Radio România Internațional

Tag: BEI

  • A fost lansată o platformă pentru locuințe accesibile în UE

    A fost lansată o platformă pentru locuințe accesibile în UE

    Lansarea platformei paneuropene a fost anunțată la Luxemburg la un forum al Băncii Europene de Investiţii, instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene, deținută de statele membre. A fost prezent și comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen, care a ţinut să precizeze:

    Chiriile au crescut în medie cu aproape 25 la sută în ultimii 15 ani în întreaga Europă. Preţul unei locuinţe s-a majorat cu 50 la sută. Anul trecut, în jur de 17 la sută dintre europeni trăiau într-o casă supraaglomerată. Şi tot anul trecut, unul din 10 europeni a cheltuit mai bine de 40 de procente din venitul lunar pentru întreţinerea sau plata locuinţei.

    Sunt probleme recunoscute şi de preşedinta Băncii Europene de Investiţii, Nadia Calvino:

    Locuinţele sunt o provocare în aproape toate statele membre ale Uniunii. Asigurarea unui cămin la preţuri accesibile în special pentru tineri este o prioritate în întreaga Uniune.

    Iar Banca Europeană pentru Investiții va aloca aproximativ 10 miliarde de euro în următorii doi ani pentru a acoperi nevoile de pe piața imobiliară:

    Potrivit estimărilor, Uniunea Europeană ar trebui să construiască în fiecare an un milion de locuințe noi pentru a putea face față cererii. Alte 5 milioane de case ar trebui renovate pentru a reduce facturile la curent și emisiile poluante, îndeplinind astfel obiectivele în materie de combatere a schimbărilor climatice. În același timp avem nevoie să punem la punct o adevărată industrie europeană capabilă să construiască locuințe sustenabile și eficiente energetic rapid și ieftin, a mai afirmat Nadia Calvino.

    Noua platformă paneuropeană de investiții este deschisă tuturor actorilor interesați, inclusiv băncilor comerciale și instituțiilor financiare internaționale.

    Potrivit unui comunicat al executivului comunitar, platforma a fost gândită ca un cadru de colaborare între instituțiile europene, statele membre, regiuni și orașe pentru a promova soluții integrate pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului locativ.

  • Lipsa de personal calificat întârzie tranziția ecologică

    Lipsa de personal calificat întârzie tranziția ecologică

    Banca Europeană de Investiții a publicat constatările sondajului privind municipalitățile din 2022. Acoperind 744 de autorităţi locale din întreaga Uniune Europeană, acest sondaj oferă perspective unice asupra investițiilor trecute și planificate, precum și asupra provocărilor și progreselor municipalităților în tranzițiile lor digitale și ecologice.

    60 % dintre municipalități consideră că investițiile lor în infrastructura pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice din ultimii trei ani sunt insuficiente. 69 % nu au experți cu abilități de evaluare a mediului și a climei, ceea ce reprezintă o problemă serioasă pentru implementarea programelor de investiții locale. Iar aproximativ 80 % spun că lipsa de fonduri, durata proceselor de reglementare și incertitudinea cu privire la reglementări sunt obstacole în calea investițiilor.

    Sondajul evidențiază importanța critică a furnizării de formare necesară forței de muncă actuale și viitoare. Municipalitățile raportează dificultăți în a găsi experți cu abilități legate de mediu și de schimbările climatice, cu know-how în domeniile tehnic și inginerie. Abordarea acestor provocări este esențială pentru implementarea cu succes a planurilor de investiții.

    Atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea și infrastructura digitală joacă un rol central în planurile de investiții ale municipalităților pentru următorii trei ani. Cu toate acestea, mai mult de șase din zece municipalități își exprimă nemulțumirea față de investițiile lor anterioare în atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, în timp ce 40 % raportează nemulțumiri cu privire la investițiile lor în infrastructura digitală.

    Municipalitățile europene sunt mai avansate în transformarea lor digitală decât în tranziția verde. În timp ce regiunile cu venituri ridicate reprezintă o proporție mai mare a autorităţilor locale care investesc activ în ambele tranziții, regiunile mai puțin dezvoltate se confruntă cu provocări în a realiza progrese similare.

    Banca Europeană de Investiții este instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene deținută de statele membre, care pune la dispoziție finanțare pe termen lung pentru investiții solide, cu scopul de a contribui la atingerea obiectivelor politicilor comunitare.


  • 28.02.2023 (mise à jour)

    28.02.2023 (mise à jour)

    BERD – Le président roumain, Klaus Iohannis, s’est entretenu
    lundi avec la présidente de la Banque européenne pour la reconstruction et le
    développement, Odile Renaud-Basso, en marge de sa participation à la première
    édition du Forum annuel de la Banque européenne d’investissement, organisé à
    Luxembourg. Selon l’administration présidentielle, le chef de l’Etat roumain a
    apprécié l’activité de la BERD en Roumanie, saluant notamment le soutien
    accordé au secteur privé, par une large variété d’instruments de financement et
    d’assistance technique. Il a aussi mis en avant le rôle essentiel de la BERD
    dans le financement des investissements au niveau de l’administration locale,
    en stimulant, entre autres, l’absorption des fonds européens, sans oublier sa
    contribution au développement du marché des capitaux de Roumanie. A Luxembourg
    également, Klaus Iohannis a aussi
    rencontré le président du Groupe de la Banque Européenne d’Investissement,
    Werner Hoyer, saluant la contribution substantielle de l’institution dans la
    mise en œuvre des objectifs et des politiques de l’UE, notamment en ce qui
    concerne les investissements publics et privés. Le président roumain n’a pas
    manqué de mentionner la coopération excellente entre la Roumanie et la BEI, qui
    est un partenaire stratégique pour Bucarest depuis plus de 32 ans, lui offrant
    de l’assistance technique spécialisée dans différents domaines et du
    financement pour des projets importants de réforme.
















    Energie – Les nouveaux projets dans le domaine énergétique ont dominé l’agenda de la visite officielle que le président de la Chambre des députés de
    Bucarest, le social-démocrate Marcel Ciolacu, a effectuée ces jours-ci en
    Azerbaïdjan. A Bakou, il s’est déjà entretenu avec le chef de l’Etat Ilham
    Aliev, principalement au sujet d’un milliard de mètres cubes de gaz naturel que
    l’Azerbaïdjan livrera à la Roumanie à compter du mois prochain, pendant une
    année. Marcel Ciolacu a proposé que la République de Moldova voisine bénéficie
    elle aussi de ce gaz, une idée agréée par le président azéri. Egalement à
    l’agenda des pourparlers entre les deux responsables : le transport du gaz
    liquéfié et le partenariat entre les compagnies roumaine ROMGAZ et azérie SOCAR
    en vue de la construction de deux terminaux en mer Noire, ainsi que la mise en
    place d’un câble sous-marin en mer Noire. Ce câble long de 1 200 km et d’une
    capacité de 1 000 mégawatts traversera la mer Noire pour acheminer de l’électricité
    depuis l’Azerbaïdjan vers le reste de l’Europe, via la Géorgie, la Roumanie et
    puis la Hongrie. L’Azerbaïdjan est le premier partenaire économique de la
    Roumanie dans la région du Caucase du Sud, a encore précisé Marcel
    Ciolacu.








    ONU
    – La Roumanie réitère « son soutien ferme » à l’indépendance, la
    souveraineté et l’intégrité territoriale de l’Ukraine, a affirmé mardi, le
    ministre des Affaires Etrangères, Bogdan Aurescu, dans une allocution au
    Conseil de l’ONU pour les Droits de l’Homme organisé à Genève. Et le
    responsable roumain d’insister que « des efforts infatigables soient faits
    pour que la Russie réponde pour ses crimes de guerre commis en Ukraine et pour
    que les victimes des atrocités russes soient dédommagées ». Bogdan Aurescu
    a invoqué aussi les récents séismes ayant dévasté la Turquie et la Syrie, tout
    en rappelant que la Roumanie a fait partie des premiers pays à avoir offert de
    l’assistance humanitaire.




    Logements – La Roumanie a dépassé pour la première fois le seul
    d’un million, 900 milles logements couverts d’une assurance en cas de
    catastrophes naturelles, a fait savoir le pool d’assurance PAID contre les
    désastres naturels. Selon les données officielles, quatre des cinq logements de
    Roumanie ne sont pas assurés, ce qui signifie que 7,4 millions de familles
    risquent de rester sans rien en cas de catastrophe naturelle majeure. Le
    système obligatoire des assurances habitations couvrent trois risques
    importants : tremblement de terre, inondations et glissements de terrain
    et le plafond établi par les sociétés d’assurance va de 10.000 à 20.000 euros,
    en fonction du type de logement.














    Etrangers
    – Les étrangers qui restent en Roumanie pour une période plus longue de temps
    et qui travaillent à distance pour des entreprises en dehors des frontières
    européennes seront exonérés du paiement de l’impôt sur le revenu et des
    contributions à la Sécurité sociale, au terme d’une loi adoptée par la Chambre
    des députés. Les parlementaires de l’USR, principal parti en opposition et
    initiateurs du projet affirment que de cette manière, la Roumanie deviendra une
    destination attractive pour les soi-disant nomades numériques, selon le modèle
    d’autres pays européens. La Roumanie a introduit en janvier 2022 la visa
    d’entrée pour les nomades numériques et donc, le prochain pas était d’éclaircir
    leur statut fiscal, explique l’USR.




    Moldova – La compagnie aérienne low cost Wizz Air suspendra à partir
    du 14 mars ses vols vers et depuis Chisinau, la capitale moldave, en raison de
    «problèmes de sécurité » liés à l’invasion de l’Ukraine voisine par la Russie. Les
    passagers affectés se verront proposer des vols par exemple vers la Roumanie,
    mais les lignes au départ de ses bases à Budapest-Ferenc Liszt et de Prague-Vaclav Havel « ne seront pas
    remplacées. « La sécurité des passagers et des employés demeure notre priorité
    », rappelle la low cost. L’Autorité de l’aviation civile de la République de
    Moldova a qualifié cette décision de « brutale et malheureuse », alors qu’elle
    venait d’accepter le programme de vols estival de la low cost.






























    Exposition – La galerie de l’Institut culturel roumain de Lisbonne
    accueille du 2 mars au 31 mai 2023 l’exposition personnelle « L’amnésie »
    du photographe roumain Claudiu Ciprian Popa. Elle réunit plusieurs panneaux et
    deux installations spécialement créées pour cette occasion, soit une invitation
    pour les visiteurs à contempler leur propre mémoire et à plonger dans leurs
    propres souvenirs. Né en 1973 à Bucarest, Claudiu Ciprian Popa est un artiste
    visuel qui vit et travaille actuellement au Portugal.


























    Météo – Le ciel restera couvert dans
    le sud du pays, partiellement couvert dans l’est et le centre et variable dans
    le reste du territoire. Des pluies éparses toucheront le sud et le sud-est,
    tandis que le vent soufflera légèrement sur le relief et plus fort sur le
    sud-ouest. Mercredi, les températures maximales iront de 3 à 13 degrés.

  • Ukraine – dernières évolutions

    Ukraine – dernières évolutions

    L’Ukraine pourrait avoir besoin d’une assistance étrangère allant jusqu’à 1 000 milliards d’euros pour réparer les dégâts provoqués par l’invasion russe, a déclaré mardi Werner Hoyer, président de la Banque européenne d’investissements, selon Bloomberg. Selon lui, « l’Europe devra jouer le rôle le plus important dans les efforts de reconstruction de l’Ukraine ». La Commission européenne a proposé la première fois, à la mi-mai, le plus récent paquet d’aides afin de couvrir une partie des besoins financiers de Kiev, qui se montent à environ cinq milliards d’euros par mois. L’évaluation de la BEI survient alors que les leaders de l’UE se préparent à se réunir jeudi et vendredi à Bruxelles afin de discuter des plans de reconstruction de l’Ukraine et aussi de sa demande d’adhérer à l’espace communautaire. Selon l’AFP, le ministre des Affaires européennes français, Clément Beaune, dont le pays assure la présidence tournante du Conseil de lUE, a déclaré quun « consensus total » avait émergé au sein des Vingt-Sept lors dune réunion avec ses homologues a Luxembourg, pour accorder le statut de candidat à l’Union à l’Ukraine.

  • Stimularea tranziției verzi a Europei

    Stimularea tranziției verzi a Europei

    Comisia a lansat cea de a doua cerere de propuneri pentru proiecte la scară largă din cadrul Fondului pentru inovare, unul dintre cele mai mari programe din lume pentru demonstrarea tehnologiilor inovatoare cu emisii scăzute de dioxid de carbon, finanțate din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii din sistemul comunitar de comercializare a certificatelor de emisii. Cu un buget de 1,5 miliarde EUR, fondul va finanța tehnologii revoluționare în domeniile energiei din surse regenerabile, al industriilor mari consumatoare de energie, al stocării energiei și al captării, utilizării și stocării dioxidului de carbon.

    Luând în considerare numărul foarte mare de proiecte prezentate în cadrul primei cereri de propuneri și de rezerva substanțială de proiecte, Comisia a simplificat procesul de depunere a cererilor, care constă acum dintr-o singură etapă. Acest lucru va reduce semnificativ intervalul de timp de la depunerea cererii până la acordarea finanțării.

    Proiectele vor fi evaluate în funcție de potențialul lor de a evita emisiile de gaze cu efect de seră, de gradul lor de inovare, de maturitatea financiară și tehnică, precum și de posibilitatea de aplicare la scară largă și de rentabilitate. Cererea de propuneri este deschisă pentru proiecte din toate statele membre ale UE, Islanda și Norvegia, până la 3 martie 2022.

    Pentru proiectele care sunt promițătoare, dar nu suficient de mature pentru acordarea unui grant, va fi disponibilă asistență pentru dezvoltarea proiectelor din partea Băncii Europene de Investiții.

    Proiectele se pot depune prin intermediul portalului de finanțare și de licitație al UE, unde sunt disponibile mai multe detalii privind întreaga procedură. Depunătorii vor fi informați cu privire la rezultatele evaluării în cursul celui de al treilea trimestru al anului 2022.

    Pe 10 noiembrie, va fi organizată o zi de informare pentru a da potențialilor solicitanți și altor părți interesate posibilitatea de a obține informații și de a pune întrebări cu privire la noua cerere de propuneri.


  • BEI – sprijin financiar pentru IMM-urile din România

    BEI – sprijin financiar pentru IMM-urile din România

    Prima cooperare dintre Grupul BEI și Deutsche Leasing România va contribui la consolidarea investițiilor companiilor românești active în sectoarele afectate de COVID-19. Aceasta va permite companiilor locale de pe întreg teritoriul țării să beneficieze de finanțare suplimentară prin leasing în valoare de 370 milioane EUR.

    Astfel, IMM-urile din România vor beneficia de finanțare în leasing mai ieftină, finanțarea pentru agricultură va crește, în timp ce spriijinul financiar va fi direcționat spre obiective cum ar fi reducerea emisiilor și susținerea întreprinderilor din regiunile mai puțin dezvoltate și din zonele rurale pentru a ridica nivelul de coeziune.

    Noua inițiativă va spori reziliența întreprinderilor românești la impactul economic, social și asupra sănătății al COVID-19 și face parte din răspunsul Băncii Europene de Investiții la sprijinirea sectorului privat afectat de pandemie.

    Aceasta este prima tranzacție de securitizare sintetică din România și permite Grupului BEI să furnizeze un instrument alternativ de gestionare a capitalului pentru un partener de servicii financiare din țară. Securitizarea va ajuta la asigurarea capitalului reglementat și totodată va oferi Deutsche Leasing România capacitatea de finanțare suplimentară pentru a sprijini investițiile întreprinderilor locale.

    Noua inițiativă include un sprijin în valoare de 25 milioane EUR orientat către investițiile în combaterea schimbărilor climatice.

    Acest nou sprijin este susținut de Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS), pilonul central al Planului de Investiții pentru Europa.

    Noul sistem face parte dintr-un program mai amplu de finanțare prin titluri garantate cu active ale Băncii Europene de Investiții, în valoare de 2 miliarde EUR, pentru a acoperi capitalul circulant, nevoile de lichiditate și provocările în materie de investiții cu care se confruntă întreprinderile din întreaga Europă, exacerbate de pandemia COVID-19.


  • Parteneriat BEI – OMS pentru întărirea sistemelor publice de sănătate

    Parteneriat BEI – OMS pentru întărirea sistemelor publice de sănătate

    Experienţa din domeniul sănătăţii publice a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii combinată cu expertiza şi puterea financiară a Băncii Europene de Investiţii vor contribui la concretizarea unui răspuns mult mai eficient al omenirii faţă de boala COVID-19 şi de alte provocări presante din domeniul sănătăţii – a spus directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

    Se urmăreşte facilitarea accesului tuturor ţărilor lumii – şi în primul rând a celor sărace – la dotări şi mijloace esenţiale pentru combaterea epidemiilor precum echipamentele medicale şi educaţia necesară, dar şi livrarea apei curate şi a mijloacelor sanitare şi igienice acolo unde este cea mai mare nevoie.

    Concret, ce îşi propune acest parteneriat OMS-BEI ?

    1. În primul rând, îmbunătăţirea eforturilor locale de sănătate publică pentru combaterea coronavirusului, prin sprijinirea achiziţiilor publice în ţările cu venituri mici şi mijlocii;

    2. Apoi, crearea unor sisteme de sănătate robuste în statele vulnerabile din Africa; aici vor fi folosiţi cei 1,4 miliarde de euro planificaţi de BEI pentru combaterea impactului pandemiei;

    3. Se doreşte demararea unei colaborări pe termen lung pentru depăşirea blocajelor din sistemul mondial de sănătate; va fi întărit pachetul de răspuns al BEI la criza coronavirusui în afara UE, pachet cifrat în prezent la 5,2 miliarde de euro;

    4. Vor fi majorate investiţiile pentru tratamentele anti-microbiene, printr-o iniţiativă care să reducă barierele investiţionale care afectează dezvoltarea noilor tratamente; sunt avute în vedere fonduri de un miliard de euro pentru soluţii împotriva rezistenţei viruşilor la tratamente, aceasta fiind una din cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii mondiale;

    5. Va fi îmbunătăţit tratamentul anti-malarie, cu o nouă iniţiativă finanţată cu 250 de milioane de euro;

    6. Va fi întărit sprijinul BEI pentru îngrijirea sănătăţii şi studiul aşa-numitelor ştiinţe ale vieţii şi vor fi majorate investiţiile pentru obţinerea unui vaccin anti-COVID 19;

    Banca Europeană de Investiţii are deja în evaluare peste 20 de proiecte de acest fel, cu investiţii potenţiale de 700 de milioane de euro; la recenta Conferinţă a Donatorilor co-prezidată de preşedinta Comisiei Europene, BEI a anunţat deja participarea cu 141 de milioane de Euro, aceasta fiind doar prima parte a unui angajament mult mai consistent.


  • Planul de relansare post-pandemie

    Planul de relansare post-pandemie

    Planul de relansare economică
    post-pandemie a țărilor din Uniunea Europeană a suscitat controverse. Grupul
    țărilor sudice susține emiterea de coronabonduri pentru preluarea de către
    bugetul european a datoriilor comune, în timp ce țările nordice doresc ca toate
    statele membre să iasă din criză prin respectarea prevederilor mecanismului
    european de stabilitate economică și să nu depășească ținta de inflație de 3%.


    Victor
    Negrescu, europarlamentar din partea Alianței Progresiste a Socialiștilor și
    Democraților, a spus că diferențele provin din modul de abordare dar că soluția
    trebuie să fie comună:


    Sunt
    state care apără această nevoie a unor proiecte naționale și altele care
    reclamă o mai mare implicare a Uniunii Europene, inclusiv prin deplasarea
    datoriilor de la nivel național la nivel european prin crearea acelor
    coronabonduri. În ciuda acestor chestiuni, lucrurile avansează. Sunt câteva
    inițiative la nivel european pentru a finanța și sprijini statele europene și
    avem acel program destul de ambițios al zonei euro de a aloca 500 de miliarde
    de euro pentru finanțarea țărilor de după această perioadă de criză. Uniunea
    Europeană are nevoie de un nou plan Marshall și aceasta presupun să considerăm
    că suntem cu toții în fața unei probleme comune. Ce însă trebuie să facem este
    ca aceste fonduri, și aici pot fi de acord parțial cu perspectiva țărilor
    nordice, este ca aceste fonduri să fie investite în a da o capacitate mai mare
    de producție Uniunii Europene, adică să nu mai importăm echipamente medicale și
    să le producem la noi în Europa.


    Clotilde
    Armand, europarlamentar din partea grupului Renew Europe, a afirmat că Uniunea
    Europeană a luat deja măsuri pentru conceperea unui plan de relansare economică
    după ce manifestările coronavirusului se vor diminua:

    Europei i-a trebuit timp să reacționeze dar răspunsul
    Europei este incomparabil față de crizele precedente și față de răspunsul
    american. Ce ne dorim este să injectăm lichidități în economia europeană.
    Lichidități la nivel de 10-15 chiar 20% din PIB-ul european, adică 2000-4000 de
    miliarde de euro. Sunt sume foarte mari. Pentru asta, vom lua mai multe tipuri
    de măsuri. Prima măsură constă în a crește capacitatea țărilor de a împrumuta.
    Nu dăm împrumuturi dar creșteam capacitatea țărilor de a face împrumuturi. Asta
    face Banca Centrală Europeană la nivel de 1000 de miliarde. A doua măsură este
    acordarea împrumutului. Aceasta este decizia luată de miniștrii de finanțe,
    pentru mai mult de 500 de miliarde de euro, prin Banca Europeană de Investiții.
    A treia măsură este să oferim fonduri nerambursabile, adică fonduri direct din
    bugetul Uniunii Europene. Și ultimul tip de sprijin este flexibilizarea
    regulilor pieței unice care permit guvernelor naționale să acorde ajutoare de
    stat firmelor.


    Planul de
    relansare economică post-pandemie avansează. Pentru ca el să funcționeze
    acceptarea sa de către toate țările membre este o precondiție de bază.


  • O nouă iniţiativă de finanţare pentru agricultură şi bioeconomie

    O nouă iniţiativă de finanţare pentru agricultură şi bioeconomie

    Iniţiativa prevede acordarea de împrumuturi în valoare totală de aproape 1,6 miliarde de euro pentru sprijinirea companiilor private europene care operează de-a lungul întregului lanţ de producţie şi procesare a alimentelor, materialelor pe bază de materii bio şi bioenergie. Programul va sprijini menţinerea şi crearea de locuri de muncă în zonele rurale, ajutând astfel la dezvoltarea lor și la integrarea teritorială în întreaga Uniune.

    Fondurile vor fi garantate de bugetul Uniunii Europene prin intermediul Fondului European pentru Investiţii Strategice, care formează pilonul financiar al Planului de Investiţii pentru Europa. O primă tranşă de 700 de milioane de euro din aceste fonduri a fost deja deblocată de Comisie şi BEI săptămâna trecută. Vor fi acordate împrumuturi între 15 şi 200 de milioane de euro pentru investiţii în sectorul privat. Proiectele vor trebui să sprijine protecţia mediului, exploatarea eficientă a resurselor naturale, energia regenerabilă, inovarea, competitivitatea şi eficienţa energetică.

    Programul este o continuare a primului împrumut de 400 de milioane de euro, destinat tot sectorului agriculturii şi bioeconomiei, lansat în 2018, angajat aproape în totalitate şi care s-a bucurat de interes în mai multe state europene.

    În contextul dramatic al pandemiei de coronavirus, comisarul European pentru Agricultură, Janusz Woiciehovschi a salutat acest al doilea pas în strategia BEI de sprijinire a sectorului agroalimentar al Europei.

    Iar vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii responsabil cu domeniul bioeconomiei, Andrew McDowell, a arătat că de la izbucnirea pandemiei în Europa, BEI a fost în întregime mobilizată, împreună cu Comisia Europeană, în desfăşurarea unui plan de sprijin al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii – cele mai afectate – inclusiv al acelora din sectorul agroalimentar; el a subliniat că programul de finanţare pe termen lung al acestui sector va continua, cu accente pe inovare, acţiuni climatice, sustenabilitate a mediului şi dezvoltare rurală.


  • Polonia va produce baterii electrice cu bani de la BEI

    Polonia va produce baterii electrice cu bani de la BEI

    Banca Europeană de Investiții a anunțat, săptămâna trecută, că va acorda 480 de milioane de euro filialei poloneze din Wroclaw a grupului sud-coreean LG Chem, pentru construirea unei fabrici deosebit de automatizată și inovativă, în care se vor produce baterii de ultimă generație pentru mașinile electrice. Suma reprezintă o treime din investiția totală, care se va ridica la 1,5 miliarde de euro, diferența fiind asigurată de companie din fonduri proprii sau din alte surse de finanțare. Uzina se va construi în localitatea Wroclaw din sud-vestul Poloniei și va oferi aproximativ 1800 de noi locuri de muncă.

    Noua fabrică va fi inteligentă, dotată cu tehnologii de ultimă generație și va avea o capacitate anuală de producție de 35 de Gigavați oră, suficientă pentru alimentarea a 500 de mii de mașini electrice nepoluante, contribuind așadar la tranziția de la vehiculele cu motoare alimentate cu combustibil fosil la electromobilitate și deci la un transport sustenabil. Bateriile produse aici vor avea o capacitate mai mare, se vor încărca mult mai rapid, vor fi mai sigure și mai ieftine.

    Producția din Polonia va contribui, astfel, la asigurarea aprovizionării cu bateriile necesare a întregii industrii auto europene, alături de alte companii similare.

    Luna aceasta, Germania și Franța au realizat un plan pentru construcția unei fabrici gigant de baterii, pentru a rivaliza cu compania americană Tesla și cu China în furnizarea de baterii pentru vehicule electrice. Fabrica din Germania va veni în completarea uneia franceze, iar împreună vor avea o capacitate de producţie anuală de aproximativ 48 de Gigavaţi oră.

    Și România intră în această inițiativă a Europei de a produce mai multe baterii destinate mașinilor electrice. Compania autohtonă Rombat începe fabricarea chiar de anul acesta, după ce a construit o nouă unitate de producție, investiție de peste 12 milioane de euro. Fabrica, printre primele de acest fel din Europa, se întinde pe o suprafață de 5000 mp și se află pe teritoriul comunei Cernica, județul Ilfov, la aproximativ 20 km de București. Capacitatea instalată de producție anuală este de 100 Megavați oră, suficientă pentru a echipa peste 20.000 de mașini electrice.


  • UE/BEI finanțează proiecte ecologice în Brazilia

    UE/BEI finanțează proiecte ecologice în Brazilia

    Banca Europeană de Investiţii a anunţat finanţarea unui nou proiect de infrastructură cu efecte în combaterea încălzirii globale: modernizarea reţelei de alimentare cu apă din statul brazilian Minas Gerais.

    Banca Europeană de Investiţii – BEI – va finanţa cu 145 de milioane de euro modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă potabilă şi de reciclare a apelor uzate din statul brazilian Minas Gerais.

    În termeni concreţi, proiectul prevede construirea unor noi staţii de epurare a apelor uzate şi extinderea reţelei de alimentare cu apă la încă 140.000 de gospodării. Vor fi, de asemenea, refăcute mai multe staţii staţii de pompare şi alte elemente de infrastructură a apei.

    Se estimează că aproximativ 700.000 de brazilieni vor beneficia de aceste lucrări, iar proiectul în ansamblul său va contribui la reducerea emisiilor cu efect de seră şi va atrage noi investiţii responsabile din punct de vedere climatic.

    În marja Conferinței ONU de la Madrid privind Schimbările Climatice, Banca Europeană de Investiţii a semnat un Memorandum de Înţelegere cu banca de promovare a proiectelor de interes public din statul brazilian Minas Gerais, iar în luna octombrie, cele două instituţii şi-au unit forţele pentru a sprijini implementarea proiectelor de combatere a încălzirii globale în Brazilia. Un prim proiect în acest sens a fost deja finanţat de BEI: 100 de milioane de euro pentru producerea şi distribuţia energiei regenerabile.

    Uniunea Europeană este principalul partener de dezvoltare al regiunii America Latină, cel mai important investitor şi al doilea mare partener comercial.

    La nivel mondial, BEI este unul dintre cei mai mari investitori în proiectele de dezvoltare care contribuie la combaterea încălzirii climatice. Banca Europeană de Investiţii şi-a propus să devină lider global în furnizarea fondurilor necesare respectării obiectivelor principale ale Acordului de la Paris privind Schimbările Climatice, anume menţinerea încălzirii globale la mai puţin de două grade faţă de perioada pre-industrială şi limitarea creşterii temperaturii la 1,5 grade.

    Până în anul 2025, BEI îşi va mări capacitatea de finanţare a proiectelor climatice şi de conservare a mediului cu până la 50%, urmând ca până în anul 2030 să mobilizeze cel puţin o mie de miliarde de euro. De la sfârşitul anului 2021, BEI va înceta finanţarea proiectelor bazate pe arderea combustibililor fosili.


  • BEI nu va mai finanţa din 2022 proiectele în domeniul combustibililor fosili

    BEI nu va mai finanţa din 2022 proiectele în domeniul combustibililor fosili

    Banca Europeanã de Investiţii nu va mai finanţa peste doi ani proiectele energetice pe bază de combustibili fosili. Adică petrol, cărbune și gaze naturale.

    Decizia marchează o schimbare majoră în politica Băncii Europene de Investiții, instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene.Măsura a fost aprobată cu o susţinere impresionantă, anunță un comunicat al instituției. Nu însă cu unanimitate, scriu agențiile de presă, care mai relatează că reprezentanții unor state membre au votat împotrivă sau s-au abținut. Multe din aceste ţări, notează Reuters, au în plan contrucţia unor conducte pentru transportul gazelor naturale, inclusiv al celor lichefiate.

    ‘Este un prim pas important’, crede vicepreşedintele băncii, Andrew McDowell.

    Conform noii politici, cei care solicitã finanțare pentru proiecte energetice trebuie sã arate cã pot produce un kilowatt orã de energie, emiţând mai puțin de 250 de grame de dioxid de carbon. Actualul standard este de 550 grame de dioxid de carbon.

    Practic, prin această decizie, Banca Europeană de Investiții va interzice finanţarea centralelor tradiţionale. Proiectele care implicã gazele naturale sunt posibile, dar numai dacă se vor baza pe ‘noile tehnologii’ nepoluante, mai spune banca.

    Președintele instituției, germanul Werner Hoyer, spune cã banca este responsabilã în fața investitorilor sãi și că în opinia sa, alocarea de fonduri pentru proiectele în domeniul combustibililor fosili, care peste câțiva ani ar putea fi considerate depãşite, ‘nu are sens’. Și tot el crede că este timpul ca banca pe care o conduce să-și alinieze politica de investiții la prevederile acordului de la Paris de combatere a schimbărilor climatice:

    Va fi dificil, mărturisește Werner Hoyer, dar tot el adaugă: Ne vom concentra pe eficiența energetică, pe energiile regenerabile, pe rețelele de alimentare cu energie, dar și pe cercetare și dezvoltare. Credem că în acest fel ne aliniem la politica şi prioritățile stabilite de Uniunea Europeană.


    În urmă cu două săptămâni, miniștrii europeni de Finanțe au cerut Băncii Europene de Investiții, dar și altor organisme financiare globale, precum Banca Mondialã, ‘sã reducã treptat finanțarea pentru proiectele în domeniul combustibililor fosili, în special a celor solizi. Trebuie totuși să se țină cont, mai spun miniștrii europeni de finanțe, de dezvoltarea sustenabilă şi de nevoile energetice, inclusiv de securitatea energetică, a ţărilor partenere.


  • Sprijin european pentru îmbunătățirea gestionării alimentelor

    Sprijin european pentru îmbunătățirea gestionării alimentelor

    O companie din Cluj care are ca domeniu de activitate gestionarea deşeurilor alimentare a
    primit un credit de 7,5 milioane de euro din partea Băncii Europene de Investiţii.
    Banii vor fi folosiţi în dezvoltarea și introducerea de soluții software și hardware pentru
    a ajuta personalul din restaurante să-și gestioneze într-un mod mai rentabil și
    mai sustenabil bucătăriile, prin reducerea cantităților de deșeuri
    alimentare. Imprumutul este susţinut de Fondul European pentru Investitii
    Strategice (FEIS) şi vine în cadrul Planului de Investiţii pentru Europa,
    cunoscut şi ca Planul Juncker sau Planul de investiţii în infrastructura
    UE    , anunţat pentru prima dată în 2014 de către preşedintele Comisiei
    Europene.





    Europarlamentarul Daniel Buda, membru în Comisia pentru
    Agricultură și dezvoltare rurală, a declarat: Acest ajutor financiar
    este extrem de important ca el să vină în acele domenii
    care sunt deficitare, iar risipa alimentară este una dintre marile probleme care
    se discută, în momentul de faţă, la nivelul Uniunii Europene şi la nivel
    mondial. Spun asta deoarece ne confruntăm cu resurse limitate din punctul de
    vedere al alimentelor, pe de altă parte,
    avem de-a face cu o creştere a populaţiei, dar
    avem de a face şi cu schimbări climatice, care sunt influenţate inclusiv
    de ceea ce înseamnă distrugerea alimentelor rămase neconsumate. Iată, deci, în
    acest domeniu avem un investitor britanic care are sediul la Cluj şi încearcă
    să găsească soluţii inovatoare.

    Tocmai de aceea, prin acest Plan Juncker, se
    finanţează astfel de idei, deoarece ele sunt absolut necesare în viitorul
    apropiat în vederea combaterii risipei alimentare care înseamnă să produci sau
    să foloseşti în lanţul alimentar doar atât cât crezi tu că vei putea folosi. In
    acelaşi timp, trebuie să previi aceste schimbări climatice care sunt generate prin
    distrugerea sau arderea acestor produse care distrug în mod clar mediul. Este o
    măsură binevenită din partea Comisiei Europene şi asta demonstrează că UE, prin
    mecanismele pe care le are la dispoziţie, este mereu aproape de problemele care
    sunt în teren, încercând să găsească soluţii şi ,evident, sprijinindu-le din
    punct de vedere financiar.



    Prin intermediul Fondului European pentru Investiții Strategice,
    România a atras până în prezent finanțări de 720 milioane de euro, fonduri
    preconizate să genereze investiții private în cuantum de 2,95 miliarde de euro.
    De altfel, România ocupă locul 18 în
    Uniunea Europeană în funcție de valoarea fondurilor atrase în baza Planului
    Juncker, după state ca Cehia și Ungaria, dar în fața Slovaciei și a Bulgariei.




  • La semaine du 30 septembre au 5 octobre 2019

    La semaine du 30 septembre au 5 octobre 2019

    Motion de censure contre le gouvernement de Bucarest

    Le cabinet de la sociale-démocrate Viorica Dancila est confronté à une nouvelle motion de censure, la première depuis la sortie de l’Alliance des libéraux et des démocrates (ALDE) de la coalition gouvernementale, en août dernier. Le texte en a été lu au plénum du Parlement ce jeudi, alors que le vote sur la motion est prévu le 10 octobre. Intitulé « Reconstruisons la Roumanie ! Le gouvernement Dancila doit être destitué d’urgence !», le document initié par les libéraux a été signé par pas moins de 237 députés et sénateurs, soit quatre signatures de plus par rapport au nombre de voix nécessaires à la destitution de l’Exécutif. Selon les signataires, le gouvernement a échoué dans toutes ses démarches, vu que, même si le pays a traversé une période économique favorable, avec des rythmes de croissance importants, il n’a pas démarré de projet majeur d’infrastructure routière. La confiance dans l’économie roumaine est en déclin, premièrement à cause du fait que législation économique change quasiment d’une semaine à l’autre, accuse encore le document. Pour sa part, la première ministre sociale-démocrate Viorica Dancila estime que l’opposition ne réussira pas à réunir un nombre suffisant de votes pour destituer son cabinet.

    Nouvelles propositions roumaines pour le fauteuil de commissaire européen au Transports

    La semaine dernière, Mme Rovana Plumb, la première candidate roumaine au poste de commissaire européen des Transports, était rejetée par la Commission juridique du Parlement Européen, car elle ne remplissait pas les critères d’intégrité requis par la fonction. Cette décision inattendue a mis la Roumanie dans une situation délicate. Réuni mardi soir à Bucarest, le Comité exécutif national du Parti Social – Démcorate (PSD, au pouvoir) a décidé de nommer deux personnes. Sa première proposition est le député européen Dan Nica, ancien ministre des Communications. Il existe aussi une variante supplémentaire, en la personne de Mme Gabriela Ciot, secrétaire d’Etat au sein du ministère des AE, au cas où la cheffe de la Commission européenne préférera avoir une femme commissaire dans son équipe. Mécontents tant par la nomination de Rovana Plumb, que par les deux autres candidats proposés par le PSD, l’opposition libérale de Bucarest a demandé à la première ministre de ne plus faire de propositions sans une consultation préalable avec le chef de l’Etat et sans avoir le vote des commissions spécialisées du Parlement roumain. En cas contraire, la Roumanie risque de se voir rejeter un nouveau candidat, a mis en garde le chef du PNL, Ludovic Orban

    La BEI triple le financement accordé aux PME roumaines

    La Banque européenne d’Investissements triplera son aide accordée aux entreprises roumaines, poursuivant ainsi sa politique d’appuyer massivement l’économie roumaine. L’annonce a été faite jeudi, par le vice-président de la BEI, Andrew McDowell, en visite à Bucarest. L’institution financière augmentera donc son aide de 500 millions d’euros à 1,38 milliards d’euros, au bénéfice de quelque 5000 PME roumaines. Le vice-président de la BEI a souligné par ailleurs que la BEI n’offrait pas uniquement du financement, mais aussi des services de consulting tant pour l’élaboration, que pour la mise en œuvre de projets complexes. Il a également participé à la signature de nouveaux contrats avec des banques roumaines, qui ne feront qu’augmenter le volume des financements. Grâce aux banques roumaines, les entreprises bénéficieront non seulement de garanties à la hauteur de 60% pour chaque crédit contracté mais aussi de taux d’intérêts plus bas. Le ministre roumain des Finances, Eugen Teodorovici, a affirmé, quant à lui, que plus de 2000 PME de Roumanie ont déjà bénéficié de cette initiative.

    Démission du chef du Parquet anti-mafia

    Le président roumain, Klaus Iohannis, a signé ce mercredi le décret de révocation de ses fonctions du procureur en chef de la Direction d’Investigation du crime organisé et du terrorisme (DIICOT), Felix Bănilă. Antérieurement, ce dernier avait annoncé sa démission, une démission demandée d’ailleurs par le chef de l’Etat, lors d’un point de presse ce lundi. Toutefois, Felix Bănilă affirme ne pas avoir échoué dans l’accomplissement de ses attributions. Pour sa part, le chef de l’Etat a déploré la manière dont les enquêtes avaient été menées au sujet du meurtre de deux jeunes filles à Caracal, localité du sud du pays, un dossier difficile qui a engendré d’importants échos dans la société roumaine. L’auteur présumé des faits, Gheorghe Dincă est également soupçonné de faire partie d’un réseau de traite de personnes. Or, Klaus Iohannis dénonce les réactions tardives et des gestes scandaleux de la part des autorités, y compris de la part du parquet anti-mafia, qui, à son avis, témoignent d’un manque de préoccupation pour les victimes et pour leurs familles.

    La Roumanie – invité d’honneur du Festival interantional d’Art Europalia

    Le festival international d’art Europalia se poursuit à Bruxelles, avec la Roumanie pour invité d’honneur. L’ouverture au grand public a eu lieu mercredi, alrod que l’ouverture officielle de la manifestation a eu lieu mardi en présence du chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, du roi Philippe de Belgique et de la Reine Mathilde, qui ont visité l’exposition « Brancusi. La sublimation de la forme » ouverte au centre Bozar et organisée par l’Institut Culturel Roumain. C’est d’ailleurs l’exposition la plus importante dédiée au sculpteur roumain ces dernières décennies et le principal événement du festival. Dans les 4 mois à suivre, Europalia réunira de nombreuses manifestations accueilles non seulement par la Belgique, mais aussi par les Pays-Bas, l’Allemagne, le Luxembourg et la Grande Bretagne. Plus de 250 événements figurent à l’affiche, touchant une multitude de domaines : art visuel, musique, théâtre, cinéma, littérature, arts du spectacle, etc.

    Conférence Médias 2020 à Bucarest

    Radio Roumanie organise jeudi la 5e édition de la Conférence Médias 2020 en partenariat avec l’Union de radio-télévision Asie-Pacifique (Asia-Pacific Broadcasting Union, ABU). L’événement réuni à Bucarest une quarantaine de représentants des plus grands médias publics d’Europe et d’Asie-Pacifique. Les débats ont porté notamment sur l’avenir des médias publics dans l’ère du numérique, les stratégies de protection des droits d’auteur et la lutte contre le phénomène des fake news. Présent à la conférence le secrétaire général de l’Union de radiodiffusion Asie-Pacifique, docteur Javad Mottaghi, a souligné le fait que « l’audimat des médias publiques a besoin des informations indépendantes, objectives et dignes de confiance qui portent la signature des professionnels ». Par ailleurs, Radio Roumanie et la BBC Radio ont signé un accord bilatéral portant sur le développement d’un partenariat créatif de coopération entre les deux institutions. Il suit à deux accords similaires signés l’un avec Radio France, l’autre avec la RAI (la radiodiffusion Italienne) et il s’inscrit dans la stratégie de collaboration de Radio Roumanie avec les médias les plus prestigieux d’Europe.

  • 03.10.2019 (mise à jour)

    03.10.2019 (mise à jour)

    Radio – L’audimat des médias publiques a besoin des informations indépendantes, objectives et
    dignes de confiance qui portent la signature des professionnels, a déclaré
    jeudi, à Bucarest, le secrétaire général de l’Union de radiodiffusion Asie-Pacifique,
    docteur Javad Mottaghi. Il a participé à la 5e édition de la
    Conférence Médias 2020 organisée par Radio Roumanie en partenariat avec l’ABU. L’événement
    a réunit à Bucarest une quarantaine de représentants des plus grands médias
    publics d’Europe et d’Asie-Pacifique. Les débats ont visé notamment l’avenir
    des médias publics dans l’ère du numérique, les stratégies de protection des
    droits d’auteur et la lutte contre le phénomène des fake news. A cette occasion,
    la Radio Roumanie et la BBC Radio ont signé un accord bilatéral portant sur le
    développement d’un partenariat créatif de coopération entre les deux
    institutions. Il suit à deux accords similaires signés l’un avec Radio France,
    l’autre avec la RAI (la radiodiffusion Italienne) et il s’inscrit dans la
    stratégie de collaboration de Radio Roumanie avec les médias les plus
    prestigieux d’Europe.



    BEI– La Banque
    européenne d’Investissements triplera son aide accordée aux entreprises
    roumaines, de 500 millions d’euros à 1, 38 milliards d’euros, a fait savoir,
    jeudi, le vice-président de la BEI, Andrew McDowell, en visite à Bucarest. A
    ses dires, l’initiative pour les PME réunira les fonds structurels avec d’autres
    ressources financières versées par l’UE et la Banque européenne d’investissements
    afin de pouvoir accorder des crédits à 5000 petites et moyennes entreprises
    roumaines et de contribuer, de cette manière, à la création de nouveaux emplois
    tellement nécessaires dans le secteur privé. Présent à l’événement, le ministre
    roumain des Finances, Eugen Teodorovici, a affirmé que plus de 2000 PME de
    Roumanie ont déjà bénéficié de cette initiative.



    Chisinau – L’UE est prête à renforcer le soutien et l’assistance financière destinés à la République de Moldova à condition que celle-ci continue à mettre en place les réformes et les engagements assumés, a déclaré jeudi, à Chisinau, la haute représentante de l’Union pour les affaires étrangères et la politique de sécurité, Federica Mogherini, informe Radio Chisinau. La responsable européenne a précisé que sa visite à Chisinau représente un symbole du soutien que Bruxelles offre aux réformes mises en place par le nouveau gouvernement moldave de Maia Sandu. Celle-ci s’est entretenue avec Mme. Mogherini de la réforme de la justice et de l’indépendance des institutions publiques.

    Mission – Les policiers roumains de frontière, membres de l’équipage d’un patrouilleur de la Garde côtière, ont regagné jeudi, la Roumanie, au bout de trois mois de mission dans les eaux de la Mer Egée, déroulée sous l’égide de l’Agence européenne de garde-frontières et de garde-côtes, FRONTEX. Pendant la mission « Poséidon 2019 », les Roumains ont fait presqu’un millier d’heures de patrouille sur la frontière maritime extérieure de l’UE et ont sauvé 484 personnes du risque de noyade en mer. Les deux équipages, à tour de rôle à bord du patrouilleur, ont participé à des missions de patrouille, de surveillance, de recherche et de sauvetage dans les eaux de la Mer Egée.

    BNR – Le Conseil d’administration de la Banque Nationale roumaine a décidé jeudi de maintenir le niveau du taux d’intérêt du marché monétaire à 2,5% par an et de plafonner les taux des réserves minimales obligatoires applicables aux passifs en monnaie nationale et étrangère des institutions de crédit. La direction de la Banque centrale a également pris la décision de maintenir le taux d’intérêt de la facilité de dépôt à 1,5% par an et le taux de la facilité de prêt marginal à 3,5%. Rappelons-le, le taux d’intérêt du marché monétaire se situe à 2,5% depuis mai dernier.

    Météo – Une chute sévère des températures est prévue dans les 24 prochaines heures, avec des valeurs en dessous de la normale saisonnière. Le ciel sera plutôt couvert et les pluies gagnéront du terrain. De la giboulée sera signalée en altitude, tandis que la vitesse du vent sera plus forte dans le sud et l’est, en atteignant les 55 km/h sur la côte roumaine. Les températures minimales iront de 4 à 13 degrés et celles maximales de 11 à 18.