La Santé fait la Une de la presse nationale en ce début de semaine. Les quotidiens évoquent aussi des médicaments communs que les jeunes utilisent pour se droguer, de la vitesse des trains en Roumanie et d’un projet inédit qui vise à éradiquer la pauvreté.
Vă invităm astăzi în cel mai
nord-estic municipiu al României, Botoşani. Şi asta şi pentru a scăpa de
aglomeraţia zonelor turistice tradiţionale, dar şi pentru a descoperi un loc
încărcat de istorie, o zonă multiculturală, în care români, armeni, evrei,
lipoveni şi ţigani locuiesc cu mândrie, de secole.
Parfumul oraşului vechi poate fi
simţit şi astăzi, ne-a spus Florentina Gherghiţă, director al Centrului
naţional de informare şi promovare turistică Botoşani, care ne-a propus câteva
repere ale unei vizite: Putem să începem cu cea mai veche biserică
armenească din Europa, din 1350. Avem biserici şi o mănăstire, de pe vremea lui
Ştefan cel Mare, avem locul unde s-a născut Mihai Eminescu şi biserica unde a
fost botezat, avem locurile în care mergea, cafeneaua, restaurantul, avem casa
memorială Nicolae Iorga. Avem un Muzeu etnografic deosebit, mai avem Fundaţia
Ştefan Luchian, acesta fiind născut tot în judeţul Botoşani, cu muzeografi
deosebiţi, precum şi un oraş care din 2012 a fost declarat ca un oraş verde,
foarte curat şi cu foarte multă verdeaţă şi care aşteaptă cât mai mulţi
vizitatori.
Centrul Vechi al oraşului este
grupează un număr mare de clădiri cu destinaţie comercială datând din secolele XVII – XVIII. Clădirile sunt
dispuse sub formă de L, iar faţadele
au forme arhitecturale din cele mai diverse, mai ales de factură apuseană,
prelucrate creator în forme tradiţionale,
specifice acestui tip de construcţii.
Curţile interioare prezintă
aranjamentul clasic al caselor de târgoveţi, cu galerii din stâlpi de lemn, balcoane din fier forjat si
geamlâcuri susţinute de console
de lemn profilate.
Şi cum în ultima vreme, Botoşaniul
şi-a propus să se dezvolte din punct de vedere turistic, 90% dintre clădirile
istorice din oraş au fost renovate, iar indicatoarele turistice au fost
refăcute, inclusiv cele către zonele mai îndepărtate din judeţ, după cum ne-a
spus interlocutoarea noastră.
Vizitat de armeni şi evrei aflaţi
în căutarea patrimoniului cultural, Botoşaniul a intrat şi în atenţia
vizitatorilor din SUA, Italia, Japonia. Dincolo de festivalurile de peste an,
de care turistul se poate bucura, Botoşaniul se pregăteşte de sărbătorile de
iarnă cu obiceiuri asemănătoare cu cele bucovinene. Ne spune cum îşi aşteaptă
Botoşaniul turiştii Florentina Gherghiţă, director al Centrului naţional de
informare şi promovare turistică Botoşani: Îi aşteptăm cu aceleaşi obiceiuri
care se aseamănă cu cele din Bucovina, iar de sărbători avem târg de
meşteşugari, târg cu produse tradiţionale, avem defilări cu cete, cu capra, cu
ursul, benzile care sunt la noi de Anul Nou, cu măştile vestite. Avem doi
meşteri foarte iscusiţi în judeţul Botoşani, care fac măşti. Pe lângă acestea
avem destule locuri de cazare, avem hoteluri de patru, de trei stele, avem
pensiuni de trei stele, deosebite, iar de la anul vom completa şi cu un parc
foarte mare de agrement de 48 de
hectare.
Cât despre bucate, aici este originea tochiturii
moldoveneşti şi a celebrelor plăcinte Poale în brâu, sarmalele au reţetă
diferită, specifică locului, iar ca mărci înregistrate, aici vă puteţi bucura
de cozonacul de Botoşani şi de un caşcaval originar din Botoşani, cu înveliş de
ceară.
HEAT The weather remains extremely hot in southern, central and eastern Romania in the following hours. A code orange alert for extreme heat will remain in place on Saturday for two counties in southern Romania, where temperatures are expected to soar to 39 degrees Celsius. Thunderstorms are expected in the country’s western regions on Saturday night with temperatures ranging between 30 and 38 degrees Celsius.
CONTAMINATED EGGS The European Commission announced on Friday that 15 EU countries, Romania included, as well as two non-EU countries, Switzerland and Hong Kong, are affected by the scandal caused by the eggs contaminated with a toxic substance known as fipronil. The Commission announced that in late September it would summon a meeting of the field ministers and national services of consumer protection for talks on the issue. Tensions mounted between Belgium, the Netherlands and Germany after fipronil, a toxic insecticide had been found in several batches of eggs. Millions of eggs have been withdrawn from European markets in order to avoid contamination. In Timis, western Romania, inspectors from the country’s Food Safety Agency on Thursday seized one ton of fipronil-contaminated liquid yolk imported from Germany.
PROJECT The Minister for the Romanians all over the World Andreea Pastarnac presented in Piatra Neamt, northeastern Romania on Friday a campaign she launched for the support of the Romanian workers abroad. At the end of 2016, the county of Neamt was ranking first in terms of citizens working abroad for a long period of time, 70 thousand, according to Radio Romania. The campaign targeting the Romanians abroad, starts with a pilot project that has already been implemented in the counties of Botosani and Suceava and will be extended to other regions. The largest communities of Romanians abroad are in Italy and Spain.
INFLATION The annual rate of inflation was 1.4% in July, up 0.85% as compared to the previous month, according to the National Institute for Statistics. The average consumer goods price rate in the last 12 months, August 2016- July 2017, as compared to the previous period stands at 0.1%. We recall that the National Bank of Romania has reviewed its forecast of inflation for the end of this year to 1.9%, as compared to its previous figure, of 1.6%. For the end of 2018, the National Bank estimates a rate of inflation of 3.2%, with an expected rate of 3.5% for early 2019.
Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, a lansat miercuri, la Botoșani, campania națională Informare acasă! Siguranță în lume, destinată românilor care doresc să muncească în străinătate. Cetățenii români vor fi informați în legătură cu siguranța la locul de muncă, riscurile unor boli profesionale, protecția față de abuz și exploatarea prin muncă sau orice alt tip, susținerea accesului nediscriminatoriu al lucrătorilor români pe piața muncii, precum și numerele de urgență în caz de necesitate.
Vrem să oferim un set de informații cât mai corect, credibil și accesibil, care să crească gradul de conștientizare a celor care vor să plece în străinătate cu privire la riscurile care pot apărea. Ministerul Românilor de Pretutindeni, recent creat, încearcă să coordoneze competențele tuturor celor patru ministere, astfel încât să încercăm să venim în sprijinul cetățenilor români aflați nu doar în situații de criză, dar și pe tot parcursul deciziei lor de a se regăsi pe piața muncii din Uniunea Europeană. (…) Obiectivul nostru este ca cetățenii să înțeleagă că se pot adresa în orice moment autorității române și autorității din țara unde se găsesc și că este foarte important să nu aștepte să ajungă într-o situație extremă, în care devin victime, pentru că atunci este foarte dificil să mai găsești soluții. De multe ori, cei care ajung la misiunile noastre diplomatice din regiune se găsesc într-o situație extremă care necesită instrumente extreme, a afirmat Andrea Păstârnac.
Ministrul Românilor de Pretutindeni, susține că, de asemenea, o parte importantă a acestei campanii esteinformarea cetățenilor noștri pentru a-i motiva să revină în România și să se integreze pe piața muncii de acasă. Campania se va derula, în paralel, atât pe teritoriul României, cât și în statele UE în care trăiesc comunități importante de români.
Prezent, miercuri, la Botoșani, cu prilejul lansării campaniei Informare acasă! Siguranță în lume, Ambasadorul Italiei la București, Marco Giungi, a declarat, miercuri, că peste 99% dintre românii din Italia sunt foarte bine integrați. Acesta consideră că românii care desfășoară activități sezoniere în peninsulă au nevoie să fie informați cu privire la locurile de muncă pe care urmează să le obțină. El a admis că: Au existat și cazuri de exploatare umană a cetățenilor români în Italia. Nu ascund acest lucru. Exploatarea umană, exploatarea prin muncă este o crimă. Bineînțeles că astfel de delicte existe peste tot în lume, dar există și soluție. Soluția în Italia este Poliția, justiția și legea.
Marco Giungi a dat asigurări că în Italia drepturile cetățenilor străini sunt respectate, menționând că nu trebuie generalizate cazurile în care anumite drepturi sunt încălcate. În Italia, ca și în România, drepturile omului sunt universale, pentru oameni integrați, care care nu sunt integrați, pentru lucrători civili, pentru lucrători sezonieri, iar drepturile civile includ un salariu minim, așa cum prevede legea, un maximum de ore lucrate, condiții minime, demnitate, a adăugat diplomatul italian.
Laut geltender EU-Regelungen sollten die Städte der Europäischen Union 26 Quadratmeter Grünfläche pro Einwohner haben. In Rumänien erfüllt aber eine einzige Stadt die EU-Normen über Umweltverschmutzung und optimale Grünfläche — das ist die Stadt Botoşani, im Nordosten des Landes. Mit 31 Quadratmetern Grünfläche pro Einwohner wurde Botoşani 2012 infolge der von den Kommunalbehörden durchgeführten Umweltschutzprojekte zur grünen Hauptstadt“ Rumäniens in der Kategorie 50.000-200.000 Einwohner erklärt.
Botoşani ist in der Tat eine grüne Stadt, mit vielen Parks, Bäumen und Grünpflanzen, und daraus resultiert auch eine bessere Luftqualität. Die Umweltexperten sind der Meinung, dass auch die verminderte Aktivität der Industrie in Botoşani zur Reduzierung der Umweltverschmutzung führte. Die Verantwortlichen von der Stadtverwaltung beabsichtigen, die Grünanlagen zu erweitern, und haben mit den Arbeiten am größten Erholungspark der Region angefangen. Mehr dazu von Eugen Mateiciuc, Leiter der Nationalen Agentur für Umweltschutz, Zweigstelle Botoşani:
Wir haben unsere Grünanlagen ausgewogen eingeteilt. In unserer Stadt existieren bereits sieben öffentliche Gärten mit einer Fläche von insgesamt drei Ha und drei große Parks mit insgesamt etwa 10 Ha. Zurzeit läuft ein Projekt zum Einrichten eines regionalen Erholungsparks von über 40 Ha. Wir haben auch viele kleinere Grünanlagen, die überall in der Stadt zu finden sind. Man genießt schon im Alltag das gesunde, entspannende Grün und die frische Luft.“
Das regionale touristische Sport- und Erholungspark Cornişa wird sich auf 48,3 Ha erstrecken und folgende Einrichtungen enthalten: ein Hallenbad mit Umkleidekabinen, einen Sonnenstrand, ein olympisches Schwimmbecken mit Sprungbrett, ein Schwimmbecken für Kinder, eine Sauna und ein Spa-Zentrum, mehrere Wasserrutschbahnen, eine Eislaufhalle, ein Freilichtamphitheater, Spielplätze für Kinder, Tennisplätze, multifunktionale Sportplätze. Vorgesehen ist auch ein Wäldchen mit einem künstlichen Fluss für River-Rafting. Das wird der größte und modernste Freizeitpark in der Moldauregion, meinen die Verantwortlichen vom Kreisrat Botoşani. Über andere Umweltprojekte in der Grünen Stadt“ Botoşani spricht Eugen Mateiciuc:
Letztes Jahr haben wir die Modernisierung der städtischen Stromversorgung abgeschlossen. Ein weiteres Projekt, das wir erfolgreich beendeten aber noch nicht in Betrieb ist, ist die integrierte, umweltgerechte Abfalldeponie, die mit insgesamt 32 Millionen Euro finanziert wurde. Zurzeit haben wir noch ein Projekt für Wasserversorgung und Kanalisation im Kreis Botoşani — das ist ein großangelegtes Projekt in Wert von etwa 100 Millionen Euro, das in mehreren Etappen bis 2017 laufen soll.“
Auch wenn die Stadt Botoşani eine wahre Grünoase ist, verschwinden allmählich die Wälder in der umgebenden Region. Die vor 300 Jahren voll bewaldeten Hügel sind jetzt infolge der intensiven Landwirtschaft und der Übergabe von Grundstücken fast kahl geworden. 2014 betrug der Anteil der Waldlandflächen im Landkreis Botosani nur 11% der gesamten Kreislandfläche, im Vergleich zu den in den EU-Normen vorgesehenen 30%. Die Kreisratsverantwortlichen sagen, sie werden versuchen, mit Aufforstung von landwirtschaftlichen Flächen und sukzessiver Bewaldung degenerierter Waldflächen das Problem zu lösen.
Ascultaţi povestea unui om simplu din ţinutul Botoşanilor care a hotărât să-şi consacre parte din viaţă salvării copiilor aflaţi în situaţii disperate, din punct de vedere al sănătăţii. Vlad Dumitru Plăcintă. Un român.
Kurz nach der Wende wurde eine Preisverleihung ins Leben gerufen, die in kürzester Zeit zu einem Bezugspunkt für die zeitgenössische Lyrik wurde: der nationale Lyrikpreis Mihai Eminescu“ in Botoşani. Das Projekt entstand aus der Initiative des Dichters Gellu Dorian, der genau wie der Nationaldichter Mihai Eminescu im nordostrumänischen Botoşani geboren wurde. Wie alt war die Idee? Auf diese Frage antwortet der Initiator des Projektes:
Die ersten Schritte haben wir nach dem antikommunistischen Aufstand unternommen. Es war der Sommer von 1990, im Monat Juni. Im Juni 1989 wurde der 100. Jahrestag des Todes von Eminescu gefeiert. Bis zur Wende waren solche Kulturveranstaltungen der kommunistischen Ideologie untergeordnet. Wir wollten also dieses Format ändern und haben nach der Wende in Botoşani mit Hilfe der Lokalbehörden den nationalen Lyrikpreis Mihai Eminescu ins Leben rufen.“
Der nationale Lyrikpreis Mihai Eminescu — Opera Omnia“ hat im Laufe der Zeit einen besonderen Wert erlangt. Der diesjährige Gewinner, der Klausenburger Schriftsteller Ion Mureşan, bezeichnete den Preis als Zugangsausweis, der einem erlaubt, im elitären Klub der rumänischen Lyrik weiter zu kommen, da die besten rumänischen Dichter der letzten fünfzig Jahre mit diesem Preis ausgezeichnet wurden“. Der Dichter Gellu Dorian erinnert sich an die Zeit, als das Projekt angestoßen wurde:
Von Anfang an hatten wir geplant, diesen Preis einem zeitgenössischen rumänischen Dichter für sein gesamtes Werk zu verleihen. Daher der Ausdruck »Opera Omnia« in der Bezeichnung des Preises. Der Preis wird aufgrund der Entscheidung einer nationalen Jury verliehen, Jurymitglieder sind renommierte Persönlichkeiten der rumänischen Literaturkritik und der Literaturgeschichte, Literaturprofessoren von vier der bedeutendsten Kulturzentren Rumäniens: Bukarest, Jassy, Klausenburg, Temeswar. Der damalige Vizepräsident des Schriftstellerverbands, Laurenţiu Ulici, fand die Idee sehr gut, er hat unser Projekt unterstützt, eine Jury gebildet, die 10 Jahre lang diesen Preis verliehen hat und zehn Dichter haben sich durch diesen Preis einer wesentlichen Anerkennung erfreut. Hauptkriterium war der Wert. Im Laufe eines Jahres wählen wir einen Dichter aus zahlreichen, die bereits ein vollständiges Werk haben aus. Dafür führen wir im Voraus eine Umfrage in verschiedenen Bereichen durch: im Sozialbereich, im akademischen Bereich, in Redaktionen verschiedener Zeitschriften und in den größten rumänischen Verlagen. Die Werke der ersten zehn Dichter werden anschließend von der Kulturstiftung »Hyperion« in Botoşani und von uns beurteilt. Ferner treten fünf oder neulich, seit zwei Jahren, sieben Dichter vor die Jury, die ebenfalls größer geworden ist. Sieben renommierte Persönlichkeiten der rumänischen Literatur geben ferner ihre Stimmen ab und der Gewinner steht dann fest. Es ist ziemlich schwer, den Gewinner im Voraus auszumachen. Es handelt sich darum, eine große Verantwortung zu übernehmen, denn Rumänien hat zahlreiche Dichter von unbestreitbarem Wert und wir können nicht alle mit diesem Preis auszeichnen. Wir haben ihn bereits 23 wichtigen Namen der rumänischen zeitgenössischen Literatur verliehen.“
Zu den Dichterinnen und Dichtern, die im Laufe von fünfzehn Jahren mit dem begehrten Preis geehrt wurden, zählen Gellu Naum, Ana Blandiana, Ştefan Augustin Doinaş, Dorin Tudoran, Ileana Mălăncioiu. Die letztere ist Gewinnerin des Preises bei der fünften Preisverleihung und ebenfalls Initiatorin des Debüt-Preises. Seit 1998 wird also der Nationalpreis Mihai Eminescu“ auch in der Kategorie Opera Prima (Erstwerk) verliehen. Zu den Gewinnern der ersten 16 bisherigen Preisverleihungen zählen Doru Mareş, Liviu Georgescu, Răzvan Ţupa, Dan Sociu und dieses Jahr Ştefan Baghiu.
Unlängst stellte sich der Literaturkritiker Mircea Martin mit Bezug auf diesen Preis eine rhetorische Frage: Wird nach einigen Jahren einer der Gewinner des Debüt-Preises zurück nach Botoşani kehren, um den großen Preis zu erhalten?“ Dieselbe Frage haben wir auch dem Initiator des Projektes, dem Dichter Gellu Dorian gestellt:
Zweifellos befinden sich derzeit alle Dichter, die diesen Preis erhalten haben, auf dem Weg zum Erfolg. Einige sind bereits bekannt geworden, wie Liviu Georgescu, Gewinner der dritten Preisverleihung. Viele seiner Gedichtbände sind bereits veröffentlicht worden. Selbstverständlich ist die Frage von Professor Mircea Martin, langjähriges Mitglied dieser Jury, voll gerechtfertigt und meiner Meinung nach werden wir bei der 20. Preisverleihung auch eine derartige Nominierung einführen.“
An der 23. Preisverleihung Mihai Eminescu — Opera Omnia“ hat die Jury, deren Präsident der Akademiker Nicolae Manolescu war, den Dichter Ion Mureşan mit dem begehrten Preis geehrt. Jurymitglieder waren Mircea Martin, Cornel Ungureanu, Ion Pop, Alexandru Cistelecan, Mircea Diaconu und Ioan Holban. Weitere Nominierungen erhielten neben Ion Mureşan auch die Schriftsteller Mircea Cărtărescu, Liviu Ioan Stoiciu, Lucian Vasiliu, Constantin Abăluţă, Ovidiu Geraru und Vasile Vlad. Der mit 20.000 Lei dotierte Preis sowie die Trophäe erhielt Ion Mureşan bei einer Sondergala, die aus Anlass der Eminescu-Tage veranstaltet wurde. Der Gewinner wurde — genau wie seine Vorgänger — auch mit dem Titel Ehrenbürger der Stadt Botoşani“ ausgezeichnet.
Seit der ersten Preisverleihung wird der nationale Lyrikpreis Mihai Eminescu“ jährlich am 15. Januar, dem Geburtstag von Mihai Eminescu, verliehen. Seit 2011 wird an diesem Datum in Rumänien auch der Tag der rumänischen Kultur gefeiert.
Audiobeitrag hören:
La puţin timp după evenimentele din decembrie 1989, se năştea un premiu care avea să devină un reper în lumea poeziei româneşti contemporane: Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu” Botoşani. Ideea i-a aparţinut poetului Gellu Dorian, născut şi el în Botoşani. Cât de veche era ideea? Aflăm de la iniţiatorul ei: Demersurile au început imediat după Revoluţie, chiar din vara lui 1990, în iunie. Ştim foarte bine că în iunie 1989 s-a împlinit un centenar de la moartea lui Eminescu. Imediat după Revoluţie, pentru a schimba formatul acelor întâlniri oarecum festiviste şi pline de tot felul de lucruri nu prea la locul lor legate de biografia şi viaţa lui Mihai Eminescu, cu tot felul de elogii false… Ne-am gândit să schimbăm acest format şi să iniţiem la Botoşani, prin primăria municipiului, Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu. Abia în martie 1991, Consiliul Local, în urma unor dese discuţii, a decis să dea o Hotărâre prin care a fost iniţiat la Botoşani acest premiu”.
Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu” — Opera Omnia nu se acordă cu uşurinţă şi nu oricui, de aceea a şi reuşit să capete valoare de-a lungul timpului. O dovadă este şi mărturisirea câştigătorului de anul acesta, scriitorul clujean Ion Mureşan, care îl consideră o legitimaţie de acces în clubul de elită al poeziei româneşti, pentru că cei mai importanţi poeţi din ultimii 50 de ani au luat acest premiu”. Poetul Gellu Dorian, despre modul de acordare a premiului: Ne-am gândit de la început ca acest premiu să fie acordat unui poet român contemporan în viaţă, pentru întreaga operă. De aici, şi sintagma Opera Omnia” la finalul titlului premiului. Totodată, pentru a putea fi legitimat acest premiu, am gândit un juriu naţional, format din personalităţi marcante ale criticii şi istoriei literare, profesori universitari din patru centre culturale ale ţării: Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara. Astfel, vicepreşedintelui de atunci al Uniunii Scriitorilor, regretatul Laurenţiu Ulici, i-a plăcut ideea, ne-a susţinut şi a format un juriu care, de-a lungul a 10 ani, cu mici modificări, a legitimat acest premiu, iar 10 poeţi au primit, sub acest juriu, laurii acestui premiu. Criteriile au fost, în primul rând, cele valorice. De-a lungul unui an ne gândim la o nominalizare a poeţilor laureaţi din noianul de poeţi care au deja o operă închegată. Deci, facem un sondaj prin diferite medii, de la cele sociale, licee, şcoli, instituţii de cultură, redacţii de reviste, edituri… Primii zece poeţi intră într-o evaluare a noastră şi Fundaţia Culturală Hyperion Botoşani se ocupă de acest lucru. Cinci sau, mai nou, de doi ani, şapte poeţi merg în faţa unui juriu care şi-a mărit, de asemenea, numărul. Sunt şapte personalităţi care votează pentru desemnarea laureatului. Deci, este suficient de greu, presupune asumarea unei răspunderi, pentru că, într-adevăr, sunt multe valori în poezia românească. Nu putem să le premiem pe toate. Am recuperat deja 23 de nume importante — toţi sunt poeţi importanţi ai literaturii române contemporane”.
Printre numele recuperate”, după cum s-a exprimat poetul Gellu Dorian, de-a lungul a aproape un sfert de secol se află: Gellu Naum, Ana Blandiana, Ştefan Augustin Doinaş, Dorin Tudoran, Ileana Mălăncioiu. Aceasta din urmă, câştigătoare a premiului la a cincea ediţie, a fost şi cea care a avut ideea iniţierii unui premiu pentru debut. Astfel, din 1998, se acordă şi Premiul Naţional Mihai Eminescu” pentru Opera Prima, de care se ocupă Memorialul Ipoteşti de la Botoşani. Printre laureaţii celor 16 ediţii de până acum se numără Doru Mareş, Liviu Georgescu, Răzvan Ţupa, Dan Sociu şi, anul acesta, Ştefan Baghiu. În legătură cu acest premiu, nu demult, criticul Mircea Martin se întreba, retoric: peste câţi ani unul dintre debutanţii premiaţi până acum va reveni la Botoşani spre a fi încununat cu Marele Premiu?”. Este întrebarea pe care i-am adresat-o şi iniţiatorului Premiului Mihai Eminescu, poetul Gellu Dorian: Fără îndoială, toţi poeţii care au obţinut acest premiu pentru debut sunt într-o puternică afirmare. Unii dintre ei au multe cărţi publicate — este cazul, de exemplu, al lui Liviu Georgescu, laureatul ediţiei a treia. Într-adevăr, întrebarea domnului profesor Mircea Martin, care este în acest juriu încă de la prima ediţie, făcând parte chiar şi din juriul de acordare a premiului de debut, este justificată şi credem noi că, în curând, pe la ediţia a 20-a, am putea ajunge şi la o nominalizare de acest fel”.
Reamintim că, la ediţia a 23-a, Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu” — Opera Omnia a fost acordat poetului Ion Mureşan, de către un juriu prezidat de academicianul Nicolae Manolescu şi format din Mircea Martin, Cornel Ungureanu, Ion Pop, Alexandru Cistelecan, Mircea Diaconu şi Ioan Holban. Nominalizaţi, alături de Ion Mureşan, au fost şi scriitorii Mircea Cărtărescu, Liviu Ioan Stoiciu, Lucian Vasiliu, Constantin Abăluţă, Ovidiu Geraru şi Vasile Vlad. Premiul, în valoare de 20.000 de lei, precum şi trofeul au fost înmânate lui Ion Mureşan în cadrul unei gale speciale organizate cu prilejul Zilelor Eminescu. Laureatul a primit, ca şi predecesorii săi, titlul de cetăţean de onoare al municipiului Botoşani.
Încă de la prima ediţie, Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu” se acordă, anual, la 15 ianuarie, dată care marchează ziua naşterii poetului naţional Mihai Eminescu. Iar începând din 2011, 15 ianuarie este şi data la care, în urma unei legi promulgate în decembrie 2010, se sărbătoreşte Ziua Culturii Naţionale.