Tag: Brasov

  • Zeitgeschichte: Ausstellung thematisiert 70 Jahre der Protestkultur in Rumänien

    Zeitgeschichte: Ausstellung thematisiert 70 Jahre der Protestkultur in Rumänien

    Die Wurzeln der Protestkultur liegen in der Französischen Revolution des 18. Jahrhunderts. Proteste waren schon immer ein Ma‎ß für die Freiheit in einer modernen Gesellschaft. Tyrannen des 20. Jahrhunderts hatten eine pathologische Abneigung gegen Proteste, die ihre Autorität in Frage stellten. Diese Abneigung wurde von den illiberalen und populistischen Führern der gegenwärtigen Periode geerbt, die glücklicherweise nicht zum Verschwinden oder der Unterdrückung der Proteste geführt haben, wie es unter faschistischen und kommunistischen Regimen der Fall war.



    In der Zwischenkriegszeit waren Proteste in Rumänien ein gängiges Mittel, um Meinungsverschiedenheiten zwischen einer sozialen oder politischen Gruppe und den Behörden auszudrücken. Ab 1945, als das kommunistische Regime stufenweise etabliert wurde, begann auch die brutale Unterdrückung der Proteste. Doch auch zwischen 1945 und 1989 protestierten die Rumänen, wenn die Lebens- und Arbeitsbedingungen unerträglich wurden. Solche Proteste waren die Streiks der Bergleute 1977 und die Streiks der Arbeiter in den Schwerlastmaschinenfabriken Steagul Roşu“ und Tractorul“ in Braşov (Kronstadt). Und 1989 erlangten die Rumänen wie in einem Racheakt der Geschichte ihr Recht auf Protest durch massive Proteste wieder, die zum Sturz des Regimes führten. Seitdem kann die jüngste rumänische Geschichte auch aus der Perspektive des Wiederanschlusses an die Protestkultur betrachtet werden.



    Die Dichterin Ana Blandiana, eine Gegnerin des kommunistischen Regimes und eine öffentliche Figur, die einen wichtigen Beitrag zur Wiedergeburt des Protestes in Rumänien geleistet hat, hat kürzlich eine Ausstellung unter den Stichworten Demokratie und Protest“ eröffnet. Blandiana sagte, dass der Zweck darin bestand, die Erinnerung an die Momente wiederherzustellen, die die Wiedergeburt des Geistes des Protestes markiert haben:



    Diese Idee, die nicht originell ist, enthält einige besondere Highlights der Gegenwart. Wir wollten die gro‎ßen Proteste, die in Rumänien von 1945 an stattgefunden haben, beginnend mit den ersten Protesten gegen das aufstrebende kommunistische Regime bis hin zu den Protesten auf dem Siegesplatz Anfang 2017, zusammenfassen. Wir sprechen von einer Zeitspanne von über einem halben Jahrhundert, mit 30 Jahren Freiheit und 45 Jahren Diktatur. Es ist ein Appell, eine Kultur des Protestes aufzubauen. Eine wahre Zivilisation hat eine Kultur des Protestes, und eine Kultur des Protestes bedeutet, verschiedene Proteste im Laufe der Jahre miteinander zu verbinden. Die Proteste gegen die Goldförderung in Roşia Montană wurden mit viel Naivität und Freimut betrachtet, und zwar deshalb, weil man schlichtweg behauptete, es seien die ersten echten Proteste in der modernen Geschichte Rumäniens gewesen. Das hat mich erstaunt, denn die Hälfte der Demonstranten auf dem Siegesplatz (Piaţa Victoriei) waren dieselben Menschen, die 20 Jahre zuvor auf dem Universitätsplatz protestiert hatten. Die Menschen, die 2017 erstmals auf die Stra‎ße gingen, wussten das einfach nicht, denn wir leben in einer Gesellschaft, die systematisch die Erinnerung zerstört. Es ging nicht um schlechten Willen, es war vielmehr ein schlechtes Omen, das einen beunruhigen konnte, denn es ging um die Zukunft einer Generationen, die nicht aus der Erfahrung der Vergangenheit schöpfen wollte.“




    Proteste sind allerdings nicht immer vorteilhaft für die Demokratie. Ana Blandiana berichtet weiter:



    Ich habe unlängst aus den USA einen Essay mit dem Titel »Die Sprache des Protestes« bekommen. Auf dem Umschlag befindet sich das berühmte Anarchiesymbol, das A im Kreis. Ich hatte eine Offenbarung, als ich das las, der Essay berichtet über den Unterschied zwischen den Formen des Protestes. Für den Amerikaner, der das Buch geschrieben hat, war der Protest ein Weg, die Gesellschaft herauszufordern. Die Anarchie will die Gesellschaft zerstören, oftmals ohne viel darüber zu sagen, was sie an ihrer Stelle errichten will. Die Proteste, über die wir für diese Ausstellung nachdachten, sprachen sich für die Rechtsstaatlichkeit aus, um sie zu unterstützen. Bereits 1945 war sie bedroht und stand kurz davor, zerstört zu werden, aber die Menschen stemmten sich dagegen. Wofür sonst waren die Proteste von 1987 in Braşov? Die jungen Aufständischen, die die Arbeiter in Braşov vertraten, waren beinahe keine Erwachsene. Danach war das Jahrzehnt der Bürgerallianz [in den 1990er Jahren — Anm. d. Red.] ein Plädoyer und ein Protest gegen die Weigerung, auf der Grundlage der Proklamation von Timişoara einen Rechtsstaat aufzubauen. Und die Proteste von 2017 sind schlicht Proteste der Menschen, die nicht akzeptieren wollen, dass Rumänien nicht in der Lage ist, die Rechtsstaatlichkeit zu konsolidieren.“




    Die Kultur des Protestes ist für die Rumänen nach 50 Jahren Unterdrückung zur zweiten Natur geworden. Die 1990er Jahre waren geprägt von einer Vielzahl von Protesten, vom konstruktiven friedlichen Protest bis hin zu extrem gewalttätigen Formen. Politische Proteste sorgten jahrelang für Schlagzeilen in Zeitungen sowie in Fernseh- und Radionachrichten. Der 52-tägige Marathonprotest auf dem Universitätsplatz im April–Mai 1990 bleibt der Höhepunkt für Menschen, die glauben, dass es von grö‎ßter Bedeutung ist, Nein“ zu sagen, wenn sie das Gefühl haben, dass Politiker die Gesellschaft nicht auf dem Weg zum Gemeinwohl führen. Man kann sagen, dass die Wiedergeburt des Protestes in Rumänien nach 1989 mit einer Wiedergeburt der Demokratie und einer Form der Politik verbunden war, in der die Menschen nach dem Gemeinwohl streben.

  • Oraşele Stalin

    Oraşele Stalin

    După 1945, victorioasa Uniune Sovietică în războiul împotriva
    Germaniei naziste ocupa jumătate din Europa şi-şi impunea propriul model
    politic, economic şi social. În acest model intra şi cultul conducătorului
    suprem, al lui Iosif Vissarionovici Djugaşvili sau Stalin. Propaganda comunistă
    cerea ca iubirea faţă de Stalin să nu aibă limite: de la oameni obişnuiţi şi
    până la proiecte grandioase şi chiar oraşe, numele lui Stalin era omniprezent. Conducerile
    comuniste din Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Republica Democrată Germană, Polonia,
    România şi Ungaria au dat numele lui Stalin, marele conducător, aşa cum îl
    denumea propaganda sovietică, unor oraşe semnificative. Modelul onomastic sovietic
    nu se limita însă doar la numele lui Stalin. Şi alţi lideri comunişti erau
    onoraţi astfel. În 1953, în RDG, oraşul Chemnitz primea numele de Karl Marx
    Stadt. În Iugoslavia, unde nu a existat un Oraş Stalin, actuala capitală a Muntenegrului
    Podgoriţa s-a numit, din 1946 până în 1992, Titograd, după numele liderului
    comunist Josip Broz Tito. În România, oraşul Oneşti a primit numele de Gheorghe
    Gheorghiu-Dej, iar oraşul Ştei a fost denumit Dr. Petru Groza, după numele a
    doi foarte proeminenţi lideri comunişti români.


    Nicolae
    Pepene, directorul Muzeului Judeţean de
    Istorie din Braşov, a conceput proiectul oraşelor Stalin cu care în 2017, anul
    centenarului revoluţiei bolşevice, a câştigat finanţare din partea Uniunii
    Europene. L-am întrebat care a fost explicaţia pentru care Braşovul a devenit
    Oraşul Stalin. Există o explicaţie oficială pe care o găsim
    în presa vremii, şi anume aceea că muncitorii ceferişti s-au gândit să omagieze
    prietenia cu marele conducător, grija marelui conducător pentru poporul român,
    pentru muncitorii români. schimbând denumirea oraşului. De ce ceferişti? Se
    făcea cumva legătura cu marele conducător naţional Gheorghe Gheorghiu-Dej,
    ceferist. Totul a fost pus în acest cadru propagandistic. Schimbarea denumirii
    a avut loc în jurul datei de 23 august 1950, pe 22, iarăşi un moment simbolic
    pentru regimul comunist. Neoficial, din păcate memorialistica nu a înregistrat
    nimic. Ne putem închipui că a fost un gest de slugărnicie făcut de autorităţile
    locale pentru că deja era la modă preluarea denumirii de oraşul Stalin.
    Legăturile cu Uniunea Sovietică în viaţa culturală erau foarte prezente. Aveam
    deja din 1949 un monument al soldatului sovietic, în parcul central, ARLUS,
    Casa prieteniei româno-sovietice, era foarte activă în Braşov. Veneau scriitori
    din Uniunea Sovietică, se făceau schimburi de muncitori şi de profesori. Braşovul
    a fost un vârf de lance al propagandei, era un oraş muncitoresc foarte
    puternic. Deşi în timpul războiului fusese afectată de bombardamentele aliate,
    industria braşoveană rămăsese în picioare şi s-au făcut investiţii masive după
    preluarea puterii de către comunişti. Există şi o speculaţie a unor istorici
    braşoveni cum că ar fi fost un gest de umilire a populaţiei săseşti. Să nu
    uităm că până la venirea comunismului, Braşovul era un oraş săsesc foarte
    important.


    Propagandiştii
    au fost aşa de zeloşi pentru ca oamenii să reţină noul nume încât pe muntele
    Tâmpa brazii au fost defrişaţi astfel încât de jos, din oraş, oricine să poată
    vedea noul nume. Harta europeană a oraşelor Stalin se întindea din Uniunea
    Sovietică şi până în centrul Europei. Nicio ţară care a aparţinut lagărului
    comunist nu s-a sustras de la acea practică, de a boteza un oraş cu numele lui
    Stalin. Nicolae Pepene a menţionat ce oraşe au intrat pe nedorita hartă a
    oraşelor Stalin, după 1945. Trebuie să plecăm din Uniunea Sovietică,
    pentru că de acolo a fost modelul. În primul rând, Volgogradul a devenit
    Stalingrad. Apoi, Doneţkul a fost denumit Stalino. Bineînţeles că după 1945,
    după ce sovieticii au ocupat Europa Centrală şi de Est, a existat cadrul
    propagandistic necesar. Oraşul Varna din Bulgaria a primit denumirea de Oraşul
    Stalin. Am început cu Varna pentru că bulgarii au fost primii care au schimbat
    denumirea unui oraş în Oraşul Stalin, în 1949. Şi nu au ales orice oraş, la
    momentul respectiv Varna era, după Sofia, cel mai important oraş al Bulgariei. Apoi
    a venit rândul Poloniei, un oraş muncitoresc foarte puternic într-o zonă
    industrială din Silezia, oraşul Katowice, care a devenit Oraşul Stalin.
    Polonezii au fost cei mai păcăliţi în această poveste pentru că au dat
    denumirea de Oraşul Stalin în 1953, puţin după moartea lui Stalin, dar au
    revenit la denumirea de Katowice mai repede decât alţii, în 1956. Un alt oraş
    care a primit denumirea Stalinvaros, Cetatea lui Stalin, a fost un oraş ridicat
    de la zero, un fel de oraşul Victoria de la noi, dar mult mai mare. A fost
    ridicat pe Dunăre, în Ungaria, actualul Dunaujvaros. Este un oraş metalurgic,
    cel mai impotant centru metalurgic al Ungariei. În Albania a fost un Oraş
    Stalin, un orăşel. Albanezii nu au ales un oraş important, Kuţova, un orăşel la
    sud de Tirana, oraş minier. În Republica Democrată Germană a existat un Oraş
    Stalin, Eisenhüttenstadt, un oraş muncitoresc, un oraş al metalurgiei.
    Interesant a fost că în Cehoslovacia nu a existat un Oraş Stalin, ci doar
    cartiere foarte importante în oraşe. Un cartier foarte important din Praga a
    primit numele Stalin, la fel un cartier important din Ostrava.


    Oraşele
    Stalin au dispărut mai uşor sau mai greu, după cum au fost cricumstanţele din
    fiecare ţară. Katowice şi Varna şi-a reluat vechile nume în 1956, Braşovul în
    1960, Eisenhüttenstadt şi Dunaujvaros în 1961. În acelaşi an 1961, Volgograd şi
    Doneţk au primit denumirile actuale, iar în 1991 Kuţova a fost ultimul Oraş
    Stalin care a renunţat la denumirea sa sovietică.

  • Touristin aus Schottland von rumänischer Gastfreundschaft beeindruckt

    Touristin aus Schottland von rumänischer Gastfreundschaft beeindruckt

    Emma Cairns lebt nicht in Rumänien, sie ist eine schottische Touristin, die Rumänien gerade entdeckte. In ihrer Heimatstadt Aberdeen arbeitet Emma als Sozialassistentin mit Menschen mit psychischen Störungen. Die Reise nach Rumänien hat sie alleine, ohne Hilfe eines Reisebüros organisiert. Rumänien kannte sie vorher kaum, nach zehn Tagen durch das Land zeigt sie sich ganz begeistert von dem, was sie gesehen hat:



    Ich hatte etwas über das kommunistische Regime in Rumänien und über die Legende von Vlad Vlad Ţepeş, bekannt als Dracula, gelesen. Das Ganze war sehr attraktiv für mich, kann aber nicht sagen, dass ich etwas über dieses Land wusste. Ich wollte das Land eher durch meine Augen entdecken, wenige britische Touristen tun das eigentlich. Ich wollte mehr über die rumänische Kultur lernen und mir die Geschichte Rumäniens von Rumänen erzählen lassen .“




    Emma stellte ganz überrascht fest, dass das rumänische Volk gegenüber Ausländern sehr offen ist. Welche sind ihre Eindrücke nach zehn Tagen hier?:



    Die Menschen sind sehr freundlich und hilfsbereit. Ich wusste nicht, was ich erwarten soll, denn ich kannte kaum Briten, die als Touristen durch dieses Land unterwegs waren. Ich bin zahlreichen Menschen begegnet, die mir gegenüber sehr freundlich waren und mich fragten, woher ich komme, mir Sehenswürdigkeiten und kulinarische Spezialitäten des Landes empfahlen. Ich habe atemberaubende Landschaften um Braşov (Kronstadt) und Timişoara (Temeswar) gesehen, coole Orte in Bukarest besucht. Die rumänischen Gro‎ßstädte sind so lebendig, die Kulturszene hat so viel zu bieten, die Orte haben eine beeindruckende Geschichte und eine einzigartige Persönlichkeit. Viele Orte erzählen ihre eigene Geschichte und in Bukarest gibt es so viele Orte, die an den blutigen antikommunistischen Aufstand von 1989 erinnern. Rumänien hat alles, einschlie‎ßlich Dorftourismus, was ich sehr schätze, weil es heute nicht oft vorkommt.“




    Weil sie Urlaub günstig machen und Land und Leute kennenlernen wollte, hat sich Emma dem Reisetrend Couchsurfing angeschlossen, was sie allerdings auch als gute Erfahrung bezeichnet. Was würde Emma nach Hause mitnehmen?



    Etwas, was es in Gro‎ßbritannien nicht gibt. Die Verbindung mit den Menschen, die ich hier kennengelernt habe. In Braşov habe ich einen Rumänen kennengelernt, der in Frankreich lebt und mir dasselbe sagte: Dort kann man jemanden auf der Stra‎ße nicht einfach so ansprechen, um etwas zu fragen. Die Rumänen sind anders, man kann sie ruhig ansprechen, man kann mit ihnen in Verbindung bleiben. Die Rumänen kommen zudem sehr oft zusammen, sie sind immer bereit, Zeit zusammen zu verbringen, das möchte ich nach Hause mitnehmen und ich möchte auch in Schottland so leben.“




    Die Reise war jedoch nicht perfekt, was ihr an diesen zehn Tagen fehlte, erläutert unsere Gesprächspartnerin in den folgenden Minuten:



    Die öffentlichen Transportmittel würde ich hier verbessern, es gibt keine richtige Verbindungen durch die ganze Stadt und von Braşov kann man die Dörfer um die Stadt herum nur schwer erreichen. Schade, denn das Gebiet ist zweifelsohne einen Besuch wert und könnte so viele Touristen nach Rumänien locken, aber es ist leider nur mit dem eigenen Wagen erreichbar.“




    Die Reise Emmas nach Rumänien war sehr schön, sagt unsere Gesprächspartnerin, weil sie spontan organisiert wurde. Was hat ihr am meisten gefallen?



    Natürlich die Menschen und ihre Gastfreundschaft, ihr Zugehörigkeitsgefühl zur Gemeinschaft. Insbesondere in den touristischen Gebieten Siebenbürgens sind die Menschen sehr offen gegenüber Ausländern. Ich habe bei meinen Gastgebern übernachtet und alles hat sehr gut geklappt. Die einzige schlechte Erfahrung war der Transport. Besonders gerne erinnere ich mich an Braşov, wo ich aufs Land gefahren bin. Viele haben mir von ihrem Leben, ihren Familien und von der kommunistischen Erfahrung erzählt. Vor meiner Reise kannte ich das Land nur von den Erfahrungen anderer Menschen, jetzt kann ich sagen, dass ich Rumänien wirklich erlebt habe. Ich wei‎ß natürlich nicht alles, aber jetzt verstehe ich viel besser das Land, das Volk, seine Lebenserfahrungen, seine Geschichte. In Siebenbürgen gibt es so viele Orte, die ich gerne noch mal sehen möchte.“

  • Emma Cairns (Scoţia)

    Emma Cairns (Scoţia)

    Emma Cairns nu este expat în România, ci o turistă scoţiană care
    descoperă România. Emma vine din Aberdeen, un orășel din Scoția unde lucrează
    ca asistent social într-un centru de îngrijire pentru persoane cu probleme
    psihice. Nu a apelat la o agenție de turism, ci a organizat singură această
    călătorie în România, o țară pe care o cunoștea foarte puțin. După zece zile
    petrecute pe meleagurile românești, Emma este încântată de această experiență. Ce
    ştia despre România înainte de a veni aici? Mai citisem
    câte ceva despre era comunistă, despre istoria ţării şi desigur despre legenda
    lui Vlad Ţepeş, Dracula. Toate acestea m-au atras, dar nu ştiam nimic altceva
    despre România. Iată de ce am fost interesată să vin să o vizitez, fiindcă e o
    ţară pe care puţini turişti britanici o cunosc. Am vrut să vin şi să învăţ eu
    însămi mai multe despre cultură, să aflu despre istoria României chiar de la
    români.




    Emma a fost surprinsă să descopere o țară foarte sigură și deschisă
    față de străini. Care sunt impresiile acum după 10 zile de vizită? Oamenii sunt foarte prietenoşi şi foarte săritori. Eram un pic
    speriată să vin aici, mare parte din cauză că nu cunoşteam prea mulţi oameni
    care să fi venit aici şi nu ştiam la ce să mă aştept de la localnici. Până cum,
    însă, n-am întâlnit decât români foarte prietenoşi, care m-au întrebat cum mă
    cheamă şi de unde vin, mi-au dat indicaţii ce să vizitez, mi-au recomandat unde
    să găsesc mâncare bună etc. Am văzut peisaje minunate în Braşov, în Timişoara
    şi acum în Bucureşti, locuri frumoase şi foarte curate. Oraşe şi locuri în care
    ai o mulţime de evenimente, locurile sunt încărcate de istorie, iar clădirile
    au o personalitate distinctă. Fiecare spune o poveste anume, iar aici la
    Bucureşti unele poartă urmele revoluţiei din ’89, cum mi s-a spus. Am fost
    fascinată să le văd. România are de toate, are încă viaţa de la ţară, are tot
    ce ai nevoie şi tot ce ţi-ai putea dori de la o călătorie.



    Pentru că a vrut să nu fie o simplă turistă, Emma a locuit cu
    localnicii prin sistemul CouchSurfing, a stat de vorbă cu oamenii și a avut
    parte de o mulțime de expriențe plăcute, atât în orașele pe care le-a vizitat,
    cât și la țară. Ce suvenir a luat din România? Aş vrea să
    iau acasă cu mine ceva ce nu există în Marea Britanie. E vorba despre o
    conexiune pe care oamenii o au unii cu alţii aici. În Braşov am întâlnit un
    român care locuia în Franţa, iar el mi-a spus acelaşi lucru: acolo nu poţi să
    abordezi cu o întrebare un necunoscut pe stradă. Oamenii sunt deconectaţi. Simt
    că în România oamenii sunt mult mai deschişi şi că îi poţi întreba orice, îi
    poţi invita undeva pentru a rămâne în legătură. Aveţi mai multe evenimente şi
    întâlniri sociale şi sunteţi mai dispuşi să petreceţi timp împreună. Acest
    lucru aş vrea să-l iau cu mine în Marea Britanie şi sper să pot răspândi cât
    mai mult acest fel de a trăi şi în Scoţia.



    Desigur, în călătoria ei s-a confruntat și cu câteva neajunsuri. Am
    întrebat-o ce ar vrea să îmbunătăţească aici: Transportul
    public este prost. Uneori e complicat să călătoreşti dintr-o parte în alta, în
    special în Braşov, în satele de acolo nu erau prea multe autobuze. Cu siguranţă
    asta aş îmbunătăţi, fiindcă e o zonă atât de frumoasă de vizitat şi aş aduce
    acolo mai mulţi turişti, aş face-o mai accesibilă pentru cei care nu vin cu
    maşina proprie.



    Pentru că e pentru prima oară când călătoreşte singură, am întrebat-o
    pe Emma dacă a existat vreun moment în care s-a simţit nesigură în România, dacă
    a avut vreun incident aici: Nu, sincer nu. Prima mea
    destinaţie a fost Budapesta, iar acolo chiar am avut un incident neplăcut şi
    mi-a fost teamă pentru siguranţa mea. De când am ajuns în România, însă, vă
    spun sincer că mi-a fost bine, e unul din cele mai sigure locuri în care am
    fost vreodată.



    Călătoria
    Emmei în România a fost foarte reușită, deși – sau poate tocmai pentru că – a
    fost improvizată. Ce i-a plăcut aici cel mai mult? Oamenii
    şi felul prietenos de a fi, simţul apartenenţei la comunitate. În special în
    Braşov, în zonele turistice, oamenii sunt foarte deschişi cu străinii. Am avut
    experienţe foarte bune acasă la localnici, unde am fost găzduită prin
    CouchSurfing, şi în general totul, cu excepţia unor experienţe mai nereuşite cu
    transportul, totul a mers perfect. Amintirea mea preferată este din Braşov,
    unde am mers la ţară. Românii sunt prietenoşi şi deschişi să-mi povestească
    despre istoria lor, despre familiile lor, despre viaţa şi experienţele lor. Am
    văzut cum sunt românii cu adevărat, nu aşa cum se văd de la distanţă. Mi-au
    povestit despre timpurile comuniste, despre familiile lor. Am simţit că înţeleg
    realitatea în profunzime.

    România era o ţară despre care doar citisem înainte
    câte ceva sau despre care auzisem din experienţele altora, nu ştiam pe nimeni
    care venise aici. Acum simt că poate nu ştiu chiar tot, însă am o înţelegere
    mai profundă a ţării, a românilor, a experienţelor de viaţă de aici, a
    istoriei. Îmi doresc să mă întorc şi să călătoresc mai mult în Transilvania,
    pentru că sunt încă multe locuri pe care vreau să le vizitez.

  • Târgul Gaudeamus Radio România își adaugă în palmares … cel mai lung pașaport din lume

    Târgul Gaudeamus Radio România își adaugă în palmares … cel mai lung pașaport din lume

    Cea de a doua ediție a Târgului Gaudeamus Radio România din Brașov, organizat de Radio
    România prin echipa Gaudeamus și Radio România Brașov FM, cu sprijinul Primăriei
    Municipiului Brașov, s-a încheiat duminică în Piața Sfatului, odată cu ultimii vizitatori. Peste 40 de
    participanți care au ocupat un pavilion cu o suprafață dublă față de ediția precedentă și aproape
    13.000 de vizitatori au făcut din Târgul Gaudeamus Brașov, timp de cinci zile, unul dintre
    punctele de atracție din centrul orașului, atât pentru brașoveni, cât și pentru cei aflați în vizită.

    Duminică, 8 septembrie, Târgul Gaudeamus a găzduit un eveniment inedit: lansarea volumului 300K.
    Peregrin între două milenii, semnat Mariea Crâșmaru, deținătoarea recordului pentru cea mai
    lungă călătorie efectuată de un om pe jos și pentru cel mai lung pașaport din lume. Ajutată de
    participanții la lansare, cea mai mare călătoare a lumii a desfășurat în Piața Sfatului pașaportul cu o
    lungime de 19 metri, format din 154 de file.

    Președintele de onoare al ediției a fost domnul Adrian Lesenciuc, președintele Uniunii Scriitorilor
    din România, filiala Brașov.

    Premiile Târgului GAUDEAMUS Radio România, Brașov 2019, decernate duminică, 8 septembrie, la
    ora 17.00, participanților și jurnaliștilor, au fost atribuite exclusiv prin votul publicului, astfel:

    Trofeele GAUDEAMUS, acordate participanților, au revenit Editurii Nemira (locul 1), Editurii
    Humanitas (locul 2) și Editurii Niculescu (locul 3);

    Cea mai râvnită carte a ediției a fost seria Jurnalul unui puști de Jeff Kinney, publicată de
    Editura Arthur;

    Trofeele Presei, pentru secțiunile online și print au revenit website-ului www.monitorexpres.ro și
    cotidianului Bună ziua Brașov, cel mai frecvent menționate de către vizitatori drept surse de
    informații despre această ediție a târgului. Premiile pentru secțiunile TV și radio nu au fost acordate,
    rezultatele votului fiind neconcludente.

    Premiul Miss Lectura, acordat celei mai frumoase vizitatoare de către InfoTouch Systems, a revenit
    domnișoarei Ana-Maria Tiba, elevă la Colegiul Național Nicolae Titulescu din Brașov.

    Proiecte Radio România – Gaudeamus derulate cu prilejul acestei ediții:

    – O parte dintre cele circa 5.000 de volume donate pentru proiectul Cărţile se întorc acasă au
    ajuns deja la beneficiari – bibliotecile din localitățile Vama Buzăului și Sita Buzăului. Restul volumelor vor
    ajunge, prin intermediul Radio România Brașov FM și al Inspectoratului Școlar Județean, în biblioteci
    școlare din județul Brașov.
    Str. General Berthelot, Nr. 60-64, RO-010165, Bucureşti, România
    tel: + 4021-312 22 40 / fax: + 4021-319 05 22

    Tombola GAUDEAMUS, derulată pe baza buletinelor de Vot al Publicului, le-a adus participanților
    aproape 50 de premii, constând în: cinci tablete oferite de Jerry’s Pizza și IndECO Grup ● echipamente
    și accesorii multimedia oferite de InfoTouch Systems (o boxă audio wireless, 2 baterii externe wireless, 5
    boxe portabile Bluetooth cu suport pentru montat pe bicicletă, 2 rucsacuri pentru laptop cu port USB de
    încărcare ● 10 vouchere pentru produse Emex ● vouchere pentru cadouri personalizate CEWE ● 10
    vouchere Jerry’s Pizza.

    Calendarul Gaudeamus Radio România va mai include în acest an încă două evenimente:
    Caravana Gaudeamus Radio România, în premieră la Iași (2 – 6 octombrie, Piața Unirii),
    organizată în parteneriat cu Festivalul Internațional de Literatură și Traduceri şi Târgul
    GAUDEAMUS
    Radio România (20 – 24 noiembrie, Pavilionul B2 Romexpo).

    Sponsori și parteneri

    Sponsori: Jerry’s Pizza, IndEco Grup, InfoTouch Systems, Emex, CEWE, Clima Service și Spring
    Harghita

    Parteneri media: Agenția de presă RADOR, Bună ziua, Brașov, Monitorul Expres, Transilvania Expres
    Pentru detalii suplimentare privind Târgul GAUDEAMUS Radio România, ediția Brașov 2019, vă rugăm
    să accesaţi website-ul www.gaudeamus.ro sau să vă adresaţi Secretariatului GAUDEAMUS. Persoană
    de contact: Connie Chifor (0745 109 649, e-mail connie@gaudeamus.ro).

  • Samara Indi din Brazilia, absolventă a Facultăţii de Drept de la Universitatea din Bucureşti

    Samara Indi din Brazilia, absolventă a Facultăţii de Drept de la Universitatea din Bucureşti

    Mă numesc Samara Indi, ascultaţi Radio România
    Internaţional, vin din Brazilia, mai exact din Fortaleza, statul Ceará.



    Samara Indi a locuit în România prima oară între 2011 şi 2014, când a
    urmat un masterat în Drept internaţional la Universitatea din Bucureşti, după
    care s-a întors în Brazilia, pentru că îi era foarte dor de casă, iar de acolo ulterior
    a revenit în 2016 în România.






    Pentru că mi-a fost dor de România. Pentru că după ce am ajuns în
    Brazilia mi-am dat seama cât îmi plăcea România şi a început să-mi fie foarte
    dor, iar cum prietenul de atunci, astăzi – soţul meu, era în România, m-am
    hotărât să mă întorc. Vlad Ciucu se numeşte, ne-am cunoscut pe internet acum 12 ani şi am
    început să vorbim pornind de la exersarea limbii engleze şi în cele din urmă
    ne-am apropiat foarte mult şi foarte repede şi ne-am hotărât în 2007 să începem
    o relaţie. Până atunci eu voiam să studiez la masterat în Portugalia sau în
    Marea Britanie, dar după ce l-am cunoscut pe el mi-am schimbat planurile.


    Samara Indi a terminat în 2011, în Brazilia, Facultatea de Drept la Unifor/Universitatea din Fortaleza. A beneficiat
    apoi de o bursă oferită de Ministerul român al Afacerilor Externe studenţilor
    străini, a învăţat limba română la Facultatea de Litere din Capitală, iar în
    2013 şi-a încheiat masteratul în Drept Public Internaţional la Universitatea
    din Bucureşti. În prezent lucrează pentru un operator de turism din Bucureşti.
    Are şi un canal de youtube.


    Am început vorbind despre frumuseţe, în special despre sfaturi de frumuseţe
    pentru persoanele de culoare, iar după multe comentarii am început să fac video-uri
    şi despre România, astfel încât momentan canalul meu e mai mult focusat pe
    România – cultură, curiozităţi, dacă ajung undeva de obicei fac vloguri. Un
    video care a avut multe comentarii şi vizualizări a fost cel în care am vorbit
    despre bursa de studii, dar şi cel în care am vorbit despre relaţia la
    distanţă, şi soţul meu a participat atunci, am spus povestea noastră, cum ne-am
    descurcat cu limba română, cum ne-am înţeles la început, acest video cred că a
    fost cel mai vizualizat dintre toate. Am mai avut un filmuleţ interesant, cel
    în care am vorbit despre obiceiuri de Crăciun, am arătat nişte mâncăruri,
    cozonac, piftie.


    Samara Indi a vizitat oraşe precum Sinaia, Sibiul, Branul sau Constanta,
    dar cel mai plin de farmec i s-a părut Braşovul. Când nu lucrează, îşi petrece
    timpul călătorind sau ascultând muzică românească:

    Muzică populară, Tudor Gheorghe sau Maria Dragomiroiu. Îmi place în
    primul rând, dacă pot, să călătoresc şi să mă plimb prin parc, pentru că unul
    dintre lucrurile cele mai frumoase din Bucureşti sunt parcurile, îmi place să
    petrec timp cu pisica mea, Mina, am adoptat-o în 2013, şi să stau cu soţul meu,
    să ieşim.


    Dintre toate ţările vizitate, Samara Indi din Brazilia are una preferată:


    Grecia, mereu am visat să ajung în Santorini, am ajuns acolo în 2014, iar
    apoi m-am îndrăgostit de această ţară şi an de an merg acolo, într-o insulă
    diferită.



    În 2018, odată cu vizita mamei sale în România, Samara Indi a reuşit să
    îi îndeplinească şi acesteia un vis.


    I-au plăcut foarte mult Sinaia, Braşov, Buşteni, şi am avut ocazia să o
    ducem în Franţa, era visul ei. România i-a plăcut foarte mult şi pe oriunde am
    fost cu ea a fost o fericire. Iar când s-a întors în Brazilia, mi-a spus că în
    primele zile visa despre România, visa că se plimba prin parcurile din
    Bucureşti.


    Un model în viaţă pentru Samara Indi e chiar mama sa.


    Mama e asistentă medicală. Eu am un frate mai mare şi mama ne-a crescut
    singură pe amândoi. Iar pentru mine mama e o eroină, pentru că am trecut prin
    perioade foarte grele şi ea a avut grijă de noi singură. De la mama am învăţat
    să fiu puternică, în special să fiu pozitivă şi, dacă cineva spune că nu poţi
    ceva, să nu iau în considerare şi să lupt pentru ce vreau. Eu aşa am reuşit să
    ajung aici, ţin minte că atunci când am aplicat pentru bursă multe persoane mă
    întrebau de ce merg în România, nu credeau că voi reuşi, iar eu am reuşit şi am
    venit aici.


    De ce a ales să rămână în România? Aceeaşi Samara Indi.


    Pentru că e o ţară mai liniştită, e un loc mai sigur. Din păcate, nu-mi
    place să spun aşa ceva, dar în Brazilia situaţia cu violenţa nu e deloc bună,
    în schimb aici eu pot să spun că duc o viaţă mai liniştită şi pot să mă şi
    distrez mai mult, pe lângă muncă. Şi anotimpurile îmi plac aici, acolo e vară
    tot timpul, aici există cele patru anotimpuri.


    Samara Indi şi-a făcut şi prieteni în România, deşi i-a fost puţin mai
    greu la început. Ne-a spus şi ce îşi propune în viitor.


    Am observat că fiecare popor are cultura lui, la fel şi cu oamenii, şi
    am descoperit oameni buni, numai că sunt unii de care te apropii mai greu, dar
    în rest sunt oameni minunaţi aici. Am cunoscut oameni minunaţi aici, am o
    prietenă foarte-foarte bună, e româncă şi ţin foarte mult la ea. Printre
    planurile mele e şi să fac un masterat în turism sau în management aici în
    România. Mai mult, eu mereu m-am gândit la ideea asta, dar nu ştiu cum s-o
    concretizez, mi-ar plăcea să-mi deschid o afacere în turism sau în modă. În
    turism îmi place pentru că iubesc să călătoresc, eu lucrez la un operator de
    turism şi pentru mine e o bucurie să-i ajut pe alţi oameni să îşi împlinească
    visul de a călători undeva.

  • Caravana Gaudeamus Radio România – Braşov 2019, la start

    Caravana Gaudeamus Radio România – Braşov 2019, la start

    Cea de a doua ediţie a Târgului Gaudeamus Braşov, organizat de Radio România prin echipa Gaudeamus şi Radio România Braşov FM, cu sprijinul Primăriei Municipiului Braşov, se va deschide miercuri 4 septembrie, în Piaţa Sfatului. Evenimentul cu numărul 115 în seria celor mai îndrăgite târguri de carte din ţară, organizate de Radio România de peste un sfert de secol, va avea loc în perioada 4 – 8 septembrie, în premieră în inima oraşului.

    Preşedintele de onoare al ediţiei va fi Adrian Lesenciuc, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, filiala Braşov.

    Deschiderea oficială a ediţiei va avea la ora 13:00, iar programul de vizitare este zilnic între orele 10:00 şi 21:00. Accesul publicului este liber.

    Reperele statistice ale celei de a doua ediţii braşovene a Târgului Gaudeamus Radio România:

    peste 40 de participanţi – cele mai prestigioase edituri din România, agenţii de difuzare de carte în limbile română şi engleză, producători şi importatori de jocuri educaţionale pentru toate vârstele, distribuitori de muzică;

    o suprafaţă de peste 450 mp de standuri (cu circa 75% mai mult decât la ediţia precedentă);

    circa 50 de premii oferite la Tombola Gaudeamus, adresată vizitatorilor care achiziţionează cărţi de la târg şi derulată pe baza buletinelor de vot al publicului. Cei mai norocoşi dintre cititori vor avea ocazia să câştige numeroase premii extrem de atractive: cinci tablete oferite de Jerry’s Pizza şi IndECO Grup; echipamente şi accesorii multimedia oferite de InfoTouch Systems (o boxă audio wireless, 2 baterii externe wireless, 5 boxe portabile Bluetooth cu suport pentru montat pe bicicletă, 2 rucsacuri pentru laptop cu port USB de încărcare; 10 vouchere pentru produse Emex; vouchere pentru cadouri personalizate CEWE; 10 vouchere Jerry’s Pizza.

    Pe tot parcursul târgului, se va derula campania Cărţile se întorc acasă, proiect iniţiat de Radio România, care are ca principal obiectiv constituirea, prin donaţii din partea expozanţilor şi a vizitatorilor, a unui fond de carte care, la finalul evenimentului, va fi oferit unei biblioteci publice, subfinanţate la capitolul achiziţii.

    Premiile Târgului Gaudeamus Radio România – Braşov 2019 vor fi decernate duminică, 8 septembrie, începând cu ora 17:00:

    Trofeele Gaudeamus (acordate editurilor) şi Cea mai râvnită carte, decernate prin Votul Publicului;

    Trofeele Presei – decernate jurnaliştilor pe secţiunile publicaţii, radio, TV şi online, tot prin Votul Publicului;

    Premiul Miss Lectura, acordat celei mai frumoase vizitatoare a târgului.

    Târgul Gaudeamus Braşov este una dintre cele mai recente componente ale programului Gaudeamus Radio România, proiect de anvergură naţională iniţiat şi derulat de postul public de radiodifuziune cu scopul de a susţine cultura scrisă din ţara noastră prin evenimente de tip expoziţional, dedicate în principal cărţii şi ofertei educaţionale. Componentele programului sunt: Târgul Gaudeamus Radio România (25 de ediţii) şi Caravana Gaudeamus Radio România (Cluj-Napoca – 20 de ediţii, Craiova – 18 ediţii, Timişoara – 11 ediţii, Litoral – 11 ediţii, Oradea – 6 ediţii, Braşov – două ediţii). Calendarul Gaudeamus Radio România mai include în acest an încă două evenimente: Caravana Gaudeamus Radio România, în premieră la Iaşi (2 – 6 octombrie, Piaţa Unirii) şi Târgul Gaudeamus Radio România (20 – 24 noiembrie, Pavilionul B2 Romexpo).

    Sponsori şi parteneri

    Sponsori: Jerry’s Pizza, IndEco Grup, InfoTouch Systems, Emex, CEWE, Clima Service şi Spring Harghita

    Parteneri media: Agenţia de presă RADOR, Bună ziua, Braşov, Monitorul Expres, Transilvania Expres.

  • Mii de cărţi, muzică bună şi premii pentru vizitatori,  la Caravana Gaudeamus Radio România

    Mii de cărţi, muzică bună şi premii pentru vizitatori, la Caravana Gaudeamus Radio România

    Plecând de la malul mării, Caravana Gaudeamus Radio România ajunge peste câteva zile la poale de munte. Cea de a doua ediţie a Târgului Gaudeamus Braşov, organizat de Radio România prin echipa Gaudeamus şi Radio România Braşov, cu sprijinul Primăriei Municipiului Braşov, va avea loc în Piaţa Sfatului, în perioada 4 – 8 septembrie. Deschiderea oficială a ediţiei va avea loc miercuri, 4 septembrie, la ora 13:00, iar programul de vizitare este zilnic între orele 10:00 şi 21:00. Accesul publicului este liber.

    Fie că vor să mai adauge un ingredient aparte reţetei pentru o vacanţă reuşită, fie că doresc (sau trebuie!) să se pregătească de şcoală, Piaţa Sfatului din Braşov este, timp de cinci zile, destinaţia ideală pentru toţi cei aflaţi în zonă în această perioadă.

    Principalele puncte de atracţie ale evenimentului cu numărul 115 în seria Gaudeamus Radio România vor fi:

    mii de volume din cele mai variate domenii, de la carte şcolară la titlurile momentului, oferite de cele mai prestigioase edituri din ţară;

    – o bogată ofertă de jocuri educative, pentru toate vârstele;

    – multă muzică bună, pentru toate gusturile;

    Tombola Gaudeamus, organizată zilnic şi adresată cumpărătorilor de carte, care le va oferi celor mai norocoşi dintre aceştia prilejul să plece acasă cu tablete, echipamente şi accesorii multimedia, vouchere cadou etc.;

    – concursul Miss Lectura, la care sunt invitate să se înscrie cele mai frumoase vizitatoare.

    Sponsori şi parteneri

    Sponsori: Jerry’s Pizza, IndEco Grup, InfoTouch Systems, Emex, CEWE, Clima Service şi Spring Harghita. Parteneri media: Agenţia de presă RADOR, Bună ziua, Braşov şi Monitorul Expres.

  • 25.08.2019 (mise à jour)

    25.08.2019 (mise à jour)

    Ministres – La première ministre Viorica Dancila avancera lundi au chef de l’Etat les propositions de nouveaux ministres au gouvernement de Bucarest décidées vendredi par le Comité exécutif national du Parti social-démocrate. Le secrétaire général du parti, Mihai Fifor, est proposé au ministère de l’Intérieur, lui qui assure déjà l’intérim. Le sénateur Şerban Valeca reprendra celui de l’Education, la ministre en exercice de la Justice, Ana Birchall, sera vice première ministre pour les partenariats stratégiques, alors que le député Iulian Iancu est nommé au poste de vice premier ministre, en charge des aspects économiques. L’annonce que la juge Dana Gîrbovan est proposée au ministère de la Justice a été durement critiquée par l’opposition qui accuse Mme Gîrbovan de soutenir les modifications controversées du système judiciaire roumain proposées par la coalition au pouvoir dans une tentative miner l’indépendance des magistrats et la lutte contre la corruption.



    Candidatures — L’ancien ministre de la Culture Theodor Paleologu est le candidat du Parti du Mouvement populaire à l’élection présidentielle prévue en novembre prochain. Il a été voté à l’unanimité, dimanche, par les membres du Collège national du parti, sur la proposition du président honoraire de cette formation politique, Traian Băsescu, ancien chef de l’Etat de 2004 à 2014. Ce dimanche, l’acteur Mircea Diaconu, ancien eurodéputé, a lui aussi annoncé sa candidature. Samedi, le congrès du Parti social-démocrate (PSD), principale formation politique de la coalition au pouvoir à Bucarest, a lancé la candidature de la première ministre Viorica Dancila à l’élection présidentielle. Ont également annoncé leur intention de candidater le président en exercice, Klaus Iohannis, soutenu par le Parti national libéral (PNL), principal parti de l’opposition, Dan Barna, le leader de l’alliance entre l’Union Sauvez la Roumanie (USR) et PLUS (le parti de l’ancien premier ministre Dacian Ciolos), toujours d’opposition, ainsi que Ramona Ioana Bruynseels, de la part d’une formation politique extraparlementaire. Selon la presse, Calin Popescu Tariceanu, chef de l’Alliance des libéraux et des démocrates (ALDE), partenaire junior du PSD au pouvoir, pourrait lui aussi déposer sa candidature.



    Parlement — Une session extraordinaire sera organisée à la Chambre des députés de Bucarest la semaine prochaine, à la demande de l’opposition, qui a proposé de débattre la possibilité de rejeter la loi sur l’amnistie et la grâce et d’annuler l’Ordonnance 114 relative à certaines mesures à caractère économique et fiscal. Cet acte réglementaire est considéré l’instrument le plus toxique de l’économie roumaine. Les représentants du Parti social-démocrate ont attiré l’attention sur le fait que l’ordonnance prévoit aussi la majoration des retraites à partir du 1er septembre ou encore le plafonnement des prix du gaz et de l’électricité pour la population.



    Musique — Le grand gagnant de l’édition de cette année du Festival international de musique « Le Cerf d’or » de Braşov (centre) est Eliza G, d’Italie. 12 artistes de 10 pays, dont deux de Roumanie, ont été en lice pour le Grand trophée. Suite à la décision du jury, samedi soir, le podium a été occupé comme suit : 1e place : Sara De Blue d’Autriche, 2e place : Ralfs Eilands de Lettonie, et 3e : Monika Marija de Lituanie. Selon une tradition de plus d’un demi-siècle, les chanteurs ont interprété une pièce de leur propre répertoire et une chanson roumaine. Samedi soir, quelques prix spéciaux ont été accordés au festival, dont celui de la meilleure interprétation d’une pièce roumaine, que les Sociétés roumaines de radio et de télévision ont attribué à l’Australien Alfie Arcuri. Ce dimanche, la soirée a été réservée au folklore roumain. Le Festival international « Le Cerf d’or » a commencé en 1968 et a eu 18 éditions, la dernière étant organisée en 2018, au cinquantenaire de son début. Radio Roumanie est coproductrice artistique du festival.



    Festival — Fin, ce dimanche, par une parade de l’ethno-diversité culturelle, de la 17e édition du Festival interculturel ProEtnica de Sighişoara, ville du centre de la Roumanie, l’unique cité médiévale habitée de l’Europe du sud-est. Cinq jours durant, des ensembles artistiques des communautés d’Italiens, de Grecs, d’Allemands, de Roms, de Macédoniens, de Serbes, de Bulgares et de Juifs ont animé des spectacles à ce festival des minorités nationales de Roumanie. La cité médiévale a accueilli des stands de maîtres artisans et de présentation des minorités nationales. Selon les organisateurs, la nouveauté de l’édition 2019, c’était le Salon littéraire, une section où des écrivains des minorités nationales ainsi que des écrivains qui écrivent sur les minorités ont présenté leurs œuvres et ont organisé débats, lectures, présentations, expositions et lancements de livres.



    Tennis — La joueuse de tennis roumaine Simona Halep, n° 4 mondiale, affronte mardi l’Américaine Nicole Gibbs (135e WTA), au premier tour de l’US Open, le dernier tournoi du Grand Chelem de l’année. C’est une adversaire venue par les qualifications. 4 autres Roumaines figurent au tableau principal de la compétition : Sorana Cîrstea (106e WTA) joue au premier tour contre la Tchèque Katerina Siniakova (38e WTA), Monica Niculescu (105e WTA) affrontera l’Ukrainienne Daiana Iastremska (33e WTA), alors que Mihaela Buzărnescu (136e WTA) aura pour adversaire l’Allemande Andrea Petkovic (89e WTA). Venue des qualifications, notre compatriote Ana Bogdan (147e mondiale) jouera contre la Britannique Harriet Dart (140e WTA). Dans la compétition masculine, la Roumanie est représentée par Marius Copil (96e ATP) qui aura pour premier adversaire le Français Ugo Humbert (62e ATP).

  • Nachrichten 25.08.2019

    Nachrichten 25.08.2019

    Die Abgeordnetenkammer des Bukarester Parlaments wird in den kommenden Tagen in einer au‎ßerordentlichen Sitzung zusammenkommen, um die Möglichkeit der Beseitigung von Amnestie und Begnadigung in Korruptionsfällen und die Eilverordnung 114 zu erörtern, die eine Reihe von wirtschaftlichen und steuerlichen Ma‎ßnahmen vorsieht. Die Opposition hält die Eilverordnung 114 für das giftigste Instrument der rumänischen Wirtschaft. Die Vertreter der regierenden Sozialdemokrastisdchen Partei haben hervorgehoben, dass die Eilverordnung 114 auch eine Anhebung der Renten ab 1. September sowie eine Begrenzung der Erdgas- und Strompreise für Privatverbraucher vorsieht.



    Der Kongress der Sozialdemokratischen Partei PSD, der Nummer eins in der Regierungskoalition von Bukarest, hat am Samstag die Kandidatur der Parteivorsitzenden und Premierministerin Viorica Dancila bei den Präsidentschaftswahlen im November bekanntgegeben. Weitere Präsidentschaftskandidaten sind der amtierende Staatspräsident Klaus Iohannis, unterstützt von der National-Liberalen Partei PNL (der wichtigsten Oppositionspartei), der Chef der Allianz Union Rettet Rumänien – PLUS USR-PLUS, Dan Barna (ebenfalls in der Opposition), der Historiker und Diplomat Theodor Paleologu, unterstützt von der Partei Volksbewegung PMP (auch von der Opposition), und Ramona Ioana Bruynseels, unterstützt von der au‎ßerparlamentarischen Partei der Humanistischen Macht PPU. Calin Popescu Tariceanu, der Vorsitzende der Allianz der Liberalen und Demokraten ALDE (dem Juniorpartner in der Regierungskoalition), hat auch seine Kandidaturabsicht angekündigt. Am Vorabend des Kongresses verabschiedete das Nationale Exekutivkomitee der PSD die Vorschläge für die neuen Minister, die am Montag an Präsident Klaus Iohannis übermittelt werden. Die Vorschläge des Exekutivkommitees lauten: die Richterin Dana Gîrbovan für das Justizministerium, der Generalsekretär der Sozialdemokratischen Partei, Mihai Fifor, für das Innenministerium, Senator Serban Valeca für das Bildungsministerium. Die Interims-Justizministerin Ana Birchall wird Vize-Premierministerin für Partnerschaften und der Abgeordnete Iulian Iancu wird Vizepremierminister in Wirtschaftsfragen. Die Ankündigung, dass die Richterin Dana Gîrbovan als Justizministerin vorgeschlagen wird, wurde von der Opposition heftig kritisiert. Die Opposition erinnerte daran, dass Dana Gîrbovan eine glühende Verfechterin der Änderungen der Justizgesetze war, die von den Regierungsparteien PSD und ALDE durchgeboxt wurden, mit der Absicht, sich die Richter und Staatsanwälte unterzuordnen und den Kampf gegen die Korruption zu stoppen.



    Die Goldener Hirsch-Trophäe 2019 ging an Eliza G. aus Italien. 12 Künstler aus 10 Ländern, darunter 2 aus Rumänien, kämpften um die Trophäe des Schlagerfestivals Der Goldene Hirsch“ in Brasov/Kronstadt. Die Jury entschied am Samstag abend, den ersten Preis an Sara De Blue aus Österreich, den zweiten Preis an Ralfs Eilands aus Lettland und den dritten Preis an Monika Marija aus Litauen zu vergeben. Alfie Arcuri, aus Australien, erhielt den Preis für die beste Interpretation eines rumänischen Liedes, der von den rumänischen Fernseh- und Rundfunkanstalten verliehen wurde. Das internationale Schlagerfestival “Der Goldene Hirsch” wurde 1968 gegründet und hatte bis jetzt 18 Ausgaben. Radio Rumänien ist künstlerischer Koproduzent des Festivals.



    Die 17. Ausgabe des interkulturellen Festivals ProEtnica ist am Sonntag zu Ende gegangen. Das Festival ProEtnica wird jedes Jahr in Sighisoara, der einzigen bewohnten mittelalterlichen Stadt in Südosteuropa, organisiert. Auch dieses Jahr standen fünf Tage lang zahlreiche Veranstaltungen auf dem Programm, die von über 50 Ensembles der ethnischen Gemeinschaften des Landes dargeboten wurden. Während des Festivals waren in der mittelalterlichen Zitadelle Stände verschiedener nationaler Minderheiten und Handwerker zu besuchen. Nach Ansicht der Organisatoren war die Neuheit der Ausgabe 2019 die literarische Sektion, ein Bereich, in dem Schriftsteller nationaler Minderheiten, sowie Schriftsteller, die über Minderheiten schreiben, ihre Werke präsentierten. In der literarischen Sektion haben Debatten, Lesungen, Präsentationen, Ausstellungen und Buchvorstellungen stattgefunden. Das Festival ProEtnica zielt darauf ab, den interkulturellen Dialog und die künstlerische Interaktion auf europäischer Ebene zu fördern.



    Die rumänische Tennisspielerin Simona Halep (Nr. 4 WTA), spielt am Dienstag gegen Nicole Gibbs aus den USA, (Nr. 135 WTA) in der ersten Runde der US Open, dem letzten Grand Slam Turnier des Jahres. Weitere vier Rumäninnen spielen in der ersten Runde: Sorana Cirstea (106 WTA) spielt gegen Katerina Siniakova aus der Tschechischen Republik (38 WTA), Monica Niculescu (105 WTA) spielt gegen Dayana Yastremska aus der Ukraine (33 WTA, Mihaela Buzarnescu (136 WTA) spielt gegen Andrea Petkovic aus Deutschland (89 WTA) und Ana Bogdan (147 WTA) spielt gegen Harriet Dart aus Gro‎ßbritannien (140 WTA). Bei den Herren tritt Marius Copil (96 ATP) gegen den Franzosen Ugo Humbert (62 ATP) an.

  • 25.08.2019

    25.08.2019

    Parlement — Une session extraordinaire sera organisée à la Chambre des députés de Bucarest la semaine prochaine, à la demande de l’opposition, qui a proposé de débattre la possibilité de rejeter la loi sur l’amnistie et la grâce et d’annuler l’Ordonnance 114 relative à certaines mesures à caractère économique et fiscal. Cet acte réglementaire est considéré l’instrument le plus toxique de l’économie roumaine. Les représentants du Parti social-démocrate ont attiré l’attention sur le fait que l’ordonnance prévoit aussi la majoration des retraites à partir du 1er septembre ou encore le plafonnement des prix du gaz et de l’électricité pour la population.



    Candidatures — Le congrès du Parti social-démocrate (PSD), principale formation politique de la coalition au pouvoir à Bucarest, a lancé, samedi, la candidature de la première ministre Viorica Dancila à l’élection présidentielle de novembre prochain. Elle aura pour contre-candidats le président en exercice, Klaus Iohannis, soutenu par le Parti national libéral (PNL), principal parti de l’opposition, ainsi que Dan Barna, le leader de l’alliance entre l’Union Sauvez la Roumanie (USR) et PLUS (le parti de l’ancien premier ministre Dacian Ciolos), toujours d’opposition. Egalement en lice, Calin Popescu Tariceanu, chef de l’Alliance des libéraux et des démocrates (ALDE), partenaire junior du PSD au pouvoir. La veille du Congrès social-démocrate, le Comité exécutif national du parti a validé les nouvelles propositions pour les postes de ministre de l’Intérieur, de la Justice et de l’Education. Elles seront transmises lundi au chef de l’Etat. La juge Dana Gîrbovan est proposée au ministère de la Justice, le secrétaire général du parti, Mihai Fifor, au ministère de l’Intérieur, le sénateur Şerban Valeca à celui de l’Education, l’ancienne ministre de la Justice, Ana Birchall, devient vice première ministre pour les partenariats stratégiques, alors que Iulian Iancu est nommé au poste de vice premier ministre, en charge des aspects économiques. C’est la nomination au portefeuille de la Justice qui a été durement critiquée par l’opposition qui accuse Mme Gîrbovan de soutenir les modifications controversées du système judiciaire roumain proposées par la coalition au pouvoir dans une tentative miner l’indépendance des magistrats et la lutte contre la corruption.



    Musique — Le grand gagnant de l’édition de cette année du Festival international de musique « Le Cerf d’or » de Braşov (centre) est Eliza G, d’Italie. 12 artistes de 10 pays, dont deux de Roumanie, ont été en lice pour le Grand trophée. Suite à la décision du jury, samedi soir, le podium a été occupé comme suit : 1e place : Sara De Blue d’Autriche, 2e place : Ralfs Eilands de Lettonie, et 3e : Monika Marija de Lituanie. Selon une tradition de plus d’un demi-siècle, les chanteurs ont interprété une pièce de leur propre répertoire et une chanson roumaine. Samedi soir, quelques prix spéciaux ont été accordés au festival, dont celui de la meilleure interprétation d’une pièce roumaine, que les Sociétés roumaines de radio et de télévision ont attribué à l’Australien Alfie Arcuri. Aujourd’hui, la soirée est réservée au folklore roumain. Le Festival international « Le Cerf d’or » a commencé en 1968 et a eu 18 éditions, la dernière étant organisée en 2018, au cinquantenaire de son début. Radio Roumanie est coproductrice artistique du festival.



    Festival – Dernier jour, aujourd’hui, de la 17e édition du Festival interculturel ProEtnica de Sighişoara, ville du centre de la Roumanie, l’unique cité médiévale habitée de l’Europe du sud-est. Cinq jours durant, des ensembles artistiques des communautés d’Italiens, de Grecs, d’Allemands, de Roms, de Macédoniens, de Serbes, de Bulgares et de Juifs ont animé des spectacles à ce festival des minorités nationales de Roumanie. Selon les organisateurs, la nouveauté de l’édition 2019, c’était le Salon littéraire, une section où des écrivains des minorités nationales ainsi que des écrivains qui écrivent sur les minorités ont présenté leurs œuvres et ont organisé débats, lectures, présentations, expositions et lancements de livres. Aujourd’hui, le festival prend fin sur la parade de l’ethno-diversité culturelle.



    Volley-ball — La sélection nationale féminine de volley-ball de la Roumanie a réussi, samedi, sa première victoire au Championnat d’Europe 2019 à Budapest, 3-1 contre la Hongrie, au groupe C de la compétition. Vendredi, au match de début, les Roumaines se sont inclinées devant les pays Bas 0-3. La Croatie, l’Estonie et l’Azerbaïdjan, que la Roumanie rencontrera les prochains jours, font encore partie de ce groupe. Le match Roumanie — Estonie a lieu ce dimanche.



    Tennis — La joueuse de tennis roumaine Simona Halep, n° 4 mondiale, affronte mardi l’Américaine Nicole Gibbs (135e WTA), au premier tour de l’US Open, le dernier tournoi du Grand Chelem de l’année. C’est une adversaire venue par les qualifications. 4 autres Roumaines figurent au tableau principal de la compétition : Sorana Cîrstea (106e WTA) joue au premier tour contre la Tchèque Katerina Siniakova (38e WTA), Monica Niculescu (105e WTA) affrontera l’Ukrainienne Daiana Iastremska (33e WTA), alors que Mihaela Buzărnescu (136e WTA) aura pour adversaire l’Allemande Andrea Petkovic (89e WTA). Venue des qualifications, notre compatriote Ana Bogdan (147e mondiale) jouera contre la Britannique Harriet Dart (140e WTA). Dans la compétition masculine, la Roumanie est représentée par Marius Copil (96e ATP) qui aura pour premier adversaire le Français Ugo Humbert (62e ATP).



    Météo — Temps chaud, même caniculaire par endroits dans le sud de la Roumanie et dans les régions de plaine dans le reste du pays, avec un inconfort thermique marqué. Le ciel est variable, avec des passages nuageux. Des averses et des phénomènes électriques sont signalés sur le relief. Le vent est faible à modéré, plus intense sur le sud et le sud-est. Les maximales du jour vont de 27 à 36°, avec 33° à Bucarest.



  • Faisal Farhat din Liban

    Faisal Farhat din Liban

    Faisal Farhat s-a născut în Kuweit, dar trăieşte în Liban. În 2013 ajunge
    în ţara noastră, printr-o bursă pusă la dispoziţie de statul român cetăţenilor
    străini. Urmează anul pregătitor la limba română la Facultatea de Litere din
    Iaşi, după care îşi începe studiile la medicină în acelaşi oraş, la Universitatea
    de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa.


  • 22.08.2019

    22.08.2019

    Coalition – En
    Roumanie, les représentants du Parti social-démocrate (PSD) et de l’Alliance
    des libéraux et des démocrates (ALDE) se sont à nouveau rencontrés pour
    analyser le fonctionnement de la coalition au pouvoir. Les sociaux-démocrates
    ont émis un communiqué de presse où ils font des précisions sur le contenu des
    discussions, consacrées notamment aux fonctions à pourvoir au gouvernement
    ainsi qu’à la session extraordinaire du parlement. Selon le communiqué, il a
    été décidé que, lors de la session extraordinaire, la majorité parlementaire
    rejette le projet de loi de l’amnistie et de la grâce. La série de rencontres
    entre le PSD et l’ALDE se poursuivra la semaine prochaine, avec l’analyse d’un
    paquet de mesures de gouvernance, est-il encore précisé dans le communiqué
    mentionné. De son côté, l’ALDE indique, également dans un communiqué de presse,
    que le paquet de mesures doit inclure une restructuration en profondeur de l’Exécutif.
    L’ALDE annonce la convocation, au début du mois prochain, de ses structures
    dirigeantes pour analyser les résultats, les perspectives et les options du
    gouvernement. La première ministre et présidente du PSD (principale composante
    de la coalition gouvernementale de Bucarest), Viorica Dăncilă, annonçait, la
    semaine dernière, un remaniement de son Cabinet et une actualisation du
    programme de gouvernement. Mme Dăncilă a déclaré que le PSD n’acceptait pas un ultimatum
    de son partenaire de coalition, l’ALDE ayant sollicité la mise en page, jusqu’au
    20 août, des mesures de réforme des institutions d’Etat, un nouveau programme économique
    et une équipe gouvernementale restructurée sur la base du critère de compétence.






    Revenus – En Roumanie, les revenus nets annuels
    par habitant ont connu une hausse de 18%, l’année dernière, jusqu’à 5.083 euros,
    indique une analyse récemment rendue publique par la compagnie GfK Roumanie.
    Bucarest et les départements de Cluj (centre-ouest), Timiş (ouest) et Ilfov
    (sud) sont les régions les plus développées du pays. A l’opposé, les plus
    faibles revenus nets par habitant sont à retrouver dans des départements tels
    que Botoşani (nord-est), Vaslui (est), Călăraşi (sud-est) et Giurgiu (sud). L’étude
    constate une augmentation du niveau de vie dans les départements de Braşov et
    Sibiu (centre), où une nouvelle région industrielle prend contour et attire des
    investissements massifs. L’indice relatif au pouvoir d’achat mesuré par GfK représente
    les revenus nets annuels disponibles par habitant, provenant de salaires,
    retraites, allocation chômage et allocations familiales, après le paiement des
    impôts et des contributions sociales.


























    Mémorandum – Le mémorandum signé par la Roumanie
    et les États Unis, à Washington, le 20 août, à l’occasion de la visite du
    président Klaus Iohannis, recommande une évaluation rigoureuse des fournisseurs
    en vue d’assurer la sécurité sans faille de l’implantation de la technologie
    5G, selon le ministère des Affaires étrangères de Bucarest. Le document met en
    exergue l’importance de protéger les réseaux de communications électroniques
    contre l’accès non autorisé ou contre les interférences, précise la source
    citée. Le chef de l’Etat a annoncé mardi, à l’issue de la rencontre avec son
    homologue américain, Donald Trump, qu’un mémorandum bilatéral avait été signé
    relativement à la technologie 5G. M Iohannis a précisé que ce document ne
    portait pas sur une certaine compagnie, mais qu’il visait à éclaircir des critères
    de transparence et de compatibilité avec l’Etat de droit. Une procédure
    publique pour la mise en place de la technologie 5G est en préparation en
    Roumanie.






















    Festival – La 19-e édition du Festival international de la chanson « Le
    Cerf d’or » s’ouvre aujourd’hui à Braşov (centre de la Roumanie). Le
    concours d’interprétation se déroulera les deux premiers soirs. 12 interprètes de
    10 pays se disputeront le Grand Trophée du festival. Ils respecteront plus d’un
    demi-siècle de tradition et chanteront une chanson de leur répertoire et une
    création roumaine. Les gagnants seront annoncés au Gala du samedi soir. Dimanche,
    le spectacle final sera dédié à la musique traditionnelle roumaine. L’affiche
    du Festival international « Le Cerf d’or » inclut aussi des récitals
    de vedettes de la pop roumaine et internationale. Le festival, débuté en 1968, a connu 18 éditions,
    celle de 2018 marquant son 50-e anniversaire.












    Football – Le FCSB
    (Bucarest), vice-champion de Roumanie, joue, ce soir,
    à domicile, contre les Portugais de Vitoria Guimarães, en match-aller du play-off de qualification dans les poules de la Ligue
    Europa. C’est la première rencontre officielle de l’équipe portugaise
    avec une équipe roumaine. Le
    match-retour aura lieu la semaine prochaine. Le champion de Roumanie, CFR Cluj, a été
    vaincu à domicile, par le champion tchèque Slavia Prague, au score de 0
    à 1, en match-aller du play-off de la Ligue des champions. Le match-retour est
    prévu le 28 août, à Prague.

    Météo – Il fait
    très chaud, aujourd’hui en Roumanie, notamment dans les plaines du sud et du
    sud-ouest. Les températures de la mi-journée se situent entre 26° et 36°. A
    Bucarest, il y avait 32° à midi.

  • Le voyage se poursuit

    Le voyage se poursuit


    Depuis le début du mois davril, les notions de géographie, météorologie, astronomie et biologie sont plus accessibles au grand public, grâce au Planétarium ouvert dans lenceinte du Zoo de Braşov. Pour cet endroit, 2018 a été une année des premières : une Antarctique en miniature y a été créée à lintention des pingouins et des phoques, pour lesquels de nouveaux abris ont été construits ; les travaux de construction dabris pour les tamarins, les marmosets et les oiseaux exotiques, ainsi que dune maison des insectes ont également démarré. Des projets ont été imaginés pour lenclos destiné aux premiers zèbres de Braşov et pour labri des suricates ; des travaux daménagement de la maison des singes ont également été entamés.



    Pourtant, linitiative la plus importante reste la création du plus grand planétarium de Roumanie. Alin Pînzaru, directeur du Zoo de Brașov, nous en parle : « Cest un de nos plus gros investissements. Il sagit du plus grand planétarium de Roumanie, pour ce qui est du nombre de places et de la dimension de sa coupole, et le plus moderne aussi. Il a 107 places, dont deux sont destinées aux personnes handicapées. »



    Pourquoi un planétarium dans un zoo? Alin Pînzaru: « Cest une idée qui a pris contour en 2012, lorsque nous avons démarré les travaux de modernisation du zoo. Cest que lactivité dun planétarium peut très bien sharmoniser avec celle dun parc zoologique, vu que nous pouvons proposer des spectacles destinés aux enfants, concernant les plantes, les animaux et développer le côté éducatif de notre activité. »



    Au programme du planétarium figurent des documentaires sur la géographie, la météorologie, lastronomie ou la biologie. Ces spectacles de 30 ou 40 minutes permettent aux visiteurs de voyager dans les endroits les plus reculés de la Terre, sur toutes les planètes de la galaxie, ils peuvent voir des animations qui les aident à mieux comprendre différentes notions. « Nous envisageons dacheter plusieurs types de spectacles, dont certains destinés aux tout petits – âgés de 4 à 6 ans, car la plupart des planétariums accueillent surtout des enfants de plus de 6 ans. Nous souhaitons pourtant offrir aussi des spectacles aux enfants des maternelles. On peut organiser des cours dastronomie, des cours interactifs, pour apprendre aux tout petits des choses intéressantes sur lespace, sur les planètes etc. Lendroit peut également être loué par des compagnies qui souhaitent lancer leurs produits. Le planétarium peut accueillir de nombreux événements. »



    Grâce au planétarium, les visiteurs du zoo de Braşov pourront y passer toute une journée à apprendre de nouvelles choses et à se promener. Lendroit leur réserve de nombreuses surprises. Alin Pînzaru : « Souvent, les gens ne savent pas exactement ce quest un planétarium. Je vous assure que lon y vit une expérience extraordinaire. Imaginez une coupole à 360°, disposant dune plateforme simulant linclinaison terrestre, sous un angle de 23°5. Le planétarium est doté déquipements très performants. Être entouré dimages et de contenu multimédia vous donne une sensation inouïe dimmersion et de participation à ce qui se déroule sous vos yeux. »



    Le zoo de Braşov vous attend donc sous la coupole de son nouveau planétarium pour vous faire découvrir les merveilles de la Terre et de lunivers. (Trad. : Dominique)

  • Big Band-ul Radio România la Cerbul de Aur 2019

    Big Band-ul Radio România la Cerbul de Aur 2019

    Festivalul Internaţional Cerbul de Aur revine la Braşov în perioada 22-25 august. Big Band-ul Radio, cea mai cunoscută şi longevivă orchestră profesionistă din România, împreună cu 30 de membri ai Orchestrei Operei din Braşov, formează orchestra Festivalului Internaţional Cerbul de Aur 2019. Sub bagheta dirijorilor Ionel Tudor şi Andrei Tudor cei 50 de instrumentişti îi vor acompania pe finaliştii ediţiei şi pe artiştii care vor susţine momente speciale pe scena Cerbului.

    Finaliştii vor concura pe scena festivalului alături de orchestră, organizatorii continuând astfel tradiţia începută în 1968. Deja o tradiţie este şi prezenţa Big Band-ului Radio, după ce la prima ediţie Orchestra de estradă a Radioteleviziunii, condusă atunci de Sile Dinicu, a fost cea care acompania artiştii.

    Acest eveniment ne bucură de fiecare dată. Este cel mai frumos festival din Europa, după cum ne spun colegii de peste hotare, iar noi suntem mândri să fim parte din el şi să ne aducem contribuţia din punct de vedere muzical, declară Ionel Tudor, care în acest an aniversează 25 de ani de când se află la pupitrul Big Band-ului Radio.

    Cerbul de Aur este o sărbătoare şi un bun prilej de a readuce în atenţia publicului şi a revigora piese mai vechi din muzica românească. Repertoriul ales de concurenţi este destul de echilibrat, sunt atât piese moderne, cât şi piese de aur ale muzicii româneşti, pe care noi le-am reorchestrat pentru a le îmbrăca într-o formă pop-simfonică, dezvăluie Andrei Tudor. E foarte interesant că artişti străini cântă piese româneşti, este până la urmă un schimb intercultural, a încheiat Andrei.

    Cei 12 artişti vor urca pe scenă în prima şi a doua zi a Festivalului, joi şi vineri, 22 şi 23 august, pentru ca sâmbătă să aflăm câştigătorii premiilor cu o valoare totală de 55 de mii de euro.

    Piesele pe care le vom auzi în acest an pe scena din Piaţa Sfatului într-o nouă orchestraţie sunt: Un actor grăbit, Bună seara, iubite, Dragostea rămâne, Ploaia şi noi, Cât de frumoasă eşti, De la capăt, Apa, Acasă, Creioane colorate, Pe aripi de vânt, Mă ucide ea, Ce are ea, 12 dintre cele mai cunoscute piese româneşti, alese de concurenţii acestei ediţii. Ansamblul va fi alături şi de artiştii români invitaţi de organizatori pentru momente surpriză.

    Festivalul Cerbul de Aur 2019 va fi o ediţie completă, cu ritm dar şi romantică! Invitaţi pe scena din Piaţa Sfatului sunt Emeli Sandé, Ronan Keating, Ştefan Bănică jr şi Irina Rimes.