Atacuri teroriste sângerose, o tentativă de puci, decizia Marii Britanii de a ieşi din UE, victoria lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale din SUA -sunt câteva din evenimentele majore ale anului 2016, care vor rămâne în istorie.
Val de atentate teroriste în lume în 2016
Terorismul a continuat să fie şi în 2016 un subiect major în intrega lume, an marcat de un număr record de atacuri teroriste comise sau dejucate în ţări ale UE, din Orientul Mijlociu şi Africa, majoritatea revendicate de gruparea Statul Islamic sau organizaţii afiliate acesteia. Gruparea teroristă ameninţase încă din primăvară că va ataca toate statele care participă la coaliţia antiteroristă implicată în operaţiuni în Siria şi Irak. Ameninţările au fost puse în practică la scurt timp. În martie, Bruxelles-ul a fost scena a trei atacuri sinucigaşe coordonate care au vizat aeroportul oraşului şi o staţie de metrou din apropierea sediului UE. Atentatul s-a soldat cu 32 de morţi şi 340 de răniţi şi a fost cel mai sângeros din istoria acestei ţări. Masacrul a fost revendicat de gruparea Stat Islamic. La finalul lunii iunie, un alt triplu atac sinucigaş a avut ca ţintă Aeroportul Ataturk din Istanbul. Bilanţul 48 de morţi şi peste 230 de răniţi. Au urmat atentate sângeroase în Franţa şi Germania. Teroriştii au lovit chiar de Ziua Naţională a Franţei, pe 14 iulie. Un camion a intrat în mulţimea care asista la un spectacol de artificii pe un bulevard din Nisa. 86 de persoane au murit, inclusiv copii, şi peste 400 au fost rănite. Ultimul incident terorist major în Europa a avut loc pe 19 decembrie, când cel puţin 12 persoane au murit, iar alte 48 au fost rănite într-un atac cu camion comis la un târg de Crăciun din Berlin. Reţeaua teroristă SI a revendicat atacul.
Tentativa de puci în Turcia
La 15 iulie a avut loc o tentativă eşuată de lovitură de stat în Turcia, organizată de o facţiune din armată. Revolta a fost înfrântă de forţele loiale preşedintelui Recep Erdogan, dar în confruntările de stradă de la Istanbul şi Ankara aproape trei sute de persoane au murit şi peste două mii au fost rănite. După lovitura de stat eşuată, Erdogan a lansat o campanie împotriva susţinătorilor adversarului său politic, clericul musulman Fehtullah Gulen, stabilit în SUA, pe care l-a acuzat că ar fi organizat puciul. Acesta a negat orice implicare şi l-a acuzat pe Erdogan că foloseşte acest complot ca pretext pentru a-şi consolida puterea. A urmat o amplă acţiune de epurare. Zeci de mii de persoane, între care militari, poliţişti, magistraţi, funcţionari publici, profesori, au fost arestate sau suspendate din funcţii. În plus, mai multe companii media au fost închise.
Ieşirea Marii Britanii din UE
La capătul unei campanii axate pe drepturile imigranţilor intracomunitari, britanicii au votat pentru ieşirea din Uniunea Europeană, la referendumul din iunie. Opţiunea lor a pus sub semnul întrebării viabilitatea proiectului comunitar. În urma acestui rezultat, premeirul conservator David Cameron a demisionat, iar locul lui a fost luat de Teresa May. Rezultatul referendumului a pus UE în faţa unei situaţii fără precedent, pe care decidenţii de la Bruxelles, dar şi fiecare lider european trebuie să înveţe să o gestioneze. Londra a anunţat că în primavara lui 2017 va începe procedurile legale pentru dezlipirea de blocul comunitar. Negocierile ar putea dura aproximativ doi ani.
Alegerile prezidenţiale din SUA
În SUA, republicanul Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale, la capătul unei campanii electorale marcată de controverse, scandaluri, jigniri si atacuri la persoană. Victoria execentricului miliardar american a fost una neaşteptată pentru mulţi, contracandidata sa, democata Hillary Clinton, fiind creditată până în ultimul moment cu şanse mai mari. Analiştii susţin că perioada de tranziţie către Casa Alba aproape a egalat în tumult campania prezidenţială. Trump va fi investit preşedinte al SUA pe 20 ianuarie.
Marii dispăruţi din 2016
Lumea şi-a luat rămas bun în 2016 de la o serie de celebrităţi şi personalităţi ale lumii din diverse domenii. Printre acestea, legendarul boxer american Muhammad Ali, considerat cel mai bun pugilist din toate timpurile, şi fostul căpitan al selecţionatei de fotbal a Olandei, Johann Cruyff, triplu câştigător al Balonului de Aur. Tot în acest an, a murit părintele Revoluţiei cubaneze, Fidel Castro, care a controlat cu o mână de fier ţara timp de aproape cinci decenii. Celebru prin izbucnirile şi discursurile sale interminabile, ca şi pentru uniforma de culoare verde oliv, trabucul si barba legendară, Castro a fost un simbol al luptei împotriva ‘imperialismului american. Simpatizanţii l-au caracterizat drept omul care a redat Cuba cetăţenilor săi, însă criticii săi l-au acuzat de practici de suprimare brutală a opoziţiei.Şi lumea filmului a rămas mai săracă în 2016 după moartea actorului italian Bud Spencer, a britanicului Alan Rickman, cunoscut în special pentru rolul profesorului Severus Snape din seria Harry Potter, a celebrei actriţe din perioada de aur a Hollywood-ului, Debbie Reynolds, cunoscută mai ales pentru rolul său în comedia muzicală ‘Singin in the Rain’ (Cântând în ploaie) şi a fiicei sale, Carrie Fisher, cunoscuta prinţesă Leia din seria Star Wars. Cea mai afectată, însă, în 2016, a fost lumea muzicală, care i-a pierdut rând pe rând, pe caţiva dintre cei mai cunoscuţi şi iubiţi artişti David Bowie, Prince, Leonard Cohen, George Michael. La final de an o alta veste tristă a zguduit această lume, moartea a 60 de membri ai celebrului Cor al Armatei Roşii din Rusia după ce avionul în care se aflau s-a prabuşit în Marea Neagră.
