Radio România Internațional

Tag: azil

  • Jurnal românesc – 7.10.2015

    Jurnal românesc – 7.10.2015

    Comisia pentru învăţâmânt a Camerei
    Deputaţilor a votat în unanimitate propunerea legislativă care prevede
    acordarea unor tichete de 200 de lei pe lună pentru plata serviciilor de tipul
    Şcoală după şcoală, cunoscut şi ca
    Afterschool, pentru elevii de până în clasa a IV-a inclusiv.Tichetul va
    acoperi integral sau parţial costurile şcolii sau ale organizaţiei
    neguvernamentale care se va ocupa de copii după finalizarea lecţiilor.
    Proiectul ar urma să intre în vigoare începând cu anul şcolar 2016-2017. Camera Deputaţilor este primul for
    legislativ sesizat, dar decizia finală va aparţine Senatului.



    Produsele alimentare româneşti trebuie să fie preponderente în
    supermarketuri – arată un proiect de lege adoptat de senatori, care va merge în
    continuare în Camera Deputaţilor. Astfel, carnea, legumele şi fructele trebuie
    achiziţionate direct de la producătorii români în proporţie de cel puţin 51%,
    cu excepţia lunilor de iarnă, când, din decembrie până în februarie, legumele şi
    fructele din import pot reprezenta cel mult 70%.Comercianţii care nu respectă aceste
    prevederi ar urma să fie sancţionaţi cu amenzi între 25 şi 50 mii de lei.




    Punctul de Trecere a Frontierei
    cu Serbia dintre localităţile Lunga şi Nakovo va fi deschis temporar şi pe timp
    de noapte, în zilele de 10 şi 11 octombrie. Inspectoratul General al Poliţiei
    de Frontieră Române a aprobat, la cererea autorităţilor locale, prelungirea
    programului de funcţionare pentru celebrarea Festivalului Dovleacului, care va
    avea loc pe teritoriul sârbesc, în localitatea Kikinda. Astfel, în zilele de 10
    şi 11 octombrie, programul normal de funcţionare (care este între orele 08:00 -
    20:00) va fi prelungit până la ora 02:00 (a României).




    Automobile Dacia a
    fost, anul trecut, compania cu cea mai mare cifră de afaceri în ţările sud-est
    europene. Conform topului realizat anual de o firmă din Bulgaria care furnizează
    informaţii şi analize în domeniul economic, Dacia a avut, în 2014, o cifră de
    afaceri de 4,2 miliarde de euro. Automobile Dacia este urmată de OMV Petrom şi
    de alte 5 companii petroliere din Bulgaria, Slovenia, Slovacia şi România.
    Într-un clasament al profitabilităţii, cea mai profitabilă companie din
    Sud-Estul Europei a fost, anul trecut, Romgaz, cu o rată de peste 28%. A doua clasată
    este Hidroelectrica S.A, cu o rată a profitabilităţii de 27%.




    Cu doar 0,2%, România
    are una dintre cele mai scăzute rate de solicitare de azil din Uniunea Europeană,
    în timp ce Germania şi Suedia – cele mai ridicate, se arată într-un studiu realizat
    de Friedrich-Ebert-Stiftung România. Potrivit sursei citate, numărul de solicitări
    de azil către state UE este în continuă creştere, pentru 2015 estimându-se
    peste 950.000, adică de trei ori mai mult decât în 2012. Totodată, se
    preconizează că, din cei peste 950.000 de solicitanţi de azil, 40% vor proveni
    din Siria, 9% din Afganistan şi 5% din Eritreea.




    Franţa, Germania,
    Olanda şi Finlanda au fost statele care s-au opus introducerii pe agenda
    Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 8 şi 9 octombrie a subiectului
    privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Potrivit unor surse
    oficiale româneşti, Franţa a fost cea mai vehementă voce împotriva introducerii
    acestui punct pe agenda Consiliului JAI. Aceleaşi surse susţin că partea română
    a fost de acord cu amânarea discuţiilor, în condiţiile în care un eventual vot
    negativ ar fi însemnat reluarea întregii proceduri de aderare.

  • România şi problema refugiaţilor

    România şi problema refugiaţilor

    Primii refugiaţi de origine siriană sosiţi în România au fost preluaţi de Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil din vestul ţării, de la Timişoara. Este vorba despre patru cetăţeni care călătoreau fără forme legale şi care, după ce au fost depistaţi într-o gară, au declarat că doreau să ajungă în Germania şi au solicitat azil în România. Datele arată că, în prezent, nu există o presiune specială din punct de vedere migraţionist la adresa României — anul acesta s-au înregistrat 944 de cereri de azil faţă de 900 în 2014.



    Guvernul de la Bucureşti a luat, însă, măsuri şi a operaţionalizat două tabere în vestul ţării, fiecare cu o capacitate de cazare de 500 de persoane. Dincolo de măsurile imediate, şeful executivului, Victor Ponta, a atras, însă, atenţia că situaţia este nesatisfăcătoare în ceea ce priveşte capacitatea de integrare a persoanelor cu statut de refugiat:


    Mă refer aici în primul rând la eliberarea documentelor necesare, la accesul la servicii de sănătate, mai ales când este vorba despre copii, despre persoane în vârstă, la accesul la educaţie pentru copiii care au acest statut, respectiv la integrarea şi accesul la locuri de muncă. România nu a avut o experienţă şi o mentalitate adecvată până în acest moment şi cred că este de datoria noastră să înţelegem ce înseamnă acest fenomen la nivel european, să fim pregătiţi pentru orice fel de provocare şi să avem deja pregătite mecanismele care să ducă nu doar la prevenţie, ci şi la integrare, atunci când va fi cazul.”



    Potrivit planului Comisiei Europene de redestribuire a 120 de mii de migranţi între cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, României i-au fost alocaţi încă 2475 de refugiaţi, pe lângă cei 1785 pe care Bucureştiul anunţase că îi poate primi. Este nevoie de un efort comun al tuturor autorităţilor şi instituţiilor, având în vedere că România nu are încă implementate în legislaţia naţională obligaţiile privind protecţia refugiaţilor, a copiilor şi a persoanelor aflate în nevoie, spune Victor Ponta.



    Bucureştiul alocă doar 3,6 lei (0.8 euro) pe zi pentru fiecare refugiat care ajunge pe teritoriul său, pentru că aşa prevede o lege în vigoare din 2006, dar acest act normativ trebuie modificat, a adăugat premierul. Opoziţia, prin vocea deputatului PNL Ionuţ Stroe, şi-a exprimat disponibilitatea de a sprijini măsurile necesare, astfel încât România să acţioneze pe linia de solidaritate europeană: Aveţi suportul parlamentului, cel puţin la nivel declarativ, dar concretizaţi aceste afirmaţii şi veniţi aici cu propuneri legislative care să creeze mecanismele integrării sociale, a asigurărilor de sănătate şi toate cele pe care l-aţi amintit.”



    Ionuţ Stroe a apreciat, pe de altă parte, că România este una din puţinele ţări care mai are încă ambasadă în Siria, iar acest lucru ar trebui valorificat.

  • Jurnal românesc – 26.03.2015

    Jurnal românesc – 26.03.2015

    UE a alocat Românei 24 de milioane de euro în cadrul Programului multianual 2014-2020 pentru azil, migraţie şi integrare. Potrivit unui comunicat publicat miercuri de Comisia Europeană, cea mai mare parte a fondurilor, respectiv 21,9 milioane de euro, vor proveni din Fondul pentru azil, migraţie şi integrare (AMIF). Pe lângă acestea, România va beneficia de sume suplimentare, circa 600 de mii euro, pentru acţiuni de relocare, respectiv peste 1,9 milioane de euro pentru proiecte de returnare şi reintegrare a migranţilor în ţările de origine. Migraţia reprezintă una dintre cele zece priorităţi ale actualei CE.



    Aflat într-o vizită la Chişinău, ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare Angel Tîlvăr, a discutat cu vice-ministrul moldovean al culturii, Igor Şarov, despre cooperarea bilaterală în domeniul culturii şi al prezervării identităţii culturale româneşti. Oficialul de la Bucuresti a subliniat că Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE va continua să susţină dezvoltarea şi consolidarea mass-media de limba română în Republica Moldova. Şarov a salutat sprijinul oferit şi a evidenţiat că cele două ţări au un patrimoniu cultural comun de o mare anvergură şi diversitate, care merită valorificat prin acţiuni şi proiecte comune. El a subliniat necesitatea ca un volum cât mai mare de carte românească de actualitate, din domenii diverse, să ajungă constant la publicul interesat din Republica Moldova.



    Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a primit, miercuri, la Paris, medalia Senatului Republicii Franceze, în semn de recunoaştere a contribuţiei sale la dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări. Distincţia i-a fost înmânată la finalul unei întrevederi avute cu vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri externe, apărare şi forţe armate a Senatului francez, Daniel Reiner. Aflat într-o vizită oficială de doua zile la Paris, Sorin Oprescu participă la Reuniunea Primarilor Oraşelor Europene, ce vizează crearea unui dialog mai strâns între oraşe, prin schimburi frecvente de studii şi bune practici, dar şi semnarea unei angajament al primarilor prezenţi.



    Turismul românesc are nevoie de o promovare mai agresivă pentru a redeveni competitiv şi pentru a creşte numărul de turişti străini care vin în ţară, a afirmat la Radio România Actualităţi, consultantul în turism Traian Bădulescu. In opinia sa, românii din diaspora pot promova România, dar în acelalşi timp pot alege să îşi petreacă vacanţele acasă şi nu in alte ţări. Potrivit lui Bădulescu, turiştii străini care vin în România preferă circuitele culturale, însă cei mai mulţi sunt pentru întâlniri de afaceri.



    România va trece oficial, în noaptea de 28 spre 29 martie, la ora de vară, ceasurile urmând să fie date înainte cu o oră. Astfel, ora 3.00 va deveni ora 4.00, iar duminică va fi cea mai scurtă zi din an, cu numai 23 de ore. Diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore. 70 de trenuri, din care 8 internationale, aflate în circulaţie duminică, între orele 3,00 si 4,00, vor ajunge la destinaţie cu orare modificate. Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea la ora de vara se face în aceeaşi zi, între staţiile de frontieră cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina, Bulgaria, trenurile vor circula după graficele din mersul de tren în vigoare. În România, ora de vară se aplică din anul 1979 si are ca scop folosirea optimă a luminii naturale şi reducerea iluminatului artificial.

  • Refugiat în România

    Refugiat în România

    Nivelul deplasării forţate a atins, la sfârşitul lui 2012, nivelul record al ultimilor 18 ani, fiind înregistraţi 45,2 milioane de refugiaţi, solicitanţi de azil sau persoane obligate să se refugieze în propriile ţări, se arată intr-un raport anual al Agentiei specializate a Natiunilor Unite, difuzat cu prilejul Zilei Internationale a Refugiatului. Raportul arată că, în prezent, există cel mai mare număr de refugiaţi sau alte persoane deplasate intern din 1994, criza din Siria afirmându-se ca un nou factor esenţial în deplasarea persoanelor, la nivel global.



    Cu un număr de 1.262 refugiaţi înregistraţi la sfârşitul anului 2012, România se află pe locul cinci din cele şapte ţări central-europene care constituie Reprezentanţa Regională cu sediul la Budapesta. Polonia a înregistrat cel mai mare număr de refugiaţi la finalul lui 2012, în timp ce Slovenia a găzduit cel mai mic număr de refugiaţi.



    Potrivit raportului ONU, războiul rămâne principala cauză a acestui fenomen, 55 la sută din numărul total de refugiaţi provenind din doar cinci ţări afectate de război: Afganistan, Somalia, Irak, Siria şi Sudan.



    Razboiul civil din Siria si exodul masiv de populatie din aceasta tara au gasit Romania pregatita sa primeasca un numar semnificativ de refugiati. Este cunoscut cazul celor 150 de copii sirieni din orasele Hama, Homs si Alep care au scapat de gloante, de bombe cu fragmentare si de atacuri aviatice; ei au primit drept de azil si de invatamant gratuit in Romania, la o scoala araba din Bucuresti.



    Raspunzand numeroaselor situatii disperate in care se afla si alti oameni din intreaga lume, la Timisoara, a fost infiintat, in 2008, un Centrul de Tranzit în Regim de Urgenţă, prima facilitate europeană de acest gen. El functioneaza în conformitate cu un acord tripartit încheiat între Guvernul României, ONU şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie. Această facilitate, cu o capacitate de găzduire de până la 200 de persoane, oferă adăpost temporar refugiaţilor, in special celor din lumea araba, confruntati cu situaţii care le pot pune viaţa în pericol.



    Nu putem trece cu vederea, pe de alta parte, nici faptul ca, in timp ce multi romani au migrat economic spre Occident, zeci de refugiati, mare parte din ei tot pe considerente economice, din Irak, Nepal, Camerun sau Afganistan asteapta, cu sufletul la gura, sa primeasca azil in Romania. Unii dintre ei, viseaza chiar sa-si implineasca viata, in aceasta tara.