Radio România Internațional

Tag: atentat

  • Retrospectiva săptămânii 26.06- 2.07.2016

    Retrospectiva săptămânii 26.06- 2.07.2016

    România la
    un summit european fără Marea Britanie



    Reuniţi la Bruxelles pentru prima dată în peste 40 de ani fără
    reprezentantul Marii Britanii, liderii comunitari au anunţat că nu vor începe
    niciun fel de discuţii, atâta timp cât Londra nu va activa articolul 50 al
    Tratatului de la Lisabona, cu alte cuvinte clauza de părăsire a Uniunii. Odată
    acest moment consumat, divorţul decis în urma referendumului din 23 iunie se
    anunţă dureros, condiţiile urmând să fie drastice în privinţa accesului
    britanicilor la piaţa unică. Este ştiut că, la ora actuală, un număr important
    de europeni, inclusiv români, trăiesc şi muncesc în Marea Britanie, contribuind
    la bunăstarea acestei ţări. Or, Londrei i s-a transmis că, fără respectarea, între
    altele, a liberei circulaţii a forţei de muncă, nu se poate gândi la piaţa
    unică. Prezent şi el la Bruxelles, preşedintele României, Klaus Iohannis, a precizat că
    Bucureştiul va acţiona în negocierile cu Marea Britanie în interesul
    cetăţenilor săi: ‘Regatul Unit va respecta în această perioadă
    libertatea de circulaţie a cetăţenilor şi drepturile lucrătorilor europeni.
    Acest lucru mi-a fost confirmat, în mod direct, de către premierul Cameron.
    Asigur, astfel, comunitatea românească care locuieşte şi lucrează în Marea
    Britanie că România va urmări în negocieri cu maximă prioritate apărarea
    intereselor lor.’     Preşedintele Klaus Iohannis i-a invitat, luni, pe
    premierul Dacian Cioloş, pe guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, şi
    pe liderii partidelor parlamentare la a doua rundă de consultări pe tema
    situaţiei create în urma referendumului din Regatul Unit. În cadrul
    consultărilor, şeful statului va propune înfiinţarea unui grup de lucru care să
    evalueze impactul deciziei Marii Britanii asupra României, să identifice
    măsurile care se impun în acest context, precum şi oportunităţile care pot
    apărea pentru România. O primă rundă de discuţii a avut loc pe 24 iunie.



    Impactul brexitului pe
    piaţa monetară din România


    După votul pro-brexit al britanicilor, pe piaţa monetară din România,
    şocul, mai degrabă emoţional, a fost aproape imperceptibil – a spus, joi,
    guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: ‘Mişcările pe piaţa monetară şi valutară
    din România au fost mult mai mici decât în alte cazuri şi aş spune aproape
    nesemnificative.’     Guvernatorul Isărescu a precizat, însă, că, atât conform
    teoriei, cât şi practicii economice, incertitudinea foarte accentuată
    paralizează uneori acţiunile jucătorilor de pe piaţă. De aceea, nu se poate
    spune că, pe temen mai lung, impactul nu ar putea fi mai mare. În aceste
    condiţii, Banca Centrală îşi va schimba abordarea. Din nou, Mugur Isărescu: ‘Dominanta este incertitudinea şi nu este numai la noi, este în general
    în Europa şi în lume, iar incertitudinea a fost sporită de votul din Marea
    Britanie. Ca o consecinţă, o relativă noutate este faptul că abordarea noastră
    devine mult mai practică. Vedem cum evoluează lucrurile şi acţionăm cu
    arsenalul avut la dispoziţie.’



    Comandament NATO la Bucureşti
    deschis



    Vineri, la Bucureşti s-a deschis Comandamentul Diviziei
    Multinaţionale Sud-Est a NATO. Cu această ocazie, preşedintele Klaus Iohannis a
    declarat că România va rămâne un aliat credibil şi un pilon de securitate în
    regiune. Pe lângă acest Comandament, amintim că la Bucureşti mai funcţionează
    şi Unitatea de Integrare a Forţelor NATO, aceasta alăturându-se altor cinci unităţi de pe flancul estic din
    Bulgaria, Polonia şi cele trei ţări baltice. Structurile
    NATO de comandament din România au un rol major în cadrul eforturilor de
    îmbunătăţire a capacităţii Alianţei de a răspunde cu succes provocărilor
    prezente şi viitoare. Potrivit preşedintelui Iohannis, ele facilitează
    dislocarea forţelor Aliate în regiune în sprijinul apărării colective, prin
    asigurarea conexiunii vitale între forţele NATO şi cele naţionale.



    România
    condamnă atentatul de la Istanbul



    Preşedintele Klaus
    Iohannis şi Executivul român au condamnat cu fermitate
    atacul terorist din prima parte a săptămânii de pe aeroportul Atatürk din
    Istanbul, soldat cu circa 300 de morţi şi răniţi. Purtătorul de cuvânt al
    Guvernului, Liviu Iolu: ‘Premierul Dacian Cioloş a transmis în cursul
    zilei de azi un mesaj de condoleanţe premierului turc, în care condamnă atacul
    şi subliniază totodată nevoia de a rămâne fermi în eforturile comune pentru
    combaterea unor astfel de acte de terorism.’ Totodată, a fost activată
    unitatea de reacţie rapidă a celulei de criză a ministerului român de Externe,
    iar Ambasada României la Ankara şi Consulatul General al României la Istanbul
    s-au aflat în legătură permanentă cu autorităţile turce, fiind pregătite să acorde asistenţă consulară
    de specialitate eventualilor români în dificultate.



    Măsuri antibirocratice



    Problemă preocupantă pentru societatea românească, birocraţia este
    în atenţia Guvernului tehnocrat de la Bucureşti. O ordonanţă de urgenţă
    adoptată marţi introduce, pentru prima dată în România, plata unor taxe prin
    card bancar, măsură populară care ar putea să elimine cozile la ghişee. A fost,
    de asemenea, abrogată taxa de timbru la procurarea unui document cum ar fi
    cartea de identitate, iar copiile după acestea vor putea fi trimise prin
    e-mail. Nu va mai fi nevoie nici de
    legalizarea copiilor după actele de identitate şi se va folosi doar
    procedura ‘conform cu originalul’. Concomitent,
    certificatele de cazier judiciar vor fi cerute şi remise între
    instituţii, iar cetăţenii nu vor mai fi chemaţi la ghişee pentru obţinerea lor.

  • Informaţii actualizate privind atacul terorist de pe aeroportul Ataturk din Istanbul

    Informaţii actualizate privind atacul terorist de pe aeroportul Ataturk din Istanbul

    În
    continuarea informaţiilor privind atacul terorist produs la data de 28 iunie
    2016 pe aeroportul Ataturk din Istanbul vă transmitem următoarele:


    – Pe tot parcursul nopții, echipele consulare constituite la nivelul Consulatului
    General al României la Istanbul s-au deplasat la spitalele din localitate
    pentru a verifica dacă printre victime se află și cetățeni români.


    – Cetățenii români aflați în atenția Consulatului nu sunt răniți, cu excepția
    unei persoane care a precizat că prezintă echimoze la nivelul membrelor
    inferioare, survenite în urma aglomeraţiei provocate de panică. Viața persoanei
    nu este pusă în pericol, fiind evacuată și cazată la hotel la puțin timp după
    producerea exploziilor.


    – Consulatul General al României la Istanbul asigură în permanență asistența
    consulară unui număr de aproximativ 40 de cetățeni români, care au solicitat
    sprijin, fiindu-le facilitată cazarea la hotelurile din apropierea
    aeroportului. Totodată, familiile din România a peste 20 de cetățeni români
    aflați în aeroport în momentul deflagrațiilor au fost contactate de Consulatul
    General al României la Istanbul.


    – Consulatul General al României la Istanbul continuă demersurile susținute pe
    lângă autoritățile turce pentru a verifica existența vreunui cetățean român
    decedat sau rănit și rămâne în legătură cu persoanele de cetățenie română
    cazate la Istanbul sau aflate în zona liberă a aeroportului. Totodată, se depun
    eforturi pentru identificarea unor soluții cât mai rapide pentru repatrierea
    cetățenilor români ale căror zboruri au fost anulate.


    Situația
    este monitorizată permanent de către Centrala Ministerului Afacerilor Externe,
    o echipă consulară din cadrul MAE fiind pregătită, în caz de necesitate, să se
    deplaseze la Istanbul pentru extinderea demersurilor de acordare a asistenței
    consulare cetățenilor români.


    – Cetățenii români precum şi rudele acestora au la dispoziţie contactele
    telefonice ale Consulatului General la Istanbul +90 2123583541, +90 2123580516,
    +90 2123583537, apeluri redirecționate către Centrul de Contact și Suport al
    Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii
    Call Center 24/24, precum şi telefonul mobil de urgenţă al oficiului consular
    român de la Istanbul + 90 5335420695. Precizăm că, pe parcursul nopţii
    precedente, Call Center-ul MAE a preluat operativ un număr de 10 apeluri
    telefonice din partea cetăţenilor aflaţi în aeroportul din Istanbul,
    asigurându-le asistenţa necesară.



  • Reacţii după atentatul de la aeroportul din Istanbul

    Reacţii după atentatul de la aeroportul din Istanbul

    Considerată,
    până de curând, o ţară stabilă, Turcia se confruntă cu violenţe extreme
    atribuite ori mişcării separatiste Partidul Munctorilor din Kurdistan (PKK) ori
    organizaţiei teroriste sunnite Stat Islamic, care ocupă teritorii în Siria şi
    Irak.

    Marţi
    noapte, metropola Istanbul, inima comercială, culturală şi istorică a Turciei,
    a fost ţinta unui nou atentat sângeros, în urma căruia zeci de oameni şi-au
    pierdut viaţa şi 150 au fost răniţi. In rândul victimelor sunt şi străini, însă
    majoritatea sunt turci. In plin sezon turistic, atacul sinucigaş a vizat
    aeroportul Ataturk, al treilea că mărime din Europa. Trei
    atacatori au început să tragă cu arme automate în pasageri, în zona
    terminalului destinat zborurilor internationale şi, după un schimb de focuri cu
    forţele de ordine, s-au aruncat în aer.

    Autorităţile de la Ankara au pus
    atentatul de seama organizaţiei jihadiste Statul Islamic. Cerem lumii, în
    special ţărilor occidentale, să adopte o poziţie fermă contra terorismului     a
    spus presedintele turc Recep Tayyip Erdogan, în urma acestei carnagiu.
    Autorităţile de la Bucureşti au condamnat imediat atacul din Istanbul si au
    amintit de nevoia conjugării eforturilor internaţionale pentru combaterea
    acestor acţiuni.

    Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj de
    condoleanţe în urma atentatelor pe care le-a calificat
    drept o
    atrocitate si un act de cruzime îndreptat asupra unor cetăţeni nevinovaţi.
    Seful statului a reiterat faptul că România va rămâne, în continuare, un
    partener angajat în lupta internaţională împotriva terorismului.

    Si ministerul Afacerilor Externe a condamnat, în termenii cei
    mai fermi, atacul terorist care a avut loc marţi seară la aeroportul Ataturk
    din Istanbul. De asemenea, MAE de la Bucuresti a reiterat angajamentul ferm al
    României în combaterea tuturor formelor de terorism şi a reafirmat necesitatea
    intensificării eforturilor internaţionale pentru combaterea acestor acţiuni
    care nu pot fi justificate sub nicio formă şi pun în pericol vieţi nevinovate.

    O serie de atentate au avut loc în Turcia începând cu iulie 2015, când un atentator sinucigaş s-a aruncat în aer în mijlocul unor
    tineri kurzi într-un oraş, la graniţa dintre Turcia şi Siria, ucigând zeci de
    oameni. Tot anul trecut, în toamnă, peste o sută de persoane si-au pierdut
    viaţa, la Ankara, în timpul unui miting al opoziţiei turce, în urma unui dublu
    atentat sinucigaş. Anul acesta, valul de atentate a continuat, creând un climat
    de insecuritate într-o regiune şi aşa măcinată de războaie şi insurgenţe.

  • UPDATE Atacurile din Istanbul: Un român rănit ușor

    UPDATE Atacurile din Istanbul: Un român rănit ușor

    UPDATE Un cetățean român a fost ușor rănit în urma aglomeraţiei provocate de panica din aeroportul Ataturk (Istanbul). Persoana nu este în pericol, fiind evacuată și cazată la hotel la puțin timp după producerea exploziilor, anunță MAE.


    Consulatul General al României la Istanbul a deplast echipe la spitalele din localitate pentru a verifica dacă printre victime se află și cetățeni români. Misiunea diplomatică asigură în permanență asistența consulară unui număr de aproximativ 40 de cetățeni români, care au solicitat sprijin, și au fost ajutați pentru cazare la hotelurile din apropierea aeroportului.



    Cetățenii români şi rudele acestora au la dispoziţie contactele telefonice ale Consulatului General la Istanbul +90 2123583541, +90 2123580516, +90 2123583537, apeluri redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center 24/24, precum şi telefonul mobil de urgenţă al oficiului consular român de la Istanbul + 90 5335420695.


    Cel mai recent bilanț indică 41 de morți și 239 de persoane rănite, conform agențiilor de presă.



    ——-


    Aeroportul Ataturk din Istanbul a fost ținta unui nou atac terorist, luni seară. Conform presei internaționale, doi suspecți s-au aruncat în aer în fața punctelor de control de la terminalul de sosiri după ce poliția a deschis focul asupra lor.



    Ministerul român de Externe a condamnat atacul și a cerut autorităților locale să verifice dacă sunt cetățeni români printre victimele atacului. Tototadată, o echipă consulară din cadrul Consulatului General al României la Istanbul s-a deplasat la faţa locului pentru a oferi asistenţa consulară necesară.



    Aeroportul Aataturk a fost redeschis traficului de pasageri, iar compania Tarom a anunțat că a operat cursa RO 261/262 spre Istanbul, cu plecare din București, la ora 8.35 AM. Cursa fusese inițial anulată, areoprtul fiind închis în primele ore ale zilei.



    Președintele Klaus Iohannis a transmis, de asemenea, un mesaj prin care condamnă atacurile și a transmis condoleanțe familiilor îndurerate: “Atacurile teroriste care au avut loc ieri noapte pe Aeroportul Atatürk din Istanbul reprezintă o atrocitate. Zeci de oameni și-au pierdut viața și peste 140 au fost răniți, în urma unui act de cruzime îndreptat împotriva unor cetățeni nevinovați. Îmi exprim cele mai sincere condoleanțe pentru familiile îndurerate și suntem alături de cei care se luptă în acest moment pentru viața lor. Astfel de atentate trebuie să fie prevenite, iar țara noastră este și va rămâne în continuare un partener angajat în lupta internațională împotriva terorismului.”

  • Un nou atentat la Ankara

    Un nou atentat la Ankara

    Sute de ani de istorie comună, statutul de aliaţi în cadrul NATO, schimburi comerciale intense şi, din 2011, un parteneriat bilateral strategic leagă Bucureştiul de şi Ankara şi-i fac pe români sensibili la tragediile de pe celălalt ţărm al Mării Negre. Ministerul român de Externe a condamnat cu promtitudine şi fermitate atacul terorist, comis, duminică, în capitala turcă şi soldat cu zeci de morţi şi răniţi.



    Diplomaţia de la Bucureşti transmite sincere condoleanţe familiilor victimelor şi întreaga sa compasiune persoanelor rănite în acest tragic eveniment. Astfel de acţiuni, care pun în pericol vieţi nevinovate, nu pot fi justificate sub nicio formă, subliniază ministerul de Externe, care aminteşte că România rămâne ferm angajată în combaterea tuturor formelor de terorism şi reiterează nevoia intensificării eforturilor internaţionale în combaterea acestora. Consternarea din cancelariile lumii e, de altfel, generală, iar cei mai importanţi lideri ai planetei şi-au exprimat, deopotrivă, compasiunea faţă de victime şi decizia de combate terorismul.



    Nerevendicat în primele ore, atacul a fost atribuit de autorităţi militanţilor secesionişti kurzi. Un atentat similar, comis pe 17 februarie, a fost revendicat de organizaţia autointitulată Şoimii Libertăţii, grupare care s-ar fi desprins din vechiul şi deja celebrul Partid al Muncitorilor din Kurdistan (PKK), gherilă activă încă din anii 80. Ostilităţile dintre Ankara şi PKK s-au reluat după un armistiţiu de doi ani şi jumătate şi s-au soldat cu numeroşi morţi în ambele tabere. Până acum, remarcă analiştii, PKK s-a concentrat, însă, pe obiective militare şi le-a evitat pe cele civile. În afara conflictului de decenii cu militanţii kurzi, ţara a fost vizată în ultimul an şi de teroriştii din aşa-numitul Stat Islamic, care au comis cel puţin patru atentate, inclusiv la Ankara şi în metropola Istanbul.



    Turcia face parte din coaliţia internaţionala împotriva Statului Islamic şi găzduieşte pe teritoriul său avioane de război americane care bombardează poziţii ale jihadiştilor din Siria şi din Irak. De cel puţin un sfert de secol, de altfel, statul şi poporul turc sunt ţintele atentatorilor animaţi de varii convingeri ideologice sau religioase. Etnici armeni, arabi sau kurzi, ultranaţionalişti turci, militanţi de extrema stângă sau islamişti, asasinii au lăsat în urmă nenumărate victime.



    Anul trecut, pe 10 octombrie, tot la Ankara, 103 oameni au fost ucişi şi peste 500 răniţi, în cel mai sângeros atentat comis vreodată în Turcia şi atribuit Statului Islamic. Atacurile, a afirmat preşedintele Regep Tayyip Erdogan, nu vor slăbi determinarea Turciei de a lupta împotriva terorismului. El se declară convins că ţara sa, care nu va renunţa niciodată la dreptul de a se apăra, a devenit o ţintă din cauza instabilităţii regionale în ultimii ani. Preşedintele turc mai susţine că organizaţiile teroriste vizează acum civilii fiindcă au pierdut lupta împotriva forţelor de securitate.

  • MAE: Nu există români afectați de atentatul din Tunisia

    Ministerul Afacerilor Externe anunță că, în urma atentatului care a
    avut loc vineri, 26 iunie 2015, în apropierea localităţii Sousse din Tunisia,
    Ambasada României la Tunis a întreprins în regim de urgenţă demersurile legale
    pe lângă autorităţile tunisiene competente pentru a obţine informaţii suplimentare
    şi pentru a verifica dacă printre victimele atentatului se află şi cetăţeni
    români.




    Diplomația de la București a mai precizat,
    vineri, că nu deține informații conform cărora ar fi fost afectaţi cetăţeni
    români în urma atentatului din Tunisia. Verificările
    sunt în curs, misiunea diplomatică se află în permanentă legătură cu
    autoritățile locale şi este pregătită să acorde asistenţă consulară de
    specialitate, în limita competenţelor legale, dacă situaţia o va impune.
    Ambasada României la Tunis nu a primit nicio solicitare de asistenţă consulară
    până la această oră, se arată în comunicatul emis de MAE.

  • Terorism în Europa

    Terorism în Europa

    Statistici îngrijorătoare despre potenţialul extremist din inima Europei existau de mult. La sfârşitul lunii septembrie, chiar în cadrul acestei rubrici a Radio România Internaţional, sub titlul “Strategia crimei”, spuneam: “Îngrijorătoare este şi dimensiunea fără precedent a implicării unor cetăţeni occidentali în acţiunile teroriste ale noilor islamişti. Ei merg direct în zonele din Siria şi Irak, unde stăpâneşte organizaţia Statul islamic, iar mulţi dintre ei se întorc în ţările occidentale unde trăiesc sau chiar s-au născut. Este o puternică diseminare subversivă a ideilor extremiste direct în mediul pe care îl combat, ca să nu mai vorbim de resursele semnificative pe care i le asigură şi i se vor întoarce împotrivă”.



    În acelaşi material difuzat acum aproape 4 luni constatam că “duşmanul declarat al extemismului religios propus de noii terorişti este statul occidental, cu structurile sale politice, militare şi economice, sau pur şi simplu din cauza democraţiei pe care acesta o propune şi o practică. De multe ori, criminalii sunt conaţionalii occidentali ai celor măcelăriţi fără milă în numele unor idei confuze”.



    În acel moment, era o reacţie la valul de execuţii ale unor civili din ţările occidentale care lucrau în zonele invadate de islamişti. Cu surpriza intermediată de mijloacele moderne şi rapide de comunicare în masă aveam să constatăm că insurgenţa islamistă nu este un fenomen ce aparţine exclusiv ţărilor arabe în care se manifestă, cu o tendinţă evidentă de extindere, ba chiar de internaţionalizare.



    În primul rând chiar vedem cetăţeni occidentali, cu o existenţă destul de scurtă dar petrecută în ţările Vestului Europei, în mijocul societăţilor pe care le consideră acum principalul inamic şi au ca scop doar distrugerea acestora. Statisticile plasau Belgia în fruntea listei cu ţări ai căror cetăţeni participă cu trup, suflet şi bani la insurgenţa islamistă din Siria, Irak sau Afganistan. Evenimentele din Franţa par a fi declanşat o reacţie a autorităţilor din statele puternice ale Vestului european, puse acum în faţa cumplitei perspective a intensificării activităţii teroriste pe propriul teritoriu. Ele trebuie să demonstreze că reuşesc să gestioneze o situaţie complexă, în care, pe lângă terorismul criminal găsim tot felul de infracţiuni grave, precum traficul de arme, spălare a banilor, crimă organizată.



    Factorii de decizie şi cei de analiză încep să îşi amintească o serie de evoluţii care, privite acum într-un alt context şi atmosferă, conturează un puzzle înfricoşător, într-un cadru nou în care violenţa nu mai are limite. Parisul şi alte capitale occidentale au cunoscut de-a lungul secolului trecut tot felul de iniţiative sau campanii teroriste. Peisajul aparţine vremurilor romantice când teroriştii erau mici vedete ce generau sindromul Stockholm, fenomenul de fraternizare cu teroriştii, mai ales în cazurile de luare de ostateci. Atunci cauzele şi revendicările erau preponderent politice, în general se puneau bombe în locuri emblematice sau doar aglomerate, iar autorii îşi propuneau în mod esenţial să rămână în viaţă.



    În prezent asistăm la o stare mult mai dură a activităţii teroriste, mai dură chiar decât etapa 11 septembrie 2001. Acum teroristul poate fi unul dintre noi, cu aceeaşi poveste a vieţii, cu o apartenenţă totală la mediul împotriva căruia se manifestă. Revendicările nu mai sunt politice, ci religioase şi în general nu mai sunt revendicări. Terorismul de astăzi răzbună şi pedepseşte, caută distrugerea cât mai mare sau chiar completă, iar viaţa nu mai are nicio valoare, nici cea a victimelor, dar nici viaţa atacatorului. Luptând în numele unei idei sfinte, teroristul care omoară privind în ochi nu are nimic sfânt. Urăşte tot ce este în jurul lui, urăşte oamenii, urăşte viaţa şi urăşte viitorul. Aşa că, dacă vrem să mai existe un viitor, nu trebuie să mai existe terorism.

  • Solidaritate şi unitate împotriva terorismului

    Solidaritate şi unitate împotriva terorismului

    Je suis Charlie” (Eu sunt Charlie”) … Nous sommes, tous, Charlie” (Noi, toţi, suntem Charlie”) … aceste sintagme au devenit leit-motivul ultimelor zile marcate de stupoare şi revoltă faţă de un gest incalificabil : uciderea cu sânge rece a unor oameni care făcuseră din jurnalismul satiric o pasiune şi o meserie. România — francofonă şi francofilă — s-a alăturat, încă din primele ore de după atentatul de la sediul publicaţiei Charlie Hebdo, corului mondial al celor care condamnă terorismul şi toate actele de violenţă la adresa libertăţii de exprimare.



    Joi, preşedintele Klaus Iohannis, premierul Victor Ponta, alte autorităţi ale statului român au semnat în cartea de condoleanţe deschisă de oficialităţile franceze la Bucureşti. Premierul Ponta: Doresc să transmit, în primul şi în primul rând, solidaritatea guvernului României, a românilor, cu familiile celor care i-au pierdut pe cei dragi. Vreau să exprim, de asemenea, indignarea noastră faţă de gesturi şi acţiuni criminale care nu pot fi scuzate şi nu pot fi justificate în niciun fel. Am transmis şi transmit convingerea României ca, alături de Franţa, alături de toate ţările lumii democratice şi civilizate, să luptăm pentru ca în viitor intoleranţa, terorismul, actele acestea inumane să poată fi prevenite şi, cu siguranţă, să fie pedepsite atunci când au loc.”



    Pentru a semna în cartea de condoleanţe, dar şi pentru a depune flori şi lumânări, la Ambasada Franţei au venit şi oameni obişnuiţi, care şi-au exprimat solidaritatea cu familiile celor ucişi în atacul terorist de la Paris.



    Compasiunea este manifestată masiv şi pe reţeaua de socializare Facebook. Inclusiv preşedintele Klaus Iohannis şi-a înlocuit poza de profil a paginii sale cu pătratul negru pe care este scris cu litere albe de-o şchioapă Je suis Charlie”.



    La Cluj-Napoca, în vestul României, unde există cea mai mare comunitate academică franceză din Europa Centrală şi de Est, joi seara a fost organizat un marş in-memoriam la care au participat, pe lângă studenţii francezi, jurnalişti români şi reprezentanţi ai societăţii civile.



    Nu pot fi trecuţi cu vederea nici cei aproximativ 70.000 de musulmani din România, care, în proporţie de 98%, trăiesc în sud-estul ţării şi îşi practică paşnic religia de peste 500 de ani. În numele lor, muftiul Muurat Iusuf a transmis o scrisoare de condoleanţe Ambasadei Franţei. Toate evenimentele tragice care se desfăşoară cu o cruzime desăvârşită nu au nicio legătură cu religia islamică, iar cei care le provoacă nu pot fi recunoscuţi drept fraţi de confesiune musulmană” — se arată în scrisoare. Să nu uităm că una din victimele atentatorilor de la Paris — poliţistul căzut la pământ şi lichidat mişeleşte, în plină stradă — era musulman. De aceea, pentru unii, mesajul acestor zile este Je suis Charlie et Ahmed”. E felul lor de a spune un răspicat nu! oricărui amalgam între radicalii islamişti şi musulmani.

  • Preşedintele SRR a semnat în cartea de condoleanţe în memoria victimelor de la ‘Charlie Hebdo’

    Preşedintele SRR a semnat în cartea de condoleanţe în memoria victimelor de la ‘Charlie Hebdo’

    Preşedintele Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR), Ovidiu Miculescu, a semnat joi în cartea de condoleanţe deschisă la Ambasada Franţei în memoria victimelor atentatului de la Charlie Hebdo.





    Cred că este un gest absolut firesc şi normal de a ne exprima suportul pentru colegii noştri jurnalişti francezi, e normal şi omenesc să le transmitem condoleanţe familiilor victimelor şi cred că este necesară o reacţie a jurnaliştilor români – şi radioul public este un serviciu public – cu atât mai mult este o reacţie în care să ne exprimăm determinarea de a ne continua misiunea şi de a nu ceda sub nicio formă acestui tip de acte abominabile, a precizat cu acest prilej preşedintele SRR.




    Întrebat despre poziţia sa faţă de recrudescenţa acestui tip de evenimente, preşedintele radio România a opinat că există un pericol global faţă de aceste excese şi de acest duşman pe care nu-l vezi. Nu poţi lupta cu ceva ce e în capul unor oameni, dar este extrem de important ca, indiferent ce se întâmplă, să nu cedăm, pentru că e o luptă până la urmă. Cine rezistă cel mai bine şi cine nu cedează, pentru că aceste acţiuni au şi o doză foarte mare de intenţie de intimidare, or cred că aici presa trebuie să fie deloc defensivă. Cred că trebuie să avem poziţii extrem de serioase, de tranşante şi extrem de clar exprimate, fără niciun fel de echivoc, a afirmat Ovidiu Miculescu.




    În opinia sa, armele jurnaliştilor în acest context sunt aceleaşi dintotdeauna: onestitatea, viteza de reacţie, adevărul, slujirea publicului, informaţia profesionistă, verificată şi solidaritatea românilor.

  • România condamnă acţiunea teroristă di Paris

    România condamnă acţiunea teroristă di Paris

    Nipistipseari ş-tru România după lăhtăroslu atentat teroristu di n’ercuri, di Paris, ndriptat contra ali publicaţie Charlie Hebdo! Prezidentul Klaus Iohannis ş-alaxi cadhurlu di profil pi frandza a lui di Facebook: tru un pătrat laiu ngrăpseasti “Je suis Charlie” (“Io escu Charlie”), mesaj cari arăiasti pi, internetu. Em şeflu a statlui, em premierlu Victor Ponta la angrăpsiră a omologilor a lor francezi. Asiguripsescu tuţ partenerl’ii ali Românie di tut andophiul tru alumta contra a terorismului şi a extremismului di iţi turlie” – spuni prezidentul Iohannis.



    Comunitatea internaţională lipseasti s-aibă un purtatic cari s-nu s-mină dinintea a minduerlor teroristi ti aspărdzearea a statlui di dreptu, ti călcarea a ndrepturlor şi a libirtăţlor cetăţeneşti”. România easti solidară cu Franţa şi cutugurseasti sertu actul di terorismu cari aduţi zn’ie a libirtatil’ei di thimel’iu” — spuni şi premierlu Ponta.



    A deapoa ministurlu di externi, Bogdan Aurescu, declară: Easti un actu di ună arăiaţă fără preacl’e contra a presăl’ei, contra a reprezentanţălor a presăl’ei şi, tru aestă noimă, ună atacă la isşi căimachea ali democraţie şi a valorlor şi libirtăţlor di thimel’iu.



    La Ambasada ali Franţa di Bucureşti easti băgată hlambura di jeali, iara bucureşten’il’i adusiră lilici şi apreasiră ţeri. Tu ţi mutreasti ambasadorlu François Saint-Paul, aestu haristusi a tutălor român’ilor şi a autorităţlor di Bucureşti tră mesajili di andrupari. Corlu a aţilor cari şi spun nvirinarea, ama şi solidaritatea andicra di aţel’i cari feaţiră un credo dit ndreptul la exprimari libiră, easti mondial.



    Tru un interviu ţi lu deadi tră cotidianlu Le Figaro, cunuscutlu romancier şi eseistu Pascal Bruckner veadi tru fănicolu cu sândzi araţi dit capitala franceză — nai ma greu dit Franţa tru aesţă cama di 50 di an’i dit soni — ună nauă hopă tru polimlu pi cari islamismul radical lu duţi contra a democraţiilor occidentali. Autorl’ii a născăntor ahtări acti suntu islamo-fascişti. A deapoa victimili di la Charlie Hebdo, (n.a.) ntră cari patru dit nai cama cunuscuţ caricaturişti francezi, suntu proţl’i reprezentanţă ali Rezistenţa tru aestu nău polim.” — easti di păreari Bruckner.



    Tru minduita al năs, la radicalizarea a islamlui poati s-apăndăsească radicalizarea a urghisearil’ei. Ti aţea traghedia di Paris lipseasti s-discl’idă ocl’i! Jurnalismul — mirachi şi zanati — s-hărneaşti dit libirtatea di expresie. Easti isa, născănti ori, şi cu ună alumtă, masi că easti nchisită cu cundil’iurli ili cu stilourli. Charlie Hebdo — ngrapseasti editorialistul ali publicaţie Le Nouvel Observateur — lipseasti s-agiungă un semnu: aţea ali rezistenţă contra a nibuniil’ei şi a fanatismului.



    Tra furn’ia că atentatlu easti isa cu ună atacă fără preţedentu contra a presăl’ei, democraţiil’ei şi la tută naţiunea. Actuala puteari socialistă di Paris, tru particular, şi tută clasă politică franceză, ngheneral, adună arădărichili şi faţi cl’imari, a tutălor, tră unitati şi solidaritati. Cutugurseasti goada pi ascumta a teroriştilor şi da asiguripseri că nu el’i suntu aţel’i cari va s-aibă aţel dit soni zbor.



    Armanipsearea: Tascu Lala