Geschichte, die niemals vorhergesehen werden kann.



    Audiobeitrag hören:



  • Radiodifuziunea Română şi fascismul

    Radiodifuziunea Română şi fascismul

    Ca instituţie de presă şi ca progres al tehonologiei, radioul era o noutate absolută în domeniul mass-media în perioada interbelică. Radioul a fost în centrul evenimentelor celor mai importante începând cu anii 1930 şi are o istorie care îl califică drept sursă foarte importantă în studierea istoriei contemporane.



    La sfârşitul anilor 1930, regimurile fasciste şi cele autoritare de dreapta erau instalate în întreaga Europă. Ele foloseau radioul ca mijloc de propagandă, de legitimare şi de consolidare a lor. Acelaşi lucru s-a petrecut şi în România cu instituţia Radiodifuziunii, înfiinţată în 1928. Politizarea a fost unul dintre cele mai mari obstacole pe care Radioul a trebuit să le depăşească, instaurarea regimurilor toalitare de dreapta şi de stânga fiind de natură să afecteze obiectivitatea şi echidistanţa.



    Mărturiile culese de Centrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română în anii 1990 şi 2000 au confirmat dificultatea de a ţine un echilibru între presiunea regimului politic şi conştiinţa profesională. Marile evenimente şi-au găsit însă locul în programele de ştiri, aşa cum a fost, de pildă, asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul Gărzii de Fier, în 1938. Profesorul Olimpiu Borzea îşi amintea în 2001 cum a aflat despre acel episod de la Radio.


    “În ajunul Sfântului Andrei, pe 29 noiembrie, în fiecare an se comemora apostolul Andrei. În sala mare de la Academia Teologică, în aulă, într-o parte era un pian, şi acolo se aduna crema intelectualităţii sibiene. Veneam de la şcoala nouă, şcoală ultra-modernă, pusă la punct, eram în al doilea an acolo. Am ajuns în Piaţa brânzei, plină de ciobani. Şi auzim la megafon “Atenţiune, atenţiune!”, un anunţ de la postul de radio, că erau megafoane pe străzi: o echipă de legionari în frunte cu Corneliu Codreanu, a vrut să fugă de sub escortă şi au fost împuşcaţi!” Ne-am oprit toţi. “Cum?!” A înlemnit piaţa, pur şi simplu!”



    Vasile Blănaru s-a angajat la Radio în 1938 la redacţia teatru, după care a ocupat funcţii de conducere. În 1999, el povestea despre cum se făcea simţită prezenţa fascismului în instituţie.


    “În Radio, legionarii erau o secţie. Făceau parte din Organizaţia Răspândiţi, adică erau cei din Radiodifuziune, din viitorul minister Culturii, erau tipografii şi era şi o unitate de la Straja Ţării. Erau vreo 5-6 secţii şi toate acestea aveau sediul la Radiodifuziune, pe strada Esculap, aproape de Radio, aproape de Berthelot. Şi eu am condus acest serviciu, această direcţie până după rebeliune. Eu, în calitatea care o aveam, şi ca reprezentant politic, luam parte la şedinţele consiliului de administraţie al cărui preşedinte era Nichifor Crainic. A apărut un decret în care evreii erau scoşi din funcţiile de stat. Eu eram şi şeful salarizării, şi am venit cu o propunere: dacă concediem sau dăm aviz de plecare din Radio, trebuie să dăm salariu pe cel puţin 6 luni. A fost un evreu acolo la programele Radiodifuziunii, care a fost singurul care a fost dat afară şi căruia i s-a dat salariul pe 6 luni de zile.”



    Un alt eveniment important a fost asasinarea primului ministru Armand Călinescu, pe 21 septembrie 1939, de către o echipă de legionari. După comiterea crimei, atacatorii au anunţat de la microfonul postului de radio fapta. Vasile Blănaru a fost acolo când legionarii au pătruns în emisie.


    “Eram în Radio, chiar m-am nimerit în ziua aceea în Radio. Erau Miti Dumitrescu, cu Traian Popescu şi cu Moldovanu, 6 dintre cei care l-au executat la Cotroceni pe Armand Călinescu. Şi au venit, au urcat sus, în sala de emisie, unde cânta orchestra. Erau înarmaţi, aveau arme, pistoale şi grenade. Erau foarte bine înarmaţi! Orchestra s-a ridicat, s-a speriat grupul din orchestră, şi atunci unul din ei, Traian Popescu, a anunţat la Radio că o echipă de legionari l-a executat pe duşmanul poporului, în sfârşit, toată povestea. După uşă, în studio, au aşezat toate armele, grenadele, pistoalele şi s-au dus jos la comisariatul poliţienesc al Societarii de Radio şi s-au predat. Eu i-am văzut când s-au dus şi s-au predat.”



    Radiodifuziunea Română a fost un loc fierbinte şi în timpul rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941, când generalul Ion Antonescu, beneficiind de sprijinul armatei şi de cel al Germaniei naziste, a înlăturat Garda de Fier de la putere. Inginerul Gheorghe Crisbăşanu a lucrat la emiţătorul de la Bod din 1934. În 1997, el îşi amintea evenimentele:


    “Eu am venit cu maşina de la Bucureşti şi la poartă nu mi-au dat voie să intru în curte, la staţii, pentru a nu aduce armament să-l dau legionarilor. Şi atunci, colonelul, cu care eu eram acolo, i-a spus santinelei din post să-l cheme pe comandantul gărzii formată de legionari pentru a discuta cu el. Ăla a venit, s-a prezentat şi colonelul i-a cerut să predea tot armamentul şi să se ducă de unde a venit fiecare, că nu se va întâmpla nimic. Ăla s-a dus şi a venit cu toată garda, şi-au desfăcut centurile cu pistoale, le-au pus grămadă, şi din cei care se prezentaseră au fost luat toţi. Adică erau vreo 12 inşi, i-au dus şi i-au vârât într-o dubă şi i-au dus direct la puşcărie, în Braşov. Şi după aia mi-au dat mie drumul de-am intrat în curte, după ce mi-au făcut un control pentru a verifica dacă nu am armament, aşa cum se credea.”



    Radiodifuziunea română redevenea liberă după 23 august 1944. Din păcate, pentru puţin timp, deoarece istoria a vrut altfel. Celălalt totalitarism, comunismul, o va supune pentru câteva zeci de ani.

  • Armata română pe frontul din est

    Armata română pe frontul din est

    România a intrat în cel de-al doilea război mondial în 1941, alături de Germania, atunci când toate eforturile pentru menţinerea păcii se prăbuşiseră. Pe 22 iunie 1941, atunci când armata română, alături de cea germană, a trecut Prutul pentru eliberarea Basarabiei răpite de URSS cu un an înainte, puterile învingătoare din primul război mondial erau ele însele în situaţii disperate. Franţa fusese ocupată în iunie 1940, iar Anglia se apăra cu dificultate în propriul arhipelag de furia Wehrmachtului. România, pedepsită de Hitler pentru politica sa francofilă şi anglofilă, s-a alăturat noii ordini germane a Europei şi a contribuit consistent la eforturile de război.



    Armata română a început ofensiva împotriva armatei sovietice pe un front cuprins între Marea Neagră şi Carpaţii Bucovinei. După o rezistenţă slabă opusă de sovietici, de numai trei săptămâni, trupele române eliberează în întregime cele două provincii Basarabia şi Bucovina de Nord. Pe 27 iulie, Hitler îi trimite mareşalului Antonescu o telegramă de felicitare pentru eliberarea teritoriilor româneşti şi îi cere să treacă Nistrul şi să ocupe Transnistria. Unităţile române continuă alături de cele germane ofensiva antisovietică prin sudul Ucrainei şi ajung, în cele din urmă, la Stalingrad.



    Sublocotenentul Ahile Sari mărturisea în 1993 Centrului de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română că, la trecerea prin sudul Uniunii Sovietice, a întîlnit grozăvii care i-au depăşit cu mult imaginaţia: ”Mi-a fost dat să văd pentru prima dată un tren de deportaţi sovietici, nu erau prizonieri, ci familii deportate, probabil în Germania. Atunci am luat contact pentru prima dată cu viaţa aceasta şi cu situaţia dramatică în care se aflau aceste figuri care erau dezumanizate, aveau amprenta foamei şi cu gamelele întinse ne rugau să le dăm ceva de mâncare. A fost o imagine tristă pentru mine, întreg eşalonul de ofiţeri şi soldaţi ne-am repezit către ei şi le-am dat ce am putut prin sârma ghimpată şi în lătratul câinilor de pază de la vagoane.”



    La Stalingrad începea dezastrul armatei române în est. Operaţiunea Uranus a armatei sovietice viza atacarea flancului nordic al dispozitivului german de la Stalingrad care era apărat de trupele române şi maghiare, mai slab echipate decât cele germane şi cu un moral mai scăzut. Beneficiind de sprijinul masiv al blindatelor, pe 19 noiembrie 1942 sovieticii au atacat furibund. Dar românii aveau informaţii şi au cerut germanilor ajutor, care n-a venit însă. Sublocotenentul Ahile Sari îşi aduce aminte de un episod din zilele premergătoare atacului sovietic: “În buncărul unui comandant de batalion a fost adus un prizonier rus care ne-a comunicat că într-o zi sau două începe marea ofensivă sovietică, să fim atenţi şi să ne luăm măsuri. Suntem bine înarmaţi, spunea rusul, cu foarte multe maşini de război. Am raportat eşalonului superior, dar nimeni nu a vrut să creadă că după o lună sau două de lupte, în plină iarnă, se mai poate întâmpla ceva. Asta a fost în ziua de 17. În 19 noiembrie 1942, la ora 4 dimineaţa, a început marea ofensivă de la Don şi Stalingrad.”



    La Cotul Donului, armata română a pierdut peste 300.000 de militari. Notarul Mircea Munteanu, în 1998, îşi aducea aminte de participarea sa la război. A fost rănit, a trebuit să se retragă şi să primească îngrijiri medicale în condiţii extreme. Mărturia sa întăreşte şi alte mărturii care afirmă că şi atunci cînd erai rănit şi, teoretic, în afara oricărui pericol, suferinţele nu se terminaseră: ”Pe malul Donului, în 29 noiembrie a început atacul şi un cartuş mi-a intrat în partea stângă, pe sub claviculă şi lângă omoplat. Şi după ce m-au rănit, m-am retras cu nemţii pe un tanc german. Şi m-am întîlnit cu doi majori care m-au văzut pe tancul acela şi m-au chemat jos să mă duc la dânşii. Le-am spus că pe comandantul plutonului l-au spart ruşii cu baioneta! Pe mine s-au apucat să mă panseze. Şi am ajuns la o fermă, un colhoz, Frunza se numea. Am găsit un sergent şi cum mă durea umărul mi-a dat o pâine şi o cutie de conserve, şi-mi zice să merg către un alt sat unde erau vreo 16 căruţe de la Regimentul 16 infanterie. M-am dus şi am găsit căruţele, dar mă durea umărul cumplit pentru că de la ferma Frunza m-am retras călare pe un cal de la artilerie şi trecând pe câmp, de-a dreptul, era zăpadă. Nu prea mare, dar era frig al dracului şi s-a desprins pansamentul, îmi curgea sînge. Pe cal nu mai mă puteam sui că-mi îngheţaseră bocancii. Nu aveam busolă, nu aveam nimic, mă orientam după lună, nu vedeam nimic. Şi când mergeam, se vede un sat. Ne somează o santinelă română şi o întreb unde găsesc eu un sanitar să mă panseze. Îmi răspunde că este un veterinar. Şi am plecat din nou cu alţi răniţi şi ne-am dus vreo 30 de km mai în dosul frontului. Acolo era o baie de campanie, un spital, şi nemţii ne-au dat hainele, cum erau pline de sânge, la etuvă. Pe urmă a venit un tren, ne-au îmbarcat în vagoane de vite căptuşit cu pături şi ne-au adus până în Polonia.”



    Considerată de istoricii militari drept cea mai sângeroasă bătălie din istorie, la Stalingrad a fost pusă borna care a răsturnat situaţia de pe frontul din est. Dar aceasta este ceea ce ştim noi azi cu certitudine, cei de atunci mai sperau într-un alt deznodământ al istoriei care nu este niciodată complet previzibilă.