Tag: biserica

  • Contribuie la “Harta educaţiei în limba română din Spania”!

    Contribuie la “Harta educaţiei în limba română din Spania”!

    Proiectele desfăşurate de asociaţiile şi bisericile româneşti din Spania pentru educația copiilor români în limba maternă vor putea fi incluse pe “Harta educaţiei în limba română din Spania“, realizată și publicată recent de Ambasadă.



    Reprezentanța diplomatică în Madrid invită asociaţiile şi bisericile româneşti din Spania să transmită detalii privind cursuri, ateliere sau alte activităţi în limba română destinate educaţiei copiilor români, în vederea includerii acestora pe hartă şi, astfel, a informării românilor din Spania asupra locurilor în care copiii lor pot învăţa şi vorbi limba română.


    Condiţii de înscriere



    Pentru a putea fi inclusă pe hartă, activitatea respectivă trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

    – să se desfăşoare în limba română;

    – să fie în fază incipientă sau în desfășurare (nu pot fi acceptate proiecte încheiate sau pentru care nu a fost stabilită o dată de începere clară; în acest caz, proiectul va fi inclus în momentul în care va fi confirmată data începerii);

    – să fie periodice (nu pot fi incluse proiectele care se desfășoară o singură dată, ci doar cele periodice, cu relevanță pentru menținerea și dezvoltarea abilităţilor lingvistice ale copiilor);



    Ţinând cont de condiţiile menţionate mai sus, suntem invitați să transmitem următoarele informaţii pe adresa de email mihai.sirbu@mae.ro:

    – denumirea cursului/atelierului/activităţii;

    – persoana responsabilă (nume, prenume și datele de contact — telefon/e-mail);

    – numele asociaţiei/bisericii care desfășoară activitatea;

    – programul activităţii (zilele și orele în care are loc sau, dacă acestea se pot modifica, datele de contact ale persoanei care poate indica orarul următoarei activităţi)

    – locul în care are loc activitatea (adresa exactă sau, dacă aceasta se poate modifica pe durata cursului, datele de contact ale persoanei care poate indica sediul următoarei activităţi).

    – o scurtă descriere a activităţii (de exemplu, atelier de dansuri populare, lectură povesti românești sau curs de limbă română)

    – categoriile de vârste cărora se adresează activitatea (de exemplu, 4-8 ani, 10-16 ani etc.)

    – cine finanţează activitatea (în cazul în care este un proiect finanțat);

    – orice alte date de interes despre activitate.



    Toate aceste date vor fi disponibile oricărei persoane care intră pe Harta educaţiei în limba română din Spania” și apasă pe indicatorul proiectului respectiv pe hartă.


    Termen limită pentru înscriere


    Mesajele sunt așteptate până la data de 27 octombrie 2017, urmând ca varianta extinsă a hărții să fie publicată în rândul comunității românești începând cu 3 noiembrie 2017. Harta va putea fi actualizată oricând după această dată, pentru a include proiectele noi și a le elimina pe cele încheiate sau pentru a aduce modificări privind detaliile celor în desfășurare.



    În prezent, Harta educației în limba română” include cele circa 400 de şcoli spaniole în care se desfășoară cursul de Limbă, Cultură și Civilizație Română în anul școlar 2017/2018, cele 4 lectorate de limbă română de la universități spaniole, Ambasada României la Madrid (unde are loc Școala de Sâmbătă) și Institutul Cultural Român de la Madrid (care desfășoară cursuri de limbă română pentru străini în Madrid, Barcelona și Valencia).

  • Preferinţele culturale ale românilor

    Preferinţele culturale ale românilor

    Bisericile
    (99%), căminele culturale (76%), festivalurile locale (76%), parcurile (75%),
    casele de cultură (72%) şi bibliotecile (71%) constituie, potrivit percepţiei
    populaţiei, cele mai răspândite elemente de infrastructură culturală în
    România. Sunt concluziile Barometrului de Consum Cultural 2016, studiu sociologic care măsoară preferinţele culturale
    ale românilor, realizat de Institutul
    Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC). Potrivit aceluiaşi
    studiu, 60% dintre respondenţi consideră că ar fi necesar să existe mai multe
    chioşcuri de distribuire a presei, 68% – mai multe biblioteci, 62% – mai multe
    librării şi 59% – mai multe parcuri. Anda Becuţ, Direcţia Cercetare din cadrul Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală:
    La nivel naţional, după
    cum puteţi observa, topul celor mai conştientizate elemente de infrastructură
    poziţionează pe primele locuri căminele culturale, festivalurile şi sărbătorile
    şi parcurile, dar cu diferenţe de la o regiune la alta. Procentul cel mai mare
    de consumatori de cultură se înregistrează în Bucureşti şi judeţul Ilfov
    datorită capitalei, bogată în infrastructură culturală, net superioară
    celorlalte oraşe. Există diferenţe şi între spaţiul rural şi cel urban, în
    spaţiul rural oamenii nu sunt obişnuiţi cu un anumit tip de ofertă culturală şi
    în acest caz gradul de conştientizare este mai scăzut. Aş dori să menţionez că
    este pentru prima dată când realizăm acest index al participării culturale, am
    folosit metodologia Eurostat, şi am reunit toate activităţile şi gradul de
    participare la activităţile din spaţiul public. Aş vrea să punctez şi
    procentele foarte mari de conştientizare a impactului culturii asupra coeziunii
    sociale, dar şi asupra dezvoltării economice a unei comunităţi.


    Studiul realizat de Institutul
    Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală mai arată că 32% dintre români
    nu au mai cumpărat o carte în ultimele 12 luni, iar 29% nu au citit nicio carte
    în această perioadă. Muzica populară şi etno ocupă primul loc în topul
    preferinţelor de consum de muzică şi dans ale românilor (53%), urmată de muzica
    pop autohtonă (30%), pop străină (20%), manele (15%); blues (11%); hip-hop şi
    muzică clasică şi simfonică cu câte 9%, rock (7%), operă şi operetă, jazz, şi
    electronică cu câte 6% şi experimentală (3%). Dan Jurcan, sociolog: 70% dintre români nu se duc la teatru sau nici măcar la cinematograf.
    Diferenţa faţă de Europa s-ar putea justifica prin piraterie, după cum ne arată
    datele din anii anteriori. De asemenea, persistă o foarte mare diferenţă între
    mediul urban şi cel rural. În general, consumatorul de cultură are un anumit
    profil: are studii superioare şi locuieşte în mediul urban. În 70% dintre localităţile
    din mediul rural avem cămine culturale, dar întrebarea care rămâne este cât de
    culturale mai sunt aceste instituţii. Pentru că cele mai multe dintre
    activităţile care se derulează acolo ţin de ritualuri, nunţi, înmormântări sau
    activităţi electorale. O altă cifră care ne-a atras atenţia este cea
    referitoare la relaţia dintre succesul social şi lectură. 77% dintre cei
    intervievaţi pentru acest studiu au declarat că preferă munca în locul
    lecturii, iar 55% sunt de părere că nu e nevoie să citeşti pentru a avea succes
    în viaţă. Asta demonstrează că promovarea în special prin intermediul mass
    media a unor modele de succes facil, patroni de fotbal sau oameni de afaceri,
    este nocivă, iar oameni ca ei au devenit repere pentru mulţi dintre tineri. O
    ultimă cifră care mi-a atras atenţia: peste 78% din gospodării au acces la
    cablu, ceea ce înseamnă că au acces şi la internet. Şi doar 12% dintre
    respondenţi ne-au spus că n-au utilizat niciodată Facebook-ul. Acest lucru
    demonstrează că reţelele de socializare au pătruns puternic chiar şi în rândul
    seniorilor, dacă facem diferenţierea pe grupe de vârstă. Evident, a crescut
    accesul la informaţie, dar întrebarea care se impune este legată de cât
    conţinut cultural consumăm în momentul în care folosim Internetul.


    Ancheta sociologică relevă că 77% dintre respondenţi
    manifestă un nivel scăzut de implicare culturală; pentru 19% nivelul este
    mediu; 3% au un nivel de implicare ridicat şi doar 1% sunt foarte implicaţi
    cultural. Carmen Croitoru, director general al Institutului Naţional
    pentru Cercetare şi Formare Culturală: O altă analiză
    importantă este cea legată de distribuţia generală privind opinia
    respondenţilorasupra impactului social pe care îl are cultura.
    Este prima dată când facem această măsurătoare şi a fost şi pentru noi o
    surpriză plăcută, pentru că am ajuns la concluzia că lumea consideră cultura
    importantă. După observaţiile noastre, o mare parte din ceea ce putem numi
    consum cultural se desfăşoară pe Internet, oamenii accesează şi conţinuturi culturale,
    dacă accesează Internetul. Iar în România, spre deosebire de celelalte state
    europene, cei care accesează Internetul sunt mult mai mulţi.



    Cele mai întâlnite
    forme de consum cultural în spaţiul public (cel puţin o dată pe an) au fost:
    vizitarea muzeelor şi expoziţiilor (20%), participarea la spectacole de teatru
    (13%), cinematograf (9%), spectacole de operă şi operetă (7%), filarmonică
    (6%), divertisment şi muzică (17%) şi lectură în cadrul bibliotecilor publice
    (6%). Potrivit barometrului, principalul impediment pe care persoanele în
    vârstă îl invocă drept cauză a neparticipării la evenimente culturale este
    lipsa banilor – 42%, starea de sănătate/boala – 21%, vârsta – 12% sau lipsa
    timpului – 7%.

  • Aflăm pentru tine 02.06.2017

    Aflăm pentru tine 02.06.2017

    Românii din Italia, aflaţi
    in situaţii dificile pot găsi întelegere, îndrumare, dar mai ales sprijin în
    bisericile ortodoxe româneşti din această ţara. Interviu cu Mihai Ichim,
    preot ortodox roman din Catania.


  • Biblioteca din biserică

    Biblioteca din biserică

    Am intrat ca simplu credincios în Biserica Sf. Ilie Gorgani din inima Bucureştiului, căutând linişte şi răcoare. Zăbovind, mai apoi, asupra unor titluri de carte religioasă expuse în pronaos, am fost întrebat dacă nu vreau să împrumut un volum de la biblioteca bisericii. Brusc, m-am simţit copleşit de amintirea altor vremi, când foarte multă lume citea cărţi cu file de hârtie.



  • Unde se întâlnesc Occidentul şi Orientul

    Unde se întâlnesc Occidentul şi Orientul

    Papa
    şi patriarhul Rusiei se întâlnesc, pentru prima dată după 1054. De fapt, este
    prima dată în toată istoria omenirii şi a creştinismului când cei doi şefi de
    biserică se întâlnesc. În
    1054 nu a fost precedenta întâlnire a celor doi lideri spirituali, ci schima
    care a dus la apariţia catolicismului şi a ortodoxiei. Din toate punctele de
    vedere, întâlnirea papei cu patriarhul Rusiei este un eveniment istoric. Dincolo
    de premiera întâlnirii, vedem şi locul, şi contextul. Cuba este ţara unde
    comunismul a supravieţuit, la fel ca liderul său, Fidel Castro, revoluţionar de
    mai bine de şase decenii.
    Cubei şi şefilor săi le plac momentele cu rezonanţă internaţională. În
    plus, nu e prima dată când un papă atinge pământul insulei din Caraibe, chiar
    Francisc fiind primit triumfal, în noiembrie trecut. De fapt, comunismul de tip
    cubanez nu a fost un inamic al religiei, iar Fidel Castro s-a retras de la
    putere. Desigur, Havana este doar un loc potrivit de întâlnire a celor doi
    puternici lideri spirituali, un teren neutru ce pare a fi fost îndelung căutat.
    Momentul întâlnirii este extrem de complicat, cu evoluţii incredibile şi greu
    de anticipat, în care amintim şi de martirizarea credincioşilor creştini de
    către fundamentaliştii musulmani, în Africa şi Asia.

    Papa Francisc este
    argentinian, deci de pe acelaşi continent sud-american, fiind primul suveran
    pontif din acest spaţiu intens al lumii catolice şi primul papă din afara
    Europei, de un mileniu şi două secole. Mai exact de la papa Grigore al lll-lea,
    care era născut – cum le mai potriveşte istoria! – în Siria. Francisc este şi
    primul papă iezuit, iar în cei mai puţin de trei ani petrecuţi la Vatican a
    devenit unul dintre cei mai iubiţi pontifi.

    Patriarhul Chiril al Rusiei este
    considerat al doilea cel mai puternic rus din lume, după preşedintele Putin, pe
    care îl susţine cu mult entuziasm şi dedicaţie. Spre deosebire de Francisc, nu
    are o poziţie prea contemporană faţă de problemele delicate ale modernităţii şi
    este asociat cu diferite declaraţii sau chiar afaceri. Ca funcţie, patriarhul
    Moscovei nu este omologul papei de la Roma. El este şeful suprem al uneia
    dintre bisericile ortodoxe, dar este cea mai mare dintre cele existente,
    fiecare dintre ele bucurându-se de o largă autocefalie. Din cele aproximativ
    250 de milioane de creştini ortodocşi din întreaga lume, 150 de milioane aparţin bisericii ruse. Patriarhul
    Chiril a întărit biserica rusă, care de secole consideră că Moscova este a
    Treia Romă, şi a fost deschis, pe cât se poate, dialogului cu prima Romă,
    Vaticanul.

    Întâlnirea de la Havana este încununarea acestor eforturi. Despre o
    eventuală întâlnire a papei şi a patriarhului rus se vorbeşte de mult timp. Poate
    nu chiar din 1054, când bisericile din Roma şi Bizanţul s-au afurisit reciproc,
    rupându-se una de alta. Dar sigur se vorbeşte, am auzit chiar eu, din mai 1999,
    când a avut loc prima vizită a unui papă într-o ţară majoritar ortodoxă de când
    există cele două biserici creştine separate. Vizita istorică pe care papa Ioan
    Paul al ll-lea a făcut-o în România a adus o incredibilă atmosferă de pace şi
    înţelegere pentru fiecare dintre cei care au asistat la întâlnirile suveranului
    pontif, primirea pe care i-a făcut-o întregul popor român şi slujbele oficiate
    împreună cu şeful bisericii ortodoxe române, regretatul patriarh Teoctist. Au
    fost, probabil, primele clipe palpabile ale unei trăiri ecumenice în care
    dispar schisme milenare şi încrâncenări separatisme. Pentru toată lumea,
    catolici şi ortodocşi, creştini sau de alte credinţe, atunci a existat un
    singur Dumnezeu şi sigur era Dumnezeul puternic al păcii şi înţelegerii.

  • Jurnal românesc – 27.05.2015

    Jurnal românesc – 27.05.2015

    PNL a anunţat că ar putea
    renunţa la ideea de a depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, dacă va
    constata că în comisia parlamentară pentru elaborarea unui nou cod electoral
    există voinţă politică pentru adoptarea legii privind votul prin corespondenţă.
    Anterior, liderii liberali afirmaseră că
    moţiunea ar urma să sancţioneze ceea ce au numit cinismul cu care
    premierul Victor Ponta ignoră necesitatea adoptării urgente a proiectului depus
    de PNL. Potrivit acestora, după ce ar fi blocat intenţionat votul de la
    alegerile din noiembrie, premierul ar sfida acum milioanele de români din
    diaspora doar pentru a se răzbuna fiindcă a pierdut la prezidenţiale. În
    replică, PSD şi-a exprimat disponibilitatea pentru discuţiile pe acest subiect,
    dar a precizat că există trei proiecte legislative privind votul prin
    corespondenţă şi a cerut PNL să decidă pe care dintre acestea îl susţine.
    Marţi, a fost lansat în dezbatere publică şi proiectul de lege privind votul
    prin corespondenţă şi cel electronic elaborat de Partidul Mişcarea Populară.




    În comisia de cod electoral,
    social-democraţii şi liberalii au poziţii divergente şi asupra numărului de
    mandate parlamentare acordate reprezentanţilor diasporei. PNL propune patru
    senatori şi opt deputaţi, în timp ce PSD pledează pentru menţinerea numărului
    prevăzut în actuala legislaţie, patru deputaţi şi doi senatori.




    Armata şi Biserica rămân instituţiile despre care românii au cea mai
    bună părere, iar activitatea din ultimii ani a DNA a instalat-o pe podiumul
    topurilor de popularitate – relevă un studiu sociologic realizat de InfoPolitic.
    Astfel, 78% dintre români au declarat că au o părere bună şi foarte bună despre
    Armată, 63% au afirmat acelaşi lucru despre Biserică şi 61% despre DNA. Urmează
    Preşedinţia, despre care 55 procente dintre români au o părere favorabilă. De
    asemenea, conform studiului, apariţiile publice ale ANAF din ultimele luni
    readuc instituţia în atenţia publicului, generând un sentiment mai degrabă pozitiv
    faţă de instituţie, împărtăşit de 41% dintre respondeţi. Potrivit sociologilor,
    instituţii politice mai cunoscute şi indispensabile democraţiei, precum
    Guvernul sau Parlamentul, suferă de un deficit cronic de imagine: doar 29 de
    procente dintre români au afirmat că au o părere bună şi foarte bună despre
    Executiv şi 14 despre Legislativ.




    România are cele mai mici
    cheltuieli bugetare din Uniunea Europeană, raportate la Produsul Intern Brut,
    potrivit datelor publicate, marţi, de Biroul European de Statistică – Eurostat.
    În medie, bugetul unei ţări din Uniunea Europeană colectează şi cheltuie
    aproape 50% din PIB. Cheltuielile bugetului României depăşesc, însă, doar cu
    puţin 35 de procente din PIB. În ceea ce priveşte alocarea banilor pe domenii,
    pentru asistenţă socială România cheltuie o treime din buget, pentru sănătate -
    peste 11%, pentru educaţie – 8%, iar pentru apărare – 2,2%.




    Comisia Europeană a transmis, marţi, României decizia oficială de
    aprobare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020.
    României i s-au alocat peste nouă miliarde de euro, din care opt miliarde
    reprezintă fonduri europene, iar restul – contribuţia naţională. Documentul
    prevede 15 măsuri de finanţare, iar creşterea productivităţii agroalimentare şi
    integrarea producţiei naţionale în lanţuri alimentare reprezintă cele două
    obiective majore ale programului.

  • Jurnal românesc – 2.07.2014

    Jurnal românesc – 2.07.2014

    Eurodeputatele Corina Creţu, de la social-democraţi, şi Adina Vălean, de la populari, au fost alese, marţi, la Strasbourg, în funcţii de vicepreşedinţi ai Parlamentului European. Adina Vălean spune că rezultatul acestor alegeri dovedeşte că grupul parlamentar din care face parte reprezintă o forţă şi este apreciat. La rândul său, Corina Creţu a declarat că va reprezenta cu mândrie, onoare şi onestitate România în legislativul comunitar.



    Gazoductul Iaşi – Ungheni, prin care Republica Moldova va putea importa gaz din România, va fi finalizat pe 15 august – a anunţat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu. Pentru început, România va exporta prin intermediul acestui gazoduct circa două procente din producţia sa naţională, care vor acoperi 8-9% din consumul Republicii Moldova, excluzând Transnistria.



    Tabăra din oraşul Sulina este o prioritate a ministerului Tineretului şi Sportului — au declarat oficiali guvernamentali la deschiderea celei de-a VI-a ediţii a programului ARC. Acesta reuneşte anual, în cel mai estic oraş al Uniunii Europene, aproape două mii de elevi, studenţi şi profesori însoţitori de etnie română din afara graniţelor: Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, Ucraina (regiunile Cernăuţi, Odessa şi Transcarpatia), Ungaria, Serbia (Voivodina şi Valea Timocului), Bulgaria, Albania, Macedonia, dar şi din ţări precum Italia, Grecia şi Canada.



    Rolul de punte al diasporei româneşti, cea mai numeroasă diaspora ortodoxă din Occident, a fost evidenţiat în discuţiile dintre Patriarhul Daniel şi ambasadorul Franţei la Bucureşti, Francois Saint-Paul. Ortodoxia românească are un rol important în afirmarea valorilor spirituale în Uniunea Europeană — a apreciat diplomatul francez. La rândul său, patriarhul a subliniat vocaţia europeană a românilor. Biserica, a mai spus el, poartă un dialog responsabil şi promovează o conlucrare eficientă cu instituţiile civile şi bisericeşti din statele membre ale Uniunii, pentru o mai bună integrare socială şi afirmare a identităţii spirituale a românilor.



    Persoanele rezidente în Marea Britanie şi-au dublat anul trecut achiziţiile de acţiuni pe piaţa de capital românească, de la 808 milioane de lei în 2012 la peste un milliard şi jumătate în 2013, potrivit raportului anual al Autorităţii de Supraveghere Financiară. Anul trecut, rezidenţii britanici au deţinut cea mai importantă cotă în ceea ce priveşte cumpărările de acţiuni, respectiv 40% din totalul achiziţiilor. Poziţia a doua în clasament a fost ocupată de investitorii din Austria, cu o cotă de circa 23 de procente, şi cei din Statele Unite, cu 14.

  • Ceremonii umaniste

    Ceremonii umaniste

    Lipsite de o componenţă religioasă şi oficiate de persoane care au urmat un curs special, aceste ceremonii marchează momente importante din viaţa noastră cum ar fi — pentru moment — căsătoria sau naşterea unui copil. Monica Beliţoiu este purtătoarea de cuvânt a Asociaţiei Secular Umaniste din România, care organizează aceste ceremonii. Ea ne-a spus că ideea de a înfiinţa acest serviciu i-a venit în 2012, când a avut propria sa ceremonie de căsătorie.



    Nu am vrut să facem o ceremonie la biserică, nici eu, nici soţul meu. Ne-am dorit foarte mult ceva în aer liber, o ceremonie în care să putem să spunem ce dorim noi, să putem schimba nişte jurăminte în faţa părinţilor şi a prietenilor. A fost o ceremonie foarte restrânsă, pe malul unui lac, acolo unde a avut loc şi petrecerea. A fost oficiată de un prieten pentru că, la momentul respectiv, nu exista acest serviciu în România şi nu am ştiut la cine să apelăm. Pentru a aduce un oficiant din străinătate costa foarte mult şi nici nu ar fi putut ţine ceremonia în limba română. Am apelat la un prieten despre care ştiam că vorbeşte bine în public, i-am spus cam ce ne dorim, el şi-a scris partea lui de discurs în care a relatat povestea noastră de dragoste aşa cum o ştia de la noi, cum ne cunoaşte, de ce a acceptat să facă lucrul ăsta, apoi a avut loc un schimb de jurăminte între mine şi soţul meu.


    Am schimbat şi verighete, iar apoi oficiantul ne-a felicitat şi i-a invitat şi pe ceilalţi să ne felicite. Noi eram căsătoriţi şi civil, am făcut căsătoria civilă cu câteva luni înainte, însă cele cinci minute la primărie nu poţi să le numeşti ceremonie. Era un moment important pentru noi şi am vrut să-l marcăm într-un fel aparte. Le-a plăcut tuturor ceremonia, mamele noastre au plâns… Bunicii au spus apoi totuşi că ar fi trebuit să mergem şi la biserică măcar aşa, să nu zică lumea ceva rău de noi. Lumea care ne-a zis nouă ceva, ne-a zis de bine. Prietenii noştri au fost foarte încântaţi, unii dintre ei chiar se căsătoresc anul acesta şi vor avea o ceremonie umanistă.”



    Deşi e uşor de crezut că umanismul este doar o altă formă de religie, Monica Beliţoiu ne-a explicat că e mai degrabă o atitudine faţă de viaţă. Principiile umaniste se referă la toleranţă, la buna înţelegere, la cooperare, la atitudinea de nediscriminare, la egalitatea între oameni şi la egalitatea în faţa legii. Consider că avem o singură viaţă, că suntem responsabili pentru toate acţiunile pe care le facem, că dacă greşim ceva e doar vina noastră şi nu a soartei, dacă reuşim ceva e meritul nostru şi al celor care ne-au ajutat. Nu simţim nevoia de a avea o religie. În schimb le respectăm religiile celorlalţi, mergem de sărbători acasă la părinţi şi petrecem împreună, dar cam la asta se rezumă tot.”



    Pentru că oaspeţii de la nunta lor au fost încântaţi şi existau cereri şi interes faţă de acest tip de ceremonie, Monica şi colegii săi de la ASUR s-au gândit să creioneze o ofertă pentru a veni în întâmpinarea celor interesaţi. În octombrie 2012 au pus la punct, cu ajutorul sfaturilor de la veteranii în ale ceremoniilor umaniste, un curs destinat pregătirii oficianţilor care deja pot, de la începutul anului să îndeplinească fantezia oricărui cuplu non-conformist. Visaţi la o nuntă tematică, o nuntă cu personaje din cărţi sau din filme? Sau poate doriţi să-i uraţi copilului vostru bun venit pe lume într-un mod cât mai original? Acum se poate. Lăsaţi-vă fantezia să zburde. Există, desigur, şi limite.



    Nu facem lucruri care ţin de religie, nu replicăm slujbe ale diferitelor religii, nu citim din cărţile sfinte ale nici unei religii, nu facem ceremonii de azi pe mâine pentru cupluri care vor ceremonii ca la Las Vegas. Facem ceremonii pentru cupluri serioase, care ne arată că îşi doresc să rămână împreună şi că vor o astfel de ceremonie nu pentru a da ceva în plus petrecerii, ci pentru că vor să marcheze iubirea lor. Ai nevoie să împărtăşeşti cu cei dragi momentele importante care îţi marchează viaţa, ai nevoie să spui familiei şi prietenilor: iată, m-am căsătorit, ăsta e omul pe care îl iubesc şi cu el vreau să-mi petrec restul vieţii, vă promit vouă şi lui că o să ne înţelegem bine şi o să ne respectăm. Ai nevoie să spui: acesta este copilul meu, sunt mândru de el, o să-l ajut şi o să-l iubesc tot timpul!” Ai nevoie să marchezi momentele astea. Ideea de ceremonie nu cred că ar trebui să fie strict legată de o trăire religioasă, e vorba de sentimente pe care oamenii le au, indiferent dacă cred sau nu într-o zeitate.”



    Cuplurile mixte, care au nevoie de ceremonii în română, dar şi în engleză par să fie foarte atrase de oferta ASUR. Până în prezent, 8 cupluri au ales câte un oficiant pentru ceremoniile de căsătorie pe care le vor avea anul acesta sau chiar anul viitor. Alte 10 încă se mai gândesc pe care dintre cei trei oficianţi să-i aleagă. Primele două nunţi vor avea loc pe 31 mai, la Bucureşti. Înainte de ceremonie, mirii se vor întâlni cu oficiantul, vor discuta despre povestea lor, despre istoria care îi leagă, îi vor furniza date suficiente pentru a-şi scrie discursul. După ceremonie, mirele şi mireasa vor semna un certificat cu un stilou care le va rămâne ca amintire. Ceremoniile sunt pur simbolice, certificatul nu are o valabilitate anume, este o amintire a zilei nunţii lor. Reacţiile bisericii nu s-au lăsat aşteptate.


    La ceva timp după ce am anunţat public aceste servicii, preoţii au spus că sunt ceremonii fără har şi că nu sunt recunoscute de biserică. Nu ştiu dacă am aceeaşi definiţie pe care o dă biserica harului. Ceea ce facem noi e mai degrabă din dorinţa de a le oferi oamenilor un moment important în viaţa lor aşa cum l-au visat ei.”

  • Beatificarea lui Vladimir Ghika

    Beatificarea lui Vladimir Ghika

    Monseniorul Vladimir Ghika, preot romano-catolic român al carui martiriu pentru credinta a fost recunoscut de Papa Francisc, la 27 martie, va fi beatificat, pe 31 august, în cadrul unei Liturghii solemne. Beatificarea – actul prin care Papa acorda unui crestin catolic martirizat sau care a practicat toate virtutile în chip eroic, titlul de Fericit – permite cultul public al unui viitor sfant de catre un grup limitat de credinciosi.



    Beatificarea va avea loc, în premiera, la Bucuresti si este considerata cel mai important eveniment al Bisericii Catolice Române, dupa vizita Papei Ioan Paul II, in 1999. La eveniment, sunt asteptati trei cardinali, peste doua sute de episcopi si preoti, mii de credinciosi. Monseniorul Vladimir Ghika s-a nascut în 1873 si era nepotul ultimului domnitor al Principatului Moldova. Botezat ortodox, a trecut la Biserica romano-catolica la 29 de ani, pentru a fi, asa cum insusi marturisea, un ortodox mai bun. A studiat in Franta si in Italia, dedicandu-si o mare parte din viata ajutorarii celor nevoiasi, care l-au supranumit “printul saracilor”. In Romania, a infiintat primul spital gratuit si prima ambulanta.



    In 1939, cel de-al Doilea Război Mondial il gaseste in tara. Refuză să părăsească România, pentru a-i incuraja si ajuta pe săraci si pe bolnavi, inclusiv in timpul bombardamentelor aliate asupra Bucurestiului. După venirea la putere a comunistilor refuză, de asemenea, să plece cu trenul regal, pentru aceleasi motive. Este arestat, in noiembrie 1952, sub acuzatia de înaltă trădare” si întemnitat, langa Bucuresti, unde este amenintat, bătut până la sânge, torturat. Doi ani mai tarziu, moare in inchisoare, din cauza tratamentului inuman la care a fost supus. Interesant este ca Vladimir Ghika a fost preot catolic dar a primit de la Papa Pius al XI-lea privilegiul de a putea celebra atât în rit latin, cât si în rit bizantin.



    A fost un promotor în multe domenii, activitatea sa depăsind granitele confesionale si spiritul timpului, putind fi considerat un adevărat precursor al ecumenismului. O data declarat “Fericit”, monseniorul Vladimir Ghika va fi înscris în rândul fericitilor si sfintilor Bisericii Catolice si va fi introdus în calendarul Bisericii locale, la 16 mai, ziua martiriului sau. El se va alatura celorlalti doi martiri romani din perioada prigoanei comuniste, declarati fericiti de catre Biserica catolica

  • Atracţii turistice în Dolj

    Atracţii turistice în Dolj


    Astăzi vă invităm în Dolj, judeţ situat în partea sudică a României. Cea dintâi menţiune documentară a judeţului datează din anul 1444, sub denumirea de Judeţul de Baltă, aşezat în Câmpia Dunării. Numele Dolj îşi are originea în limba slavonă, însemnând Jiul din Aval sau de Jos. Cu o istorie bogată, zona oferă vizitatorilor rezervaţii, păduri, lacuri şi edificii care stau mărturie dezvoltării ei.




    Craiova este centrul administrativ şi cel mai cunoscut oraş din zonă. Ne tentează cu câteva repere Lia Olguţa Vasilescu, primarul oraşului: Craiova este un oraş foarte vechi aşezat pe străvechile teritorii ale Pelendavei. A fost pentru prima oară menţionat în documente pe la 1475. Aici se găsesc foarte multe clădiri de patrimoniu, clădiri care au fost făcute de arhitecţi celebri ai timpului. Avem aici casa Băniei, cea mai veche clădire existentă astăzi în oraş, datând din 1699, refăcută de Constantin Brâncoveanu. Casa Băniei este construită pe două nivele, are camere cu bolţi de cărămidă la parter şi camere cu cerdace la etaj. A fost lucrată de meşterii arhitecţi ai domnitorului într-un stil popular. Avem Palatul Jean Mihail, pe care îl recomand tuturor celor care vin în Craiova, o clădire extraordinar de frumoasă, realizată între 1899-1907 de arhitecul francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail, care a fost unul dintre cei mai bogaţi oameni din România în acele vremuri. În incinta acestui lăcaş de cultură a început construirea cubului lui Brâncuşi, un spaţiu destinat operelor lui Constantin Brâncuşi. De asemenea, este clădirea universităţii din Craiova, fostul Palat de Justiţie, proiectat în 1890 de arhitectul Ion Socolescu, o ilustrare a neo-clasicismului în arhitectură. Sediul Primăriei Craiova, fosta clădire a Băncii Comerţului, proiectată de arhitectul Ion Mincu. A fost terminată în 1916, având un interior decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri veneţiene şi grilaje de fier forjat.”




    Turismul ecumenic ne poartă paşii la Craiova către aşezăminte de cult foarte vechi, care s-au păstrat foarte bine. Cea mai veche construcţie păstrată este Mănăstirea Coşuna. Din tot ansamblul iniţial s-a păstrat numai biserica. Această biserică e realizată în stil muntenesc, ca o sinteză dintre elementele populare autohtone şi cele bizantine. O altă biserică ce merită vizitată e biserica mănăstirii Jitianul, considerată ctitorie a lui Şerban Voievod. Aceasta e o construcţie în stil Brâncovenesc. O altă biserică importantă e biserica Sfântul Dumitru, ctitorită de domnitorul Matei Basarab, în 1652. O altă clădire care reţine atenţia este biserica Madona Dudu, catedrala Maicii Domnului, adevărat loc de pelerinaj. Pictura bisericii poartă semnătura lui Gheorghe Tătătrescu (cunoscut pictor român de secol 19). Biserica a fost numită astfel după icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care, spune legenda, ar fi fost găsită într-un dud aflat pe locul unde a fost construit ulterior altarul.




    Craiova este un oraş care dă atenţie şi zonelor verzi. Parcul Nicolae Romanescu este unic în România şi este unul dintre cele mai interesante parcuri din Europa. Proiectul este o creaţie a francezului Redont şi a fost premiat cu medalia de aur la expoziţia internaţională de la Paris din 1900. Olguţa Vasilescu: “Cred că nimeni nu trebuie să rateze una dintre cele mai spectaculoase privelişti ale Craiovei, Parcul Nicolae Romanescu, unic în România, ca mărime, cel mai mare parc din sud-estul Europei. Suprefaţa totală a parcului are peste 76 ha, o întindere de apă de 4 ha, un hipodrom, drumuri, alei şi poteci, o grădină zoologică unde pot fi văzute specii de animale şi păsări indigene, dar şi străine.”




    Un alt obiectiv este Grădina Botanică din Craiova, amenajată din iniţiativa botanistului craiovean Alexandru Buia.




    Dacă sunteţi interesaţi de viaţa culturală, în Craiova veţi găsi câteva instituţii demne de interes, precum Teatrul Naţional, teatrul de păpuşi, Filarmonica, Teatrul liric. Tot aici, în cadrul Muzeului de Artă din Craiova, pot fi văzute lucrările lui Constantin Brâncuşi, din prima perioadă de creaţie, “Sărutul” – realizat în piatră, “Vitellius” – cea mai veche lucrare a sculptorului, realizată în 1898, din ghips, “Tors de femeie” – lucrare din marmură, “Orgoliul”, “Cap de băiat”, “Domnişoara Pogany”.




    Părăsim Craiova şi la 55 km nord găsim comuna Bucovăţ, reprezentativă pentru regiune. Ce este frumos aici, aflăm de la Vasile Constantin, primarul comunei Bucovăţ, judeţul Dolj: “Bucovăţul e o comună frumoasă, aşa că mulţi craioveni şi-au făcut aici case de vacanţă. Ce are Bucovăţul în plus faţă de alte comune este aerul puternic ozonizat natural. În comuna Bucovăţ se găsesc ruinele castrului roman Pelendava. Avem şi o arie protejată, un punct fosilifer dintre cele mai vechi din Europa şi o arie protejată de câteva hectare, unde veneau şi studenţi de la Petrol, Gaze, Geologie, pentru cercetare. Jiul desparte comuna Bucovăţ de municipiul Craiova. La noi se cresc bivoliţe, ceea ce e o raritate, astfel că la noi se poate consuma acest lapte foarte bun şi foarte hrănitor. Tot aici găsim mănăstirea Bucovăţul vechi, care se găseşte pe malul stâng al Jiului, şi biserica din satul Bucovăţ, construită de călugării de la Muntele Athos.”




    Din oferta de agrement în Dolj, nu lipseşte nici pescuitul pe bălţi şi lacuri, nici vânătoarea de căprioare, cerbi, mistreţi, vulpi, viezuri, potârnichi, lişiţe, prepeliţe, sturzi, fazani.




    Pentru cei interesaţi de turismul activ, se pot organiza zbor cu parapanta la Craiova şi în împrejurimi, precum şi călărie cu obstacole la Hipodromul din Parcul Nicolae Romanescu şi în pensiunile rurale.




    La vreme de toamnă, oltenii din Băileşti, Dolj, vă aşteaptă la Festivalul Zaibărului şi Prazului, unde reţetele locale bucură chiar şi gusturile celor mai pretenţioşi.