Tag: BNR

  • Jurnal românesc – 11.03.2016

    Jurnal românesc – 11.03.2016

    Aflat în vizită în Palestina,
    preşedintele Klaus Iohannis a declarat că instituţiile şi firmele româneşti ar
    trebui să se implice în eforturile de reconstrucţie a Palestinei. Considerăm
    că un stat pe deplin funcţional are nevoie de instituţii puternice. Pentru noi,
    contribuţia la consolidarea instituţiilor palestiniene se înscrie în sprijinul
    pe care dorim să îl acordăm materializării soluţiei celor două state, care să
    coexiste în pace şi securitate, a spus Iohannis, în conferinţa comună cu
    preşedintele palestinian, Mahmoud Abbas, despre care a afirmat că este o voce
    politică marcantă şi o personalitate deosebită a poporului palestinian. La
    rândul său, Mahmoud Abbas a invitat oamenii de afaceri din Palestina şi România
    să investească în cele două ţări.


    Inegalitatea între cei mai săraci şi
    cei mai bogaţi români a crescut şi se află peste media europeană, raportul de
    venituri între primii 20% şi ultimii 20% fiind de 7,2 la 1, cea mai mare
    inegalitate din Uniunea Europeană, susţine economistul-şef al Băncii Naţionale
    a României, Valentin Lazea. Potrivit acestuia, creşterea economică se simte
    atât în veniturile populaţiei, cât şi în avuţia acesteia, dar s-a intensificat
    diferenţa în nivelul de trai între păturile sociale, iar tendinţa este de
    accentuare a acestui contrast. Media europeană este de 5 la 1. Valentin Lazea
    mai spune că salariile
    rămân reduse în România pentru că acesta este singurul avantaj competitiv al
    ţării în raport cu ţările vecine, având în vedere că statul nu oferă
    investitorilor alte avantaje precum infrastructură de calitate, un nivel
    avansat de cercetare – dezvoltare sau un mediu economic stabil şi previzibil.
    România se situează în topul creşterii economice printre statele Uniunii
    Europene, cu 3,7% anul trecut, dar în acelaşi timp figurează şi în topul
    sărăciei, ceea ce arată că modelul de creştere nu este în beneficiul
    cetăţenilor, a afirmat şeful Reprezentanţei Comisiei Europene pentru România,
    Angela Filote.


    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi
    pentru românii de pretutindeni în parteneriat cu Centrul pentru Dezvoltare şi
    Integrare Prut şi Institutul Cultural Român organizează şi derulează un proiect
    ce constă în promovarea în România şi în Republica Moldova vecină a valorilor
    culturale naţionale prin intermediul unor momente artistice, în perioada 26
    martie – 3 aprilie 2016. Acţiunile se adresează românilor de pe ambele maluri
    ale Prutului, în special tinerei generaţii, creând astfel o punte culturală
    între românii din ţară şi cei din Republica Moldova. Activităţile derulate în
    cadrul proiectului constau în susţinerea a două concerte la Bucureşti şi
    Chişinău, ale unor trupe cunoscute, precum Alternosfera, formaţie de
    rock alternativ din Chişinău, Domino din Sibiu, Subcarpaţi din
    Bucureşti şi Gândul Mâţei din Chişinău. Spectacolele vor oferi tinerilor
    ocazia să asculte muzică românească într- o zi cu încărcătură istorică aparte.
    Proiectul marchează Unirea Basarabiei cu România, înfăptuită în urmă cu 98 de
    ani, la 27 martie 1918.


    Inflaţia anuală în Romania s-a
    menţinut în teritoriu negativ luna trecută, la minus 2,7%, în coborâre de la
    minus 2,1% în ianuarie, potrivit datelor publicate vineri de Institutul
    National de Statistică. Pentru finalul lunii martie, Banca Natională estimează o inflatie de minus 3%. Ţinta de
    inflaţie a Băncii Centrale pentru acest an este de 2,5% +/-1 punct procentual.
    Comisia Naţională de Prognoză a menţinut, în prognoza de iarnă, proiecţia
    privind inflaţia la finele acestui an la 1,8% şi pentru anul viitor la 2,5%.

  • A Central Bank report on inflation

    A Central Bank report on inflation

    The National Bank of Romania has revised upward its inflation rate forecast for the end of this year from 1.1% to 1.4%, anticipating an inflation rate at the end of 2017 of 3.4%, which is close to the upper limit for the period targeted by the national bank, namely 1.5 % and 3.5%.



    The periodical report on inflation presented by the governor of the National Bank of Romania, Mugur Isarescu, reconfirms the prospects of inflation going into a negative area in the first five months of 2016, as a result of the cuts in the VAT and other indirect taxes.



    According to governor Isarescu, inflation will subsequently stabilize at positive levels, once the effects of the VAT reduction for food stuffs and services fade out and also against the background of a relaxed fiscal policy and of rising unitary costs for salaries. The governor points out to the fact that the monthly fluctuations in consumer prices have become positive again and that there are many prices still on the rise.



    Mugur Isarescu: “With the exception of June, when food prices went down thanks to the VAT cut, before that time but also until December and probably in the future as well, in Romania prices are still increasing rather than dropping. Hence the population’s perception, which should not be blamed, that prices are still on the rise.”



    This upward trend has been caused by several factors, such as the less- significant- than-expected cut in fuel prices, price hikes for farming raw products, given the low harvests across the EU, the latest depreciation of the national currency as well as the atypical price hike for tobacco products.



    According to the Central Bank, domestic uncertainties mainly concern the rising inflation, being related mainly to the fact that a budget has been approved for 2016 with a deficit close to the 3% ceiling, that pressure continues to be put for rising budget expenses and that the income policy is on a staunch rising trend. Furthermore in the opinion of the central bank governor, the recently approved pay rises aren’t correlated with improved productivity.



    Mugur Isarescu: “Productivity of work in industry does not support this wage dynamics, which is necessary, or structural reforms meant to bring about an increased productivity of work or the containment of these pay rises so that this correlation may not break at a certain time.”



    Isarescu has also said that a significant rise in consumption has been noticed of late, particularly in terms of food stuffs, as well as an increase in loaning thanks to low interest rates and the Romanians’ shift towards loans in the local currency.



    External influences seem to point out towards balanced risks, but that doesn’t mean that the Central Bank is not taking into account major uncertainties currently hindering international developments, and which are suggesting a very difficult year 2016.


  • Raport privind inflaţia

    Raport privind inflaţia

    Raportul periodic
    asupra inflaţiei, prezentat de guvernatorul BNR Mugur Isărescu reconfirmă
    perspectiva adâncirii inflaţiei în teritoriul negativ în primele cinci luni ale
    acestui an, ca efect al scăderii cotei-standard a TVA şi a unor impozite
    indirecte. Ulterior, spune Isărescu, inflaţia va reintra în teritoriu pozitiv,
    odată ce efectele reducerii TVA la produsele şi serviciile alimentare se vor
    disipa, dar şi pe fondul relaxării conduitei politicii fiscale şi al creşterii
    costurilor unitare cu salariile.

    Guvernatorul atrage atenţia asupra faptului că
    variaţiile de la lună la lună ale preţurilor de consum au redevenit pozitive şi
    că există multe preţuri care cresc. Mugur Isărescu: Cu excepţia
    lunii iunie, când s-au redus preţurile la alimente datorită TVA, în toată
    perioada precedentă, dar şi în perioada până în decembrie şi probabil şi în
    viitor, în România încă avem mai multe preţuri care cresc decât preţuri care
    scad. De aici şi percepţia, pe care nu trebuie să o blamăm a populaţiei, că
    preţurile încă cresc.

    Această tendinţă de
    creştere a fost determinată de factori precum reducerea mai puţin amplă decât
    se anticipa a preţurilor combustibililor, scumpirea unor materii prime agricole
    din cauza recoltei deficitare la nivelul UE, deprecierea din ultimele luni a
    monedei naţionale, dar şi creşterea atipică a preţurilor produselor din tutun.
    Potrivit BNR, incertitudinile din plan intern par să acţioneze mai ales în
    direcţia creşterii inflaţiei, ele fiind legate în special de faptul că s-a
    aprobat un buget pentru acest an cu un deficit spre limita de 3%, că se
    manifestă în continuare presiuni pentru majorarea cheltuielilor bugetare şi că
    politica veniturilor s-a înscris pe o curbă puternic ascendentă. În plus, în
    opinia guvernatorului Isărescu, creşterile salariale aprobate în ultima
    perioadă nu sunt corelate cu îmbunătăţirea productivităţii.

    Mugur
    Isărescu: În prezent, productivitatea muncii în industrie nu
    sprijină această dinamică a salariilor, care este necesară, ori reforme
    structurale care să ducă la o creştere mai accentuată a productivităţii, ori o
    temperare a creşterilor salariale pentru ca această corelaţie să nu se rupă la
    un moment dat.

    Guvernatorul mai spune că ultima perioadă a fost
    caracterizată şi de o creştere semnificativă a consumului, în special în zona
    produselor alimentare, dar şi de o expansiune a creditării, pe seama dobânzilor
    reduse şi a reorientării românilor către creditele în lei. Influenţele din plan
    extern par să indice o balanţă echilibrată a riscurilor, aceasta neînsemnând,
    însă, că Banca Centrală nu ţine cont de incertitudinile majore care grevează
    evoluţiile economice internaţionale şi care conturează un 2016 foarte dificil.

  • Jurnal românesc – 10.02.2016

    Jurnal românesc – 10.02.2016

    BNR a
    modificat la 1,4% anticipările privind rata inflaţiei pentru finalul acestui
    an, în creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară, de 1,1%.
    Pentru următoarele luni, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a
    reconfirmat, în raportul trimestrial asupra inflaţiei, tendinţa de scădere a
    acesteia. Inflaţia va rămâne negativă până în luna mai,
    după care va reintra în teritoriu pozitiv, o dată ce efectele reducerii de TVA
    la produsele şi serviciile alimentare se vor disipa, spune Mugur Isărescu. BNR apreciază că 2016 va fi
    un an tumultuos, cu incertitudini care pot avea impact asupra inflaţiei, mai
    mult provenite de pe piaţa internă, pe fondul bugetului planificat cu un
    deficit la limită şi al schimbărilor legislative, însă vede o balanţă a
    riscurilor echilibrată pe plan extern.Pentru 2017, BNR
    prognozează o inflaţie de 3,4%, în condiţiile în care ţinta este de
    2,5%.




    România a
    pierdut, într-un deceniu, jumătate din populaţia ocupată din agricultură, doar
    anul trecut dispărând 100.000 de persoane, potrivit Eurostat.Forţa de muncă ocupată din agricultura românească a
    scăzut până la 1,3 milioane de persoane, adică 13% din persoanele active,
    conform calculelor Ziarului Financiar pe baza statisticilor
    europene. Aceasta este, totuşi, cea mai mare pondere a populaţiei ocu­pate
    în agricultură la nivelul UE. Faţă de anul 2005, piaţa locală românească a
    pierdut aproximativ 50% din efectivul de muncă. Acum peste zece ani, peste 2,5
    mi­lioane de persoane erau ocu­pate în această industrie, migraţia jucând un rol important în această scă­dere.




    Academia Română solicită
    ministrului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Adrian Curaj, reanalizarea
    celor trei variante alte Planului-cadru pentru învăţământul gimnazial pe
    motivul că excluderea studiului limbii latine şi diminuarea numărului de ore la
    limba şi literatura română şi istorie reprezintă un pericol. Motivul pentru care cele trei variante ale planului-cadru reprezintă un pericol
    este că vârsta gimnazială, cuprinsă între 10-15 ani, este cea mai propice
    dezvoltării unei personalităţi armonioase, deopotrivă sensibilă, raţională şi
    creativă – atrag atenţia academicienii. În opinia lor, istoria oferă o
    perspectivă largă asupra realităţii, limba şi literatura română dezvoltă
    capacitatea de înţelegere a noţiunilor, dar şi sensibilitatea şi
    capacitate de exprimare corectă, iar latina consolidează cunoştinţele de
    gramatică şi de logică.




    ANAF va publica numele persoanelor fizice care au obligaţii fiscale de
    plată restante de peste 100 de lei. Pe lista neagră a Fiscului vor apărea
    numele şi prenumele datornicului, restanţa exactă şi localitatea domiciliului
    fiscal. Toate acestea intră în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial
    a unui ordin al şefului ANAF, care pune în aplicare prevederile noului Cod de
    procedură ficală, intrat în vigoare la 1 ianuarie. Primele
    date vor fi publicate în luna aprilie şi vor consemna datoriile persoanelor
    fizice la sfârşitul lunii martie.Un raport al Curţii de Conturi pe 2014 arată că
    persoanele fizice reprezintă o parte infimă, de doar 3,5% din totalul
    arieratelor înregistrate la ANAF. Curtea de Conturi recomandă ANAF să se concentreze asupra agenţilor economici cu arierate
    mari, pe care să îi execute silit. 76% dintre arieratele firmelor erau acumulate de
    contribuabilii cu datorii de peste 150.000 de lei la buget.

  • La macroestabilidad económica

    La macroestabilidad económica



    En 2015, en Rumanía la situación macroeconómica se ha mantenido estable, ha declarado el gobernador del BNR, Mugur Isărescu, que además cree que su institución no ha necesitado intervenciones significativas. La aceleración del crecimiento económico en la segunda mitad del año pasado fue sostenida por el aumento del consumo privado, sobre el trasfondo del aumento de los ingresos de la población, la recuperación de la concesión de créditos, la reducción de la imposición directa y una mayor confianza en la economía, ha declarado Mugur Isărescu. A pesar de los buenos resultados, el Banco Central pide prudencia en un contexto internacional inseguro marcado por tensiones en aumento en los mercados. Mugur Isărescu:




    Aunque la economía mundial y la zona donde nos situamos no han sido estables, podemos decir que este contexto es el del futuro. Existe la posibilidad de que el leu (moneda nacional de Rumanía, n.red) siga recuperándose . Es cierto que las influencias externas puedan desequilibrar la situación. Volatilidades aumentadas, movimientos más amplios de capitales, nos van a afectar, igual que hasta ahora y pueden crear desequilibrios en el mercado. El problema es no favorecer este entorno externo inseguro.




    En el ámbito interno, ha instado a los políticos a aplicar con prudencia los aumentos de ingresos, sobre todo en un año electoral, con elecciones locales y legislativas. Además, el gobernador del BNR ha dicho que era inevitable aumentar los ingresos de la población . Aquí se ha referido a la decisión del Gobierno tecnócrata de Bucarest de aumentar, a partir del próximo mayo, el salario mínimo, pero ha criticado las medidas complementarias de relajación fiscal, como la reducción del IVA y del impuesto sobre dividendos. Mugur Isărescu:




    Creo que en Rumanía, en el contexto de la integración, de la libertad de movimiento laboral, aumentar los salarios es algo inevitable. Por esta razón, y porque consideramos que este aumento no se puede evitar por ningún Gobierno, dado que hay grandes riesgos políticos, sociales, así como económicos, consideramos que la relajación fiscal es exagerada y no muy prudente.




    Por otro lado, el BNR ha decidido mantener el interés clave en un 1,75% anual y reducir al 12% la reserva mínima obligatoria para los pasivos en divisa de las instituciones de créditos. Ambas medidas según los analistas económicos, eran esperadas y necesarias, pero no tendrán efectos importantes sobre los créditos, debido a la abundancia de liquidez en el mercado.



    (traducido por s.sarbescu)

  • Estimări înrăutăţite privind creşterea economiei mondiale

    Estimări înrăutăţite privind creşterea economiei mondiale

    În noiembrie, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
    (OECD) a înrăutăţit estimarea privind creşterea economiei mondiale, pentru a doua
    oară în ultimele trei luni. Decizia este în strânsă legătură cu avansul mai
    lent de pe pieţele emergente, care afectează şi alte state, cum ar fi Germania
    şi Japonia. Estimările arată că economia mondială va înregistra anul acesta un
    avans de 2,9%, faţă de de 3% estimat în septembrie, anul viitor creşterea
    urmând să accelereze la 3,3%, mai mică, totuşi, faţă de avansul de 3,6% prevăzut anterior.
    Comerţul mondial ar urma să înregistreze un avans de doar 2% în 2015, faţă de
    3,4% în 2014.

    Economistul şef al OECD, Catherine Mann, a avertizat:
    Aceste date ne îngrijorează foarte mult. Un comerţ robust şi o creştere a
    economiei globale merg mână în mână.

    Criza imigranţilor din Europa ar putea,
    pe de altă parte, stimula creşterea economică datorită majorării cheltuielilor
    guvernamentale. Influxul de refugiaţi ar putea adăuga între 0,1 şi 0,2 puncte
    procentuale la avansul PIB-ului în 2016 şi 2017, estimează OECD. Dacă fluxul de
    refugiaţi care rămân este rapid integrat în societatea europeană, atunci ţările
    care îi găzduiesc vor avea de câştigat, se mai arată în raportul instituţiei.
    Comisia Europeană se aşteaptă ca aproximativ trei milioane de solicitanţi de
    azil să sosească în UE până în 2017.

    În ce o priveşte, economia
    României va creşte şi în următorii ani. Potrivit
    corespondentului Radio România la Bruxelles, Cerasela Rădulescu, estimările CE
    pentru anul acesta vizează un deficit bugetar de 1,5%, care va respecta ţinta
    stabilită, precum şi o scădere a şomajului: Comisia
    Europeană prognozează că economia României va continua să crească şi în
    următorii ani, atingand un maxim de 4,1% anul viitor datorită consolidării
    consumului pe fondul relaxării fiscale. Vicepreşedintele CE, Valdis Dombrovski,
    spune că aceste previziuni indică îmbunătăţirea performanţelor economice ale
    României. El declară că aceasta nu ar fi fost posibilă fără acţiunile decisive
    întreprinse în favoarea reformei finanţelor publice. Cu toate acestea însă,
    continuarea reformelor structurale rămâne extrem de importantă, precum şi
    asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice şi a creşterii economice pe
    termen scurt şi mediu prin politici bugetare responsabile. Comisia Europeană se
    aşteaptă şi ca rata şomajului să scadă în continuare în România in următorii
    ani.

    Şi la Bucureşti, Banca
    Naţională a României şi-a modificat din nou prognozele de inflaţie pentru 2015
    şi 2016. Astfel, acum estimează o inflaţie de -0,7% la finele acestui an şi de
    1,1% la sfârşitul anului viitor, de la -0,3 şi respectiv 0,7 procente cât
    prognozase anterior. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu spune că, în trimestrul
    trei din 2015, indicele preţurilor de consum a evoluat pe o traiectorie mai
    scăzută decât se anticipa, în special datorită efectelor a trei factori: Principalul factor care a împins inflaţia în jos şi a împins-o în
    teritoriul negativ, nu numai în afara coridorului ţintit, a fost reducerea
    TVA-ului la toate alimentele, băuturile nealcoolice şi serviciile de
    alimentaţie publică. Tot în direcţia aceasta, au acţionat scăderea pronunţată a
    cotaţiilor ţiţeiului pe plan internaţional şi reducerea pe cale de consecinţă a
    preţurilor la combustibili în România şi nivelul scăzut al anticipaţiilor
    privind inflaţia.

    Potrivit guvernatorului Băncii Centrale, inflaţia va
    rămane în teritoriul negativ până spre finalul anului viitor şi va reintra în
    intervalul de variaţie ţintit de BNR, cuprins între 1,5 şi 3,5%, abia în cursul
    anului 2017. Mugur Isărescu a ţinut însă să precizeze că evoluţia inflaţiei ar
    putea fi marcată de incertitudinile ridicate ce caracterizează mediul economic
    extern, dar şi cel intern. În acest context, el a declarat că cei care au
    contractat credite relativ ieftine în lei, în această perioadă, nu trebuie să
    se teamă de şocuri pe acest segment în viitorul apropiat deoarece BNR va acţiona,
    prin intermediul instrumentelor pe care le are la îndemană, pentru a menţine o
    relativă stabilitate pe toate planurile, fie că este vorba de preţuri, curs de
    schimb sau dobânzi. Guvernatorul Băncii Centrale mai spune că explozia
    creditului în valută din perioada de dinainte de criză, deşi a avut printre
    cauze şi încrederea românilor că România va adera la zona euro în 2015, a fost
    determinată în principal de alte aspecte.

    Mugur Isărescu: Explozia
    creditului în valută a fost legată şi de stabilirea de ţinte care atunci nu
    păreau deloc ambiţioase, însă motorul creditului în valută a fost legat de
    faptul că dobânzile în România erau mai mari, noi am privatizat marile bănci cu
    bănci străine, ele au venit cu toate lucrurile bune – capital, management, bună
    administrare, credibilitate -, dar au venit şi cu acest produs – creditul în
    valută, despre care puţini au crezut, în 2006-2007, că va fi atât de nociv.

    Aspiraţia
    spre mai bine, aspiraţia de a fi europeni i-a determinat pe români să creadă
    că, dacă România este parte a Uniunii Europene, vor trăi ca în ţările care erau
    în Uniune de mult mai mult timp, ceea ce s-a dovedit a fi o iluzie, a mai spus
    guvernatorul BNR.

  • Starea economiei la schimbarea guvernului

    Starea economiei la schimbarea guvernului

    Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, consideră
    că, după depunerea mandatului Executivului, este nevoie de formarea rapidă a
    unui nou guvern. Aceasta, pentru a nu lăsa loc incertitudinii într-o perioadă
    în care economia ţării merge bine.

    Mugur Isărescu: Efectele
    vor depinde de rapiditatea cu care se va forma noul guvern şi de deciziile pe
    care le va lua noul guvern; ceea ce pot să vă spun este că în prezent situaţia
    macroeconomică pe care noi o monitorizăm şi de care răspundem este stabilă, în
    general poziţia economică a ţării este bună şi că ne-am creat acel câmp de
    acţiune şi acea poziţionare pentru a face faţă unei situaţii, să îi spunem mai
    dificilă.

    BNR a
    decis joi menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul actual de 1,75 la sută pe an şi a
    rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei şi valută. Guvernatorul Băncii
    Centrale a justificat deciziile prin situaţiile nesigure din prezent: pe plan
    intern – lipsa bugetului pentru anul viitor, iar la nivel internaţional -
    evoluţia principalelor economii emergente şi mai ales a Chinei.

    Mugur
    Isărescu: Pe plan intern, procesul de numire a unui nou
    guvern accentuează incertitudinile legate de mixul de politici macroeconomice,
    mai ales că bugetul este încă neconfigurat. Mediul extern continuă, de
    asemenea, să fie marcat de incertitudini, având ca surse principale evoluţiile
    economice din China şi din alte state emergente majore, cu implicaţii asupra
    creşterii economice a zonei euro, dar şi la nivel global.

    Pe de altă parte,
    Isărescu a spus că rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la niveluri negative şi
    chiar s-a plasat pe un palier inferior celui anticipat, în principal ca urmare
    a scăderii peste aşteptări a preţului combustibililor. El a adăugat că inflaţia
    va înregistra valori situate sub zero şi în următoarele trei trimestre, urmând
    apoi să revină pe trend pozitiv, dar fără a depăşi 1,5% până la începutul
    anului 2017.

    În plus, a mai spus guvernatorul, activitatea de creditare şi-a
    consolidat evoluţia pozitivă pe seama creşterii componentei în lei care, pentru
    prima dată după aproape opt ani, a depăşit ponderea deţinută de împrumuturile
    în valută.

    Evoluţia buna a economiei româneşti este confirmată de Comisia
    Europena în prognoza sa de toamnă. Executivul comunitar a îmbunătăţit previziunile privind
    creşterea economică a Romaniei până la 3,5% în acest an şi 4,1% in 2016. Şi Banca
    Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a revizuit în creştere estimările
    privind avansul economiei româneşti în 2015 şi 2016 la 3,5%, respectiv, 3,7%.
    In cel mai recent raport elaborat de instituţie şi publicat, joi, BERD afirmă
    că România va înregistra cea mai mare creştere economică din sud-estul Europei
    în acest an.

  • Jurnal românesc – 6.11.2015

    Jurnal românesc – 6.11.2015

    Starea răniţilor în incendiul de la clubul bucureştean, în care şi-au
    pierdut viata peste 30 de persoane, este
    aproape neschimbată. Peste 65 dintre ei sunt în continuare în stare critică. Numarul deceselor ar putea
    creşte semnificativ, avertizează medicii, potrivit cărora compoziţia chimică emanată de materialele care au ars în
    incinta clubului este devastatoare. Secretarul de stat, Raed Arafat, a precizat că mai multe ţări
    europene, printre care Germania, Belgia şi Olanda, şi-au exprimat intenţia să
    preia o parte dintre răniţi. Selecţia cazurilor va fi făcută de către medici,
    în funcţie de gravitate. Două sute de români s-au strâns joi seară în faţa
    Ambasadei României la Nicosia, pentru a participa la un miting de solidaritate,
    organizat în memoria victimelor care au murit in incendiul devastator s-a
    produs în urmă cu o săptămână în timpul unui concert rock.






    Corupţia
    rămâne o problemă generalizată în România şi afectează toate nivelurile
    sociale, a declarat procurorul general al României, Tiberiu Niţu, intr-un
    interviu acordat publicaţiei spaniole El Pais. El a spus că cea mai
    afectată este administraţia publică, prin acele numiri în post bazate pe
    influenţă politică. De asemenea, sectorul educaţiei, cel medical şi cel al poliţiei sunt
    afectate, a precizat Tiberiu Niţu. În opinia sa, un factor important pentru dezvoltarea corupţiei
    în România l-a reprezentat nivelul de trai foarte scăzut şi dorinţa multora de
    a se îmbogăţi rapid şi prin orice mijloace, în condiţile în care statul nu avea
    instituţiile şi nici instrumentele necesare pentru a controla şi a combate
    această situaţie.






    Procesul de numire a unui nou Guvern accentuează incertitudinile
    legate de mixul de politici macroeconomice, mai ales că bugetul pe 2016 este
    încă neconfigurat, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur
    Isărescu. El a precizat, în context, că efectele acestui demers asupra
    economiei vor depinde de rapiditatea cu care se va forma noul Executiv şi de
    deciziile pe care acesta le va adopta.Mugur Isărescu a dat asigurări că situaţia
    macroeconomică este stabilă şi în general poziţia economică a ţării este bună.






    Creşterea
    economiei româneşti se va accelera în acest an şi în 2016 la 3,5% respectiv
    4,1%, susţinută de măsurile de relaxare fiscală, care stimulează cererea internă,
    dar care vor adânci deficitul bugetar, potrivit prognozei de toamnă a Comisiei
    Europene, îmbunătăţita faţă de estimările din primăvară. Avansul
    economic poate depăşi aşteptările dacă România va reuşi o absorbţie peste
    estimări a fondurilor europene. Totodata, Comisia a îmbunătăţit estimările referitoare la nivelul
    deficitului bugetar, la 1,2% în acest an şi 2,8% în 2016, comparativ cu
    prognoza din primăvară, când anticipa un deficit bugetar de 1,6% în 2015 şi de
    3,5% în 2016. Cu un nivel scăzut al şomajului şi în urma
    reducerii cu patru puncte procentuale a TVA, în România va creşteconsumul privat la un maxim post-criză în 2016, însă se
    va modera în 2017, se mai arată în raport. Şi Banca Europeană pentru
    Reconstrucţie şi Dezvoltare anticipează o creştere a economiei româneşti de
    3,5% în acest an şi de 3,7% în 2016.

  • 06.10.2015 (mise à jour)

    06.10.2015 (mise à jour)

    Conférence – Le système américain anti-missile mis en place à Deveselu, une base dans le sud de la Roumanie qui deviendra opérationnelle avant la fin de l’année, a un caractère exclusivement défensif. Il se propose de renforcer la défense collective, tout en décourageant les attaques par missiles, a déclaré mardi, en Espagne, le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu. Il participe à Séville à la conférence internationale sur la défense anti-missile, organisée par l’Agence des Etats Unis pour la défense contre les missiles balistiques. Selon le chef de la diplomatie de Bucarest, l’Iran continue son programme balistique, tandis que d’autres acteurs essaient d’obtenir ou de développer de telles technologies. Or, dans ce contexte, l’idée véhiculée par Moscou qu’un bouclier américain anti-missile ne serait pas nécessaire, n’a pas de fondement. A Séville, l’officiel roumain a eu une rencontre avec le directeur de l’Agence pour la défense antimissile, le vice-amiral James D. Syring.

    FMI- Le FMI a révisé à la hausse sa prévision de croissance du PIB roumain pour cette année et la prochaine. Selon le dernier rapport ‘World Economic Outlook’ rendu public Mardi par l’institution financière internationale, le PIB roumain devrait connaître une hausse de 3,4% avant la fin de cette année et de 3,9% en 2016 contre 2,7 et respectivement 2,9% estimés au printemps. Par ailleurs, la Roumanie ne court pas de risques systémiques sévères, en dépit des incertitudes qui planent sur les évolutions de l’économie extérieure et sur le danger d’un retour des politiques économiques intérieures inadéquates. C’est ce qu’affirme la Banque Centrale de Bucarest dans son rapport annuel sur la stabilité financière. Selon le gouverneur Mugur Isarescu, la dette publique de la Roumanie est actuellement soutenable, mais la hausse permanente de son poids rapporté au PIB risque de devenir dangereuse. En l’absence d’une stabilité financière, l’économie du marché ne peut pas fonctionner correctement et efficacement. Dans ce contexte, la relaxation fiscale n’est qu’une « tromperie » qui diminue les impôts pour taxer en échange à travers l’inflation, la dépréciation et les arriérés au budget, a encore déclaré le gouverneur Mugur Isarescu.

    Météo – En Roumanie, les températures sont en baisse dans les 24 prochaines heures, surtout dans le nord-est du pays où les maximales seront en dessous de la normale saisonnière. Le ciel demeure couvert et il pleuvra par endroits dans le sud-est du pays, ainsi qu’en montagne et sur le sud-est. Les maximales iront de 12 à 23 degrés

  • 04.08.2015

    04.08.2015

    Banque centrale – A Bucarest, le Conseil d’administration de la Banque centrale a décidé de maintenir le taux directeur au niveau minimum historique actuel de 1,75% par an. Lors de la réunion consacrée à la politique monétaire, les responsables de la Banque centrale roumaine ont décidé de maintenir le niveau des réserves obligatoires pour les passifs en lei et en devises des banques commerciales, même si les analystes s’attendaient également à une réduction de celles-ci. Par ailleurs, la Banque centrale a annoncé ce lundi que ses réserves en devises ont baissé de près d’un milliard d’euros le mois dernier par rapport à juin pour se chiffrer à 29,1 milliards d’euros. Cette réduction est due notamment au remboursement d’une émission d’obligations en euros du Ministère des finances, dont l’échéance était le 29 juillet. La réserve d’or de la Roumanie s’est maintenue à 103,7 tonnes, d’une valeur totale de près de 3,3 milliards d’euros.

    Sécheresse – En Roumanie, l’aridité prolongée des dernières semaines a endommagé plus de 860 milliers de hectares de cultures et compromis au moins un quart des cultures agricoles de cette année, a déclaré le secrétaire d’Etat au ministère de l’Agriculture, Daniel Botanoiu. Il a dit que les fermiers avaient demandé l’aide du Ministère pour amortir leurs pertes, mais aussi pour pouvoir déclencher le mécanisme d’appui. Pour ce faire, les pertes devraient être supérieures à 30% pour chaque culture. Selon les représentants des producteurs agricoles, la sécheresse installée a des effets directs sur les fermes d’animaux et sur les cultures de fruits et légumes. Les températures élevées et l’absence de précipitations devraient caractériser le mois d’août aussi.

    Foot – Le club champion de Roumanie au foot, Steaua Bucarest doit rencontrer mercredi les Serbes de Partizan Belgrade, en match retour du troisième tour préliminaire de la Ligue des Champions. Le match aller s’est achevé sur un égal, 1 partout. Deux autres équipes roumaines sont présentes dans l’autre compétition continentale, la Ligue Europa. Astra Giurgiu reçoit à domicile la visite du West Ham United, après une égalité à Londres (2 partout). En France les vice-champions de ASA Tg Mures, affrontent le Saint-Etienne après avoir perdu le match aller à domicile sur le score de 3 buts à zéro.

    Chişinău – Le premier ministre de la République de Moldova, Valeriu Streleţ, a plaidé, lors d’un entretien avec l’ambassadeur américain à Chisinau, James Pettit, en faveur de l’approfondissement du Dialogue stratégique avec les Etats-Unis, informe Radio Chişinău. Streleţ a surtout fait évoqué les projets d’investissements en République de Moldova, avec l’appui des partenaires américains. A son tour, le diplomate américain a salué la formation du nouveau gouvernement moldave et réitéré le soutien de Washington à la poursuite de la mise en place des réformes assumées par Chişinău dans les domaines de la lutte contre la corruption, de la démocratisation de la société et de l’économie. Chişinău a reçu depuis 1992, de la part des Etats-Unis, de l’assistance financière d’un montant de près de 1,2 milliards de dollars, dont 20 millions de dollars en 2014.

  • Jurnal românesc – 4.08.2015

    Jurnal românesc – 4.08.2015

    Banca Naţională a României a decis, marţi menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul actual de 1,75% pe an. Banca Centrală a mai decis păstrarea ratelor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută, deşi analiştii economici aşteptau o reducere a acestora. Pe de alta parte, BNR a anunţat, luni, că rezervele valutare au scăzut cu aproape un miliard de euro luna trecută, faţă de luna iunie, şi au ajuns la 29,1 miliarde de euro. Reducerea a fost determinată, în principal, de rambursarea unei emisiuni de obligaţiuni în euro a Ministerului Finanţelor, scadentă pe 29 iulie. Rezerva de aur Romaniei s-a menţinut la 103,7 tone, valoarea acesteia fiind de aproape 3,3 miliarde de euro.



    Educaţia trebuie să fie un pilon al României puternice a subliniat preşedintele Klaus Iohannis într-un mesaj transmis, luni, cu ocazia celebrării a 15 de ani de existenţă a Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România şi a celei de-a zecea ediţii a Forumului Organizaţiilor Studenţeşti din România. Seful statului a apreciat importanţa implicării studenţilor atât în reforma sistemului de învăţământ superior românesc, cât şi în transformarea democratică a societăţii.



    PNL a invitat partidele parlamentare, pe data de 17 august, la consultări privind temele care ţin de macrostabilitatea economică a României, între care absorbţia fondurilor europene, dezvoltarea infrastructurii şi reforma administraţiei publice locale. O altă temă de discuţie va fi Codul Fiscal. Alina Gorghiu, copreşedinte PNL, a declarat că liberalii vor vota documentul, dar numai în anumite condiţii. Alte teme propuse de liberali în cadrul consultărilor publice sunt aderarea la Spaţiul Schengen şi pregătirea agendei pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către România în 2019.



    Cei mai mulţi imigranţi care au ajuns anul trecut în Germania au fost din Polonia şi România, arată cifrele publicate luni de Oficiul Federal de Statistică de la Berlin. Numărul străinilor care trăiesc în Germania a ajuns anul trecut la aproape 11 milioane. Aproximativ 620 de mii din noii veniţi anul trecut sunt din UE, în special din Polonia, România, Italia şi Bulgaria. Ministerul de Interne de la Berlin se aşteaptă anul acesta la 450 de mii de noi cereri de azil.



    3,9 milioane de turisti straini au venit in Romania in primele 6 luni ale anului, in crestere cu 10,1% fata de semestrul I din 2014, potrivit datelor publicate luni de Institutul National de Statistica. Cei mai multi vizitatori au fost din Germania, Italia, Israel, Franţa, Statele Unite, Marea Britanie şi Ungaria. In primul semestru al anului, numarul turistilor romani care au calatorit in strainatate a fost 6,23 milioane, în urcare cu 11,1% compartiv cu aceiasi perioada din 2014. Durata medie a unui sejur a fost de 2,6 zile pentru turiştii români şi de 2 zile pentru cei străini.



    Mai multe nave de croazieră din Germania şi Austria cu destinaţia Tulcea-Delta Dunării sunt blocate pe sectorul Corabia – Turnu Măgurele din cauza cotelor foarte scăzute ale Dunării. Operatorul turistic de la Tulcea a decis transferul turiştilor cu autocarul, însă mulţi dintre ei au refuzat, fiind persoane de vârsta a treia. În această lună sunt programate nu mai puţin de 40 de sosiri de nave de croazieră, însă dacă nivelul Dunării va rămâne la fel de scăzut este foarte probabil ca toate aceste croaziere să fie anulate. O situaţie similară s-a înregistrat în 2010, fapt care a dus în anul următor la o scădere drastică a numărului de turişti care au ales croaziera pe Dunăre cu destinaţia Tulcea şi Delta Dunării.

  • Jurnal românesc – 2.07.2015

    Jurnal românesc – 2.07.2015

    Secretarul general al Alianţei Nord
    Atlantice, Jens Stoltenberg, a inaugurat, la Bucureşti, sediul primului dintre
    cele două centre NATO de comandă şi control care vor opera în România. Până la
    sfârşitul anului vor fi operaţionale toate centrele de acest gen care se
    înfiinţează în România, Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania. În
    fiecare comandament vor lucra permanent aproximativ 40 de reprezentanţi ai
    conducerii NATO, care vor avea ca atribuţii planificarea, coordonarea
    exerciţiilor militare, precum şi redislocarea forţelor în situaţii de criză.




    Preşedintele
    Klaus Johannis a promulgat legea de modificare a Codului Fiscal, adoptată
    recent de Parlament. Noua legislaţie fiscală prevede, între altele, scăderea
    TVA-ului de la 24% la 19%, începând cu 1 ianuarie 2016, precum şi eliminarea
    supraaccizei la carburanţi şi a taxei pe construcţii speciale. Totodată,
    clădirile vor fi impozitate în funcţie de destinaţie – rezidenţiale, nerezidenţiale
    sau mixte, şi nu în funcţie de proprietar – persoană juridică sau fizică. De
    asemenea, pentru terenurile situate în intravilan au fost introduse limite
    minime şi maxime, precum şi posibilitatea de scutire sau reducere a impozitului
    pe mijloacele de transport agricole.




    România
    exercită, de la 1 iulie, pe o perioadă de şase luni, preşedinţia în exerciţiu a
    Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre. Potrivit unui comunicat al
    Ministerului român de Externe, Bucureştiul acordă o importanţă deosebită
    cooperării regionale, de aceea va promova implementarea Agendei Economice
    pentru un Parteneriat Întărit în OCEMN, capitalizarea potenţialului
    organizaţiei de stimulare a dezvoltării economice a statelor membre, cu accent
    asupra domeniilor transport, mediu, energie şi consolidarea cooperării în
    domeniul afacerilor interne, în special combaterea crimei organizate. România
    exercită pentru a cincea oară preşedinţia în exerciţiu a acestei organizaţii.


    Până la începutul lunii septembrie, la Vama
    Sculeni, din judeţul Iaşi, va fi folosită tehnologia de ultimă generaţie pentru
    controlul de frontieră. Aceasta este testată de o agenţie europeană şi îşi
    propune să preleveze amprentele digitale şi să captureze live imaginea facială.
    Participarea călătorilor la aceste teste se face pe bază de voluntariat, iar
    datele călătorilor nu vor fi stocate. Testele au loc în 17 puncte de trecere a
    frontierei – terestre, aeriene şi maritime – din 12 ţări europene. România
    participă la faza de testare cu două puncte de trecere a frontierei, respectiv
    Iaşi – Feroviar şi Sculeni – rutier.




    BNR a hotărât menţinerea dobânzii de
    politică monetară la 1,75% pe an, aşa cum anticipaseră majoritatea
    participanţilor la un sondaj intern în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar
    – Bancari din România. Totodată, BNR a decis menţinerea ratelor rezervelor
    minime obligatorii la 8% la pasivele în lei şi la 14 procente pentru cele în
    valută.





    La Bucureşti s-a
    desfăşurat timp de doua zile conferinţa Media 2020 Să ducem media în
    viitor, organizată de Radio România împreună cu cea mai mare uniune a
    radiodifuzorilor din Asia, Uniunea Asiatică a Audiovizualului. A fost prima
    întâlnire majoră a audiovizualului din Asia-Pacific cu reprezentanţii
    audiovizualului european în afara zonei proprii de activitate. Participanţii -
    mari jucători din industria media, experţi, preşedinţi de medii publice,
    prezentatori de platforme digitale, personalităţi mass media din Uniunea
    Audiovizualului din Europa şi din zona Asia-Pacific – s-au concentrat pe modul în care media, în
    special industria de radio, va evolua în următorii cinci ani.

  • A la une de la presse roumaine – 29.05.2015

    A la une de la presse roumaine – 29.05.2015

    Huit ans après l’adhésion à l’UE, la Roumanie donne le coup d’envoi d’une nouvelle stratégie nationale pour l’adoption de l’euro, titre Ziarul financiar. Adevarul raconte que lors d’un Sommet en Albanie, le premier ministre roumain Victor Ponta a rouvert le dossier Kosovo. Ziarul financiar explique que les gouvernements de Bucarest ont dépensé 7 milliards d’euros dans une industrie qui vend en dessous du prix de revient. Détails dans la revue de la presse de RRI.



  • Jurnal românesc – 25.05.2015

    Jurnal românesc – 25.05.2015

    Experţi
    ai FMI continuă, până pe 26 mai, la Bucureşti, misiunea de evaluare, în
    contextul în care Romania doreşte să încheie actualul program financiar cu
    Fondul în luna septembrie. Principalele teme de discuţie sunt modificările
    aduse Codului Fiscal şi măsurile economice preconizate pentru 1 ianuarie anul
    viitor, în condiţiile în care guvernul insistă că Romania are nevoie de
    relaxare fiscală. Potrivit preşedintelui Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, Viorel Ştefan, reprezentanţii FMI recunosc
    necesitatea relaxării fiscale, cred că este benefică economiei româneşti, dar
    vor garanţii în legătură cu conservarea ţintelor de deficit bugetar asumate de
    România. Actualul acord, al treilea de la declanşarea crizei economice în 2009, a fost încheiat în septembrie 2013
    pentru 2 ani şi are o valoare de aproximativ 2 miliarde de euro.




    Guvernatorul BNR a
    recomandat băncilor din România să finanţeze economia reală, dând ca exemplu
    sectorul agricol, pentru care încă există reţinere. Prezent la o conferinţă pe
    tema perspectivelor sistemului bancar şi ale economiei, Mugur Isărescu a arătat
    că în România există o tendinţă de creştere moderată a creditării, mai ales în
    lei. În opinia sa, creşterea economică din prezent este robustă şi sustenabilă,
    cu inflaţia şi deficitul ţinute sub control şi cu un efort important de
    consolidare fiscală. Şeful BNR a subliniat că această evoluţie pozitivă va
    continua şi a punctat principalele direcţii de acţiune: creşterea
    concurenţei şi a eficienţei în sectoare-cheie ale economiei, precum cel al
    energiei, dezvoltarea educaţiei, dar şi a
    unei infrastructuri de transport de calitate.






    12 militare româneşti, un distrugător american şi un dragor maritim din
    Bulgaria, cu circa 1500 de militari la bord, participa, în aceste zile, la
    exerciţiul ‘Trident Poseidon 2015`. În apele teritoriale ale României şi în apele internaţionale ale Mării
    Negre, vor avea loc acţiuni specifice luptei pentru apărarea comunicaţiilor
    maritime. Exerciţiul are ca scop consolidarea nivelului de interoperabilitate
    între forţele NATO, precum şi cooperarea inter-agenţii din România, într-un
    mediu cu ameninţări multiple, în cadrul unei Operaţii de răspuns la criză. Pe de altă parte, până la sfârşitul lunii
    iunie, avioane româneşti MIG 21 Lancer, alături de avioane de luptă portugheze,
    desfăşoară misiuni de patrulare în spaţiul aerian
    românesc, inclusiv deasupra Mării Negre. Aceste misiuni sub coordonarea Comandamentului Aerian al NATO, cu baza la
    Ramstein, în Germania, fac parte din măsurile NATO de garantare a securităţii
    statelor din flancul estic al Alianţei.




    În România, ameninţările în spaţiul cibernetic se
    înmulţesc, iar atacurile, inclusiv asupra site-urilor guvernamentale, au
    devenit un fenomen, susţine Directorul Centrului Naţional de Răspuns la
    Incidente de Securitate Cibernetică, Augustin Jianu. El a precizat că
    instituţiile statului au puţine instrumente pentru a-i identifica pe hackeri şi
    a adăugat că politicienii ar trebui să gândească o legislaţie specială în
    domeniu, în condiţiile în care Statele Unite au alocat deja, în acest an,
    apărării cibernetice 14 miliarde de dolari, iar Franţa – un miliard de euro. România
    nu e cu nimic mai vulnerabilă decât orice altă ţară în momentul de faţă, a mai
    spus Augustin Jianu.

  • Creşterea economică şi creditarea

    Creşterea economică şi creditarea

    România
    are una dintre cele mai ridicate dobânzi de politică monetară în rândul
    statelor UE. Spre exemplu, în Polonia, aceasta este de 1,5%, iar în Cehia de
    0,05%, la fel ca în statele din zona euro.

    Decizia luată miercuri de Banca Naţională a României de
    a reduce, din nou, rata dobânzii de politică monetară la un nivel istoric de
    1,75% pe an de la 2,0 %, începând cu 7 mai, a luat prin surprindere piaţa
    bancară.Majoritatea analiştilor anticipau că
    Banca Centrală va menţine pe o perioadă mai lungă nivelul de 2 procente pe an,
    stabilit la sfârşitul lunii martie.

    În
    plus, BNR a mai hotărât, miercuri, scăderea nivelului rezervelor minime
    obligatoriipentru pasivele în lei de la 10
    la 8%şi mentinerea la 14% a celui
    la pasivele în valută, începând cu 24 mai. Potrivit
    guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, prin aceste decizii de politică monetară
    Banca urmăreşte stimularea activităţii de creditare într-o
    manieră care să sprijine creşterea economică sustenabilă şi, în acelaşi timp,
    să menţină dobânzi real pozitive la depozitele bancare. Micşorarea dobanzii de
    referinţă, spune Isărescu, a fost determinată în principal de faptul că
    inflaţia se menţine la niveluri foarte scăzute, iar reducerea Taxei pe Valoarea
    Adaugata (TVA) la produsele alimentare de la 1 iunie, de la 24 la 9%, va conduce
    la o inflaţie apropiată de zero în următoarele 12 luni.

    El a adăugat ca
    inflaţia ar putea reveni în intervalul de variaţie ţintit de BNR în ultimul
    trimestru din 2016. In cadrul acestui scenariu nu a fost luată, însă, în calcul
    şi influenţa reducerii cotei generale de TVA de la 24 la 20%, la începutul
    anului viitor, măsură prevăzută în noul Cod Fiscal aflat în dezbaterea
    Parlamentului. Impactul acesteia este contabilizat deocamdată la capitolul
    ‘riscuri’, a precizat şeful Băncii Centrale. Mugur Isărescu: Principalele
    riscuri la adresa actualei proiecţii decurg din persistenţa incertitudinilor
    asociate evoluţiilor din mediul extern, generate de situaţia din Grecia şi din
    zona euro, de tensiunile geo-politice regionale şi de divergenţa conduitelor
    politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume. În plan intern,
    preocupările sunt legate de implementarea consecventă a mixului de politici
    macroeconomice agreat cu instituţiile internaţionale şi accelerarea reformelor
    structurale. Incertitudini derivă totodată din efectele preconizatelor
    modificări ale cadrului fiscal, dar şi din influenţa exercitată de
    caracteristicile anului agricol şi de calendarul ajustării preţurilor administrate.

    Pe de altă parte, guvernatorul BNR crede că
    în România nu se poate vorbi încă de deflaţie, fenomen ce presupune modificări
    de aşteptări în privinţa evoluţiei preţurilor, dar şi schimbări în
    comportamentul de consum.