Tag: autostrada

  • România va avea de săptămâna viitoare 1.000 km de autostradă în circulație

    România va avea de săptămâna viitoare 1.000 km de autostradă în circulație

    România va avea, de săptămâna viitoare, 1.000 km de autostradă în circulație. Va fi inaugurat lotul de pe A3 Transilvania, cuprins între Nușfalău – Suplacu de Barcău.

    Primii kilometri ai autostrăzii Centura București vor fi inauguraţi luna viitoare

    Astfel, cu opt luni înainte de termen, se vor deschide 10 km ai lotului dintre Corbeanca și Afumați și alți 10 km pe semi-inelul sudic, între Jilava și Bragadiru.

    Anul viitor ar urma să fie deschisă circulația și pe primele două loturi ale Autostrăzii Ploiești-Buzău.

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COMEMORARE — Făţearea ma bunu nivelu di bană a cetățenilor români care fac parte din minoritatea romă, bazată pe cetățenia activă și incluziunea socială și economică și pi valorificarea a clirunumiillei a llei culturale easti ună prioritate a Guvernului, spusi premierlu Nicolae Ciucă tru un mesaj cu furñia a romiloru. Dzua Memorială a Holocaustului easti marcată tru România. Ministerul di Externe spusi că trăñipserli a romilor tru lagărele di concentrare naziste tru kirolu a Doilui Polimu Mondial armasi, ti amărtie, necunoscuti a publiclui larg di multu kiro. Ti atea, Ministerul di Externe ndrupaşti inițiativele naționale și internaționale cari promoveadză educația, cercetarea și comemorarea ghenochidului contra a romilor. Tu arada a lui, prezidintulu ali României Klaus Iohannis spusi tru un mesaj că discriminarea și stigmatizarea minorităților lipsescu sancționate. Aproapea 3000 di romi din lagărul di concentrare Auschwitz-Birkenau cădzură victimele a regimului nazist la 2 august 1944. Aproapea 500.000 di romi fură vătămaţ tru Europa tru kirolu a Holocaustului.



    GAZ NATURAL – Compania română di stat Romgaz dimăndă că bitisi achiziția di acțiuni di la compania americană ExxonMobil, tru cadrul a proiectului Neptun Diep di exploatare a gazelor naturale tru Amarea Lae. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, diclară pi un şingiru di socializare că bitisearea ali tranzacție tru valoare di pisti 1 miliard di dolari easti ună jgllioată ninti ti România cu cilăstăsearea tra s’agiungă indipendintă energetic, tru un moment greu ti tută Europă. România, care easti tru aestu kiro văsilia europeană ma puțăn dipendintă di gazlu arusesc, ari maări tru Amarea Lae — anvărliga di 200 di miliardi di metri cubi. Nai ma marea parte easti tru perimetrul Neptun Diep, pe care Romgaz va lu lucreadză diadunu cu OMV Petrom.



    AUTOSTRADĂ — Ministerlun a Transporturilor di București simnă nai ma marli contract ti un segmentu di autostradă ditu România — tronsonlu 3 ali autostradă Sibiu – Pitești – tru valoare di 5,3 miliardi di lei (circa 1 miliardu di euro). Faza di proiectare va s’ţănă 12 di meşi, iara construcția aproapea patru añi. Unăoară simnatu aestu contractu, tuti ateali ţinţi tronsoane di autostradă di pe Valea a Oltului au contractori disemnaț, diclară ministrul a Transporturilor Sorin Grindianu.






    POMPIERLLII – Pompierllii români ș’ bitisiră misiunea tru Gărţie, hiinda alăxiţ di soţlli a loru ditu alti văsilii europene. Misiunea ali Românie eara adrată ditu 56 di membri care asteasiră incendiile și lucrară tru dauă ture consecutive tru parei di 28 di oamiñi. Gărţia s’ampuliseaşti cu sute di incendii di la ahuhrita a vearăllei, diclanșată di căldura prilundzită și di curențăllii di aer. Pompierllii ditu Vărgăria, Franța și Ghirmănia va ş’alăxească, kiro di un mesu, soţlli ditu România, Finlanda și Norvegia.






    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Bani europeni pentru infrastructură

    Bani europeni pentru infrastructură

    Aproape
    orice dezbatere internă pe tema procesului prea lent de modernizare a României porneşte
    şi se termină cu eşecul – uşor de cuantificat – al tuturor administraţiilor,
    indiferent de culoare politică, de a acoperi teritoriul naţional cu o reţea de
    autrostrăzi, aşa cum au toate ţările ex-comuniste situate la vest. Au trecut
    mai bine de 3 decenii de la prăbuşirea dictaturii şi 13 ani de la intrarea în Uniunea
    Europeană, iar ţara are, în prezent, doar 800 de kilometri de autostradă, dintre
    care circa 100 moşteniţi din perioada comunistă, şi niciunul care să străbată
    munţii. Lucrurile au început, totuşi, să se mişte.


    Comisia Europeană a anunţat,
    joi, că va acorda
    României peste 875 de milioane de
    euro pentru prima etapă de construire a autostrăzii Sibiu-Piteşti, care va
    traversa Carpaţii Meridionali de la nord la sud. Banii aprobaţi la Bruxelles
    provin din Fondul de coeziune, menit să reducă decalajele de dezvoltare dintre
    diferite regiuni şi state ale Uniunii. Atunci când va fi gata, România va avea
    prima autostradă care traversează Carpaţii, asigurând o legătură neîntreruptă Est-Vest,
    de la Portul Constanţa până la Vama Nădlac, care va închide practic Coridorul
    IV European Rin-Dunăre.


    Comisarul european pentru coeziune şi reforme, Elisa
    Ferreira, spune că proiectul, atunci când va fi finalizat, va elimina un blocaj
    major în reţeaua de transport a ţării, va spori siguranţa rutieră, va scurta
    durata călătoriilor şi va reduce în consecinţă costurile pentru pasageri şi
    mărfuri. În plus, această legătură neîntreruptă pe teritoriul României ar urma
    să aibă efecte benefice pentru întreg coridorul Rin – Dunăre al reţelei
    transeuropene de transport. Autostrada este împărţită în cinci tronsoane şi pe
    unul dintre ele se lucrează deja.


    Pe tronsonul 5 există un contract semnat de
    proiectare şi construcţie şi este în curs de realizare proiectarea. Pentru
    tronsonul 4 s-au depus ofertele, iar pentru tronsoanele 2 şi 3 sunt depuse
    documentaţiile la Autoritatea Naţională de Achiziţii Publice, urmând să fie
    lansată procedura de licitaţie. Alte două tronsoane de autostradă vor traversa Carpaţii
    Orientali. Este vorba despre Autostrada Unirii, Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, şi
    tronsonul de autostradă Bacău-Braşov, ambele legînd Moldova – cea mai săracă
    provincie istorică a României şi singura care nu are niciun metru de autostradă
    – de Transilvania.


    Premierul Ludovic Orban aprecia că de modernizarea
    infrastructurii şi aducerea acesteia la standarde europene va depinde dezvoltarea
    economică a ţării. Pe de altă parte, Comisia Europeană a mai aprobat, joi, o
    finanţare de 578 de milioane de euro pentru îmbunătăţirea capacităţii de
    răspuns a României în caz de dezastre – inundaţii, cutremure sau accidente
    nucleare – prin achiziţionarea de echipamente noi şi pentru formarea
    personalului.

  • Decizii privind proiectele de infrastructură

    Decizii privind proiectele de infrastructură

    La mai bine de 30 de ani de la Revoluţia anticomunistă şi la aproape
    13 de când România este membră a Uniunii Europene, nici măcar o singură
    autostradă nu traversează munții Carpaţi.


    La sfârșitul lui 2019, ţara avea doar
    aproximativ 850 de kilometri de şosele de mare viteză, din care circa 100 moşteniţi
    din perioada dictatorului Nicolae Ceauşescu. Cele câteva sectoare de autostradă
    construite parcă cu eforturi faraonice fac mai degrabă legătură cu străinătatea, decât
    să le permită locuitorilor din centrul ţării, de pildă, să ajungă mai repede la
    București sau să le simplifice drumul spre vacanța pe litoralul la Marea
    Neagră. Pe lângă indolenţa celor care s-au perindat, de-a lungul anilor, la
    Putere la Bucureşti, birocraţia a fost una din piedici, dar şi alegerea unor
    constructori, inclusiv străini, al căror scop a fost doar să-şi umfle
    conturile.


    Potrivit unui calcul sumar, din totalul celor 30 de ani de
    democraţie românească, social-democraţii şi liberalii, singuri sau în alianţe
    de conjunctură, au condus ţara aproximativ în mod egal. Nici unii nu pot, însă,
    să îşi aroge vreun merit aparte legat de construcţia de autostrăzi. În schimb,
    dau vina unii pe alţii, într-o ceartă sterilă, cel mai adesea cu iz electoral. Cel
    puţin din 2016, cât a fost în
    opoziţie, Partidul Naţional Liberal şi-a criticat vehement
    adversarii politici din Partidul Social-Democrat, acuzându-i de incompetenţă. De bine, de
    rău, anul trecut, fostul Guvern de centru-stânga a început negocierile pentru semnarea unor
    contracte prin parteneriat public-privat pentru construirea a două autostrăzi. Pentru
    una fusese selectată, deja, o asociere de companii din China şi Turcia, iar
    pentru cealaltă depuseseră oferte tot companii din cele două state, cu lucrări
    majore în ţările de origine, nu însă şi în Uniunea Europeană.


    Ajunşi, în octombrie
    trecut, prin moţiune de cenzură, la conducerea Guvernului, liberalii promit o
    altă abordare, câştigătoare – spun ei. În consecinţă, nu mai departe de marţi, Executivul
    PNL a decis să anuleze proiectele de parteneriat public-privat.


    Premierul Ludovic
    Orban a explicat: Obiectivul nostru este simplu: să
    anulăm toate procedurile, să transferăm aceste proiecte către ministerele
    competente, de exemplu proiectele pe infrastructură de transport să le ducem
    înapoi la Ministerul Transporturilor, iar ministerele de linie care preiau
    proiectele trebuie să prezinte planul de realizare a acestor proiecte
    importante în decurs de maximum o săptămână, astfel încât să ştim foarte clar
    care sunt paşii procedurali pe care îi avem de derulat, planificarea tuturor etapelor
    de derulare a proiectelor şi asigurarea resurselor de finanţare pentru aceste
    proiecte.


    A venit, deci, rândul PSD să acuze PNL că printr-o decizie ”pur
    politică” trimite România înapoi cu 10 ani, propunând eternele studii de
    fezabilitate, în locul demarării de îndată a lucrărilor concrete la cele două
    autostrăzi.

    Recent, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructură, Ionuț
    Ciurea, estima că, în condițiile în care, în 2019, au fost inaugurați doar 43
    de kilometri noi de autostradă, România ar putea avea anul acesta, în cel mai fericit caz, încă
    … 57. Vom trăi şi vom vedea!

  • Investiţii pentru proiecte de infrastructură

    Investiţii pentru proiecte de infrastructură

    Prin politica de coeziune, Uniunea Europeană investește 4 miliarde de euro în 25 de proiecte mari din zece state membre printre care și România. Suma totală de investiții a acestor proiecte este de 8 miliarde de euro, incluzând cofinanțarea națională. României i se alocă 2 miliarde de euro.

    Comisia Europeană a aprobat un pachet de investiții de anvergură, totalizând fonduri de coeziune în valoare de 4 miliarde de euro pentru proiecte majore de infrastructură în zece țări. Combinate cu fonduri naționale, investițiile totale în cadrul acestor proiecte se ridică la 8 miliarde euro. Iată ce a spus comisarul pentru politică regională Corina Crețu:

    Sunt foarte mândră să anunț, în numele Comisiei Europene, că s-au adoptat 25 de proiecte majore în valoare de 4 miliarde de euro în domenii cheie de investiții în UE cum ar fi: sănătate, transporturi, tehnologia digitală, mediu și energie. Numim proiecte de importanță majoră acele proiecte de amploare și de infrastructură care valorează peste 50 de milioane de euro, finanțate din politica de coeziune. Acest nou pachet de proiecte acoperă 10 state membre: Bulgaria, Cehia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, Portugalia și România. In ciuda amplorii lor, aceste proiecte sunt personalizate pentru a răspunde nevoilor specifice fiecarei țări și regiuni, cu un impact concret în viaţa cotidiană a cetățenilor.

    Fonduri în valoare de un miliard de euro vor contribui la modernizarea centurii rutiere a Bucureștiului prin extinderea mai multor segmente ale acesteia, dublând benzile în ambele sensuri. Prin această investiție se va sprijini și construirea unei secțiuni de 50 km în partea de sud a noii autostrăzi orbitale a Bucureștiului. Tot în capitala României, fonduri europene de 97 de milioane euro vor finanţa lucrări în cadrul întregii magistrale 2 de metrou, incluzând linii noi și material rulant.

    Pentru litoralul românesc al Mării Negre vor fi alocate peste 600 milioane de euro. Cu aceşti bani vor fi consolidate falezele, plajele vor fi refăcute prin aport de nisip iar fauna marină va fi mai bine protejată şi conservată. De asemenea, sistemul de canalizare din judeţul Timiş va beneficia de 135 de milioane de euro. 15 000 de locuitori vor fi racordați la rețeaua de apă potabilă și aproape 380 000 de oameni vor beneficia de apă potabilă de mai bună calitate.


  • Grecia – Restricții de circulație pentru perioada 22-25.03.2019

    Grecia – Restricții de circulație pentru perioada 22-25.03.2019

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Republica Elenă că, în perioada 22-25 martie 2019, vor fi instituite restricții de circulație pentru vehiculele cu sarcină de peste 1,5 tone. Poliția elenă anunță, pentru această perioadă, următoarele intervale orare și tronsoanele de restricționare a circulației rutiere:

    22 martie, între orele 16:00 și 21:00;
    23 martie, între orele 08:00 și 13:00;
    24 martie, între orele de la 08:00 și 13:00:

    1) Autostrada A8 (Atena-Patra), de la stația de taxare Elefsina până la Punctul de control Rio;

    2) Autostrada A1 (Atena-Salonic-Evzones), de la nodul rutier Sf. Ștefan (Krioneri) până la intersecția Bralos, de la nodul ruter Roditsa (Lamia) până la nodul Raha Fthiotida și de la stația de taxare Makrihori până la nodul Leptokaria;

    3) Autostrada Salonic-Nea Moudania, de la podul Thermi până la km. 34;

    4) Autostrada Schimatari-Chalkida, de la intersecția cu A1 până la podul Chalkida;

    5) Autostrada Salonic – Kavala, de la km. 11 până la intersecția Leon cu Amfipoli;

    6) Autostrada A5 (Ionia Odos), de la podul Charilaos Trikoupis până la capătul autostrăzii;

    7) Autostrada A7(Peloponezul central) pe sensul către Kalamata, de la Corint până la Sparta;

    8) Șoseaua A71 (Lefktro-Sparta de la Lefktro până la Sparta).

    25 martie, între orele 15:00 și 21:00:

    1) Autostrada A8 (Atena-Patra), pe sensul de mers către Atena, de la Rio până la Elefsina;

    2) Autostrada A1 (Atena-Salonic-Evzones), pe sensul de mers către Atena, de la Leptokaria până la Makrihorio, de la Raha Fthiotida, până la nodul rutier Roditsa (Lamia) și de la intersecția Bralos până la Krioneri;

    3) Autostrada Nea Moudania – Salonic, de la km 34 până la podul din Thermi;

    4) Autostrada A11 (Schimatari-Chalkida), pe sensul de mers către Schimatari, de la podul Chalkidei până la intersecția cu autostrada A1;

    5) Autostrada Kavala-Salonic, de la intersectia Leon Amfipoli până la km. 11 (ambele sensuri);

    6) Autostrada A5 (Ioania Odos), pe sensul de mers către Antirio, de la capătul autostrăzii până la podul Charilaos Trikoupis;

    7) Autostrada A7 (Peloponezul central) pe sensul de mers către Atena, de la Sparta până la Corint;

    8) Șoseaua A71 (Lefktro-Sparta), pe sensul de mers către Lefktro, de la Sparta până la Lefktro.

    Sunt exceptate de la restricții vehiculele de urgență, cele de transmisiune RadioTV, vehiculele care transportă produse alimentare perisabile (doar cu fișă însoțitoare de la asociația veterinară regională și de la Registrul Comerțului) și cele de utilitate publică.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena: +302106728879 și +302106744544, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCR) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    În cazul unei situaţii cu caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de permanență al Ambasadei României în Republica Elenă +306978996222 și cel al Consulatului General al României la Salonic +306906479076.


    MAE recomandă consultarea paginilor de internet http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, www.mae.ro și reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații și sfaturi de călătorie.

  • Peste 700 de kilometri de drumuri modernizate cu fonduri europene

    Peste 700 de kilometri de drumuri modernizate cu fonduri europene

    În
    Regiunea Centru, peste 700 de kilometri din infrastructura rutieră de interes
    local și regional a fost modernizată prin fonduri europene.


    În
    urmă cu două săptămâni, la sediul Consiliului Județean Brașov s-au semnat două
    contracte pentru finanțarea lucrărilor la două importante artere rutiere din
    județul Brașov.


    Este
    vorba de două tronsoane din drumurile județene 104L și 112C, în lungime totală
    de peste 26 de kilometri.


    Aceste
    drumuri îmbunătățesc conectivitatea localităților
    din Depresiunea Rupea-Cohalm și din zona de șes, unde sunt lacurile pescarești
    de la Codlea-Dumbrăvița, cu principalele căi de transport – DN 1 și DN13 – care
    traversează județul Brașov.


    Unul dintre aceste drumuri va îmbunătăți
    accesul către Casa Prințului de Wales din localitatea Viscri.


    Cele două rute conectează circa
    16.000 de locuitori cu zona activă aflată în plină dezvoltare din centrul județului
    Brașov.


    Cele două contracte de finanțare,
    a căror valoare totală este de aproape 49 milioane lei, au fost semnate de
    catre Președintele CJ Brasov, Adrian Veștea și directorul general ADR Centru, Simion
    Crețu, care a ținut să sublinieze cu acest prilej:




  • Viscol în România

    Viscol în România

    In România, prima ninsoare serioasă din această iarnă a provocat, din nou, haos pe şosele, în traficul aerian, feroviar şi maritim. Cele mai afectate au fost regiunile din sud şi est, inclusiv capitala Bucureşti, care la sfârşitul săptămânii trecute, s-au aflat sub avertizări cod portocaliu, respectiv galben, de ninsori şi viscol. Zeci de localităţi au rămas fără curent electric, numeroase drumuri nationale si judetene au fost temporar inchise sau parţial blocate Zăpada şi viscolul au determinat, incluisv, întreruperea circulaţiei pe Autostrada Soarelui(sud-est).



    Nu doar traficul rutier a fost afectat, ci şi cel feroviar. Zeci de trenuri au fost anulate, iar alte au inregistrat întârzieri care au depăşit chiar şi două ore. Din cauza vântului puternic, operaţiunile din porturile româneşti de la Marea Neagră şi traficul pe Canalul Dunăre – Marea Neagră au fost temporar suspendate. Si cursurile în şcolile şi grădiniţele din Bucuresti şi din mai multe judeţe din sud au fost suspendate. În capitala, peste 130 de maşini au fost avariate de copacii prabusşti sub greutatea zăpezii.



    Pe aeroportul internaţional Henri Coandă, câteva curse au fost anulate, în timp ce altele au avut întârzieri la decolare. Mai multe persoane care aveau nevoie de îngrijiri medicale au fost duse la spitale cu autoşenilate pentru că ambulanţele nu au putut ajunge în unele zone, din cauza zăpezii. Poliţia a amendat mai mulţi administratori de drumuri pentru neîntreţinerea corespunzătoare a carosabilului, iar în Bucureşti au sancţionat toţi operatorii economici responsabili cu deszăpezirea, după ce în urma controalelor s-a constatat că modul în care aceştia au intervenit a fost defectuos.



    Peste 6.000 de pompieri, poliţişti şi jandarmi au venit în sprijinul populaţiei şi pentru asigurarea segmentelor de drumuri pe care nu s-a putut circula în condiţii de siguranţă. Ministerul de Interne a anunţat ca nu sunt localităţi izolate sau persoane blocate în nămeţi. Din păcate, veştile proaste nu se termină aici, meteorologii anunţă că în următoarele zile vremea în România va deveni geroasă în cea mai mare parte a ţării.



    Temperaturile vor scădea puternic in unele zone ajungind in timpul nopţii până la minus 15 – minus 20 de grade Celsius. Viscolul şi gerul au afectat şi alte ţări din Europa de Est. Serbia, Cehia, Bulgaria, si Polonia, s+au confruntat cu ninsori abundente, iar in Croaţia s+au inregistrau temperaturi deosebit de scăzute şi rafale violente de vânt.

  • Un nou tronson de autostradă şi restricţii de Crăciun

    Un nou tronson de autostradă şi restricţii de Crăciun

    Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România informează participanții la trafic că miercuri, 23 decembrie, s-a deschis traficul rutier pe tronsonul de Autostradă Tmișoara-Lugoj, Lot II, km 54+000 – km 79+625.



    Astfel, se asigură o continuitate pe autostradă de la Nădlac până la Traian Vuia, intersecție cu DN68A, pe o lungime de 142 km, fiind incluși și cei 10,5 km din Autostrada Lugoj – Deva, Lot I (nedeschiși traficului în anul 2013).


    Datorită managementului riguros, dar și datorită obținerii tuturor avizelor și acordurilor necesare, traficul rutier a putut fi deschis circulației cu 7 luni mai devreme.



    De asemenea vor fi deschise două parcări de scurtă durată, urmând ca în funcție de condițiile meteo din următoarele săptămâni să fie deschise și două spații de servicii care, în prezent se află într-un stadiu avansat de execuție.


    Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul de Coeziune în procent de 85% şi de Guvernul României în proporţie de 15%, valoarea contractului fiind de circa 100 de milioane euro



    De asemenea, CNADNR mai anunţă restricţii pentru vehiculele care nu tranoprtă persoane în perioada Crăciunului. Astfel, este interzisă circulaţia în zilele de joi 24-26 decembrie 2015, precum și în intervalele orare, după cum urmează:


    – Pe autostrada A2, Bucureşti (int.A2 cu CB) –Fundulea – Lehliu (int. A2 cu DN3) – Feteşti (int. A2 cu DN3B) – Cernavodă (int. A2 cu DN3) -Murfatlar (int.A2 cu DN3), pe ambele sensuri, joi în intervalul 16.00-22.00, vineri şi sâmbătă între orele 6.00-22.00. Restricţia se aplică vehiculelor mai mari de 3,5 tone.


    – Pe drumul naţional DN7, Piteşti (ieşire din municipiu) – Râmnicu Vâlcea – Vestem (int DN7 cu DN 1), ambele sensuri, joi în intervalul 16.00-22.00, vineri şi sâmbătă între orele 6.00-22.00. Restricţia se aplică vehiculelor mai mari de 7,5 tone.


    – Pe drumul naţional DN 39 Agigea (int. DN39 cu DN 39A) – Mangalia (intrare municipiu), ambele sensuri, joi în intervalul 16.00-22.00, vineri şi sâmbătă între orele 6.00-22.00. Restricţia se aplică vehiculelor mai mari de 7,5 tone.

  • Ungaria şi Austria: probleme în circulaţia rutieră şi feroviară

    Ungaria şi Austria: probleme în circulaţia rutieră şi feroviară

    Ministerul român de externe informează că circulaţia rutieră se desfăşoară cu dificultate pe autostrada M1, din cauza controalelor amanunţite, instituite de autorităţile austriece. Astfel, în zona de trecere a frontierei dintre Ungaria şi Austria, la Hegyeshalom, circulaţia rutieră se desfăşoară cu dificultate, formându-se cozi de mai mulţi kilometri, pe sensul de intrare pe teritoriul austriac.



    De asemenea, gară internaţională de Est (Keleti) din Budapesta a fost închisă pe termen nedeterminat şi . Astfel, niciun tren nu va mai sosi sau va pleca din gara Keleti până când nu se va rezolva situţia imigranţilor. Gara este încă populată de mii de refugiaţi, aceştia încercând să plece către Austria sau Germania. Mai multe trenuri pline cu imigranţi au plecat către cele două ţări, în cursul zilei de luni.

  • Jurnal românesc – 19.06.2015

    Jurnal românesc – 19.06.2015

    Preşedintele Klaus Iohannis a
    semnat, joi, decretul pentru promulgarea legii privind procedura insolvenţei
    persoanelor fizice. Iniţiat de deputatul social-democrat Ana Birchall, actul
    normativ oferă, potrivit acesteia, un ajutor real românilor de bună-credinţă
    sufocaţi de datorii. Legea prevede o reeşalonare a datoriilor în baza unui plan
    de rambursare pe un termen de cinci ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă
    un an. În momentul deschiderii procedurii de insolvenţă, se suspendă orice
    formă de executare silită, precum şi acumularea dobânzilor, penalităţilor şi
    majorărilor de întârziere.


    Preşedintele a promulgat, tot
    joi, şi actul normativ pentru modificarea Legii Educaţiei Naţionale. Acesta
    prevede că înscrierea elevilor la orele de religie se va face pe bază de cerere
    scrisă a elevului major, respectiv a părintelui sau a tutorelui legal instituit
    pentru elevul minor. Schimbarea opţiunii se face tot prin cerere scrisă. În
    cazul în care elevul nu frecventează orele de religie, situaţia şcolară se
    încheie fără această disciplină.


    Contractul pentru concesiunea
    Autostrăzii Comarnic – Braşov a fost anulat oficial – a anunţat Compania
    Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. Unul din motivele acestei decizii
    este costul prea ridicat, de 8,5 miliarde de euro, care ar putea duce la
    nerespectarea angajamentelor României în privinţa ţintei de deficit bugetar.
    Potrivit Companiei, Ministerul de Finanţe a refuzat să emită o scrisoare de
    susţinere a proiectului, iar asocierea care câştigase contractul,
    Vinci-Strabag-Aktor, nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare
    internaţionale în finanţarea proiectului.


    Comisia Europeană a lansat o
    procedură de avertisment pentru încălcarea legislaţiei comunitare împotriva
    Germaniei, legată de instituirea taxei de drum pentru şoferii străini. Comisia
    aminteşte Germaniei că statele membre au obligaţia de a respecta principiile
    generale ale tratatelor Uniunii Europene: nediscriminarea, libera circulaţie a
    mărfurilor, libertatea de a presta servicii între statele membre. În evaluarea
    Comisiei, deducerea taxei de utilizator de la impozitul anual auto pentru
    vehiculele înmatriculate în Germania constituie o încălcare a dreptului
    comunitar, iar preţul vignetelor este excesiv de mare. Berlinul are două luni
    pentru a răspunde Comisiei. Introducerea taxei a fost contestată de mai mulţi
    transportatori în special din ţările din estul Europei, printre care şi
    România, care vor fi afectaţi financiar.



    Ministrul
    delegat pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare, Angel Tîlvăr, consideră că
    legăturile dintre România şi Republica Moldova se vor amplifica, după ce
    Guvernul de la Chişinău a decis să le permită cetăţenilor români şi din
    celelalte state membre ale UE trecerea frontierei doar cu cartea de identitate.
    Contactele umane, care se vor materializa cu mult mai multă uşurinţă, vor
    facilita transferul dinspre România spre Republica Moldova al aspiraţiilor
    europene şi vor dinamiza schimburile economice – apreciază Tîlvăr. Anterior,
    şi ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a salutat decizia adoptată de Guvernul
    Republicii Moldova.

  • Jurnal românesc – 29.05.2015

    Jurnal românesc – 29.05.2015

    Ministrul roman de Externe,
    Bogdan Aurescu, a găzduit, joi, la Strasbourg, un eveniment de promovare a
    iniţiativei României privind crearea unei curţi internaţionale împotriva
    terorismului, în marja reuniunii mondiale a societăţilor naţionale de drept
    internaţional. El a prezidat, în calitate de
    preşedinte al ramurii române a Asociaţiei de Drept Internaţional, secţiunea
    dedicată relaţiei şi interacţiunii societăţilor de drept internaţional cu
    actorii privaţi din mediul internaţional. La eveniment au participat nume
    cunoscute din mediul academic şi al societăţii civile. În intervenţiile sale, Bogdan Aurescu a
    arătat că statul de drept şi justiţia internaţională sunt valori universale
    care necesită instrumente concrete, precum curţile şi tribunalele
    internaţionale şi că terorismul este o provocare care reclamă o acţiune globală
    folosind dreptul şi justiţia ca instrumente.






    Piaţa asigurărilor din
    România a crescut în primele 3 luni ale acestui an cu peste 7% faţă de aceeaşi
    perioadă a anului trecut, evoluţie susţinută de
    avansul asigurărilor de viaţă (7,59%) şi al celor generale (7,34%).
    Conform unui
    raport realizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară,
    companiile de asigurări au încasat în primul trimestru prime totalizând aproape
    450 de milioane de euro. Din această sumă, 80% au fost prime pentru asigurări
    generale, iar restul pentru asigurări de viaţă. La asigurarile generale, cele mai importante sunt
    poliţele RCA (45%), urmate de CASCO (24%) si asigurarile de incendiu si
    calamitati naturale (15%). Pe piaţa
    asigurărilor din România funcţionează în prezent 36 de societăţi la care se
    adaugă 10 sucursale ale unor companii de asigurări din UE care activează în
    România.








    Peste aproape o lună, România va avea o legătură
    directă, pe autostradă, cu Ungaria. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri
    Naţionale a anunţat că după data de 10 iulie va fi realizată conexiunea dintre
    Autostrada A1 Arad-Nădlac şi Autostrada M43 spre Budapesta, decizia urmând să
    fie luată la nivel interguvernamental. Noul punct de frontieră dintre România
    şi Ungaria, în curs de amenajare în apropiere de Nădlac, va fi operaţional până
    la sfârşitul lunii iunie. Totodată, autorităţile române au precizat că anul
    acesta vor fi gata cel puţin 80 de kilometri noi de autostradă. În plus,
    lucrările pentru tronsonul Sebeş -Turda au revenit în grafic, inaugurarea celor
    72 de kilometri fiind programată în a doua jumătate a anului viitor.




    63% din românii care au un
    smartphone folosesc acest dispozitiv mobil pentru a verifica ora sau pentru
    a-şi seta alarma, acestea fiind utilităţile principale ale smartphone-ului pe
    plan local, potrivit datelor centralizate de Google prin intermediul
    instrumentului digital Consumer Barometer. La
    fel de presaţi de timp ca românii sunt belgienii (56%), olandezii (53%), grecii
    (76%) şi austriecii (67%). Românii
    mai folosesc smartphone-ul pentru a face poze (62%), pentru a asculta muzică
    (48%) şi pentru a se juca (43%). Pe de altă parte,
    germanii, spre exemplu, folosesc smartphone-ul în principal pentru a se pune la
    curent cu ştirile din ziua respectivă, iar francezii pentru a face poze.

  • Autostrăzile din România

    Cu doar 700 km de autostradă construiţi în ultimii 25 de ani, Romania se află pe ultimele locuri în rândul statelor din sud-estul Europei din punct de vedere al densităţii drumurilor. Or, fără investiţii în autostrăzi, ţara nu are cum să se dezvolte.



    Marţi, ministrul transporturilor, Ioan Rus, a prezentat priorităţile pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru perioada 2015-2016 şi Master Planul de Transport al României până în anul 2030. Documentul a fost lansat în toamna trecuta şi s-a aflat în dezbatere publică.Potrivit lui Rus, reţeaua autostrăzilor din România va fi extinsă cu 50 kilometri în acest an şi cu 200 de kilometri în 2016. El a precizat ca, în ultimii ani, nu lipsa banilor a fost principala cauză a slabei dezvoltări a infrastructurii rutiere, ci ineficienţa şi lipsa structurării proiectelor. Rus a anunţat trecerea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în subordinea Ministerului Transporturilor, companie ce va avea şi un plan de management.



    Ministrul a explicat că investiţiile pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere vor fi asigurate din finanţări europene de 6 miliarde euro (incluzând cofinanţarea naţională), acciza la motorină, rovinietă, concesiuni şi parteneriate public-private (4 miliade euro) şi credite de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Europeana pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Mondială.



    Prin programele cu finanţare europeană, România are la dispoziţie 1 miliard euro pentru perioada de alocare 2007-2013 şi 5 miliade euro pentru intervalul 2014-2020. Comisia Europeană a decis să acopere din Fondul de Coeziune costurile de construcţie a tronsonului Cernavodă-Constanţa din Autostrada Soarelui, de aproape 306 milioane de euro.



    Pe de altă parte, premierul Victor Ponta a propus semnarea unui acord politic, convenit pentru minimum zece ani, privind aplicarea Planului General de Transport al României, acord similar celui referitor la finanţarea apărării, semnat recent. Ponta a explicat că, în lipsa unui astfel de document, Master Planul nu ar avea şanse de reuşită, întrucât constructorii au nevoie de garanţii de finanţare pe termen lung. Victor Ponta: ”Acest Master Plan agreat şi cu respectarea condiţiilor puse de Comisia Europeană, mai are nevoie de un pas esenţial altfel va rămâne sub forma acestor planşe. Ca să avem un Master Plan de succes, trebuie ca, aşa cum am făcut azi şi am semnat toţi un acord naţional pe zece ani pentru finanţarea apărării, să avem un acord pe zece ani pentru acest Master Plan. Dacă nu îl avem, nu are rost să vă apucaţi de treabă”.



    Master Planul de Transport al României propune construirea până în 2030 a peste 700 de kilometri de autostradă şi a aproximativ 1.800 de kilometri de drumuri expres, proiecte evaluate la aproape 30 de miliarde de euro.

  • Jurnal românesc – 14.01.2015

    Jurnal românesc – 14.01.2015

    Guvernul român se preocupă să creeze oportunităţi pentru ca şi tinerii cu studii aprofundate şi cu o experienţă acumulată într-un cadru academic internaţional să se poată reîntoarce în ţară şi să contribuie la dezvoltarea acesteia — a afirmat ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare Angel Tîlvăr, în cadrul unei întrevederi cu reprezentanţi ai Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS). Ministrul a apreciat faptul că elitele tinere se organizează şi că stabilesc relaţii de parteneriat cu instituţii ale statului român. La rândul lor, Dan Nechita şi Tudor Oprea, reprezentanţii LSRS, au făcut o prezentare a proiectelor aflate în derulare, reiterându-şi interesul pentru consolidarea parteneriatului cu Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.



    Numărul copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate a crescut cu câteva sute în ultimii doi ani — a declarat directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, Ionuţ Adomniţei. Anul trecut au fost înregistraţi 9.128 copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, dintre care 105 sunt bebeluşi. Din totalul celor 9.128 de copii, 2.679 au ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, 5.751 au un părinte plecat, iar 698 au un părinte unic susţinător al familiei monoparentale plecat la muncă în străinătate. Cei mai mulţi dintre minorii ai căror părinţi lucrează în străinătate au vârste cuprinse între 14 – 17 ani.



    Banca Mondială estimează că economia românească va creşte cu 2,9% în acest an, după un avans de 2,6% în 2014 — potrivit raportului Global Economic Prospects publicat, miercuri, de instituţia financiară internaţională. Încetinirea economiei româneşti de la 3,5% în 2013 până la 2,9% în 2015 va fi urmată, potrivit raportului, de un avans de 3,2% în 2016 şi de 3,9% în 2017. Se estimează că avansul în regiunea Europa emergentă şi Asia Centrală (în care este inclusă şi România) a încetinit până la 2,4% în 2014, de la 3,7% în 2013, ca urmare a unei contracţii dramatice în Ucraina, slăbiciunilor din Rusia şi zona euro, precum şi încetinirii intrărilor de capital.



    România va avea încă 250 de kilometri de autostradă până la sfârşitul anului 2016, în acest an urmând să fie daţi în folosinţă 50 de kilometri — a declarat, marţi, ministrul Transporturilor, Ioan Rus. El a precizat că, în 2016, cu siguranţă se va putea circula pe Sibiu-Nădlac şi pe Cluj-Borş, excepţie făcând o zona cuprinsă între Mihăieşti şi Suplacu de Barcău, care s-ar putea să fie finalizată în 2017. De asemenea, din 2016 se va putea circula pe Cluj – Tg. Mureş, pe Tg. Mureş – Făgăraş, Sibiu – Făgăraş şi Făgăraş – Braşov. Potrivit lui Ioan Rus, în prezent sunt operabili aproximativ 700 de kilometri de autostradă.



    Mărci poştale emise de Romfilatelia în 2014 au fost incluse în Catalogul Michel, o prestigioasă publicaţie în domeniul artei filatelice. Timbrele româneşti selectate au primit, de asemenea, cotaţii. Deosebit de apreciată a fost emisiunea 300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni. Sub formă de set filatelic omagial, aceasta a conţinut un timbru de argint aurit ce reproduce imaginea domnitorului Constantin Brâncoveanu şi cinci medalii de argint aurit ce ilustrează portretele celor patru fii ai săi şi pe cel al sfetnicului Ianache Văcărescu. Prezentat într-o casetă elegantă, timbrul de argint aurit a primit cotaţia de 500 de euro. Catalogul Michel a apărut în 1909, când dealerul german de timbre Hugo Michel a publicat primul catalog de timbre sub forma unei liste de preţuri, dând astfel naştere unei publicaţii ce are în prezent o vechime de peste un secol în domeniul filateliei. Mărcile poştale româneşti au făcut parte din Catalogul Michel încă de la început.

  • Dezbateri privind masterplan-ul de transport

    Dezbateri privind masterplan-ul de transport

    Cu o infrastructură de transport considerată, în genere, precară, cu mult sub stadardele impuse de colegele sale mai dezvoltate din UE, România încearcă, tocmai cu ajutorul banilor comunitari, să se pună la punct. Documentul strategic pe baza căruia România poate primi finanţare europeană pentru marile proiecte de infrastructură este, de miercuri, în dezbatere publică.



    Master Planul General de Transport, cu un orizont de timp întins până-n 2030, prevede, în esenţă, realizarea a peste 650 de kilometri de autostradă şi a 2.200 de kilometri de drum expres, cu o contribuţie financiară importantă din partea UE. Ţintele propuse par extrem de ambiţioase, în măsura în care, în prezent, după foarte mulţi ani de lucrări, dar, mai ales, de promisiuni neonorate, România are doar 644 de kilometri de autostradă şi niciun kilometru de drum expres.



    Detalii despre finanţarea mega-proiectului oferă chiar premierul Victor Ponta: ”Master Planul de Transport este făcut de o companie internaţională, cred că e cea mai mare din lume, AECOM, şi se referă la ceea ce putem finanţa din fonduri de coeziune puse la dispoziţie de Uniunea Europeană. Restul lucrurilor, cum ar fi Autostrada Transilvania, se finanţează din bugetul naţional, în mod special din acea acciză suplimentară. Deci tot ceea ce facem în plus, facem din bugetul naţional”.



    În document se propune, între altele, transformarea Autostrăzii Sibiu – Piteşti, ce leagă centrul de sudul ţării, traversând o zonă montană, în drum expres, reabilitarea rutelor feroviare de la Bucureşti către Iaşi şi, respectiv, către graniţa cu Ungaria, precum şi continuarea lucrărilor la Canalul Bucureşti – Dunăre.



    La nivel de costuri, Master Planul prevede construirea celor peste 650 de kilometri de autostradă cu 6,3 miliarde de euro, fără TVA, şi a celor peste 2.200 de kilometri de drum expres cu aproape 17,5 miliarde de euro, tot fără TVA.



    Specialiştii susţin că, în cazul în care reţeaua rutieră va fi extinsă la dimensiunile prezentate, principala beneficiară ar fi tocmai economia autohtonă. Nu de puţine ori, investitorii strategici, cum sunt cunoscuţii constructorii auto Ford şi Renault, prezenţi de mulţi ani în România, s-au plâns că infrastructura rutieră pusă la dispoziţie le afectează într-o manieră directă afacerile. Aceiaşi specialişti cred şi că uriasul potenţial pe care România îl are la capitolul turism rămâne, încă, neexploatat suficient şi din cauza minusurilor aduse de infrastructura de transport.