Radio România Internațional

Tag: BNR

  • Măsuri pe piaţa bancară

    Măsuri pe piaţa bancară

    Banca Naţională a intervenit pe piaţă pentru a opri
    creşterea rapidă a indicelui ROBOR, dobânda interbancară care influenţează
    direct ratele românilor cu credite în lei. ROBOR este rata medie a dobânzii la
    care băncile româneşti se împrumută între ele, iar în funcţie de ROBOR la trei
    luni sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei. Banca Centrală
    se aşteaptă ca acest indice să înceapă să scadă, după ce a împrumutat băncile
    comerciale cu 9 miliarde de lei (2 miliarde de euro), o sumă record pentru
    ultimii ani, la o dobândă de 1,75 la sută. Decizia BNR vine după ce indicele
    ROBOR a crescut rapid până la valoarea de 1,8%, cea mai mare din ultimii trei
    ani, iar unul dintre motive a fost lipsa de lichiditate de pe piaţă pentru o
    perioadă mai lungă,a explicat guvernatorul Mugur Isărescu.

    Mugur Isărescu: Am
    făcut această injecţie de lichiditate, pentru că din datele pe care le-am
    colectat, începând cu joia trecută, a reieşit că spre deosebire de lunile
    precedente, acest deficit de lichiditate dura de regulă până în jur de 5 ale
    lunii, când începeau plăţile de salarii. Acum se pare că durează mai mult.

    Intervenţia BNR nu înseamnă însă că dobânda interbancară
    va reveni la nivelul minim de acum câteva luni, a mai spus guvernatorul Băncii
    Centrale. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a explicat că banca centrală
    estima o creştere a dobânzii interbancare, însă nu şi o evoluţie atât de
    abruptă spre un maxim al ultimilor trei ani. Dan Suciu: ROBOR este o componentă din rata
    oamenilor, nu este toată rata oamenilor, a crescut cu 0,5. Asta este. Cred că
    fiecare poate să-şi facă acest calcul. În ultima lună sau faţă de acum un an a
    crescut cu 0,8. Este o sumă consistentă, pentru că se ajunge la câţiva zeci de
    lei, sau chiar 100, dar nu aici este marele pericol. Vom avea presiuni
    inflaţioniste, se simt aceste presiuni inflaţioniste deja.

    Lipsa de
    bani din depozitele băncilor comerciale a fost legată atât de oficialii BNR,
    cât şi de ministrul de finanţe, Ionuţ Mişa, şi de faptul că statul a reuşit să
    colecteze mai bine taxele şi impozitele.

    O altă decizie a Băncii Centrale, care
    se aşteaptă să calmeze piaţa, a fost aceea de a reduce intervalul în care pot
    varia dobânzile pe piaţa interbancară. Consiliul de Administraţie al BNR a
    decis să menţină rata dobânzii de politică monetară la 1,75 la sută pe an, să reducă
    dobânda la care împrumută băncile care au nevoie de lichidităţi cu 0,25 puncte
    procentuale şi să crească cu aceeaşi marjă dobânda pe care o oferă pentru
    depozite. Guvernatorul Mugur Isărescu a precizat că măsurile luate de Consiliul
    de Administraţie au ca scop şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen
    mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice
    sustenabile.

  • Încredere în băncile româneşti

    Încredere în băncile româneşti

    Banca Naţională a
    României a dat asigurări, în faţa Comisiei Economice din Senat, că nicio bancă
    din ţară nu se află în pragul falimentului. Prim-viceguvernatorul BNR, Florin
    Georgescu a explicat că mecanismele economice şi legislaţia actuală protejează
    economiile populaţiei în limita a 100.000 de euro, iar capitalul acestor
    instituţii financiare este suficient întrucât a crescut nivelul depozitelor în
    raport cu creditarea.

    Întâlnirea oficialilor BNR cu membrii Senatului a fost
    motivată şi de cuantumul dobânzilor curente şi al dobânzilor penalizatoare care
    sunt impuse de aceste instituţii în momentul întârzierii achitării creditelor.
    Oficialii Băncii Naţionale a României au explicat că decizia de a impune reguli
    mai stricte pentru instituţiile financiare nebancare (IFN) survine după ce
    creditarea prin aceste instituţii a depăşit 10% din totalul împrumuturilor.

    Purtătorul de cuvânt al BNR, economistul Dan Suciu, a declarat că o instituţie
    nebancară care oferă împrumuturi la dobânzi ridicate va trebui să depună şi o
    garanţie suplimentară pentru a asigura pragul de risc în cazul în care aceste
    credite devin neperformante, adică nu mai pot fi plătite de persoana care s-a
    împrumutat. Dan Suciu: Noi nu am plafonat dobânzile, dar prin
    reglementări interne încercăm să descurajăm dobânzile mari. Adică, la orice
    dobândă pe care IFN-ul o aplică şi trece de un anumit plafon, noi cerem cerinţe
    suplimentare de capital, adică IFN-ul vine cu bani de acasă să limiteze riscul
    pentru dobânda aceea mare, pentru că o dobândă mare presupune un risc mare.


    La rândul său, viceguvernatorul Florin Georgescu susţine că persoanele care
    apelează la credite prin IFN-uri trebuie protejate de Autoritatea Naţională
    pentru Protecţia Consumatorilor. Oficialul BNR susţine şi protejarea
    instituţiilor de finanţare nebancară, deoarece în cazul unor incidente în
    piaţă, ar apărea riscul propagării unei instabilităţi la nivelul întregului
    sistem bancar din România. Florin Georgescu: În cazul IFN-urilor, ei nu pot
    atrage depozite de la populaţie. Ei vin cu capitalul propriu, dar care, de
    asemenea, nu este mare, este în jur de 7-8% din total resurse pentru a le
    acorda drept credit. Şi ei atrag de la bănci în general, pentru că multe dintre
    ele sunt filiale, sunt entităţi legate organic de bancă, înfiinţate cu
    acţionariatul băncii mamă, primesc linii de credit. Dacă aceste linii de
    credite sunt prost administrate şi se acordă credite foarte riscante din ele,
    nu se mai întorc banii la IFN. Practic, e o pierdere la bancă.

    Pe de altă parte, preşedintele Comisiei Economice din Senatul României, Daniel
    Zamfir, susţine impunerea unui prag al dobânzii penalizatoare. El spune că mai
    ales instituţiile de finanţare nebancare recurg la dobânzi enorme, care devin
    imposibil de rambursat. În acest sens, senatorul PNL a iniţiat un proiect de
    lege care să stabilească un raport între dobânda de restituire a creditului şi
    dobânda plătită în cazul unor întârzieri ale achitării ratelor.

  • Jurnal românesc – 19.09.2017

    Jurnal românesc – 19.09.2017

    Indicatorul Robor, în
    funcţie de care se calculează dobânzile la creditele în lei, a ajuns, luni, la
    valoarea de 1%, cel mai înalt nivel al ultimelor 20 de luni. Robor mai mare înseamnă automat dobânzi
    în creştere, respectiv rate mai mari la bănci. Potrivit Băncii Naţionale a
    României (BNR), Robor a urcat, luni,
    la 1%, după ce în şedinţa precedentă a fost de 0,98%. Indicele a avut cea mai
    mică valoare în septembrie 2016 (0,68%), iar de la începutul lui 2017 se situează
    în intervalul 0,81-0,9. În data de 3 mai a înregistrat un boom, având cea mai
    mare valoare atât a acestui an, cât şi a ultimelor 3 trimestre (0,93). Robor este indicatorul principal în
    funcţie de care sunt calculate dobânzile variabile la creditele în lei.
    Dobânzile se află, de câteva luni, pe o traiectorie ascendentă, iar analiştii
    avertizează că acestea vor creşte şi mai mult până la finalul acestui an.



    Avocatul Poporului din România, Victor
    Ciorbea, s-a sesizat din oficiu şi va
    solicita clarificări din partea Ombudsmanului parlamentar din Finlanda, Petri
    Jääskeläinen, în legătură cu situaţia unui cetăţean român căruia i-a fost
    refuzată cazarea într-un hotel din cauza naţionalităţii sale. Totodată,
    Avocatul Poporului va solicita lămuriri legate de eventualele demersuri ce ar
    putea fi efectuate, în virtutea competenţelor legale şi constituţionale ale
    omologului finlandez. Sesizarea din oficiu a Avocatului Poporului vizează
    posibila încălcare a dispoziţiilor Protocolului Adiţional nr. 12 din 4
    noiembrie 2000 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
    fundamentale, a art. 26 din Pactul Internaţional cu privire la drepturile
    civile şi politice, precum şi a art. 16 şi art. 17 din Constituţia României
    privind egalitatea în drepturi şi cetăţenii români în străinătate.Ombudsmanul
    parlamentar este supraveghetorul suprem al respectării drepturilor omului şi
    legalităţii în Finlanda şi este numit de către Parlament.





    Deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei
    pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a susţinut, marţi, o
    declaraţie politică în plenului Camerei Deputaţilor privind punerea în aplicare
    a Hotărârii de Guvern nr. 492/2004 privind Institutele Culturale Române de la
    Kiev, Cernăuţi, Belgrad, Moscova şi Atena şi înfiinţarea unor noi institute
    culturale româneşti sau filiale în Rep. Moldova, Serbia, Bulgaria şi Albania.
    Hotărârea de Guvern de acum 13 ani prevedea organizarea şi funcţionarea în 19
    state a 22 de Institute Culturale Româneşti sau filiale ale acestora la Atena,
    Beijing, Belgrad, Berlin, Bruxelles, Budapesta, Cernăuţi, Chişinău, Istanbul,
    Kiev, Londra, Lisabona, Madrid, Moscova, New York, Paris, Praga, Viena, Roma,
    Stockholm, Szeged, Tel Aviv, Varşovia şi Veneţia. În prezent, 5 dintre aceste
    Institute Culturale sau filiale nu există decât pe hârtie, iar deputatul român
    solicită deschiderea acestora, în condiţiile în care Ucraina, Federaţia Rusă şi
    Grecia au Institute, Centre sau Fundaţii Culturale în România. Doar în două
    state vecine României, din 5, în care există comunităţi istorice româneşti,
    funcţionează Institute Culturale Române: două în Ungaria, la Budapesta şi
    Szeged, şi doar unul în Rep. Moldova, la Chişinău, a precizat Constantin
    Codreanu. Totodată, el a cerut Guvernului să completeze Hotărârea 492/2004 cu
    prevederi noi despre înfiinţarea ICR Sofia cu filială la Vidin, ICR Tirana cu
    filiale la Saranda şi Corcea, precum şi a unor filiale ale ICR Chişinău la
    Bălţi şi Cahul şi a unei filiale ICR Belgrad la Bor, în Timoc. Aceste decizii
    şi acţiuni ale Guvernului de la Bucureşti vor fi în măsură să contribuie
    substanţial nu doar la promovarea limbii şi culturii române în statele din
    regiune, dar şi să vină în sprijinul importantelor noastre minorităţi istorice
    româneşti din aceste state, a mai spus deputatul român

  • Tezaurlu di malâmâ ali Românie apanghisitu Tismana

    Tezaurlu di malâmâ ali Românie apanghisitu Tismana

    După experienţa duriroasă anda fu kirut tezaurlu naţional tru Rusie tru kirolu a protlui polim mondial, autorităţli române acâtarâ tru isapi apânghisearea a valorlor di la Banca Naţionalâ ali Românie tru un loc cât cama sigura tru kirolu a doilui polim mondial. Ase, s-trapsi mânâ di la idheea tra pitritearea a valorlor naţionale tru alte vâsilii şi mănăstirlu Tismana, aflat tru un loc di munti dit sud-vestul ali Românie, fu aleptu ca hiindalui loclu nai cama sigura di păstrari.


    Operaţiunea multu mistico di apanghiseari a tezaurlui naţional, cari tru ahurhita a anlui 1944 eara di 231,22 tonuri di cari 190,94 tonuri eara tru vasilie a deapoa 40,27 tru xinătati, tru băntâ dit Marea Britanie, lo numa di cod ”Neptun”. La opearaţiuni loarâ parti ministerili ali apărari şi di finanţi, Baserica Ortodoxă Română, Marli Stat Major ali askeri române, serviciile di informaţii şi Societatea a Căl’iurlor di Her Române.





    Muzeograflu Ioan Lesenciuc di la Muzeulu a Tezaurlui a Băncal’ei Naţionali ali Românie di Tismana feati una scurtă istorie a odiseil’ei tra tezaurlu di la giumitatea a an’ilor 1940: ”Tru kirolu anamisa di ateali dauă polimi mondiali, România u adara diznau cantitatea di malama, ama yini un altu an fanico, anlu 1944. După bătearea di Stalingrad, frontul di estu slăgheaşte multu di multu. Di aesta furn’ie, askerea ghirmană tru ritradzeari eara aputrusita di askerea sovietică şi tezaurlu cari eara apanghisitu la Banca Naţională eara tru piricl’iu. Tru apriliu 1944, aliaţl’i bombardeadză vartos câmpurli petrolifere di Ploieşti şi Câmpina şi capitala Bucureşti, iara sediul a Băncal’eii Naţionale eara tru un alithea piricl’iu. Şi atumtea s-baga problema tra mutarea a tezaurlui tru una zonă cari prezenta siguranţă. Guvernul feati cilastaseri pi ningă dauă stati, Turchia, cari al habarisi că nomurli nturtesti nu dadea izini tra aprukearea a tezaurlui, şi Elveţia, cari, idyea, dimanda ufitial că easti hazari s-aproaki tezaurlu, ama treatirea a carvanil’ei cari vrea s-purta tezaurlu ali Românie nolgica ali Europa, vigl’eatu di askerea germană, spunea un mari piricl’iu. Şi atumtea, Antonescu spusi ca tezaurlu s-armână pi teritoriul ali Românie, compact, s-nu hiba araspanditu. Deadi mână libiră a Băncal’ei Naţionale tra ş-ascunda valorile aclo iu lugursea ca easti un loc sigura.”





    După nândauâ andamusi, bancherl’i români apufusescu că loclu nai cama sigura eara mănăstirlu Tismana, nai ma vecl’iu aşezământu monastic dit Muntenia, di la bitisita a etal’ei 14-ti: ”Una andamusi secretă anamisa di guvernatorlu a băncal’ei Constantin Angelescu cu mitropolitlu ali Oltenie Nifon Criveanu apufuseasti minutişu darea a unui agiutor tra mănăstirlu Tismana ti znuearea a loclui iu eara aspartu di marli foc dit 1942. Banca Naţională da 50.000 lei tra znueari şi cu atea furn’ie s-akicasescu ca tezaurlu s-hiba ascumtu nauntrul a mănăstirlui. Va s-hiba apanghisitu tru una izbâ şi nica dit 2 di alunar 1944 Antonescu da cumandu a statlui major s-acata tru mânâ localitatea Tismana atea turlie tra s-ndreaga purtarea tru buni condiţiuni şi dipunearea a tezaurlui tru mănăstir. Asiti si s-feati. Sunt rechiziţionati ndaua cunaki di ningă mănăstir iu sunt cazaţ militarl’i cari asiguripsea avigl’earea şi una parti dit personalu a bancal’ei şi a guvernului cari eara deadun s-cu tezaurlu.”





    Andridzerli tra operaţiunea ”Neptun” eara hâzâri, a deapoa tru veara a anlui 1944 ahurheasti dizvârtearea a l’ei, aşi cum spuni Ioan Lesenciuc: ”Purtarea a tezaurlui ahurheasti dit 2 di alunar 1944, cu 5 dubi a bancal’ei naţionali. S-fac 75 di cursi tru un interval di 15 di dzali. Di Bucureşti nkisira ama ma multi aftukinati tru ma multi direcţii tra s-keara torlu a atilor ti purta ezaurlu. Tismana, askirladzl’i fura nviscuţ tru stran’e di călugări tra s-nu-âl’i veadâ atel’i ti avea sinfer s-acata tru mânâ tezaurlu. După lucrărli di znueari a loclui aguditu di marli foc, s-antapa dâvanea a izbâl’ei iu eara ascumtu tezaurlu şi specialiştil’i di la Banca Naţională apufusira ca tezaurlu s-hiba mutat tru una spileauă di ningă mănăstiru. Ninti sâ-lu muta dit izba a manastirlui, fu grita una parei di lucratori mineri dit Valea a Jiului cari ndreapsira spileaua iu vrea s-hiba bagat tezaurlu. Arcara anvarliga di 100 di meatri-cubi di beton atea turlie câ tezaurlu s-hiba păstrat tru siguranţă s-niti un xenu s-nu poata s-intra nauntru.”





    Cari fu bitisita a opearaţiunil’ei? Cama minutisu, na spuni Ioan Lesenciuc: ”Tezaurlu sidzu Tismana dit yismaciuni 1944 până tru scurtu 1947 cându banca naţională fu reetatizată, guvernul Petru Groza u prilo putearea, vini la puteari comunismul. Asparsira stizma/ murlu, tezaurlu fu misurat şi pi thimel’ilu a procesilor-verbali fu dus şi dipus tru tezaurlu a Bancal’ei Naţionala di Bucureşti.”




    Tru kirolu 1944-1947, Tismana fura apanghisiti 191 di tonuri di malâmâ purâ cari eara ali Românie şi aproapea 2,7 tonuri di malâmâ poloneza cari era pi calea câtâ Gârtie, s-ti fu data tru 1939 ali Românie, ninti ca Varşovia s-hiba aputrusita di askerili naziste. Tru memoria atile’i opearaţiuni ti fu dusa pan di mardzina cu apraftasearea, tru 26 di alunar 2016, Banca Naţională ali Românie discl’isi Muzeulu a Tezaurlui BNR di la Mănăstirlu Tismana, andreptu tru spileaua ti easti aproapea di manastiru.




    Autori: Ştefan Baciu, Steliu Lambru


    Armanipsearea: Tascu Lala


  • Evoluţii economice

    Evoluţii economice

    După mai bine de un an şi jumătate de
    valori negative, în România rata anuală a inflaţiei a redevenit pozitivă, a anunţat INS. Astfel,
    preţurile de consum au crescut cu 0,1 la sută în ianuarie faţă de aceeaşi lună
    a anului trecut, potrivit datelor prezentate, mărfurile alimentare s-au scumpit
    cu 1,12 la sută, dar cele nealimentare şi serviciile s-au ieftinit cu 0,24 la
    sută şi respectiv un procent.

    Vestea bună a revenirii în zona pozitivă fusese
    anunţată încă de acum câteva zile de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, el
    precizând că această revenire are loc pe măsură ce impactul scăderii TVA la 20%
    se epuizează. Dar, adăuga guvernatorul, nivelul inflaţiei va fi sub cel
    anticipat anterior, iar creşterea ulterioară va fi mai lentă. Toate acestea ca
    urmare a ieftinirii poliţelor RCA, a scăderii TVA cu încă un procent, la 19%, a
    eliminării celor peste 100 de taxe nefiscale, dar şi a supra-accizei la
    carburanţi începând cu 1 ianuarie 2017.

    Potrivit lui Mugur Isărescu,
    traiectoria previzionată a ratei anuale a inflaţiei îşi va păstra profilul
    ascendent, va reintră în intervalul ţintei staţionare spre finalul anului, iar
    la începutul lui 2018 va urca în jumătatea superioară a acestui interval, la
    valori mai ridicate decât cele prognozate anterior. Riscurile şi incertitudinile
    asociate perspectivei inflaţiei provin din mediul intern şi extern. Pe plan
    intern, acestea derivă, în principal, din conduita politicii fiscale şi a celei
    a veniturilor, explică guvernatorul. Pe plan extern, relevante rămân riscurile
    legate de creşterea economică în zona euro, induse de incertitudinile politice
    asociate calendarului electoral al anului 2017 şi negocierilor pentru Brexit,
    de divergenţa conduitei politicilor monetare ale principalelor bănci centrale
    din lume, precum şi de problemele sistemului bancar european.

    Tot în domeniul economic este de menţionat
    iniţiativa recentă a decidenţilor de la Bucureşti de a înfiinţa Fondul Suveran
    de Dezvoltare şi Investiţii, care va avea drept scop dezvoltarea şi finanţarea
    proiectelor de investiţii rentabile şi sustenabile, cu o valoare de peste zece
    miliarde de euro.

    Pe de altă parte, Ministerul
    Finanţelor de la Bucureşti lucrează la un nou Cod Economic al României, care va
    grupa principalele prevederi legislative în domeniu. Noul ansamblu legislativ
    va grupa codurile Fiscal şi de Procedură Fiscală, Legea înfiinţării
    societăţilor comerciale şi pe cea privind combaterea evaziunii fiscale şi este
    elaborat, susţine Ministerul de Finanţe, în colaborare cu mediul de afaceri.
    Adoptarea lui este programată la sfârşitul lunii aprilie şi vizează gruparea
    legilor din acest domeniu sub o formă mult mai uşor de înţeles.

  • Jurnal românesc – 09.02.2017

    Jurnal românesc – 09.02.2017

    Eurodeputatul
    român Siegfried Mureşan (PPE/ PMP), negociator-şef (raportor) din partea
    Parlamentului European pentru bugetul UE din 2018, a prezentat, joi, în Comisia
    pentru bugete a Legislativului comunitar, obiectivele politice în materie
    bugetară ale Parlamentului pentru anul viitor. El a declarat că principalele
    priorităţi pentru bugetul Uniunii trebuie să rămână şi în 2018 creşterea
    economică, locurile de muncă şi siguranţa cetăţenilor europeni. Mureşan a spus ca vor fi finanţate din
    bugetul UE investiţii în infrastructură,
    cercetare, inovare, IMM-uri, deoarece acestea sunt principalele domenii care
    generează locuri de muncă. Uniunea Europeană va trebui să continue alocările
    financiare pentru soluţionarea crizei refugiaţilor şi pentru creşterea
    siguranţei cetăţenilor europeni. Experienţa ne arată că este mult mai ieftin şi
    mai eficient să investim în ţările de origine ale migranţilor şi în ţările de
    tranzit; dacă îmbunătăţim situaţia în tarile din vecinătatea Uniunii, acei
    oameni nu vor mai fi nevoiţi să plece spre Europa    , a declarat deputatul
    european Siegfried Mureşan. O altă prioritate bugetară este să continuăm să
    sprijinim sectorul agricol european, întrucât acesta contribuie în mod decisiv
    la asigurarea securităţii noastre alimentare.     El a vorbit şi despre alocarea de
    fonduri suplimentare statelor din vecinătatea sudică şi estică, mai ales celor
    care implementează acorduri de asociere cu UE, precum Republica Moldova,
    Georgia şi Ucraina. Scopul e acela de a continua implementarea reformelor
    prevăzute în aceste acorduri pe care guvernele lor şi le-au asumat, şi de care
    cetăţenii acestor state au mare nevoie, pentru a se transforma în economii cât
    mai competitive şi a întări statul de drept.




    Banca
    Naţională a României a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru finalul
    acestui an, cu 0,4 puncte procentuale, la 1,7%, a anunţat, joi, guvernatorul
    Băncii Centrale, Mugur Isărescu. Pentru
    sfârşitul anului viitor, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,4%, cu 0,2
    puncte procentuale peste prognoza precedentă. BNR anunţă că rata anuală a
    inflaţiei ar putea reveni în teritoriu pozitiv în primul trimestru din acest
    an, pe fondul epuizării impactului reducerii TVA la 20%.




    Bursa de
    Valori Bucureşti a lansat Made în Romania, un proiect de promovare şi îndrumare a
    companiilor cu potenţial de creştere în ţara noastră. Prin intermediul acestui program, BVB si partenerii săi
    vor sprijini cele 15 companii selectate prin intermediul unor programe de
    pregătire în domenii legate de marcă, tehnici de vânzare şi marketing,
    dezvoltarea de produse, consultanţă în management, alternative de finanţare,
    raportare financiară, relaţia cu investitorii sau procesul de listare la bursă.
    Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, Lucian Anghel, susţine că proiectul
    îşi propune să identifice viitoare motoare de creştere pentru economia
    românească. Potrivit acestuia, cei 15
    candidaţi finali vor fi anunţaţi până la sfârşitul lunii martie. Un juriu special
    va alege 14 companii care vor beneficia de avantajele oferite de acest program,
    iar cea de-a 15-a va fi desemnată prin votul publicului..




    Agenţia
    Naţională de Administrare Fiscală a declanşat recent Operaţiunea Scut
    2017 de combatere a traficului
    ilicit de ţigarete la frontierele Uniunii Europene. Potrivit unui comunicat al
    ANAF, au fost intensificate controalele la graniţă, dar şi în trafic, pieţe sau
    târguri, verificările fiind făcute inclusiv cu echipe canine. Tinta operaţiunii
    o constituie reducerea traficului ilicit cu ţigarete până la nivelul mediei din
    Uniunea Europeană. Piaţa neagră a ţigaretelor în România a înregistrat în
    2016 un nivel mediu de 16,8%, cel mai
    ridicat din ultimii 5 ani, conform unui studiu realizat de o companie de
    cercetare a pieţei. Comerţul ilegal cu ţigarete nu înseamnă doar pierderi
    semnificative la bugetul de stat, dar şi
    o impulsionare a fenomenului de crimă organizată, susţin reprezentanţii
    ANAF .În 2016, statul român a pierdut
    circa 672 milioane de euro.

  • Conversia creditelor în franci elveţieni – neconstituţională

    Conversia creditelor în franci elveţieni – neconstituţională

    Legea conversiei creditelor în franci elveţieni la
    cursul valabil în momentul semnării contractului de împrumut este
    neconstituţională, a decis, marţi, Curtea Constituţională de la Bucureşti. Preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, a precizat că
    cel mai important aspect care a fost luat în considerare este încălcarea gravă
    a principiului bicameralismului. Valer Dorneanu: Faptul că a doua cameră, a Deputaţilor,
    este decizională nu înseamnă că poate să adopte legea într-un mod propriu
    pentru că trebuie să ţină cont şi de expresia textelor pe care le-au adoptat
    cei din prima cameră, Senatul. De asemenea, s-a considerat că soluţia pe care a
    adoptat-o Camera Deputaţilor, de reconversie la data încheierii contractelor
    este greşită şi nu corespunde niciunor directive europene.

    CCR a amânat
    decizia de două ori, pentru a examina mai profund problema.

    În octombrie 2016, Camera
    Deputaţilor decidea, prin proiect de lege, ca această conversie în lei, a
    creditelor contractate în franci elveţieni, să se facă la cursul de la data încheierii contractului. Legea a fost
    atacată imediat la Curtea Constituţională de fostul Guvern, iar Dacian
    Cioloş, premier tehnocrat la acea dată, a precizat că Executivul a făcut-o
    pentru clarificări, nu pentru că este împotriva ei.

    Conform datelor BNR, în ianuarie
    2015 existau peste 65 de mii de persoane care aveau credite în franci elveţieni,
    dintre care aproape
    jumătate au solicitat, până în iunie, conversia sau restructurarea
    împrumuturilor. Toţi cei care au decis să ia credite în franci elveţieni au constatat atunci
    că au ratele dublate din cauza fluctuaţiilor de schimb valutar. La ora actuală,
    cursul francului este de circa 4,2 lei, faţă de 2 – 2,5 lei în perioada
    2007-2008, când s-au acordat cele mai multe împrumuturi în această valută, mult
    mai atractive prin dobânda redusă faţă de cele în dolari sau euro.

  • Jurnal românesc – 06.01.2017

    Jurnal românesc – 06.01.2017

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a afirmat vineri că o lege a amnistiei şi graţierii ar fi o
    catastrofă pentru democraţia românească, arătând că se va opune în cazul unui
    astfel de act normativ. Declaraţia survine la o zi dupa ce şeful
    statului s-a declarat indignat de actiunea Avocatului Poporului prin care
    acesta a contestat la Curtea Constitutională legea care stipulează că membrii Guvernului pot fi doar persoanele fără
    condamnări penale şi incompatibilităţi. Sesizarea a fost făcută după ce preşedintele
    Camerei Deputaţilor şi liderul PSD, Liviu Dragnea, nu a putut fi desemnat în funcţia de premier, chiar dacă partidul pe care îl
    conduce a câştigat detaşat alegerile din decembrie. Dragnea a fost condamnat în 2016 la doi ani de închisoare cu
    suspendare în dosarul fraudării votului la referendumul din 2012 de demitere a
    fostului preşedinte Traian Băsescu.


    Camera Deputaţilor de la Bucureşti a
    adoptat, joi, două modificări ale Codului Fiscal. Este vorba de eliminarea
    contribuţiei la asigurările de sănătate pentru toţi pensionarii şi scutirea de
    impozitul pe venit pentru toate pensiile de sub 2.000 de lei (450 de euro). Proiectul
    a fost adoptat cu 207 voturi pentru si 29 împotrivă.
    Camera Deputatilor este for decizional.


    Restanţele
    la creditele mai mari de 20.000 de lei acordate de bănci clienţilor au crescut
    cu peste 2% în noiembrie 2016 faţă de octombrie, până la 25,7 miliarde lei,
    potrivit datelor Centralei Riscului de Credit din cadrul BNR, publicate joi. Aceste restanţe reprezentau, în
    noiembrie, 9% din totalul sumelor datorate de clienţi băncilor, informează
    Agerpres. Din suma totală a restanţelor, 89,6%, respectiv 23 miliarde de lei,
    sunt credite neplătite de peste un an.




    Ministerul
    Culturii a trimis miercuri la UNESCO dosarul Peisajul Cultural Minier
    Roşia Montană. Decizia finală privind includerea în Lista Patrimoniului
    Mondial UNESCO a Roşiei Montane aparţine exclusiv Comitetului Patrimoniului
    Mondial, în baza evaluării dosarului depus. Potrivit calendarului fixat, în
    perioada februarie – august va avea loc evaluarea tehnică a dosarului, în
    septembrie este programată o vizită de evaluare pe teren a peisajului cultural
    nominalizat. O decizie privind înscrierea Roşiei Montane în
    patrimoniul UNESCO ar putea fi luată în iulie 2018. În
    prezent, România are şase poziţii culturale şi una naturală în Lista
    Patrimoniului Mondial UNESCO: Bisericile cu pictură exterioară din Moldova, Mănăstirea
    Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetăţile dacice din
    Munţii Orăştiei, Centrul istoric al Sighişoarei, Bisericile de lemn din
    Maramureş şi Delta Dunării.




    Singura biserică de gheaţă din România va
    fi gata pe 27 ianuarie, la Bâlea Lac, când aici va avea loc o slujbă de
    sfinţire oficiată de câţiva preoţi de la mai multe culte. În paralel, lucrează
    şi la construcţia unor iglu-uri, în vecinătatea Hotelului de Gheaţă. Turiştii
    pot trăi experienţe unice la Bâlea Lac, fie că se cazează sau iau masa în
    Hotelul de Gheaţă, prevăzut şi cu un restaurant de gheaţă, fie că vor putea
    beneficia de slujbe de cununie şi botez într-o biserică de gheaţă. Accesul în
    zona turistică Bâlea Lac se poate face doar cu telecabina, de la Bâlea Cascadă.
    Un drum dus-întors pe cablu costă 60 de lei de persoană.

  • Jurnal românesc – 30.12.2016

    Jurnal românesc – 30.12.2016

    Guvernul a aprobat un mecanism de restituire a donaţiilor pentru
    cumpărarea operei de artă Cuminţenia Pământului, a lui Constantin Brâncuşi,
    inclusiv pentru cele făcute prin intermediul companiilor de telefonie mobilă. Pentru
    restituirea sumelor încasate din SMS-uri şi din numerele liniilor de telefonie
    fixă, Ministerul Culturii va încheia acorduri scrise cu cei patru operatori de
    telefonie mobilă care au participat la strângerea de fonduri. În cazul sumelor
    de bani provenind din SMS-uri şi din numerele liniilor de telefonie fixă
    neîncasate până la data de 31 ianuarie, nu vor mai fi transferate către
    Ministerul Culturii urmând să fie returnate către donatori direct de către
    operatorii de telefonie mobilă. În cazul donatorilor care nu pot fi identificaţi se prevede
    posibilitatea ca aceştia să depună până la 31 octombrie 2017 o cerere la
    Ministerul Culturii. Persoanele fizice sau juridice care nu doresc să li se
    restituie donaţiile trebuie să îşi exprime opţiunea în scris către Ministerul
    Culturii, până la data de 31 martie.


    Carburanții s-au scumpit cu 5% în ultima lună. Dolarul american a
    atins noi maxime istorice în decembrie. Creşterea dolarului, dar şi a barilului
    de petrol pe pieţele externe influenţează deja şi preţul carburanţilor din
    România. Rezerva Federală a Statelor Unite a anunţat majorarea dobânzilor de
    politică monetară pentru prima dată în 2016 şi pentru a doua oară în ultimii
    nouă ani. Scumpirile ar putea fi compensate de eliminarea supraaccizei de 7
    eurocenti de la 1 ianuarie. Potrivit specialiştilor, asta ar putea duce la o
    scădere a preţurilor la pompă cu aproximativ 30 de bani. România este printre
    ţările europene cu cele mai mici preţuri pentru benzină, cu 1,13 euro pe litru.
    Înaintea noastră mai sunt şase ţări în care benzina costă mai puţin. În ceea ce
    priveşte motorina, în 11 ţări preţul la pompă este mai mic decât la noi.


    Banca Națională propune radierea a aproape jumătate din firme. BNR
    constată că 45% din firmele din România au un nivel al capitalului sub pragul
    minim reglementat și că acestea ar fi folosite în scopul autogospodăririi
    acționarilor și nu pentru a crea tracțiune în economie. Aceste companii care
    nu sunt viabile din punct de vedere economic și generează risc ar trebui
    radiate de către stat – consideră BNR. Firmele din România se confruntă cu o
    lipsă acută de capital, fiind finanțate mai ales din datorii, care depășesc de
    2,1 ori aportul acționarilor, peste pragul de 2, considerat critic de BNR. Pe
    lângă că sunt decapitalizate, firmele din România mai sunt și puține, 22 la
    1.000 de locuitori, cel mai scăzut nivel din Europa, unde media este dublă.


    Deficitul bugetar a urcat după primele 11 luni ale anului la 5,5
    miliarde de lei, de la 1,3 miliarde de lei în octombrie, arată datele publicate
    de Ministerul Finanţelor. Deficitul reprezintă 0,7% din PIB, cu mult sub
    nivelul programat pentru întregul an. Bugetul general consolidat cuprinde atât
    bugetul de stat, din care se fac cheltuielile curente ale statului, cât şi
    bugetele sociale, categorie în care intră bugetul pensiilor publice şi cel de
    şomaj. Pentru întregul an, deficitul bugetar este estimat la circa 21 miliarde
    de lei, echivalent cu 2,8% din PIB.


    De la 1 ianuarie 2017 va intra în vigoare taxa pentru depozitarea
    deşeurilor la groapa de gunoi, în valoare de 80 de lei/tonă, a anunţat
    ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer. Potrivit acesteia, multe autorităţi
    au solicitat o eşalonare pe mai mulţi ani a plăţii acestei taxe, pentru că nu
    au asigurată infrastructura, adică taxa să crească gradual la 80 de lei/tonă.
    Însă, declară ministrul român, această taxă trebuia introdusă acum cinci ani,
    iar 2017 este ultimul an până la care UE mai permite României să prelungească
    termenul.

  • Jurnal românesc – 21.12.2016

    Jurnal românesc – 21.12.2016

    Ministerul de Externe a anunţat inaugurarea a două centre de
    informare ale României, la Bălţi, în Republica Moldova, respectiv Ismail, în
    Ucraina. Centrul de la Ismail a fost inaugurat marţi. Înfiinţat în baza
    protocolului semnat între MAE şi Universitatea Umanistă de Stat din Ismail,
    Centrul de Informare al României este primul centru de acest fel din cadrul
    universităţii ucrainene. Centrul de la Bălţi, din Republica Moldova, a fost
    inaugurat pe 15 decembrie, proiectul fiind finanţat de Departamentul Politici
    pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE, în baza unui protocol
    semnat între minister şi Universitatea Alecu Russo din Bălţi. Obiectivul
    centrelor de informare este de a contribui în mod semnificativ la procesul de
    extindere a prezenţei limbii române în regiune şi de promovare a culturii şi
    civilizaţiei româneşti în zonele din jurul graniţelor ţării unde trăiesc
    comunităţi importante de români. Principalele domenii de activitate vizează
    realizarea de proiecte şi programe de perfecţionare în limba română, ateliere
    tematice în domeniul istoriei, geografiei şi civilizaţiei româneşti, sesiuni de
    formare şi familiarizare cu tematici ale Uniunii Europene, precum şi dezbateri
    pe teme de actualitate românească. Accesul va fi gratuit pentru toţi cei
    interesaţi de activităţile desfăşurate.




    Şeful Departamentului
    pentru Situaţii de Urgenţă, secretarul de stat Raed Arafat, atenţionează că
    este extrem de periculos că unele persoane publice susţin că nu ar trebui
    vaccinaţi copiii, menţionând totodată că cel mai grav ar fi revenirea unor boli
    care au fost eradicate datorită campaniilor de vaccinare. El a precizat că, din
    cauza refuzului părinţilor de a-şi vaccina copiii, a început să reapară
    poliomielita, boală ce a fost eradicată prin vaccinare. Potrivit lui Raed
    Arafat, vaccinarea copiilor este ”vitală”, iar aceştia nu trebuie condamnaţi
    la moarte sau la mutilare.




    Firmele mici şi mijlocii din Romania nu au o problemă cu accesul la
    finanţare, crede Banca Naţională a României, arătând că peste 80% dintre
    IMM-urile active din ţară nu au luat niciodată bani cu împrumut de la bănci. Pe
    de altă parte, băncile au continuat să atragă clienţi noi, prin creditarea de
    firme care nu au accesat credite în ultimii doi ani şi, într-o mai mică măsură,
    prin finanţarea companiilor înfiinţate recent. În primele nouă luni ale anului,
    au fost împrumutate circa 9.200 de firme noi, care au atras un volum de
    finanţare de aproximativ 3 miliarde de lei. O proporţie semnificativă din sumele
    acordate de bănci firmelor noi pe piaţa creditului s-a îndreptat către firmele
    din sectorul construcţii şi imobiliar.





    Autorităţile locale
    vor putea ridica maşinile parcate neregulamentar pe carosabil, după 30 de zile
    de la publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern adoptate săptămâna
    trecută, deci după 20 ianuarie, potrivit actului normativ. Totuşi, primarii
    spun că au nevoie de mai mult timp pentru aplicare. În plus, sunt administraţii
    locale care nu doresc să ridice maşinile parcate neregulamentar pe carosabil.
    Reprezentanţii Poliţiei spun că ridicarea maşinilor se va face când fiecare
    Primărie va avea un serviciu de ridicări. Faţă de anii trecuţi, noutatea este
    că ridicarea maşinilor va fi solicitată de Poliţia Rutieră, care va chema firma
    care ridică maşinile să pună în practică decizia. Vehiculul ridicat se
    restituie după ce se face dovada achitării tarifului aferent operaţiunilor
    efectuate, în baza documentelor care atestă proprietatea sau deţinerea legală a
    acestuia. Programul de restituire a vehiculelor depozitate în spaţiile special
    amenajate se asigură prin serviciu continuu, pe durata a 24 de ore.

  • Starea economiei româneşti

    Starea economiei româneşti

    România are o evoluţie macroeconomică bună, însă riscurile la adresa
    stabilităţii financiare rămân semnificative. În aceste condiţii, este esenţială
    o conduită prudentă a mixului de politici economice. Informaţiile sunt cuprinse
    în raportul asupra stabilităţii financiare prezentat de viceguvernatorul Băncii Naţionale a României,
    Liviu Voinea. Principalul risc ţine
    de posibilitatea deteriorării rapide a încrederii investitorilor în economiile
    emergente. Însă există şi alte riscuri – cadrul incert şi impredictibil în domeniul
    financiar bancar, incertitudinile privind construcţia bugetară şi cele legate
    de spaţiul comunitar.

    Liviu Voinea: România
    este într-o situaţie macroeconomică favorabilă, iar riscurile s-au diminuat,
    dar ele rămân semnificative şi din acest motiv este importantă o conduită
    prudentă a ministrului de politici macroeconomice. În ce privşte sectorul
    bancar, acesta are capacitatea de a gestiona evoluţii nefavorabile. Rata
    solvabilităţii a rămas la un nivel ridicat, aproape de 19% în septembrie 2016,
    profitabilitatea s-a consolidat, lichiditatea nu reprezintă o constrângere
    pentru bănci – toate acestea pe fondul menţinerii unui grad de acoperire cu
    provizioane peste valoarea medie din UE.

    Potrivit oficialului BNR, economia românească a înregistrat în
    ultima perioadă una dintre cele mai mari rate de creştere la nivel european. Liviu Voinea a explicat că dinamica pozitivă a economiei
    este sustenabilă, deoarece majoritatea excedentului de cerere din perioada
    2011-2016 a fost acoperit de oferta internă.

    O altă concluzie a raportului
    este că riscul privind instabilitatea legislativă din domeniul financiar-bancar
    a scăzut în intensitate în urma deciziei Curţii Constituţionale a României
    privind Legea dării în plată. În luna aprilie,
    iniţiativele legislative pe marginea dării în plată şi a conversiei creditelor
    în franci elveţieni erau considerate un risc sever.

    Liviu Voinea: Pentru
    bănci, pierderile vor fi eşalonate pe mai mulţi ani, în urma deciziei Curţii
    Constituţionale, iar câtă vreme deciziile vor fi individuale, cele două legi,
    în ansamblul lor, nu mai pot fi considerate evenimente cauzatoare de pierderi
    la momentul aprobării acestora, în înţelesul regulamentelor europene privind
    provizioanele.

    Conform Legii dării în plată, cei care nu-şi mai pot plăti datoriile către bancă, în cazul unui credit
    ipotecar sau imobiliar
    de maximum 250.000 de euro, pot
    renunţa definitiv la
    plata ratelor,dar şi la
    dreptul de proprietate asupra bunului respectiv. În ceea ce
    priveşte crediele în franci elveţieni, acestea pot fi plătite în lei, la cursul
    de schimb de la data încheierii contractului.

  • Jurnal românesc – 18.11.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 18.11.2016 UPDATE

    Leul s-a depreciat, din nou, vineri, în raport
    cu dolarul american, marcând, astfel, încă un record negativ. Banca
    Naţională a României a anunţat, după şedinţa de tranzacţionare interbancară, că
    un dolar american a fost cotat la 4,25 lei. Analiştii economici susţin că
    evoluţia monedei americane pe plan mondial va genera inclusiv o scumpire a
    importurilor României din afara Uniunii Europene, între care şi carburanţii.
    Iată şi restul cotaţiilor leului faţă de alte valute anunţate, vineri, de BNR:
    4,51 lei pentru un euro, 4,21 lei pentru un franc elveţian şi 5,27 lei pentru o
    liră sterlină.


    Hotărârea de
    guvern privind noile tarife maxime ale RCA, care nu vor putea fi majorate de
    firmele de asigurare timp de şase luni, a intrat în vigoare din 18 noiembrie.
    Dacă nu vor respecta această prevedere, firmele de asigurări riscă amenzi de
    până la 50.000 de lei. Potrivit HG, cea mai mică poliţă RCA pentru un
    autoturism va fi de 541 de lei pe an, iar cea mai mare de 3.087 de lei. Tinerii
    cu maşini puternice vor plăti cele mai scumpe poliţe de asigurare RCA, iar
    persoanele de peste 60 de ani, care conduc maşini cu capacitate cilindrică
    cuprinsă între 1,2 şi 1,4 litri, cele mai mici poliţe. Asiguratorii spun că vor
    înregistra pierderi şi ameninţă că, după ce vor trece cele şase luni în care
    tarifele sunt plafonate, preţurile vor creşte din nou. Firmele de asigurare
    consideră că plafonarea tarifelor la RCA este ilegală şi au făcut deja plângeri
    la Comisia Europeană.


    Programul Prima
    Casă va mai dura cinci ani, a anunţat ministrul Finanţelor, Anca Dragu. Ne-am
    gândit că programul trebuie să fie multi-anual, nu ca până acum, pentru a avea
    o predictibilitate – a adăugat oficialul. Potrivit
    acestuia, toţi cei interesaţi trebuie să aibă posibilitatea să-şi facă un plan
    pe termen mediu, să poată conta pe acest tip de program pe o anumită perioadă.
    În total, de la lansarea Programului, în 2009, şi până la finalul lui august
    2016, au fost acordate peste 197 de mii de garanţii în valoare totală de 16,9
    miliarde de lei. El constă într-o garanţie a statului, pentru un credit de
    57.000 de euro maximum. Avansul pentru locuinţă este de 5% din credit. Durata
    maximă de rambursare a creditului este de 30 de ani. În acest moment, rata de
    neplată de către beneficiarii programului Prima Casă este infimă, de 0,3%.


    Micuţa oşeancă Isabella Ionescu a fost
    declarată câştigătoarea categoriei de vârstă 10 ani a celei de-a XXX-a ediţii a
    concursului Miss International Model, organizat la Toronto, în Canada. Deşi
    este stabilită în Canada din 1995, familia Isabellei păstrează şi promovează cu
    consecvenţă obiceiurile şi portul tradiţional din Ţara Oaşului. Regulamentul
    concursului prevede că fiecare concurentă să reprezinte o ţară. Deşi Isabella
    s-a născut în Canada, mama ei, Mariana Luminiţa Ionescu, din comuna sătmăreană
    Călineşti, a ales ca Isabella să reprezinte România, respectiv Ţara Oaşului.
    Îmbrăcată în port tradiţional oşenesc, Isabella i-a impresionat nu doar pe
    membrii juriului, ci şi pe spectatorii concursului, care au dorit să-i atingă
    costumul, i-au adresat întrebări şi s-au fotografiat cu ea.

  • Jurnal românesc – 27.10.2016

    Jurnal românesc – 27.10.2016

    Banca Naţionala a României a lansat LeulRomanesc, o aplicaţie pentru dispozitive mobile având ca scop o mai bună cunoaştere a bancnotelor şi monedelor româneşti în mediul online. Prin aceasta, utilizatorii pot descoperi elementele de siguranţă şi design ale bancnotelor. Aplicaţia LeulRomânesc,disponibilă în română şi engleză, este gratuită şi se adresează publicului larg, utilizator de dispozitive mobile şi turiştilor străini care interacţionează pentru prima oara cu lei.

    Incertitudinea
    legată de viitor în contextul Brexit, situaţiile de exploatare a unor muncitori români care lucrează în Marea Britanie, abuzurile
    făcute de angajatori, care pot ajunge până la
    lipsirea de libertate, lipsa de onestitate a anumitor firme de recrutare din
    România sunt câteva teme discutate, la Londra, de o delegaţie a Comisiei
    pentru comunităţile de români din afara graniţelor din Camera Deputaţilor.
    Din delegaţie au făcut parte
    Mircea Lubanovici – preşedintele comisiei, Mircea Dolha
    – vicepreşedinte şi Aurelian Mihai -
    membru. În cadrul dialogului cu
    Sorin-Dan
    Mihalache, ambasadorul României la Londra precum şi al
    întâlnirilor cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti a fost relevată contribuţia diasporei româneşti la imaginea
    României în lume precum şi importanţa păstrării identităţii româneşti şi a
    legăturilor cu ţara de origine. De asemenea, discuţiile au abordat probleme cu care se confruntă familiile de români din Marea Britanie,
    ai căror copii fie au fost luaţi de serviciile sociale britanice şi dati
    spre adopţie, fie sunt în atenţia acestor servicii.




    Ca regizor, actor şi profesor de
    artă dramatică, aţi dat viaţă unor spectacole de o uimitoare forţă artistică.
    Aţi educat numeroase generaţii în spiritul dragostei pentru
    teatru ca loc privilegiat
    al autenticităţii umane – a afirmat
    preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis la ceremonia de
    decorare cu Ordinul Naţional Steaua României a
    regizorului Alexander Hausvater. În
    replică, regizorul a spus că este foarte important că preşedintele României, care provine dintr-o
    familie de saşi, dă un premiu cuiva care provine dintr-o familie
    evreiască, plecat mult timp în Israel şi
    în Canada şi apoi întors în România. Au mai fost decoraţi regizorul Radu Afrim, actorii
    Constantin Cojocaru, Marius Manole şi Sorin Leoveanu, dansatoarea Cătălina Ştefănescu şi revista Timpul.




    Proiectul digital RO-NET prin
    care aproape 800 de comune din ţară vor avea internet de mare viteză a primit o
    nouă finanţare europeană de peste 45 de milioane de euro. Comisarul pentru
    politică regională, Corina Creţu, a aprobat cea de-a
    doua fază a planului care urmăreşte extinderea accesului la reţeaua de internet
    de bandă largă şi reducerea decalajelor dintre sate şi oraşe. Se aşteaptă ca
    400 de mii locuitori şi peste 10 mii de companii şi instituţii publice să
    beneficieze de acest proiect.




    Guvernul a decis acordarea
    cetăţeniei române sportivilor de înaltă performanţă Walker Ashley Janeen şi Simone Tempestini, care
    va permite includerea lor în lotul naţional feminin de baschet, respectiv
    în lotul naţional de automobilism.Potrivit modificărilor adoptate anul trecut,
    cetăţenii străini sau persoanele fără cetăţenie care au contribuit în mod
    semnificativ la promovarea culturii, civilizaţiei şi
    spiritualităţii
    româneşti sau care
    ar putea contribui la promovarea imaginii României prin performanţe
    deosebite în domeniul sportului pot dobândi cetăţenia română în
    condiţii mai uşoare.


  • Controverses relatives à la conversion des crédits en francs suisses

    Controverses relatives à la conversion des crédits en francs suisses

    Nombre de Roumains qui avaient contracté des prêts en francs suisses pendant le boom économique de la seconde moitié des années 2000 ont vu leurs mensualités doubler en janvier 2015, après le passage au franc fort. A présent, un franc suisse vaut 4 lei et 15 bani alors qu’en 2007 – 2008, au moment de l’octroi de la vaste majorité de ces prêts, celui-ci était échangé contre 2 lei – 2 lei et cinquante bani. Mardi, la Chambre de députés, en tant que chambre décisionnelle, a adopté à l’unanimité la loi de la conversion en devise nationale de tous les prêts en francs suisses, au taux de change du moment de l’octroi du crédit.

    Au début, ce projet de loi était censé avoir un impact social majeur, puisqu’il concernait exclusivement les personnes aux revenus modestes, qui ne pouvaient plus rembourser leurs mensualités. Par la suite, le seuil d’endettement du bénéficiaire d’au moins 50%, la limite maximale de 250 mille francs suisses et d’autres éléments importants ont été éliminés du texte. Dans sa nouvelle version, cette loi sert aussi aux personnes ayant emprunté d’importantes sommes d’argent et qui ont les moyens de rembourser leurs prêts.

    Le leader du Parti social-démocrate, Liviu Dragnea a souligné que la décision de la Chambre des Députés vise à réparer une injustice et que c’est au banques de revoir leur attitude envers les clients : « Nous ne pouvons pas rester impassibles devant l’attitude des banques qui veulent obtenir des profits à tout prix. Je crois qu’il faut arriver à un équilibre dans la gestion des risques entre la banque et le client », a déclaré Liviu Dragnea.

    Le député libéral, Daniel Zamfir a souligné pour sa part que la loi n’assurait pas une protection sociale, mais qu’elle essayait de rendre justice aux Roumains dans leur relation avec les banques.« D’un côté cette loi vient réparer l’injustice faite à ces personnes, mais elle a aussi des effets de sanction envers les banques qui s’étaient permises d’accorder ce genre de crédits d’une manière tout à fait irresponsable » a expliqué Daniel Zamfir.

    Désormais, la loi attend d’être promulguée par le président Klaus Iohannis, qui a fait savoir qu’il demandera l’avis des experts du domaine : « Aux côtés de mon équipe, nous allons analyser la loi, avant de demander aussi l’opinion des autres parties impliquées. Pour ce qui est de la conversion des francs suisses, nous allons certainement demander l’opinion des professionnels du système bancaire, afin de réaliser une analyse complète et d’exprimer une opinion à ce sujet » a réagi Klaus Iohannis.

    Pour la Banque centrale de Roumanie, la loi votée mardi par les députés serait discriminatoire, puisqu’elle favorise les quelques 50 mille Roumains qui remboursent des crédits en francs suisses. L’acte normatif pourrait constituer aussi un précédent dangereux, car les Roumains ayant contracté des prêts en euros, beaucoup plus nombreux, pourraient eux-aussi demander des mesures similaires, ce qui mettrait le système bancaire roumain devant des risques majeurs.

    Selon la Banque nationale de Roumanie, suite à la conversion des crédits en francs suisses, deux banques roumaines arriveraient en-dessous du seuil minimum de solvabilité, tandis que six autres banques pourraient de se voir placer dans une catégorie à risque. Ce qui plus est, le gouverneur de la Banque centrale, Mugur Isarescu, met aussi en cause les courants populistes qui proposent des solutions enthousiasmantes à court terme pour leurs bénéficiaires, mais qui pourraient avoir des coûts économiques importants à moyen et long terme. Aux yeux de M Isarescu, le principal risque de l’adoption de lois similaires, c’est de rendre superflue la discipline contractuelle.

  • Controverse privind conversia creditelor în franci elveţieni

    Controverse privind conversia creditelor în franci elveţieni

    Mulţi români care au decis să ia credite în
    franci elveţieni s-au trezit peste noapte, în ianuarie 2015, cu ratele dublate
    exclusiv din cauza fluctuaţiilor de schimb valutar.

    La ora actuală, cursul francului este
    de circa 4,15 lei, faţă de 2 – 2,5 lei în perioada 2007-2008, când s-au acordat
    cele mai multe împrumuturi în această valută. Or, marţi, Camera Deputaţilor -
    for decizional – a adoptat, în unanimitate, legea conversiei în monedă
    naţională, la cursul din momentul împrumutului, a creditelor în franci
    elveţieni. Iniţial, s-a dorit ca proiectul de lege să aibă impact social, fiind
    menit să ii ajute pe cei cu venituri mici, care nu mai fac faţă ratelor la
    bancă. Însă din lege au fost eliminate prevederile privind gradul de îndatorare
    de 50% şi pragul de 250.000 de franci elveţieni. Aşa încât de actualul act
    normativ pot beneficia şi cei care au
    luat împrumuturi foarte mari şi care nu au probleme cu ratele.

    Liderul PSD,
    Liviu Dragnea, a subliniat că decizia Camerei Deputaţilor repară o nedreptate
    şi că băncile ar trebui să-şi regândească abordarea în relaţiile cu clienţii: Nu suntem dispuşi să stăm indiferenţi la atitudinea «profit cu orice
    preţ». Cred că trebuie să fie un echilibru în asumarea riscului între bancă şi
    client.

    Deputatul liberal, Daniel Zamfir, a precizat, la rândul său, că
    legea nu asigură protecţie socială, ci are rolul de a face dreptate: Legea aceasta, pe de o parte, repară nedreptatea făcută acestor oameni,
    dar are şi un efect de sancţiune pentru acele bănci care şi-au permis să acorde
    într-un mod cu totul iresponsabil acest tip de credit.

    Legea mai trebuie
    promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, care a declarat că o va analiza, în
    prealabil, cu experţi din domeniu: Împreună cu echipa mea, vom analiza, vom
    cere opinia şi celorlalte părţi implicate, când vorbim despre conversia
    francilor cu siguranţă voi cere din zona bancară o opinie şi în momentul în
    care avem o analiză completă, pe care o considerăm corectă, voi face aprecieri.


    Banca Naţională a României este de părere că legea votată, marţi, de deputaţi e
    discriminatorie, pentru că îi favorizează numai pe cei aproximativ 50.000 de
    români cu credite în franci. Actul normativ ar putea crea un precedent
    periculos, pentru că, de pildă, românii cu credite în euro, mult mai numeroşi,
    ar putea cere şi ei să beneficieze de aceleaşi drepturi, ceea ce ar crea
    probleme majore sistemului bancar.


    Potrivit BNR, o conversie din franci în lei
    ar duce două bănci sub solvabilitatea minimă, iar şase vor fi sub nivelul
    prudenţial. În plus, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, vorbeşte de
    curente populiste ale căror soluţii pot genera euforie în rândul beneficiarilor
    pe termen scurt, dar costuri economice deloc neglijabile pentru societate pe
    termen mediu şi lung. Principalul risc, în viziunea lui Mugur Isărescu, este
    disciplina contractuală care, prin legi de natură similară, ar putea deveni
    irelevantă.