Radio România Internațional

Tag: Brancusi

  • În aşteptarea „Mărului de Aur”

    În aşteptarea „Mărului de Aur”

    Oraşul Târgu Jiu va primi în luna octombrie a acestui an Golden Apple” (Mărul de Aur”). Acest trofeu este decernat de către Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism — FIJET unor destinaţii turistice de excelenţă. Operele în aer liber de la Târgu Jiu ale lui Constantin Brâncuşi au avut un rol hotărâtor în decizia luată de FIJET.



    Marian Constantinescu, redactor şef la Traveller Magazine, preşedintele Clubului Presei de Turism din România, spune că Mărul de Aur e considerat de către Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Editorilor de Turism (FIJET) trofeul maxim care poate fi acordat pe plan mondial unor atracţii turistice. Este considerat un fel de Oscar pentru turism, decernat de către presa de specialitate din întreaga lume, în cazul de faţă cea de turism. Clubul Presei de Turism reprezintă în România această organizaţie internaţională care numără aproximativ 600 de jurnalişti de turism din lume, din audio-vizual, producători de CD-uri, de filme, reviste şi alte medii care creează densitatea şi bogăţia comunicării în industria turismului. Premiul se decernează unei comunităţi. În cazul de faţă se decernează comunităţii turistice, economice şi administrative din Târgu Jiu, pentru devotamentul pe care l-au avut în promovarea complexului propus de FIJET acum mai bine de patru ani. Este vorba despre complexul Axa Brâncuşi. Se numeşte aşa pentru a fi mai uşor înţeles în limbajul internaţional. În realitate e vorba de Calea Eroilor care reuneşte, fără îndoială, un loc artistic unicat nu numai în România şi-n Europa, ci în întreaga lume. Avem în faţă singurul ansamblu monumental creat în aer liber de Constantin Brâncuşi — Calea Eroilor.”



    Târgu-Jiul merită să primească acest trofeu, acordat pentru recunoaşterea eforturilor speciale în promovarea şi ridicarea nivelului turismului. Oraşul e un adevărat muzeu în aer liber, spune Ramona Ivulescu, purtător de cuvânt, Primăria Târgu Jiu: Sunt valori pe care ni le-a lăsat Constantin Brâncuşi. Avem, la Târgu Jiu, Poarta Sărutului. Este un spaţiu prin care facem trecerea spre o altă lume. Pe stâlpii porţii avem motivul sărutului, care poate fi perceput şi ca un ochi, care priveşte înspre interior şi, sperăm noi, ajunge şi la sufletele celor care vizitează municipiul Târgu Jiu. Este una dintre cele mai importante opere ale sculptorului. Dacă mergem pe acelaşi drum, ajungem pe Aleea Scaunelor. Este foarte importantă şi frumoasă. Scaunele marchează practic drumul spre Masa Tăcerii, o masă ţărănească. Se pare, totuşi, că Brâncuşi a văzut-o şi ca fiind cea dinaintea confruntării, de la care pleacă la luptă viitorii combatanţi şi, de ce nu, viitorii eroi. Sunt lucrări în piatră şi foarte des vizitate. Nu trebuie să uităm însă de Coloana Infinitului, un adevărat testament spiritual al marelui artist. Este un monument dedicat eroilor, asemenea întregului ansamblu. Sunt valori pe care trebuie să le cunoaşteţi şi pe care acum încercăm să le includem şi în patrimoniul UNESCO.”



    Decernarea premiului, spune Marian Constantinescu, va avea loc în prima decadă a lunii octombrie, însă ea va fi marcată la Congresul Internaţional al FIJET, care se va desfăşura la începutul lunii septembrie, la Budapesta: Acolo se va anunţa decizia ceremoniei. Ea este înregistrată şi ni s-a comunicat că acest va eveniment va avea loc cu siguranţă, însă va fi anunţată oficial în faţa a câtorva sute de jurnalişti din întreaga lume şi a multor personalităţi care vor onora acest congres. Nu este primul Măr de Aur pe care îl câştigă România. Este remarcabil că România va avea în octombrie cinci premii Mărul de Aur. Primul datează din anul 1975 şi a fost decernat Bucovinei. Alte trei premii, obţinute tot prin efortul comun al organizaţiilor de specialitate şi al Autorităţii Naţionale pentru Turism, au fost primite în 2009. România rămâne deocamdată unica ţară care a primit trei premii Mărul de Aur într-un singur an. Acestea au fost decernate pentru Mărginimea Sibiului şi împrejurimi, Delta Dunării şi o companie aeriană. Este un lucru bun pentru creşterea imaginii turistice a României.”



    În Târgu Jiu, printre cele mai căutate monumente, dar şi cunoscute, ale lui Constantin Brâncuşi se numără Coloana fără Sfârşit. Aceasta e considerată un adevărat testament spiritual” al marelui artist, fiind considerată de către celebrul scriitor, sculptor şi critic de artă Sidney Geist punctul de vârf al artei moderne”. Înaltă de 29,33 m, ea e constituită din 16 module romboidale din fontă alămită. Modulele de 1,80 m înălţime şi aproximativ 860 Kg sunt montate pe un ax de oţel încastrat într-o fundaţie de beton. Însă, după ce facem o vizită la ansmablul arhitectural în aer liber, Marian Constantinescu ne recomandă o nouă destinaţie: Păstrând linia Brâncuşi, aş recomanda oamenilor să meargă la Hobiţa din două motive. La Hobiţa există, în sfârşit, refăcută casa lui Constantin Brâncuşi. Este o casă refăcută, nu e chiar locul în care s-a născut artistul, însă e amenajată ca muzeu şi e întocmai ca cea originală. La Hobiţa trăieşte un urmaş al lui Constantin Brâncuşi, destul de tânăr, la vreo 50 de ani, Vasile Brâncuşi. Acesta a făcut două lucruri extraordinare pentru localitate: a pregătit un tractor cu remorcă pentru tururi turistice prin comună cu staţia la casa lui Brâncuşi, apoi, în curtea pensiunii proprii, a deschis Tabăra Internaţională de Sculptură Constantin Brâncuşi. Anul trecut a fost prima ediţie. Aş recomanda această destinaţie. Este foarte aproape de Târgu Jiu.”



    Constantin Brâncuşi (1876-1957) este considerat un pionier al sculpturii moderne abstracte. Lucrările lui în bronz şi marmură sunt caracterizate printr-o formă elegantă şi printr-o finisare rafinată. A realizat numeroase sculpturi în lemn, adesea de inspiraţie folclorică, şi a sculptat adesea prototipuri în lemn pentru lucrări executate mai târziu în alte materiale. Este cel mai bine cunoscut pentru sculpturile sale abstracte de capete ovoidale şi păsări în zbor şi, deşi critici din întreaga lume au atacat iniţial natura radicală a lucrărilor sale, numeroasele expoziţii din Statele Unite şi din Europa aveau să îi asigure faima şi fidelitatea colecţionarilor.

  • A Contemporary of Brancusi: Milita Petrascu

    A Contemporary of Brancusi: Milita Petrascu

    You have learned a lot about Constantin Brancusi, over the years, from our shows as well as from our web site and social media profiles. Milita Petrascu, a fine artist, sculptor and painter, and a member of the Romanian avant-garde movement of the interwar years (represented by groups like “Contimporanul,” “Grupul Nostru,” “Criterion”) was born in late 1892 in Chisinau, currently the capital of the Republic of Moldova. She worked in Munich under the guidance of avant-garde maestros Kandinsky and von Jawlensky, and then in Paris, with famous artists like Matisse and Bourdelle. There she met Constantin Brancusi, in whose Parisian workshop she worked starting in 1919. Brancusi was her guide to modern sculpture, and was a major influence on Milita Petrascu’s work. She died in 1976, in Bucharest.



    After the avant-garde stage, Milita Petrascu was known especially as an accomplished portraitist. She made the mosaic for a well-known fountain in Bucharest, “Miorita Fountain,” displayed her works together with the great Romanian avant-garde artist Marcel Iancu, but she owes her notable place in Romanian art history especially to her portraits and busts of Romanian celebrities: actresses Marioara Voiculescu and Elvira Godeanu, poets Octavian Goga, George Bacovia and Ion Barbu, her mentor Constantin Brancusi, prose writers Liviu Rebreanu and Mihail Sadoveanu, the great musician George Enescu, actor Constantin I. Nottara, and so on. In 1942 Milita Petrascu received the Romanian Academy Award and in 1972 the lifetime achievement Award of the Romanian Fine Arts Union.



    We invite you to listen to RRI’s shows, to follow our posts on Facebook, Twitter, Google+ and on rri.ro, and to answer a few questions in writing, and you can win. The quiz is open until July 15, 2014, so this will be a shorter and denser competition than our usual ones.



    The Grand Prize will be a 7-day (6-night) full-board stay for one RRI listener, in the last half of August 2014, in Gorj County, the home place of sculpture giant Brancusi. The winner will have a chance to see Brancusi’s works in Targu Jiu, the artist’s home, as well as a variety of other cultural, tourist and historical attractions in the area.



    The competition is organized jointly with the “Constantin Brancusi” Municipal Culture Centre in Targu Jiu and other local partners. And, to encourage as many of you as possible to take part in this quiz, the organizer will also cover the cost of your airplane ticket to Bucharest!



    As usual, the winner will have to complete the procedures and cover the costs of their Romanian visa, if necessary. For the other winners, our partners, the “Constantin Brancusi” Municipal Culture Centre in Targu Jiu in particular, have other interesting items to offer as prizes.



    And now, here are the questions:


    Where was Milita Petrascu born? When did Milita Petrascu start working in Brancusi’s workshop in Paris? What artistic movement in Romania did Milita Petrascu join in the 1920s? What famous works by Constantin Brancusi can be seen in Targu Jiu?



    Tell us what prompted you to take part in this competition and, more importantly, why you listen to RRI or follow our online programmes?



    Our coordinates are unchanged: Radio Romania International, 60-64 Gral Berthelot Street, sector 1, Bucharest, PO Box 111, postal code 010165, fax 00.40.21.319.05.62, email engl@rri.ro. We are waiting for your answers until July 15, postage date. The Grand Prize winner will be announced shortly after the closing of the quiz. Good luck!

  • A Contemporary of Brancusi: Milita Petrascu

    A Contemporary of Brancusi: Milita Petrascu

    You have learned a lot about Constantin Brancusi, over the years, from our shows as well as from our web site and social media profiles. Milita Petrascu, a fine artist, sculptor and painter, and a member of the Romanian avant-garde movement of the interwar years (represented by groups like “Contimporanul,” “Grupul Nostru,” “Criterion”) was born in late 1892 in Chisinau, currently the capital of the Republic of Moldova. She worked in Munich under the guidance of avant-garde maestros Kandinsky and von Jawlensky, and then in Paris, with famous artists like Matisse and Bourdelle. There she met Constantin Brancusi, in whose Parisian workshop she worked starting in 1919. Brancusi was her guide to modern sculpture, and was a major influence on Milita Petrascu’s work. She died in 1976, in Bucharest.



    After the avant-garde stage, Milita Petrascu was known especially as an accomplished portraitist. She made the mosaic for a well-known fountain in Bucharest, “Miorita Fountain,” displayed her works together with the great Romanian avant-garde artist Marcel Iancu, but she owes her notable place in Romanian art history especially to her portraits and busts of Romanian celebrities: actresses Marioara Voiculescu and Elvira Godeanu, poets Octavian Goga, George Bacovia and Ion Barbu, her mentor Constantin Brancusi, prose writers Liviu Rebreanu and Mihail Sadoveanu, the great musician George Enescu, actor Constantin I. Nottara, and so on. In 1942 Milita Petrascu received the Romanian Academy Award and in 1972 the lifetime achievement Award of the Romanian Fine Arts Union.



    We invite you to listen to RRI’s shows, to follow our posts on Facebook, Twitter, Google+ and on rri.ro, and to answer a few questions in writing, and you can win. The quiz is open until July 15, 2014, so this will be a shorter and denser competition than our usual ones.



    The Grand Prize will be a 7-day (6-night) full-board stay for one RRI listener, in the last half of August 2014, in Gorj County, the home place of sculpture giant Brancusi. The winner will have a chance to see Brancusi’s works in Targu Jiu, the artist’s home, as well as a variety of other cultural, tourist and historical attractions in the area.



    The competition is organized jointly with the “Constantin Brancusi” Municipal Culture Centre in Targu Jiu and other local partners. And, to encourage as many of you as possible to take part in this quiz, the organizer will also cover the cost of your airplane ticket to Bucharest!



    As usual, the winner will have to complete the procedures and cover the costs of their Romanian visa, if necessary. For the other winners, our partners, the “Constantin Brancusi” Municipal Culture Centre in Targu Jiu in particular, have other interesting items to offer as prizes.



    And now, here are the questions:


    Where was Milita Petrascu born? When did Milita Petrascu start working in Brancusi’s workshop in Paris? What artistic movement in Romania did Milita Petrascu join in the 1920s? What famous works by Constantin Brancusi can be seen in Targu Jiu?



    Tell us what prompted you to take part in this competition and, more importantly, why you listen to RRI or follow our online programmes?



    Our coordinates are unchanged: Radio Romania International, 60-64 Gral Berthelot Street, sector 1, Bucharest, PO Box 111, postal code 010165, fax 00.40.21.319.05.62, email engl@rri.ro. We are waiting for your answers until July 15, postage date. The Grand Prize winner will be announced shortly after the closing of the quiz. Good luck!

  • Concurs RRI “Contemporană cu Brâncuşi: Miliţa Petraşcu”

    Concurs RRI “Contemporană cu Brâncuşi: Miliţa Petraşcu”

    Dragi prieteni, vă invităm să participaţi la un nou concurs cu premii, “Contemporană cu Brâncuşi: Miliţa Petraşcu”. Concursul este dedicat unor mari artişti români, celebrul sculptor Constantin Brâncuşi şi una dintre elevele sale, nu mai puţin cunoscută, Miliţa Petraşcu.



    Despre Constantin Brâncuşi aţi aflat nenumărate informaţii de-a lungul timpuluii din emisiunile noastre, ca şi de pe site ori de pe profilurile social media. Artistă plastică, sculptoriţă şi portretistă, participantă la mişcarea artistică de avangardă românească din perioada interbelică (grupările “Contimporanul”, “Grupul nostru”, “Criterion”), Miliţa Petraşcu s-a născut la sfârşitul lui 1892 la Chişinău, actualmente capitala Republicui Moldova. A lucrat la München sub îndrumarea maeştrilor avangardei Kandinsky şi von Jawlensky, apoi la Paris, în atelierele celebrilor Matisse şi Bourdelle. Face cunoştinţă cu Constantin Brâncuşi, în al cărui atelier parizian a lucrat din 1919. Brâncuşi i-a fost un adevărat ghid în lumea sculpturii moderne, punându-şi amprenta asupra personalităţii artistice a Miliţei Petraşcu. Artista a murit în 1976, la Bucureşti.



    După etapa avangardismului, Miliţa Petraşcu a devenit mai ales o excelentă portretistă. A realizat mozaicul unei celebre fântâni din Bucureşti, Fântâna Mioriţa”, a expus alături de marele avangardist român Marcel Iancu, dar a rămas în istoria artei mai ales prin portretele sau busturile unor celebrităţi româneşti: actriţele Mărioara Voiculescu şi Elvira Godeanu, poeţii Octavian Goga, George Bacovia şi Ion Barbu, mentorul său Constantin Brâncuşi, prozatorii Liviu Rebreanu şi Mihail Sadoveanu, marele compozitor George Enescu, actorul Constantin I. Nottara etc. Miliţa Petraşcu a primit în 1942 Premiul Academiei Române, ca şi Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România, pentru întreaga activitate, în 1972.



    Vă invităm să urmăriţi emisiunile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile de Facebook, Twitter şi Google+, să răspundeţi corect, în scris, la câteva întrebări şi puteţi câstiga. Concursul va dura până pe 15 iulie 2014, data poştei, deci vă propunem un concurs mult mai scurt şi mai dens decât de obicei.



    Marele Premiu va fi un sejur de 7 zile (6 nopţi), cu pensiune completă, în ultima decadă a lunii august 2014, pentru un singur ascultător RRI, în judeţul Gorj, locul din care a pornit spre lume genialul Brâncuşi. Câştigătorul va avea ocazia să admire lucrările brâncuşiene de la Târgu Jiu, va vedea casa natală a artistului, dar va vizita şi multe alte atracţii culturale, turistice, istorice ale zonei.



    Concursul este organizat împreună cu Centrul Municipal de Cultură Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu şi cu alţi parteneri locali. Pentru a vă oferi un argument suplimentar să participaţi în număr cât mai mare la acest concurs, mai scurt decât celelalte pe care le-am lansat de-a lungul anilor, organizatorul principal va suporta şi costul biletului de avion până la Bucureşti al câştigătorului!



    Ca de obicei, va trebui să vă asiguraţi pe cont propriu, dacă vă este necesară, viza pentru România. Pentru cei care nu câştigă Marile Premii vom avea premii şi menţiuni în obiecte, oferite de partenerii noştri, începând cu Centrul Municipal de Cultură Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu.



    Şi acum, întrebările:


    – Unde s-a născut Miliţa Petraşcu?


    – Când a început să lucreze Miliţa Petraşcu în atelierul de la Paris al lui Brâncuşi?


    – Cărei mişcări artistice din România i s-a alăturat artista în anii ’20 ai secolului trecut?


    – Ce opere celebre ale lui Constantin Brâncuşi se află la Târgu Jiu?



    Vă rugăm să ne scrieţi ce v-a determinat să participaţi la concurs şi, mai ales, de ce ascultaţi emisiunile RRI sau ne urmăriţi programele în mediul online.



    Coordonatele noastre sunt neschimbate: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: ro@rri.ro. Aşteptăm răspunsurile dvs. până la 15 iulie, data poştei. Câştigătorul Marelui Premiu va fi anunţat curând după încheierea concursului, pentru a avea timp să-şi pregătească sejurul în România. Succes!

  • Amintiri despre Brâncuşi

    Amintiri despre Brâncuşi

    Constantin Brâncuşi este artistul român despre care s-a vorbit la nivel mondial, probabil, cel mai mult. Niciun alt român nu a adunat atâtea distincţii şi aprecieri universale ca Brâncuşi, niciun alt român nu şi-a legat numele atât de profund de un domeniu artistic cum şi l-a legat Brâncuşi de sculptură. Numele lui apare în cele mai multe topuri ale artiştilor şi operelor de artă din toate timpurile.



    Constantin Brâncuşi nu a fost însă un iubitor de celebritate. Dimpotrivă, s-ar putea spune. Era un om auster, preocupat mult de arta sa şi destul de rezervat cu oamenii şi în relaţiile cu media. Acesta este unul dintre motivele pentru care nu există interviuri înregistrate cu el, iar filmările sunt şi ele puţine. Dar Brâncuşi a trăit în memoria celor care l-au cunoscut şi pe care Centrul de Istorie Orală din Societatea Română de Radiodifuziune i-a intervievat sau a intrat în posesia unor înregistrări recuperate din alte arhive. Unul dintre cei care l-au cunoscut pe Brâncuşi a fost criticul de artă George Oprescu. În 1963, el povestea Radiodifuziunii Române despre cele două întâlniri ale sale cu Brâncuşi. Prima a avut loc după primul război mondial în atelierul artistului din Paris, pe Impasse Ronsin, unde a trăit o jumătate de secol, din 1907 până la moartea sa din 1957.


    ”Atelierul lui Brancuşi, foarte vast, era în întregime ocupat de enorme bârne de lemn vechi, unele late de 50 — 60 cm şi lungi de câţiva metri, aduse dintr-un sat din Bretania unde se dărâmase un număr de case. Unele peste altele, aceste bârne aşteptau mâna măiastră a artistului. Te-ai fi crezut într-o peşteră, poate sub pământ, în care un ciclop era preocupat să transforme acest material lemnos în lucruri de care să se minuneze lumea. Şi cum în aceea epocă eram foarte pasionat de Wagner şi de mitologia wagneriană, nimic nu mi se părea străin ca înfăţişare de ceea ce vedeam.”



    În 1937, Oprescu se reîntorcea la Paris, în atelierul lui Brâncuşi, şi îl revedea pe artist puţin schimbat în mediul său, şi el schimbat. ”De data aceasta, ceea ce dădea un aspect particular atelierului nu mai erau imensele bârne din lemn de altădată. În această perioadă, Brâncuşi era preocupat de sculptura în piatră şi în metal lustruit. Asemenea opere, instalate pe platforme mobile puse în mişcare de un mecanism electric, m-au cam surprins şi nu tocmai favorabil. A urmat o masă pregătită de artist şi conversaţie în legătură cu ceea ce vedeam, o conversaţie de cel puţin două ceasuri. Ceea ce izbea în înfăţişarea lui Brâncuşi şi ceea ce-mi lăsase o amintire de neuitat încă de la primul meu contact cu dânsul, era nobleţea rustică a înfăţişării sale, supleţea mişcărilor, trupul său vânjos, deşi mai degrabă scund. Ochii, mai ales, erau extraordinari! Mici, însă săgetători, când râzători, când gravi, când ironici, nu exagerat, schimbători şi suficient ca să te facă să înţelegi ce se petrecea în sufletul lui. Vorba îi era domoală, clară, lung judecată. În aceea seară domnea parcă în jurul lui ceva din seninătatea artistului care a ajuns în sfârşit la adevărul suprem al artei.”



    Dyspré Paleolog a fost jurnalist la Radio România în anii celui de-al doilea război mondial şi s-a refugiat la Paris după ocupaţia sovietică. Ca student, acolo a început să-l frecventeze pe Brâncuşi, coleg de facultate de-al tatălui său. ”Era foarte legat de tatăl meu. Perioada lor de studenţie au petrecut-o împreună şi erau prieteni la cataramă, cum se spune în Oltenia. Tatăl meu a fost un exeget al lui Brâncuşi, a scris primele cărţi despre Brâncuşi, vreo 4-5 şi pe ultima am tipărit-o eu pe cont propriu, în limba franceză. A stârnit o vâlvă în domeniul cultural de la Paris şi a fost apreciată extrem de mult de cei mai mari cunoscători ai lui Brâncuşi. Şi Brâncuşi avea prietenie pentru un tânăr student, muritor de foame, care îşi căuta un rost în Franţa. Mi-a spus: Măi băiete, fii deştept, fereşte-te de legaţia română” M-a ajutat cu vorbe. Brâncuşi m-a primit de multe ori, de 5-6 ori, din cauza cărţii şi desigur din cauza prieteniei cu tatăl meu şi cu el am avut convorbiri destul de interesante. Brâncuşi era foarte puţin în contact cu românii. Brâncuşi se ferea de colonia română, care, bineînţeles ca toate coloniile, trăia o perioadă de readaptare fiind împărţită în diferite clanuri: cei care erau anticomunişti declaraţi, cei care erau mai democraţi şi cei care erau de stânga. Şi foarte puţini care erau comunişti înfocaţi. Şi m-am ferit de colonia română, ca şi Brâncuşi.”



    Ofiţerul şi profesorul Virgil Coifan şi-a amintit de o serbare la monumentele din oraşul Târgu Jiu în 1938 şi îşi aduce aminte ce i s-a spus lui Brâncuşi cu acea ocazie. “Ne-am dus în parcul din Târgu Jiu, să aşteptăm să vină prefectul. Directorul şcolii primare din Tismana, Chiţiba l-a întâlnit pe Brâncuşi. Şi vorbea cu Brâncuşi, aşa prieteneşte. Nu mai ştiu dacă erau rude sau prieteni mai apropiaţi. I se adresa lui Brâncuşi: “Hei, maestre, gorjenii noştri spun că ţi-ai bătut joc de ei cu lucrările astea, pe care le-ai făcut aicea!”. Şi Brâncuşi a răspuns: “Aşa zic adversarii domnului Tătărescu” Şi în timpul ăsta a spus că familia Tătărăscu l-a ajutat foarte mult în realizarea lucrărilor şi că Aretia Tătărăscu a fost cea care a insistat cel mai mult să facă un monument eroilor din primul război mondial.”


    Nu e un secret pentru nimeni că adesea artiştii nu sunt înţeleşi de contemporanii lor, mai ales de cei care nu sunt de specialitate. Dar aceasta nu-i face mai puţin excepţionali, ba dimpotrivă.

  • Brâncuşi de jucărie

    Brâncuşi de jucărie

    La Târgu Jiu se află operele în aer liber ale celebrului sculptor Constantin Brâncuşi: Coloana Infinitului, Poarta Sărurului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii. Toate sunt realizate din piatră, excepţia fiind Coloana Infinitului, realizată din module din bronz puse unul peste altul astfel încât monumentala operă brâncuşiană atinge o înălţime de aproape 30 de metri. Uneori, replicile în miniatură ale acestor opere pot deveni jucării atractive…



    La început, Poarta Sărutului a fost transformată în inel de dentiţie. Apoi Coloana Infinitului a fost demontată bucată cu bucată, piesele ei vopsite fiecare în altă culoare şi reinterpretată de fiecare dată după placul celui ce se juca de-a constructorul ori poate de-a războinicul Infinitului, cu sabia sa fără sfârşit. A urmat Masa Tăcerii, al cărei blat a fost scos şi în al cărei picior s-au înghesuit toate cele 12 scaune din jurul ei, ca 12 ore într-o zi sau 12 luni într-un an. Tăiate din lemn lăcuit şi colorat în pasteluri prietenoase, replicile miniaturale ale operelor lui Constantin Brâncuşi de la Târgu Jiu, sunt de-acum o joacă de copii. Asta pentru că anul trecut, doi artişti s-au gândit să aducă arta mai aproape de mâinile copilului, să taie barierele de acces şi să scoată frumosul din vitrine, să-l decupeze dintre coperţi lucioase de albume. Cel puţin asta spune Gabriel Boldiş, unul dintre iniţiatorii proiectului Minitremu. Minitremu e un demers prin care încercăm să aducem arta la îndemâna copiilor. Când eram copil aveam acces la artă doar prin vizite ghidate, condimentate cu nu pune mâna”, ai grijă”… Cam aşa aveam noi acces la artă, sau prin intermediul unor albume, cu care trebuia să ai mare grijă cum întorci pagina. Noi încercăm să aducem arta la un absolut tangibil. Copiii au nevoie să experimenteze, să pipăie, să rupă, să interacţioneze cu obiectele de artă. Din acest punct de vedere, Minitremu încearcă să scoată arta din zona sacră, înaltă şi să o aducă la un nivel copilăros. Ideea mi-a venit în timp ce contemplam nişte copii ce se jucau la groapa cu nisip. Părinţii încearcă să compseneze absenţa lor îndelungată din viaţa copiilor prin obiecte, jucării scumpe care teoretic, îi bucură pe cei mici. Şi acum sunt locuri unde pot fi văzuţi copii ce se joacă singuri, nu interacţionează neapărat între ei dar sunt înconjuraţi de obiecte, cumva izolaţi de ele. Într-un moment de acest gen ne-am gândit că poate ar fi ok ca anumite obiecte care nu au sens pentru ei să capete o semnificaţie mai intensă, care să îi oblige cumva şi pe părinţi să aibă o relaţie cu copiii. Aşa au apărut jucăriile astea.”



    Setul modular nu este o premieră în lumea jucăriilor care au tangenţă cu lumea designului. Frank Lloyd Wright şi Le Corbusier au fost crescuţi cu “cadourile” educatorului Froebel şi alte forme de jucării constructive. Faimoasa ucenică Bauhaus, Alma Siedhoff-BuscherIn, a creat o suită de jucării pe baza principiilor pedagogice, utilizând culori primare, geometria simplă şi abstracţiuni.



    Pariul artiştilor de la Minitremu cu părinţii români a fost însă câştigat. Seturile de joacă inspirate de operele lui Brâncuşi sunt suficient de scumpe ca să atragă atenţia celor ce iau decizia de cumpărare. Sunt bine realizate, culorile sunt frumoase, marginile sunt rotunjite şi şlefuite, lacurile cu care sunt date nu sunt toxice. Fiecare bucată de lemn este prelucrată de mâna omului şi nu de o maşinărie, sunt produse în serie mică, doar cu precomandă — ceea ce implică o scurtă perioadă de aşteptare, numai bună să răscolească dorinţa celor ce plătesc pentru aşa nişte jucării metafizice, după cum le denumeşte artistul.



    Opera lui Brâncuşi este monumentală şi prin ea avem acces la concepte metafizice: timpul, spaţiul, axis mundi. Noi ce am făcut a fost să segmentăm aceste concepte şi să le colorăm. Copiii pot să pipăie timpul dacă iau măsuţa tăcerii. Sunt jucării care la prima vedere nu reprezintă nimic, însă puse împreună pot să capete sens. Sunt jucării care nu le induc copiilor un rol de prinţesă sau de cavaler, nu impun delimitări clare şi din perspectiva asta le pot stârni imaginaţia. Nu le-am sugerat niciodată copiilor cum să se joace cu aceste jucării. Dar din ce am văzut, în afară de faptul că le place să le pipăie, pentru că sunt forme rotunde şi foarte echilibrate, invariabil clădesc o coloană din scăunele. Cred că e inclusiv o plăcere estetică să combine culorile, să găsească un echilibru cromatic. Noi am făcut totul din perspectiva artistică, abia acum aflăm valoarea lor pedagogică. E clar plăcerea de a construi şi de a contempla noţiunea de echilibru.”



    În 2013, artiştii de la Minitremu au început o campanie de strângere de fonduri, care să le permită realizarea unei serii de 1000 de bucăţi din fiecare jucărie. Această sumă ar fi scăzut preţul jucăriilor la jumătate, ceea ce i-ar fi ajutat pe artişti să îşi atingă scopul: acela de a crea artă la îndemâna copiilor şi nu o jucărie exclusivistă. Campania, desfăşurată pe site-ul Indiegogo, urmărea să obţină donaţii între 5 şi 250 de dolari. Din păcate, nu au strâns cei 17 mii de dolari pe care şi-i propuseseră. Mai mult decât sume importante de bani, această campanie le-a adus însă notorietate, spune Gabriel Boldiş: Campania are foarte mare succes pentru că se bizuie pe multe persoane care au dat mai departe informaţia, care ne-au încurajat să continuăm şi din punctul ăsta de vedere, e un succes. Dacă se strâng banii sau nu, deja nu ştiu dacă mai are importanţă, comparat cu sprijinul pe care l-am primit deja.”



    Totuşi, ideea în sine, aceea de a le da copiilor ocazia să se joace cu opere de artă, să le cunoască şi să le iubească, este demnă de atenţie. Artiştii de la Minitremu au în vedere şi alţi români faimoşi, ale căror lucrări pot fi transformate în jucării. Primii paşi au fost făcuţi. O carte de activităţi şi de colorat cu desenele ilustratorului Dan Perjovschi a urmat proiectului cu Brâncuşi de jucărie.

  • Atracţii turistice în Gorj

    Atracţii turistice în Gorj

    Astăzi călătorim în partea sud-vestică a României, mai exact în Gorj, judeţ care oferă numeroase posibilităţi de petrecere a timpului liber.


    Zona muntoasă din partea de nord a judeţului, cu multe peşteri şi cascade, a constituit punctul de plecare pentru dezvoltarea unui nou tip de turism în România, turismul de aventură. Dacă doriţi o vacanţă plină de neprevăzut, fără limită de vârstă, fără pregătire fizică şi fără cunoştinţe tehnice prealabile, în Gorj vă aşteaptă instructori calificaţi care vor fi ghizii dumneavoastră într-o experienţă de neuitat. Sabin Cornoiu, directorul serviciului public Salvamont Gorj, ne prezintă oferta pentru turism de aventură: În ultimii zece ani, în munţii din judeţul Gorj s-au dezvoltat foarte multe activităţi de turism de aventură. Cel mai cunoscut şi cel mai solicitat de către turişti este raftingul, o activitate care are mare succes în România şi, spre bucuria noastră, Jiul a confirmat că este cel mai atractiv râu pentru rafting de agrement din ţară. Tot în Gorj avem două mii de peşteri, două dintre ele sunt amenajate pentru publicul larg, dar câteva dintre ele sunt incluse în programele de vizitare de turism de aventură. Putem vorbi şi de canoeing şi cascade, o activitate nouă în turismul de aventură din România, o activitate deosebită, unde totul se desfăşoară ca într-un parc acvatic, cu deosebirea că aici cadrul este natural. E o activitate cu succes la public şi care se desfăşoară foarte bine în lunile de vară când apa e caldă. Avem şi mountain-bike, cicloturism, alpinism, escaladă, vânătoare, rapel, tiroliană, avem până la 15-20 de activităţi ce se pot desfăşura în judeţul Gorj.”



    Puteţi petrece momente de neuitat în echipă, însoţiţi de instructori autorizaţi şi folosind echipamente specifice puse la dispoziţie de operatorii turistici. Preţul unei zile de aventură începe de la 80 de euro şi poate ajunge la 200 de euro, depinzând de dimensiunile grupului.



    Dacă aventura nu vă face cu ochiul, puteţi să faceţi tot în Gorj un periplu cultural, alegând să vizitaţi oraşul Târgu Jiu, locul de baştină al părintelui artei moderne, Constantin Brâncuşi (1876-1957). Ansamblul sculptural Constantin Brâncuşi de la Târgu Jiu, cunoscut şi sub numele de Ansamblul monumental de la Târgu Jiu, este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial, proiectat şi construit de Brâncuşi. Ansamblul se întinde pe o axă est-vest care traversează oraşul, pornind de la malul Jiului, din parcul municipal unde se află lucrările din piatră, “Masa Tăcerii”, “Aleea Scaunelor” şi “Poarta Sărutului”, continuând cu “Calea Eroilor”, pe care se găseşte Biserica Sfinţii Apostoli, şi culminând cu Coloana fără sfârşit, din fontă alămită şi oţel, înălţată în mijlocul unui promontoriu.



    “Masa Tăcerii” este lucrată în calcar şi reprezintă masa dinaintea confruntării cu bătălia la care urmează să participe combatanţii. Timpul este măsurat simbolic cu clepsidrele-scaune care înconjoară masa.



    “Poarta Sărutului”, construită din travertin, este poarta prin care se face trecerea spre o altă viaţă. Motivul sărutului, prezent pe stâlpii porţii, ar putea fi interpretat şi ca ochii care privesc spre interior.



    “Coloana fără sfârşit” sau a sacrificiului infinit”, considerată de către criticul de artă Sydnei Geist punctul de vârf al artei moderne”, reprezintă un adevărat testament spiritual” al artistului, un adevărat axis mundi, menit parcă să sprijine în veşnicie bolta cerului. Înaltă de 29,33 m, este constituită din 17 module romboidale din fontă.



    Ansamblul a fost inaugurat la data de 27 octombrie 1938 şi va deveni obiectiv UNESCO în anul 2014.



    În cursul unei vizite în Gorj, vă puteţi opri şi la câteva mănăstiri (ortodoxe), unele dintre ele ridicate cu sute de ani în urmă. Mănăstirea Polovragi se află în partea estică a judeţului Gorj, iar construcţia sa a început în anul 1505 şi a fost desăvârşită în anii 1699-1700, în timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Putem menţiona şi mănastirea Tismana, a cărei construcţie a început în secolul al 14-lea, biserica din interior fiind înconjurată de ziduri înalte. Specific acestei mănăstiri este culoarea de fundal a pereţilor, preparată după o reţetă necunoscută astăzi, dar care poartă numele de “roşu de Tismana”. Apoi, mai este şi mănăstirea Lainici, situată la intrarea în defileul Jiului.



    Pentru a vă putea bucura de toate aceste tentaţii este de ajuns să participaţi la concursul Radio România Internaţional 85 de ani de radio”.





  • Les inédits des enchères d’art, en Roumanie

    Les inédits des enchères d’art, en Roumanie


    L’année 2012 a vu toute une série de premières dans les enchères d’art organisées en Roumanie, dont la vente aux enchères de travaux signés par Constantin Brâncuşi, d’un mono poste de Formule 1, de la première maison solaire roumaine et d’objets ayant appartenu à des comédiens roumains. Cette année, lors des premières enchères sur le marché roumain de l’art, deux œuvres réalisées par Constantin Brâncuşi — un des artistes roumains les plus connus au monde – ont été emportées. « La Huppe » et « Les Peaux rouges » ont été adjugées en janvier, pour 10.000, respectivement 2.000 euros.


    « La Huppe », un dessin à la plume, a été mis en vente par un collectionneur privé de Bucarest, qui l’avait acquis auparavant à Christie’s. Cette œuvre, achetée 10.000 euros, est un projet d’illustration pour le volume de poèmes « Plantes et animaux », publié à Paris en 1929, par Ilarie Voronca, un écrivain faisant partie du cercle d’amis de l’artiste. « Les Peaux rouges » est une photo – carte postale d’objet d’art, de 1906. L’image de cette carte postale, l’œuvre « Les Peaux rouges », est une des sculptures détruites par l’artiste en 1907, dans un accès de révolte par rapport à ce qu’il avait créé dans sa période impressionniste, un courant auquel Brâncuşi avait adhéré en tant qu’élève d’Auguste Rodin. La carte postale envoyée à un ami est l’unique document présentant une des œuvres disparues. Ella a été reproduite à l’occasion du centenaire Brâncuşi de 1976 dans une revue littéraire roumaine, et provient d’une collection privée bucarestoise. La présence de Brâncuşi sur le marché de ventes aux enchères publiques est un événement unique.


    Constantin Dumitru, journaliste et commissaire d’expositions, affirme pour sa part que 2012 s’est avérée une année bénéfique pour lemarché de l’art. « Il a enregistré une évolution positive, meilleure qu’en 2011 quand il a connu les performances les plus spectaculaires depuis 1990. Je fus particulièrement impressionné de voir pénétrer sur le marché roumain de l’art de plus en plus d’objets, précieux pour le simple fait d’avoir appartenu à des célébrités, chose courante sur les marchés de l’art étrangers. Pourtant, je ne saurais ignorer l’existence sur le marché d’un segment qui n’a rien à voir avec l’art, il ne fait que mimer la valeur. Espérons que cela ne va pas tourner au kitsch ».


    Nous avons voulu apprendre auprès de Constantin Dumitru si la crise a touché le marché roumain de l’art. La réponse fut des plus catégoriques : « Oui, elle l’a influencé sans pourtant le détériorer. Le manque de confiance en l’immobilier, la chute des prix des terrains a entraîné une majoration des prix des objets d’art. Pourtant, le marché de l’art ne reflète pas la situation économique. 2013 s’annonce difficile notamment pour les petits collectionneurs. Le marché de l’art est plein de dizaines de millions d’euros mais pour des œuvres dont les auteurs sont notamment des célébrités décédées. Or, l’artiste roumain, le créateur contemporain a du mal à voir autant d’argent. On se réjouit de vendre pour 300 mille euros un objet ayant appartenu à une personnalité défunte, mais un étudiant ou un professeur aux Beaux Arts se contente de gagner 500 ou mille euros. Je voudrais qu’on exporte davantage, qu’on arrive à vendre plus d’objets sur les marchés internationaux. »


    Le journaliste Marius Tita, rédacteur en chef de Radio Roumanie Internationale et passionné d’art, affirme que le marché roumain connaît une évolution ascendante : « En Roumanie, nous assistons aussi à une diversification de l’offre. Et dans ce cas il s’agit non seulement des objets mis en vente, mais aussi des actions organisées par les maisons de ventes aux enchères. Et dans ce cas, je pense à quelques événements tels ceux organisés par ArtMark, qui hormis les enchères traditionnelles a introduit quelques idées inédites : enchères thématiques, vente d’objets ayant appartenu à la famille royale, d’objets militaires, très appréciés en Europe Occidentale et qui se vendent chez nous aussi lors d’événements spéciaux et de nombreux autres objets, non seulement d’art traditionnel. On assiste donc à une ouverture, mais aussi à une révision des prix et des opinions qui circulent sur le marché de l’art. Bref, cette évolution vers un marché de l’art mature se traduit par la réduction des prix et de la valeur des ventes. On ne peut pas parler d’un enthousiasme du marché de l’art. Il est clair, nous apprenons beaucoup de nouvelles choses, mais on ne peut pas parler d’affaires exubérants ni de revenus incroyables. »


    Une vente aux enchères inédite a proposé aux collectionneurs des objets personnels de grands comédiens roumains, ainsi qu’une série d’accessoires de films et de pièces de théâtre à succès. Le lot le mieux vendu a inclus un bracelet en or et argent à diamants, rubis et émeraudes que la comédienne roumaine Maia Morgenstern a porté dans un film. Au mois d’août, le mono poste de F1 Ferrari F399 piloté par Michael Schumacher en 1999 a été adjugé pour 177 mille euros. Trois Mercedes millésimées 1953, 1959 et 1966, une Ferrari 599 GTB Fiorano édition spéciale Carbon Kit de 2009, une Lincoln Continental 1947 et une Jeep Willys 1948 avec comme accessoires une remorque et une mitrailleuse se sont également retrouvées sous le maillet au mois d’août de l’année dernière. L’ancienne voiture officielle du roi Michel — une BMW 760 Li – a également trouvé preneur au prix de 20 mille euros.


    Le permis de conduire de la princesse Marie, datant de 1904, a été vendu à 5000 euros. Une autre session de ventes aux enchères a eu comme sujet la première maison solaire à 100% roumaine, estimée à 50 mille euros. Malheureusement elle n’a pas suscité l’intérêt du public. La toile la mieux vendue en 2012 a été « Le berger et son troupeau » par Nicolae Grigorescu, adjugée à 195 mille euros. Trois autres toiles signées Nicolae Tonitza ont trouvé preneur à pas moins de 400 mille euros.


    Selon les spécialistes, les transactions qui ont eu lieu l’année dernière se sont chiffrées à environ 40 millions d’euros. Une bonne année, donc, pour le marché de l’art en Roumanie. (trad. : Ligia Mihaiescu, Ioana Stancescu, Alex Diaconescu)

  • Protocollo di collaborazione Gorj – Basilicata

    Protocollo di collaborazione Gorj – Basilicata


    Un nuovo tassello al consolidamento delle relazioni Romania — Italia è stato aggiunto dal Protocollo di cooperazione istituzionale tra la provincia di Gorj (sud-ovest della Romania) e la Regione Basilicata, firmato dal Presidente del Consiglio provinciale di Gorj, Ion Calinoiu, e dal Vicepresidente della Regione Basilicata, Maurizio Marcello Pitella, alla presenza del premier romeno Victor Ponta, dell’ambasciatore italiano a Bucarest, di autorità locali e di una delegazione della regione italiana.


    L’accordo prevede la collaborazione nei campi economico, sociale e culturale. Scambiare esperienza nell’impiego dei fondi europei, incoraggiare gli imprenditori della Basilicata a venire in provincia di Gorj, organizzare nel 2013 celebrazioni congiunte per il 100esimo anniversario della nascita del grande archeologo romeno Dinu Adamesteanu, ex dirigente della Sovrintendenza della Basilicata, il cui Museo archeologico nazionale è intitolato all’illustre personalità culturale vissuta a Policoro.


    Inoltre, a Matera è prevista una mostra dedicata alla memoria del celebre artista romeno Constantin Brancusi, padre della scultura moderna, al quale la provincia di Gorj ha dato i natali. Le autorità di Basilicata e Gorj vogliono anche consolidare l’integrazione della comunità romena della Basilicata.


    Sono molto felice di partecipare a questo evento, in primo luogo perchè amo l’Italia, che è la sorella maggiore della Romania”, ha dichiarato il premier Victor Ponta, citato dall’agenzia Agerpres, spiegando che la provincia di Gorj deve avvalersi della collaborazione con la Basilicata per sviluppare tecnologie modernissime e imparare a meglio impiegare i fondi europei.


    L’ambasciatore italiano a Bucarest, Mario Cospito, ha offerto dei dettagli a Radio Romania Internazionale.