Radio România Internațional

Tag: Ateneul Roman

  • Jurnal românesc – 28.10.2024

    Jurnal românesc – 28.10.2024

    Sfântul Sinod a luat act cu regret de faptul că autorităţile ucrainene ‘au amânat nejustificat, pe termen neprecizat’, recunoaşterea juridică a Asociaţiei religioase ‘Biserica Ortodoxă Română din Ucraina’, deşi aceasta din urmă îndeplineşte toate condiţiile solicitate de legislaţia ucraineană în vigoare, şi a decis continuarea demersurilor pentru ‘soluţionarea acestei solicitări legitime’, transmite Patriarhia Română. Pe 1 martie 2024 Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române adopta o hotărâre prin care binecuvânta, încuraja şi susţinea iniţiativele comunităţilor ortodoxe româneşti din Ucraina ‘de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina’.

    Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina, care reprezintă comunitatea românească din Ucraina, afirma, în septembrie, că românii din Ucraina cer ‘urgentarea procesului de trecere a comunităţilor ortodoxe româneşti din Ucraina sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române’. Consiliul solicita, de asemenea, autorităţilor de la Bucureşti să se implice în demersurile de redobândire a primei biserici din Cernăuţi în care s-a slujit în limba română, după ce aceasta a fost preluată ‘abuziv’ de administraţia locală.

     

    Scriitoarea Ana Blandiana a primit Premiul Prinţesa de Asturia pentru Litere 2024, în cadrul unei ceremonii prezidate de Familia Regală a Spaniei la Teatrul Campoamor din Oviedo, prilej cu care a afirmat că acordarea acestei distincţii reprezintă o confirmare a felului în care cărţile sale au fost primite în Spania. Juriul a acordat premiul scriitoarei Ana Blandiana, primul român care obţine această distincţie, motivând că opera sa, care vorbeşte despre înfrângere şi speranţă, reflectă ‘o profundă cunoaştere a spiritului românesc într-o perioadă istorică de opresiune’.

    Ana Blandiana a inspirat societatea românească, demonstrând puterea actului cultural de a genera schimbare în bine şi inspiră astăzi cititori din întreaga lume, a declarat preşedintele Institutului Cultural Român, Liviu Jicman. Anei Blandiana, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Salamanca, i-au fost traduse în limba spaniolă 11 cărţi, unele dintre ele cu sprijinul Institutului Cultural Român. Este autoarea a peste 30 de cărţi, traduse în 25 de limbi, şi a obţinut numeroase premii internaţionale. Premiile Prinţesa de Asturia contribuie la promovarea valorilor ştiinţifice, culturale şi umaniste ca patrimoniu universal şi sunt acordate la opt categorii: artă, litere, ştiinţe sociale, comunicare, ştiinţe umaniste, cooperare internaţională, cercetare ştiinţifică şi tehnică şi sport.

     

    O ediţie de excepţie a marcat, pe 25 octombrie, cel de-al 15-lea an de Concert Regal Caritabil la Ateneul Român, unde şase tineri solişti au captivat publicul cu interpretări memorabile, răsplătite cu aplauze prelungite. Evenimentul, organizat de Fundaţia Regală Margareta a României, este unul dintre cele mai apreciate evenimente de strângere de fonduri din România, iar ediţia din acest an a confirmat încă o dată impactul său asupra comunităţii artistice. Fondurile, de 200.000 de euro, vor susţine 30 de burse pentru tineri talentaţi cu posibilităţi reduse şi un program complex de dezvoltare profesională, prin programul Tinere Talente. Concertul Regal Caritabil, organizat în fiecare an în ziua de naştere a Regelui Mihai I al României, a avut loc în prezenţa Majestăţii Sale Custodele Coroanei şi Alteţei Sale Regale Principele Radu, însoţiţi de Alteţa Sa Regală Principesa Muna al-Hussein a Iordaniei şi de Alteţa Sa Regală Principesa Sofia. Au luat parte ambasadorii SUA, Franței şi Iordaniei, vice-ambasadorul Regatului Unit în România, precum şi un public de 800 de iubitori ai muzicii, personalităţi din lumea culturală, artişti, reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai Bisericii Ortodoxe Române, ai Bisericii Romano-Catolice şi susţinători ai artei româneşti.

     

     

     

  • George Enescu şi AI

    George Enescu şi AI

    Şi pentru că orice manifestare culturală, oricât de renumită, îşi doreşte creşterea accesabilizării către un public tot mai larg, cu prilejul aniversării a 143 de la nașterea compozitorului George Enescu, ARTEXIM, organizatorul Festivalului și Concursului Internațional George Enescu, a prezentat anul acesta în premieră absolută la MINA – Museum of Immersive New Art, spectacolul imersiv “George Enescu – Poema Română: Immersive Experience”, ce se doreşte a se constitui într-o nouă serie de concerte în cadrul Festivalului Enescu 2025.

    Proiectul invită publicul într-o călătorie audiovizuală inedită, explorând viața și opera lui George Enescu, prin prisma „Poemei Române”, prima operă enesciană compusă pe când autorul său avea doar 16 ani.

    Dintru început proiecția introduce publicul în atmosfera unei săli de concert, unde orchestra începe să interpreteze „Poema Română”. Pe acest fond muzical, spectatorii sunt transportați în peisajele pitorești ale României, culorile și texturile naturii vibrând în sincron cu notele muzicale. În timp ce muzica lui Enescu se desfășoară, peisajele se contopesc și se transformă în diverse locuri semnificative din viața compozitorului, creând un colaj biografic vizual.

     

    Cristina Uruc, manager ARTEXIM, a apreciat colaborarea cu Les Ateliers Nomad , cei care au realizat experienţa virtuală şi a declarat: “Sunt artiști vizuali care lucrează cu cele mai noi tehnologii și cu inteligența artificială care antrenează inteligența artificială și elemente create de ei pentru a se suprapune muzicii  lui Enescu și a genera noi imagini video. Este exact așa cum se numește acest proiect, o experiență, un experiment pe care împreună cu cei de la Les Ateliers Nomad am încercat să-l realizăm. Fac proiecte într-adevăr extraordinare!”

     

    Datorită tehnologiilor de ultimă generaţie, spectatorii au putut vedea în premieră fotografii cu Enescu în diferite etape din viață și carieră, animate cu ajutorul inteligenței artificiale. Filmul împletește scene care prezintă impactul durabil al lui Enescu asupra muzicii românești și internaționale, explorând influența sa asupra generațiilor viitoare de muzicieni și compozitori. George Enescu – Poema Română: Immersive Experience reprezintă o experiență nouă, care îmbină istoria, muzica și tehnologia pentru a aduce la viață lumea și creația lui George Enescu.

    Cu această ocazie a fost anunțată o nouă serie de concerte – a șaptea – dedicată interdisciplinarității artistice, ce va avea loc în cadrul Festivalului Internațional George Enescu, începând de anul viitor, într-un parteneriat cu JTI – Immersive Experience.

     

    Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs și Comunicare JTI România, partener principal al Festivalului, a completat: “Suntem parte din acest eveniment şi parteneri de nădejde ai evenimentelor culturale din România. De-a lungul anilor am creat evenimente şi am susţinut evenimente şi proiecte şi instituţii culturale. În momentul în care ni s-a propus acest proiect, am spus evident, da. De ce? Pentru că Poema Română este Opusul numărul 1 al lui Enescu, pentru că, într-adevăr, a fost scrisă la tinerețe și se adresează unui public care n-a avut parte de ea. A fost o operă arestată. 43 de ani nu s-a cântat și atunci când s-a cântat, în 1990, nu s-a filmat, din anumite motive. Abia după 10 ani am reușit să ne reconciliem și cu trecutul nostru și cu arta arestată și să avem un nou început.

    Știți că Poema Română este dedicată Reginei Elisabeta. Eu mi-am imaginat cum ar fi fost pentru un tânăr la vremea aceea, la 16 ani, să realizeze că trăiește într-un regat. Era ca într-un basm, era frumos, era normal să fie entuziasmat. Şi acolo, la prezentarea pentru prima dată a Poemei Române, la Paris, a fost într-adevăr un eveniment.  Ministerul de Externe are în arhivă informările trimise de ambasadorul României la Paris, din perioada respectivă.”

     

    Menţionăm că un fragment reprezentativ din Poema Română a fost folosit pe timpul Cortinei de fier drept semnal al emisiunilor Radio Europa Liberă, ce se adresau românilor aflaţi sub regimul comunist.

     

    Gilda Lazăr a lăudat parteneriatul JTI şi Festivalul George Enescu de aproape 10 ani anunţând: “Sub zodia noutății, la anul, vor fi patru concerte, spectacole diverse,  nume ca Gigi Căciuleanu sau Ruxandra Donose, în fiecare joi și vineri, la MINA, în cadrul Festivalului Enescu. Și în felul ăsta vom continua o tradiție începută cu expoziția imersivă Brâncuşi, pe care am organizat-o tot cu Fundația Art Productin, acum câțiva ani.”

    Ediția următoare a Festivalului Internațional George Enescu se va desfășura între 24 august și 21 septembrie 2025, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Proiect cultural finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii.

     

     

  • Concursul Internaţional George Enescu 2024

    Concursul Internaţional George Enescu 2024

    Ultima zi a verii calendaristice aduce cu ea deschiderea Concursului Internaţional George Enescu, la Ateneul Român din Bucureşti. Ajuns la cea de-a 19-a ediţie, evenimentul este unul dintre cele mai cunoscute şi prestigioase din lumea muzicii clasice la nivel internaţional. Timp de aproape o lună, se vor reuni în inima Capitalei unii dintre cei mai cunoscuţi interpreţi, precum şi artişti şi orchestre cu mare potenţial, la început de carieră.

     

    Concursul George Enescu 2024 va dura până pe 27 septembrie, timp în care vor avea loc mai multe competiţii pentru tinerele talente, concerte şi masterclass-uri ţinute de artişti cu greutate din lumea muzicii clasice. Sâmbătă, 31 august, în prima zi a concursului, va avea loc un concert inaugural şi Gala de Premiere pentru secţiunea Compoziţie.

     

    De duminică, 1 septembrie, vor avea loc rundele competiţiilor, unde vor participa unii dintre cei mai promiţători tineri din lumea muzicii clasice. Vor fi organizate trei concursuri: violoncel, vioară şi pian. Noutatea ediţiei din acest an a Concursului George Enescu sunt masterclass-urile. Ele vor avea loc în 23 şi 27 septembrie şi constau în ateliere de dirijat, vioară, pian şi violoncel, care vor fi coordonate de Maestrul Cristian Măcelaru. Reputatul artist român se bucură de o largă recunoaştere şi apreciere internaţională: este, între altele, director muzical al Orchestrei Naţionale a Franţei şi al Orchestrei Simfonice din Cincinnati.

     

    Concertul de deschidere, cele trei finale cu orchestra, 5 recitaluri susţinute de membri ai juriilor şi laureaţi ai ediţiilor precedente, precum şi concertul de închidere vor fi transmise live de Radio România Muzical. Postul continuă, astfel, colaborarea cu o tradiţie de 66 ani care există între Festivalul şi Concursul George Enescu şi corporaţia publică Radio România.

     

    De altfel, concertele de deschidere şi închidere ale Concursului pot fi ascultate şi la Radio România Cultural. La propunerea Radio România Muzical, concertul de deschidere a Concursului George Enescu 2024 este şi parte a Stagiunii de vară Euroradio, unul dintre cele mai importante proiecte din cadrul European Broascasting Union, reunind concerte şi recitaluri derulate la cele mai importante festivaluri europene. De asemenea, parte a Stagiunii de vară EBU este şi recitalul susţinut de Liviu Prunaru şi Valentin Şerban pe 13 septembrie la Ateneul Român. Editura Casa Radio lansează pe parcursul derulării Concursului Internaţional George Enescu un album semnat de violonistul Valentin Şerban şi pianista Daria Tudor, în colecţia “Moştenitorii României muzicale”, propusă de Radio România Muzical.

     

    Concursul George Enescu a debutat în septembrie 1958. Competiţia muzicală, care alternează cu Festivalul internațional omonim, a devenit rapid una dintre cele mai valoroase manifestări europene de gen, iar din 2002 este membru al World Federation of International Music Competition.

     

  • Ateneul Român primește Marca patrimoniului european din partea Comisiei Europene

    Ateneul Român primește Marca patrimoniului european din partea Comisiei Europene

    Marca patrimoniului european este acordată monumentelor, siturilor naturale sau urbane, dar și obiectelor, bunurilor și patrimoniului imaterial al Uniunii Europene. În acest fel este recunoscut rolul lor esențial în istoria și cultura europeană, precum și în construirea a ceea ce este în prezent Uniunea Europeană.
    Marca patrimoniului european urmărește să îmbunătățească înțelegerea și aprecierea patrimoniului comun și divers al Europei şi întăreşte sentimentul de apartenență la Uniunea Europeană. În plus, această acțiune a Uniunii Europene este esențială pentru dezvoltarea turismului cultural local, cu beneficii economice şi dezvoltarea comunităților din întreaga Europă.
    Pentru a primi Marca patrimoniului european, siturile trebuie să îndeplinească trei criterii: să își demonstreze semnificația europeană, să aducă la cunoștința publicului dimensiunea lor europeană și să își demonstreze capacitatea de a desfășura aceste activități. Siturile care primesc marca trebuie, de asemenea, să participe la diverse activități şi proiecte de colaborare. Selecția se face o dată la doi ani, iar participarea este deschisă tuturor statelor membre.
    Ateneul Român este un edificiu marcant al orașului București. A fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea pentru a găzdui o bibliotecă publică, dar şi conferințe, concerte de muzică clasică, expoziții și alte activități, în cadrul misiunii sale de popularizare a culturii. Începând din 1889, Ateneul găzduiește Societatea Filarmonică Română (în prezent Filarmonica „George Enescu”), fondată cu aproape două decenii în urmă. Aceste societăți culturale și clădirea lor emblematică au făcut parte din procesul de modernizare a Principatelor Unite Române, care au fost declarate regat în 1881, după obţinerea independenţei faţă de Imperiul Otoman.
    Prin faptul că a găzduit și găzduiește concerte ale unor mari compozitori și orchestre din Europa, Ateneul Român a avut un rol esențial în difuzarea muzicii clasice europene încă de la crearea sa. Din 1958, Ateneul Român găzduiește unul dintre cele mai importante evenimente muzicale clasice din lume, Festivalul și Concursul Internațional „George Enescu”, numit în onoarea marelui compozitor român. De asemenea, Ateneul găzduiește conferințe publice cu laureați ai Premiului Nobel, scriitori renumiți și profesioniști din întreaga Europă, scoțând în evidență democrația și valorile europene și promovând cultura și știința.

  • Jurnal românesc – 12.04.2024

    Jurnal românesc – 12.04.2024

    De joi, România are un Consulat Onorific în Queensland, anunţă Ambasada României în Australia. Cu ocazia ceremoniei de deschidere, ambasadorul Radu Gabriel Safta a declarat că astfel a fost finalizat procesul prin care România este reprezentată în toate cele şase state ce alcătuiesc Commonwealth-ul Australiei, prin consulate de carieră (New South Wales, Victoria) sau consulate onorifice (Australia de Vest, Australia de Sud, Tasmania şi Queensland). La evenimentul de deschidere au participat reprezentanţi din Parlamentul statului Queensland, oficialităţi locale, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai comunităţii româneşti. Noul consulat onorific, condus de omul de afaceri Ciprian Popescu, va reprezenta un important punct de sprijin pentru mediile de afaceri româneşti care vor dori să valorifice oportunităţile de pe plan local, mai ales în contextul în care Brisbane, oraşul cu cea dinamică dezvoltare din Australia, va găzdui Jocurile Olimpice de Vară din anul 2032. Totodată, noul consulat onorific al României în statul Queensland va contribui la promovarea valorilor noastre culturale, inclusiv prin sprijinirea acţiunilor diasporei române.

     

    Comisia Europeană a acordat Ateneului Român şi altor şase situri din Uniunea Europeană “Marca patrimoniului european”, pentru rolul semnificativ jucat de acest edificiu în istoria şi cultura Europei. Prin faptul că a găzduit şi găzduieşte concerte ale unor mari compozitori şi orchestre din Europa, Ateneul Român a avut un rol esenţial în difuzarea muzicii clasice europene încă de la crearea sa. Începând din 1958, aici se desfăşoară unul dintre cele mai importante evenimente muzicale clasice din lume, Festivalul şi Concursul Internaţional ‘George Enescu’, numit astfel în onoarea marelui compozitor român. Numeroase conferinţe publice ale unor laureaţi ai Premiului Nobel, scriitori renumiţi şi profesionişti din întreaga Europă, scoţând în evidenţă democraţia şi valorile europene şi promovând cultura şi ştiinţa, au loc sub cupola Ateneului Român. Distincţia a fost acordată de un juriu format din experţi independenţi din întreaga Europă. Marca patrimoniului european este acordată monumentelor, siturilor naturale sau urbane, dar şi obiectelor, bunurilor şi patrimoniului imaterial. Aceasta recunoaşte rolul lor esenţial în istoria şi cultura europeană, precum şi în construirea a ceea ce este în prezent UE. Cele şapte situri câştigătoare ale selecţiei 2023 vor primi în mod oficial marca în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Anvers pe 17 aprilie.

     

    Şcoala Românească din Republica Cipru şi fondatoarea acesteia, Christina Christodoulou, preşedintele Alianţei Românilor din această ţară, au fost decorate de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a semnat, joi, o serie de decrete de decorare, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea Şcolii Româneşti din Republica Cipru. Astfel, în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa activitate educaţională, culturală şi publicistică, precum şi pentru rolul deosebit pe care l-a avut, timp de mai multe decenii, în cadrul comunităţii româneşti din spaţiul cipriot, Christina Christodoulou a fost decorată cu Ordinul Naţional “Serviciul Credincios” în grad de Cavaler. De asemenea, în semn de apreciere pentru excelenţa cu care a asigurat promovarea limbii române, a geografiei şi a istoriei naţionale, precum şi a tradiţiilor populare în rândul comunităţii româneşti din această ţară, preşedintele Iohannis a conferit Şcolii Româneşti din Republica Cipru Ordinul “Meritul Cultural” în grad de Ofiţer, Categoria E – “Patrimoniul cultural naţional”.

     

    Un număr de 24 de proiecte culturale – 12 din aria tematică Arte Vizuale şi 12 din domeniul Artele Spectacolului, desemnate câştigătoare în urma jurizării, vor primi finanţare în acest an de la Institutul Cultural Român, prin Programul CANTEMIR, bugetul total alocat fiind de 2.200.000 lei. Proiectele selectate în cadrul acestui program de cofinanţare pentru proiecte culturale destinate mediului internaţional urmează să se desfăşoare în 24 de ţări: Austria, Australia, Bulgaria, Cehia, China, Coreea de Sud, Danemarca, Germania, Georgia, Italia, Japonia, Mexic, Republica Moldova, Marea Britanie, Noua Zeelandă, Peru, Polonia, Spania, Slovacia, Statele Unite ale Americii, Suedia, Turcia, Ungaria şi Ucraina, anunţă ICR. “Proiectele câştigătoare se vor desfăşura timp de cinci luni pe patru continente şi vizează creşterea vizibilităţii şi accesibilităţii culturii române pe scena culturală internaţională. Axa de susţinere culturală din Strategia ICR 2022-2026 încurajează parteneriatul dintre operatorii culturali români şi străini, pe de o parte, şi organizaţiile culturale internaţionale, pe de altă parte”, a declarat preşedintele ICR, Liviu Jicman.

     

  • Calea Victoriei evreiască

    Calea Victoriei evreiască

    Calea Victoriei, axa nord-sud a Bucureștiului, este la scară mică istoria capitalei României și la o scară și mai mică istoria României moderne însăși, cu schimbări și continuități. Ca orice aglomerare urbană importantă, Bucureștiul a cunoscut o diversitate multietnică și multiculturală iar urmele acestei diversității pot fi observate și azi. O Cale evreiască a Victoriei este o parte extrem de importantă a Bucureștiului multicultural și este o contribuție majoră la istoria României multiculturale prin personalități și locuri.

     

    Felicia Waldman este profesor de istoria evreilor din România la Universitatea București și ea a documentat reperele evreiești de pe Calea Victoriei. Pornind de la capătul dinspre Piața Victoriei, reperele evreiești ale arterei sunt semnificative.

    “Blocul Podgoreanu, pe Calea Victoriei nr. 208, aproape de strada Frumoasă, este o clădire făcută de arhitectul Jean Monda în 1940. Monda s-a născut la Ploiești în 1900. A urmat Școala Politehnică din Milano de unde s-a întors în 1924 cu o educație plastică tipică anilor 1920, pe liniile unui art deco auster sau al unui modernism moderat. S-a stabilit la București și a început să primească din ce în ce mai multe comenzi de investiții imobiliare de la o multitudine de evrei cu gusturi cizelate, în pas cu moda arhitecturii occidentale.”

     

    Mergând spre celălalt capăt al Căii Victoriei, spre Piața Națiunile Unite de pe podul de peste râul Dâmbovița, un alt reper evreiesc este un obiect arhitectural semnat de doi arhitecți evrei. Felicia Waldman.

    “Blocul care avea în trecut la parter un magazin numit Victoria și care din acest motiv se numea blocul Victoria, magazin care astăzi nu mai există, pe Calea Victoriei nr. 128, este o clădire modernistă. Liniile sunt drepte, balcoanele simetrice, semne ale modernismului. Este o construcție făcută de doi arhitecți evrei, Leon Hirsch și Dori Galin Golinger. Acesta din urmă a fost un arhitect important din perioada interbelică. Un alt arhitect evreu, Leon Ștrulovici, povestește că avea 13 ani când s-a angajat la biroul de arhitectură D. G. Galin și L. A. Hirsch. “Venea lume bine acolo”, scria el, “și se vorbeau limbi străine”.”

    Unul dintre marii donatori evrei ai Academiei Române a fost Jacques Elias. Casa sa aflată pe Calea Victoriei are ea însăși o istorie multiculturală. Felicia Waldman.

    “În spatele hotelului Athenee Palace este fundația familiei Menachem Haim Elias. Este casa în care a locuit în ultimii ani ai vieții Jacques Elias. A fost achiziționată în jurul primului război mondial de la Maria Braicoff, văduva lui Jean Braicoff, un olandez antreprenor de lucrări publice care locuia în București. Era o casă construită în jurul anului 1900 de arhitectul elvețian John Berthet. Într-unul dintre puținele reportaje ilustrate realizate în interiorul casei și publicate în 1936 în săptămânalul Realitatea ilustrată, când păstra încă toate elementele originale, vedem detalii ale biroului de lucru, fumoarul care devine salon de primire a oaspeților și chiar detalii legate de aranjamentul pozelor de familie.”

     

    Unul dintre cele mai importante repere ale Căii Victoriei este Ateneul Român, sediul Filarmonicii. Și aici regăsim amprenta spiritului evreiesc.

    “O clădire pe Calea Victoriei cu o contribuiție evreiască este chiar Ateneul. A fost construit între 1893 și 1897, în două etape. Întâi s-au făcut investițiile, dar banii n-au fost suficienți, abia apoi s-a făcut celebra campanie “dați un leu pentru Ateneu” cu care s-a terminat construcția. La sfârșit, în a doua etapă a construcției, a contribuit Leon Schwartz, cunoscut mai ales ca Leonida Negrescu, un arhitect evreu. Ceea ce a făcut el a fost scara de marmură din holul Ateneului, care este o adevărată operă de artă în sine, scara principală precum și cele două scări laterale.”

     

    Unul dintre cele mai spectaculoase sedii de bancă din zona comercială a Căii Victoriei este cel al fostei Bănci Marmorosch, Blank & Co., fondată de doi evrei. Felicia Waldman.

    “Clădirea Băncii Marmorosch Blank, arhitectul fiind Petre Antonescu, a fost construită între 1915 și 1923. A fost construită din granit, porfir, marmură, piatră de Rusciuc, fier forjat, iar stilul dominant e cel neoromânesc cu influențe gotice și bizantine. Interiorul este gândit în stilurile art nouveau și art deco și cuprinde picturi realizate de Cecilia Cuțescu-Storck. Înființată în 1848 și transformată în societate pe acțiuni în 1905, Banca Marmorosch Blank a fost unul dintre inițiatorii și acționarii-fondatori ai companiei Air France. De altfel, banca a finanțat și războiul de independență a României din 1877-1878, primul război mondial și multe alte proiecte strategice naționale. Era cunoscută ca o instituție finanțatoare de proiecte noi, proiecte ieșite din comun. A mai finanțat industria petrolului, a finanțat industria zahărului, finanța tot ce era nou. Banca Marmorosch-Blank avea reprezentanțe la Viena, Paris, New York, Istanbul și făcea afaceri cu liniile maritime americane, era practic în toată lumea.”

     

    Reperele evreiești de pe Calea Victoriei sunt ale unor oameni pentru care libertatea profesiilor lor era inalienabilă. Reședințe private, spații publice, clădiri monumentale, stiluri artistice, toate nu au fost altceva decât materializări ale unor minți creative.

  • Maestrul Cristian Măcelaru – concert și autografe la Ateneul Român

    Maestrul Cristian Măcelaru – concert și autografe la Ateneul Român

    Pe 11 ianuarie 2024 (ora 19:00), publicul bucureștean se va reîntâlni cu reputatul dirijor Cristian Măcelaru, la Ateneul Român. Maestrul va dirija Orchestra simfonică a Filarmonicii George Enescu, programul fiind Hydra (p.a.a.) de Ştefan Stoianovici, Simfonia spaniolă de Edouard Lalo, solistă violonista Sarah Nemțanu, și poemul simfonic O viață de erou de Richard Strauss, într-un concert dedicat memoriei dirijorului George Georgescu.

    La finalul concertului, spectatorii vor putea să-l felicite pe Cristian Măcelaru în cadrul unei sesiuni de autografe pe care artistul o va acorda pe albumul Cristian Măcelaru – Orchestra Națională Radio. Ceaikovski, Dvořák, apărut la Editura Casa Radio. Sesiunea de autografe va avea loc în foaierul Ateneului Român.

    Referindu-se la lucrările cuprinse pe acest compact-disc, Fantezia Furtuna de Piotr Ilici Ceikovski și Simfonia a VII-a de Antonin Dvořák, dar și la muzică în general, maestrul Cristian Măcelaru mărturisea, în prezentarea albumului: Frumusețea dată de muzică nu e neapărat doar o frumusețe de suprafață, care ne face bucuroși. Frumusețea în sine depinde foarte mult și de întreaga gamă a emoțiilor și sentimentelor pe care le înțelegem prin muzică. Asta e frumusețea. Ca un curcubeu care trece prin tot spectrul de culori, în același fel, muzica ne duce în tot spectrul de sentimente și de emoții. Această lume pe care muzica o poate produce în viața noastră e o lume a spiritualului. În momentul în care reintrăm în realitate, suntem transformați.

    Probabil cel mai bine cotat dirijor român al ultimilor ani, Cristian Măcelaru este în prezent director muzical al Orchestrei Naționale a Franței, dirijor-șef al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii din Köln, director artistic și dirijor principal al Orchestrei Simfonice Internaționale de Tineret a Centrului Interlochen pentru Arte, director muzical și dirijor al Festivalului de Muzică Contemporană Cabrillo și director artistic al Festivalului și Concursului George Enescu.

    Detalii despe album, pe www.edituracasaradio.ro.

  • „The Magic of Jazz Giants”, concert cu acces liber în Piața Festivalului „George Enescu”

    „The Magic of Jazz Giants”, concert cu acces liber în Piața Festivalului „George Enescu”


    Big Band-ul Radio România prezintă muzica celor mai importanți muzicieni de jazz din toate timpurile pe scena în aer liber ridicată lângă Ateneul Român, în cadrul manifestărilor derulate sub genericul Piața Festivalului “George Enescu”. Vineri, pe 22 septembrie 2023 (de la ora 20:00), evenimentul cu acces gratuit, sugestiv intitulat “The Magic of Jazz Giants”, se va desfășura sub bagheta dirijoarei Simona Strungaru și îl va avea ca solist pe trompetistul Sebastian Burneci.



    Concertul propune publicului din Piața Festivalului compoziții semnate de Chick Corea, Duke Ellington, Buddy Rich, Thad Jones, Charles Mingus sau Peter Herbolzheimer, nume legendare ale jazz-ului mondial promovate și în cadrul seriei de concerte “The Magic of” – pe care Big Band-ul Radio o prezintă în stagiunea sa de la Sala Radio.



    Evoluția Big Band-ului Radio la evenimentele din Piața Festivalului completează o amplă participare a ansamblurilor muzicale Radio România la cea de-a 26-a ediție a Festivalului Internațional “George Enescu”. Orchestra Națională Radio, Orchestra de Cameră Radio, Corul Academic Radio și Corul de Copii Radio sunt cele 4 ansambluri Radio România care au fost sau vor fi aplaudate în cadrul a 8 concerte susținute în cadrul Festivalului Internațional “George Enescu”, la Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Radio sau Teatrul Odeon.



    Seria de concerte în aer liber cu acces gratuit, prezentată sub titulatura Piața Festivalului “George Enescu” se va derula între 17 și 24 septembrie 2023 – lângă Ateneul Român – și va cuprinde opt seri de concerte ce vor reuni o parte dintre cele mai bine cotate orchestre, soliști și dirijori din România. Piața Festivalului face parte din proiectele Festivalului “George Enescu” și este organizată de Primăria Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti.


  • Jurnal românesc – 30.05.2023

    Jurnal românesc – 30.05.2023

    Ministerul Afacerilor Externe propune şase ambasadori, printre care
    şefii misiunilor diplomatice din Franţa, China şi Egipt. Este vorba despre
    Olivia Toderean, pentru postul de ambasador în Egipt, Ioana Bivolaru, pentru şefia
    reprezentanţei diplomatice la Paris, Daniela-Brînduşa Băzăvan, pentru funcţia
    de ambasador în Thailanda, Dan-Horia Maxim, pentru China, Manuel Pleşa, pentru
    Columbia, şi Florin Talapan, pentru Nigeria. Potrivit MAE, persoanele
    nominalizate sunt diplomaţi de carieră şi profesionişti care au o
    cunoaştere foarte bună asupra relaţiilor bilaterale şi aspectelor de cooperare
    sectorială. Ministerul precizează că în avansarea acestor propuneri a
    fost urmărită nominalizarea unor persoane care au demonstrat, prin
    profesionalism, competenţe şi abilităţi specifice, că au pregătirea necesară
    asumării unei astfel de poziţii la cel mai înalt nivel. Candidaţii urmează acum
    să fie audiaţi în comisiile de specialitate din Parlamentul României pentru
    obţinerea avizului.




    Protejarea moştenirii culturale şi identităţii româneşti a
    comunităţilor istorice din ţările vecine, a drepturilor persoanelor aparţinând
    acestor comunităţi româneşti, este o prioritate, a afirmat ministrul de
    Externe, Bogdan Aurescu, de Ziua Românilor de Pretutindeni. Suntem în
    dialog constant cu comunităţile româneşti din străinătate pentru consolidarea
    legăturilor dintre acestea cu ţara şi pentru promovarea valorilor identitare
    româneşti şi a moştenirii noastre istorice şi culturale (…) Obiectivul principal
    este ca persoanele aparţinând acestor comunităţi de români să se bucure pe
    deplin de toate drepturile, la standard european, a transmis şeful
    diplomaţiei române. Acesta a subliniat şi contribuţia deosebită a cetăţenilor
    care trăiesc în afara graniţelor ţării ca ambasadori ai României. Aurescu a
    spus că talentul, cunoştinţele şi motivarea de care dau dovadă aceştia
    contribuie la dezvoltarea societăţilor în care s-au integrat şi, în acelaşi
    timp, ajută la construirea unor punţi de colaborare, schimburi culturale şi
    oportunităţi de dezvoltare reciprocă între România şi statele care le-au
    devenit cămin.




    Peste 72.000 de copii din România au părinţi plecaţi la muncă în
    străinătate şi prezintă un risc mai mare de regres şcolar şi de dezvoltare
    emoţională, transmite fundaţia World Vision România, care citează date ale
    Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie. World
    Vision România arată însă că cifra este cu mult mai mare, dacă sunt luaţi în
    calcul şi sutele de mii de români care pleacă în fiecare an ca lucrători
    sezonieri în agricultură. În acest context, World Vision România împreună cu
    World Vision Germania au lansat, cu prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni,
    campania Diaspora nu-şi uită copiii. Prin această iniţiativă,
    fundaţia vrea să integreze 100 de copii, cu părinţii plecaţi în străinătate,
    într-un program de after-school. Minorii vor primi zilnic o masă caldă şi două
    ore de ajutor pentru teme, cât şi consiliere psihologică şi acces la activităţi
    de educaţie non-formală. 5,7 milioane de români au părăsit graniţele ţării
    pentru a găsi un trai mai bun departe de casă, potrivit Departamentului pentru
    Românii de Pretutindeni.




    Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria, fondat de un grup
    de intelectuali români cu scopul studierii istoriei, culturii şi vieţii
    tradiţionale a comunităţii româneşti din statul vecin, a împlinit 30 de ani de
    la înfiinţare. Institutul este o entitate ştiinţifică şi culturală, iar în
    cadrul acestuia funcţionează patru secţii: etnografie, lingvistică-literatură,
    istorie şi artă. Activitatea ştiinţifică depusă de către intelectualii grupaţi
    în jurul acestui proiect constituie una dintre cele mai importante
    realizări spirituale din ultimele decenii ale comunităţii româneşti din Ungaria,
    a declarat directorul acestuia, cercetătorul Maria Berényi. Aceasta a arătat că
    Institutul a organizat anual manifestări ştiinţifice, sesiuni de comunicări şi
    mese rotunde cu participanţi din ţară şi de peste hotare, a editat sau a
    finanţat 105 publicaţii şi a organizat 29 simpozioane internaţionale.




    La Ateneul Român din Bucureşti – recital susţinut de pianistul Nicolae
    Dumitru. Concertul, intitulat Fantezii este realizat în parteneriat cu
    Institutul Francez din București şi cu Radio Romȃnia Muzical. Lucrǎrile din
    program, compuse de Jean-Philippe Rameau, George Enescu și Maurice Ravel, sunt
    însoţite de proiecții video realizate de Andrei Silviu. Nicolae Dumitru a mai
    concertat la Stockholm, Viena şi Londra, iar în 2008 a realizat, la initiativa
    ICR, un turneu dedicat centenarului Sigismund Toduţǎ la Lisabona, Madrid,
    Barcelona, Budapesta, Veneţia şi Roma. În 2013 pianistul a iniţiat proiectul
    national de recitaluri educative ConCerto! adresat tinerilor şi
    desfasurat in principalele centre filarmonice şi culturale din România.


  • Recitalul pianistului Nicolae Dumitru, la Ateneul Român

    Recitalul pianistului Nicolae Dumitru, la Ateneul Român

    Marți 30 mai, ora 19:00, Ateneul Român gǎzduieşte recitalul pianistului Nicolae Dumitru, intitulat Fantaisies, realizat în parteneriat cu Institutul Francez din București şi cu Radio Romȃnia Muzical. Lucrǎrile din program, compuse de Jean-Philippe Rameau, George Enescu și Maurice Ravel, vor fi însoţite de proiecții video realizate de Andrei Silviu.

    Nicolae Dumitru a concertat la Stockholm, Viena, Londra, iar in 2008, la initiative ICR, a realizat un turneu dedicate centenarului Sigismund Toduţǎ la Lisabona, Madrid, Barcelona, Budapesta, Veneţia, Roma. În 2013 pianistul a iniţiat proiectul national de recitaluri educative ConCerto! adresat tinerilor, şi desfasurat in principalele centre filarmonice si culturale din tara.

    Fantaisies

    NICOLAE DUMITRU

    Program

    Jean-Philippe Rameau
    Suita nr. 2, în la minor, RCT 5

    George Enescu
    Mélodie, Voix de la Steppe, Mazurka Mélancolique, Appassionato
    din Pièces Impromptues, op. 18

    Maurice Ravel
    Gaspard de la Nuit (trei poeme pentru pian după Aloysius Bertrand)Proiecţii video: Andrei Silviu

  • Sherban Lupu şi Viniciu Moroianu – recital și autografe la Ateneul Român

    Sherban Lupu şi Viniciu Moroianu – recital și autografe la Ateneul Român

    Duminică, 2 aprilie, publicul este invitat la Ateneul Român, unde, începând cu ora 19:00, va avea loc un recital cameral susținut de doi reputați artiști români, apreciați în întreaga lume: violonistul Sherban Lupu și pianistul Viniciu Moroianu.

    La finalul recitalului – cuprinzând lucrări dedicate viorii și pianului de George Enescu, Eugène Ysaÿe, Claude Debussy și César Franck, Editura Casa Radio a organizat o sesiune de autografe acordate de cei doi interpreți pe compact-discurile Sherban Lupu – Impressions. Debussy, Ysaÿe, Paganini, Enescu, respectiv Dinu Lipatti – Compozitor. Înregistrări din Arhiva Radio România, ambele apărute în colecţia Maestro a editurii.

    Sesiunea de autografe va avea loc chiar pe scena Ateneului, cele două albume fiind disponibile la standul Editurii Casa Radio din foaierul Ateneului Român.

    Unul dintre cei mai fervenți promotori ai muzicii lui George Enescu, violonistul Sherban Lupu este protagonistul albumului Impressions (2021) ce propune patru compozitori importanți pentru repertoriul dedicat viorii. Materialul discografic propus este compus din trei opusuri de secol XX – semnate Debussy, Ysaÿe și Enescu, cărora li se alătură trei dintre Capriciile op. 1 ale lui Paganini, compozitorul-virtuoz, renumit pentru dificultatea tehnică a lucrărilor sale. Instrumentist de marcă, pedagog și cercetător al fondului repertorial violonistic neexploatat, președinte al Societății George Enescu din SUA, profesor emerit al Universității din Illinois, Sherban Lupu impresionează prin veleitățile sale artistice, recunoscute la nivel internaţional prin numeroase premii și distincții, toate recomandându-l pe artist ca pe un maestru al viorii.

    Albumul consacrat lui Dinu Lipatti a marcat, la data apariției sale – anul 2017, împlinirea a 100 de ani de la nașterea marelui muzician român supranumit, de Paul Dukas, al doilea Enescu. Compact-discul cuprinde patru lucrări reprezentative din creaţia lui Dinu Lipatti, primele două, datate 1943, avându-l ca interpret chiar pe autor: Sonatina pentru mâna stângă şi Concertino în stil clasic, a doua înregistrare fiind realizată de Lipatti în compania Orchestrei de Cameră din Berlin condusă de Hans von Benda. Albumul mai cuprinde Fantezia pentru pian solo (interpretată de Viniciu Moroianu) şi suita simfonică Şătrarii (în varianta Orchestrei Naţionale Radio, dirijată de Horia Andreescu). Pianistul Viniciu Moroianu și-a dedicat o bună parte din prodigioasa sa carieră cercetării și promovării artei componistice și interpretative a lui Dinu Lipatti. Sunt martori teza sa de doctorat (2005) – Două secole de gândire componistică reflectate în creația pentru pian solo a lui Dinu Lipatti și Premiul Fundației Dinu Lipatti din București (1992) pentru restituirea și prezentarea în concert a Fanteziei op. 8 de Lipatti.

  • Aplauze pentru Radio România

    Aplauze pentru Radio România

    Aflată la prima ediție, Gala Cercetării Românești desfășurată în seara zilei de 31 ianuarie pe scena Ateneului Român, și-a desemnat câștigătorii. Printre aceștia s-au aflat și doi dintre jurnaliștii Radio România: Corina Negrea și Alex Buzică.

    Corina Negrea, singurul jurnalist român care transmite de peste 20 de ani decernarea Premiilor Nobel, a fost distinsă, marți, cu un Premiu Special în cadrul premiilor media. Colega noastră este realizatoarea emisiunilor de știință de la Radio România Cultural: Știința 360, difuzată zilnic pe frecvențele postului și săptămânal în programul Diaspora și producătoarea Cafenelei de știință, un proiect special Radio România Cultural.

    Alex Buzică, realizatorul emisiunii Internet Café a primit Premiul Media pentru susținerea digitalizării și promovării cercetării românești.

    Aflată sub patronajul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, Gala Cercetării Românești își propune să inaugureze o tradiție de recunoaștere la cel mai înalt nivel a meritelor celor care proiectează și construiesc viitorul României și al lumii.

    La eveniment au fost premiați de către premierul României Nicolae Ciucă și ministrul Digitalizării și Inovării, Sebastian Burduja cei mai buni cercetători români (atât individual cât și echipe de cercetare) din țară și din dispoara.

  • Vioara lui Enescu la sate 2022

    Vioara lui Enescu la sate 2022


    Așa cum George Enescu străbătea ţara în timpul Primului Război Mondial, dăruindu-și muzica celor bolnavi, răniți ai războiului, azi, în versiunea modernă, muzica ajunge la cei care în mod obişnuit nu au acces la astfel de spectacole şi anume la locuitorii din satele şi comunele României. Este vorba despre un turneu care i-a reunit pe violonistul Gabriel Croitoru și pe pianistul Horia Mihail: “Vioara lui Enescu la sate”. După 10 ani de călătorii prin țară împreună, anul acesta violonistul Gabriel Croitoru a invitat-o pe fiica sa, Simina Croitoru, să ducă muzica clasică împreună în satele şi comunele din România, dar și pe scenele unor mari orașe din țară, urmând ca la finalul turneului, la Ateneul Român din București, să li se alăture și pianistul Horia Mihail.



    Turneul “Vioara lui Enescu la sate” a început anul acesta în două sate din județul Bistrița-Năsăud. Într-o pauză de repetiţii, violonistul Gabriel Croitoru, ne-a povestit: “Iată-ne la cea de-a zecea ediție a turneului “Vioara lui Enescu la sate”. De-a lungul celor 10 ani chiar s-a întâmplat ca acest instrument fabulos, aș zice eu, Guarnieri, care i-a aparținut Maestrului George Enescu, să poposească în diverse locuri, în licee, în parcuri, în locuri în care lumea nu prea a auzit de muzica clasică. Asta este și ideea, să mergem să propagăm acest gen muzical la oameni care altfel nu au ocazia sau nu au posibilitatea de a ajunge într-o sală de concert. Și de-a lungul acestor 10 ani am fost acompaniat de fiecare dată de prietenul și pianistul solist concertist al Radio România, domnul Horia Mihail. Anul acesta doar la București se va întâmpla întâlnirea noastră. În restul turneului, care presupune câteva localități din județul Bistrița și câteva localități din județul Arad, voi cânta alături de fata mea, Simina Croitoru, pentru că ne e mai la îndemână, neavând piane peste tot în locurile în care se vor desfășura aceste concerte.”



    Vioara Guarnieri – cunoscută şi sub numele de “Catedrala”, pentru acordurile sale impunătoare – datează din1731 şi poartă semnatura lui Giuseppe Antonio Guarnieri (del Gesu), unul dintre cei mai notorii lutieri cremonezi. Vioara a fost cumpărată de George Enescu, din fonduri proprii, marele compozitor şi violonist român preferând instrumentul Guarnieri unui Stradivarius. După moartea lui Enescu, niciun alt violonist nu a mai cântat la vioara Guarnieri, pâna în anul 2008 când magnificul instrument a revenit în circuitul concertistic, fiind dat în folosinţă, în urma unui concurs, violonistului Gabriel Croitoru. Înainte de a fi intrat în circuitul artistic, vioara Guarnieri a fost reparată la Cluj, de lutierul Pavel Onoaie, care a atestat că instrumentul nu şi-a pierdut niciuna din calităţile iniţiale.


    L-am întrebat pe Gabriel Croitoru cum sunt primiţi de către săteni: “Cu braţele deschise, în cele mai multe locuri. Ni s-a întâmplat chiar la un moment dat, mi-aduc aminte de un preot care mi-a spus că suntem ca Arhanghelii Mihail și Gavril și că să mai venim, că ne așteaptă oricând cu mare plăcere. În general, localitățile se orientează după atitudinea domnului primar din zonă. Dacă primarul face lobby pentru aceste manifestări artistice, atunci se închid orice alte activități și oamenii vin la concert cu drag. În general însă, vine preotul, vin școlarii, alături de dascălii lor de la școlile din sate. Mi s-a întâmplat că au venit copii din alte sate, în căruțe, le-am făcut și poze. Adică avem niște amintiri minunate legate de acest turneu și cred că ceea ce facem noi nu face decât să aducă mai aproape sufletele unele de altele, indiferent de pregătirea muzicală a fiecăruia care vine să ne asculte.”



    Gabriel Croitoru ne-a mărturisit: “Sunt absolut sigur că măcar o parte dintre ei au prins gust pentru genul nostru muzical și de câte ori li se va mai ivi ocazia, vor reveni într-o sală de concerte, chiar dacă la ei în stat și impropriu spus că e sală de concerte, fiindcă de cele mai multe ori sunt cămine culturale recondiționate pe bani europeni. Însă cum spun oamenii nu-s familiarizați cu genul nostru și atunci când cineva vine să le arate stai, că, uite, mai există și altă posibilitate de a te bucura de muzică. Au câteodată niște revelații extraordinare. Oamenii spun Domne, n-am mai auzit niciodată genul ăsta, dar să știți că o să mai vin. N-am reușit să urmăresc dacă s-a și întâmplat lucrul ăsta, dar, în satele în care am mai fost, există locuri în care am bucuria de a revedea anumite persoane.”



    Le-am urat violoniştilor multă bucurie în acest turneu. Gabriel Croitoru ne-a spus că sigur va fi multă bucurie în turneu şi a adăugat: “De multe ori facem niște concerte ca și lecții, așa cumva, le povestim despunem despre compozitori, despre lucrări, câte ceva și uite așa, adică caz ca oamenii să nu se simtă, cum să spun, într-un univers în care nu au acces, din contră, le permitem accesul și încercăm să-i familiarizăm cu cât mai multe date.”



    Turneul se va încheia cu un recital extraordinar la Ateneul Român, în București, în seara de 19 noiembrie, unde celor doi violoniști li se va alătura și pianistul Horia Mihail.







  • Pianista Ilinca Dumitrescu – recital și sesiune de autografe la Ateneul Român

    Pianista Ilinca Dumitrescu – recital și sesiune de autografe la Ateneul Român

    Reputata artistă Ilinca Dumitrescu va susține miercuri, 8 iunie, de la ora 19:00, un recital de pian pe scena Ateneului Român. Recitalul cuprinde integral lucrări pentru pian din creația compozitorului Mihail Jora, unele dintre ele fiind dedicate de acesta pianistei.

    La finalul recitalului, în Foaierul Ateneului Român, interpreta va oferi publicului o sesiune de autografe pe două albume de referință realizate de prestigioasa pianistă la Editura Casa Radio: Ilinca Dumitrescu. Piano recital – Early recordings, ce conține piese celebre de Schumann, Liszt, Skriabin și Rahmaninov, și Recital Mihail Jora, cu lucrări-etalon din creația camerală a compozitorului român.

    Nume de marcă al artei interpretative românești, personalitate artistică de anvergură internaţională, pianista Ilinca Dumitrescu a concertat în oraşe de pe 5 continente, 46 de ţări, 39 de capitale ale lumii, în importante săli de concerte. Face parte frecvent din juriile internaţionale ale unor concursuri de pian sau alte domenii muzicale. A participat la diverse şi prestigioase festivaluri internaţionale, unele patronate de Lord Yehudi Menuhin. Îi sunt dedicate multe lucrări pentru pian şi a realizat numeroase prime audiţii.

    Ilinca Dumitrescu este deţinătoarea celor mai importante premii din țară – Premiul Academiei Române – 1995, Premiul Institutului Cultural Român – 2003, Premiul Radio România Cultural – 2005 etc., dar şi a multor distincţii internaţionale – printre care Commendatore dell’Ordine della Stella della Solidarietà Italiana – 2005, acordată de către Preşedintele Republicii Italiene, şi Chevalier de l’Ordre des Arts et Lettres – 2012, din partea Guvernului francez. În anul 2013, Ilinca Dumitrescu a primit Premiul Forumului Muzical Român pentru întreaga activitate, după o prestigioasă carieră artistică de-a lungul a cinci decenii.

    Detalii albume, pe www.edituracasaradio.ro. Albumele pot fi achiziționate, la preț de producător, de la Librăria Casa Radio sau prin comandă online pe site-ul Editurii Casa Radio: www.edituracasaradio.ro., dar și de la partenerii de distribuție.

  • Generaţia următoare 24.09.2021

    Generaţia următoare 24.09.2021

    Violoncelistul român de talie internațională născut la Munchen, Valentin Răduțiu, membru al Deutsches Symphonie-Orchester din Berlin, recent numit profesor la Universitatea de Muzică Carl Maria von Weber” din Dresda, revine la București pentru un concert pe scena Ateneului Român programat pe 25 septembrie: