Radio România Internațional

Tag: Brasov

  • Un artist al imaginii

    Un artist al imaginii

    Festivalul Vizual
    AMURAL, devenit deja celebru pentru iubitorii tehnologiei de ultimă generație,
    dar și ai Brașovului,
    s-a născut din dorința câtorva tineri de a reda orașului un nou suflu cultural.
    Răzvan Pascu este directorul de creație al AMURAL. Este, în prezent, masterand
    al Centrului de Excelență în Studiul Imaginii din cadrul Universității din
    București, iar ideea festivalului de la Brașov a avut-o din dorința de a salva
    clădiri dezafectate din oraș.

    Răzvan Pascu:
    Am început în echipă, în gașca de
    prieteni de la Brașov. Începuserăm să experimentăm cu arta video, cu video
    mapping și voiam să dăm ceva înapoi orașului. Cu ani în urmă, fuseserăm într-un
    cinematograf părăsit din centrul orașului. Acel cinematograf părăsit a revenit
    în memoria noastră și ne-am adus minte că vrem să-l recuperăm și să-i dăm un
    sens. Acesta a fost începutul. Ne-am dus la Primărie, am vrut să-l preluăm noi.
    Să preluăm ruina și să o transformăm într-un adevărat centru cultural. Am fost
    refuzați, dar asta ne-a ambiționat și ideea noastră s-a transformat în
    Festivalul Vizual AMURAL.


    Muzică, video
    mapping, instalații, design, ilustrație, film, fotografie, poezie vizuală și
    pictură murală sunt doar câteva elemente din oferta culturală care surprinde și
    încântă de fiecare dată publicul AMURAL. Festivalul vizual a devenit un reper
    pentru Brașov, fiind unul dintre marile evenimente ale toamnei.

    Revine cu
    detalii Răzvan Pascu: Obiectiv vorbind, sunt destule lucruri atât
    de intense la Brașov. De fapt, dacă l-am fi organizat la București sau în altă
    parte, poate că nu ar fi avut impactul acesta. Brașovul, însă, avea nevoie de
    așa ceva, îi lipsea un moment de coeziune socială, de adunare în jurul
    creativității. A fost mult mai bine primit la Brașov, iar efectele au fost mult
    mai intense. A devenit un soi de reper.


    Cum a început și
    cum continuă cariera lui Răzvan Pascu?


    Eu am început în calitate de comunicator
    și de copywriter. Am fost copywriter în publicitate aproximativ opt ani, dar
    simțeam că nu este, de fapt, locul în care creativitatea mea și nevoia mea de
    expresie se pot manifesta cu adevărat. Ulterior, am reușit să-mi mut toată
    această energie în zona de evenimente și în zona de video art. Cumva, nu este
    cariera mea, dar sunt foarte multe experimente și intensități cu care mă joc.
    Unele au devenit evenimente publice, altele au avut o viață foarte scurtă. Îmi
    permit să mă exprim și să influențez lumea în direcția în care îmi doresc. Am
    rămas un comunicator, numai că de-a lungul timpului mi-am schimbat uneltele. O
    fac la nivel social, dar și artistic, sper.



    În echipa AMURAL,
    creativitatea și simțul artistic se împletesc cu antreprenoriatul cultural. În
    contextul pandemiei cu COVID-19, cei de la AMURAL au luat în calcul inclusiv
    transpunerea integrală a festivalului în mediul virtual.

    În această echipă,
    suntem și antreprenori culturali, nu doar artiști, nu este nimic întâmplător.
    Ar fi cazul să ne considerăm și antreprenori culturali fiindcă această calitate
    vine cu o capacitate de adaptare mai mare. Din fericire, noi am reușit să ne
    adaptăm în perioada aceasta și să ne mobilizăm să scriem finanțări și să ne
    îndreptăm foarte mult către digital. Am mutat dezbaterea din echipă, produsele
    noastre, am proiectat niște aplicații, sunt multe lucruri interesante, sper eu,
    printre care și un radio online. Am continuat lucrurile în zona digitală și
    eram destul de dispuși să mutăm întregul eveniment în virtual. Dar situația nu
    este atât de gravă, din fericire, și probabil vom avea o variantă în aer liber,
    la Brașov.


    Echipa AMURAL
    este formată din tineri de peste tot din România. Cu toții și-au propus un
    lucru deosebit, acela de a crea o rețea de tururi medievale și o rețea de
    instituții și organizații care să se ocupe de viața culturală a orașului Brașov
    și să dea o nouă șansă centrului istoric. Demersul lor continuă prin
    revitalizarea zonei istorice După Ziduri și transformarea acesteia într-un parc
    cultural.

    Răzvan Pascu: Este un proiect de maturizare a Festivalului
    AMURAL. Considerăm că, după ce am reinterpretat și am repus în lumină zona După
    Ziduri a Brașovului vechi, devenim un fel de administratori. Ne dorim să
    preluăm întregul parc, ai cărui îngrijitori eram deja. Eram păstrătorii lui
    morali, iar acum ne dorim să devină un lucru oficial. Am avut discuții cu
    Primăria și se pare că există deschidere din partea autorităților, pentru a
    transforma acest plan în realitate.



    Pentru mai multe
    informații despre evenimentele marca AMURAL, puteți vizita site-ul web
    www.amural.ro.


  • L’église fortifiée de Hărman

    L’église fortifiée de Hărman

    Aujourd’hui nous voyageons dans le centre de la Roumanie, à une dizaine de kilomètres de la ville de Brasov, pour découvrir la localité de Hărman, où bien Huntschprich, dans le dialecte saxon local, nom qui se traduit par la montagne du miel. C’est un petit village paisible connu notamment pour sa cité, un très important monument transylvain. Il s’agit d’une église fortifiée, une véritable citadelle, très bien conservée, érigée au 12e siècle.

    Au 15e siècle, la communauté a essayé de transformer le style de l’église évangélique du romain au gothique, mais les travaux se sont arrêtés à l’étape de la construction d’étages supplémentaires du clocher qui, avec ses 32 mètres, devenait le bâtiment le plus haut du Pays de la Bârsa. Notre guide d’aujourd’hui est Dan Ilica-Popescu, le curateur de la cité. Ecoutons-le :« Lorsqu’on s’approche de la cité, on aperçoit d’abord le clocher. C’est très important, puisqu’il y a aussi quatre tours plus petites autour du clocher principal. Il s’agit d’un détail rare parmi les églises des villages saxons. Cela indique que dans cette localité, la peine de mort était permise, ce qui n’était pas le cas dans les localités de petites dimensions. En s’approchant davantage de la cité, on voit des murailles massives et une douve qui entourait initialement toute la citadelle. C’était une construction défensive typiquement moyenâgeuse. L’entrée se faisait par un tunnel construit après 1800. Au début, il y avait aussi un pont-levis. L’entrée se fait par une première porte en hêtre qui existe de nos jours encore. Mais à l’époque, trois autres portes principales existaient. »

    Les paysans n’avaient pas de formation militaire, et pour se défendre ils mettaient tous leurs espoirs dans la solidité de la forteresse, explique Dan Ilica Popescu, curateur de la cité de Hărman : « Afin de pouvoir pénétrer dans la cour il fallait passer par quatre portes. Depuis la cour intérieure on peut voir l’église massive avec des maisonnettes censées abriter les gens de la communauté locale, un aspect inédit pour le Pays de la Bârsa. Ces espaces ont été érigés tout près de l’église, mais malheureusement seules les maisonnettes du côté sud ont survécu jusqu’à nos jours. A l’heure actuelle, ces espaces accueillent des musées dont un musée du vêtement traditionnel saxon. Il y a aussi une ancienne école à l’intérieur de laquelle les locuteurs d’allemand peuvent découvrir le dialecte parlé dans cette région. Les tours guidés se déroulent en roumain, en allemand et en anglais. Les guides sur papier et les panneaux informatifs décrivent la citadelle et les objets présentés dans les musées en plusieurs langues : roumain, allemand, italien, espagnol, français et hébreu et nous préparons déjà des panneaux en polonais et en russe afin de couvrir au maximum les demandes de nos visiteurs. »

    Aux dires de Dan Ilica Popescu, curateur de la citadelle de Hărman, les touristes trouvent fort intéressante la chapelle décorée de peintures du 15e siècle, dont les couleurs ont très bien survécu au passage du temps. Un autre point d’attraction, c’est l’horloge à une seule aiguille qui indique seulement l’heure et qui date du 16e siècle. A ne pas ignorer non plus l’orgue de l’église, en style baroque et datant du 18e siècle, avec ses 19 registres. A présent, les évènements réunissant un important public sont toujours interdits à cause de l’épidémie de coronavirus, mais une fois le programme normal réinstitué, vous n’allez pas regretter d’avoir assisté à un concert d’orgue puisque l’acoustique de l’église évangélique de Hărman est tout à fait particulière.

  • Biserica fortificată Hărman

    Biserica fortificată Hărman

    Ajungem azi în Hărman sau Huntschprich
    în dialectul săsesc, în traducere Muntele Mierii. Este un sat mic și liniștit,
    aflat în centrul României, la circa zece km de Brașov. Unul dintre muzeele
    deschise după ridicarea stării de urgență în contextul pandemiei COVID-19 a
    fost cel al cetății Hărman, monument important al Transilvaniei. Este o
    biserică evanghelică fortificată, o adevărată cetate, foarte bine conservată,
    ridicată în secolul al XII-lea. În
    secolul al XV-lea comunitatea a încercat să transforme stilul bisericii
    evanghelice din stil romanic în stil gotic, însă lucrările s-au oprit la
    supraetajarea turnului-clopotniță, care, având 32 de metri, devenea cel mai înalt
    din Țara Bârsei.


    Ghidul
    nostru de azi este Dan Ilică-Popescu, custodele cetății. Când te apropii de
    cetate, vezi de departe turnul bisericii. E foarte important, fiindcă mai
    există încă patru turnulețe în jurul celui principal. Este ceva foarte rar întâlnit
    la bisericile din sate, fiindcă asta reprezenta dreptul de a pedepsi cu moartea
    în localitatea respectivă. Este un aspect rar întâlnit în localitățile mici. Cu
    cât te apropii mai mult de cetate, vezi ziduri masive și șanțul de apă, care,
    inițial, înconjura complet cetatea. Era un mod de apărare în Evul Mediu.
    Intrarea se face printr-un tunel construit după anul 1800. La început, peste
    șanțul cetății, în locul tunelului, era un pod care se putea ridica. Intrarea
    se face prin prima poartă de stejar, care se mai păstrează. Mai erau și alte
    trei porți.


    Țăranii nu aveau
    pregătire militară și se bazau mai mult pe construcția în sine a cetății,
    explică Dan Ilică-Popescu, custodele cetății Hărman. Aveau patru porți până
    la intrarea în curte. Din curte, se vede biserica masivă, cu căsuțe pentru
    localnicii din comunitate, ceva inedit în Țara Bârsei. Acestea au fost
    construite lângă biserică. Din păcate, s-au păstrat doar căsuțele din partea de
    sud. În prezent, au devenit muzee: un muzeu cu o parte din portul săsesc și o
    școală veche în care, pentru cei vorbitori de limbă germană, e interesant să
    mai audă dialectul care se vorbește aici. Noi oferim ghidaj vizitatorilor în
    limbile română, germană sau engleză. Avem și un ghid informativ cu descrierea
    cetății și a obiectelor din muzee în mai multe limbi: română, germană,
    italiană, spaniolă, franceză, ebraică. Avem în pregătire versiunile în poloneză
    și rusă. Încercăm să acoperim cât se poate de mult.



    Am aflat de la Dan Ilică-Popescu, custodele cetății
    Hărman, că turiștilor li s-a părut foarte interesantă capela cu pictura din
    secolul al XV-lea, în culori încă foarte bine păstrate. Însă un element
    deopotrivă de interesant este orologiul cu un singur arătător, care indică
    orele și care datează din secolul al XVI-lea. Nu în ultimul rând, orga a avut
    mereu succes. Este în stil baroc, are 19 registre și datează din secolul al
    XVIII-lea. Deocamdată, evenimentele cu public nu sunt permise, însă atunci când
    vom reveni cu totul la starea de dinainte, va merita să asistați la un concert,
    întrucât acustica de la Hărman este deosebită.

  • Rezervaţia de urşi de la Zărneşti

    Rezervaţia de urşi de la Zărneşti

    La marginea orașului Zărnești, din județul Brașov, se află cea mai mare
    rezervaţie de urşi din lume, inaugurată oficial în 2008 de Asociația Milioane
    de Prieteni și Asociaţia Mondială pentru Protecţia
    Animalelor. Peste 100 de urşi şi-au găsit aici liniştea, fiind
    salvaţi de la o viață crudă și abuzivă de captivitate. Fiecare urs are povestea
    lui. Unii au fost salvați din cuşti sufocante, fiind doar motiv de
    distracție pentru restaurante, hoteluri, fabrici, benzinării, circuri sau chiar
    mănăstiri. Alţii au fost aduși de la grădinile zoologice din țară care nu le
    ofereau condiții normale de viață sau de la deținătorii ilegali de urşi.


    Aici, la Zărneşti, pe 70 de hectare de pădure și pășune, urșii beneficiază de
    bazine cu apă, copaci pentru cațărat, locuri pentru hrănire și adăposturi
    individuale. De fapt, rezervaţia s-a născut din durerea pricinuită de moartea
    unei ursoaice, Maya, care a fost ţinută în captivitate
    pentru amuzamentul turiștilor și pe care a salvat-o Cristina Lapiş, preşedinta
    Asociaţiei Milioane de Prieteni, cea care a pus bazele acestei
    rezervații:


    Sunt 15 ani de când a fost înființată rezervația
    și nu s-ar fi înființat dacă ursoaica Maya nu ar fi murit în brațele mele, după
    ce s-a automutilat și și-a mâncat labele din față. Această ursoaică era ținută
    ilegal într-o cușcă lângă Castelul Bran, la o pensiune unde se credea că poate
    atrage clienți. Toţi turiștii străini care veneau în România
    și treceau pe lângă acea pensiune au văzut în ce chinuri stătea ursul şi au
    anunțat Asociația Mondială de Protecție a Animalelor. Am fost contactată de
    această fundație care m-a rugat să văd dacă urșii sunt într-o situație atât de
    gravă.

    Mai erau și alți urși din Poiana Brașov, de lângă hotelul Poiana
    Ursului, care erau chinuiți și atunci am făcut un jurământ că într-o zi
    acești urși vor fi din nou liberi. Am început să întreb ce soluții ar fi pentru
    acești urși, am avut suportul autorităților care m-au asigurat că dacă fac o
    rezervație pentru acesti urși, detinuți în locuri improprii pentru un animal sălbatic,
    voi avea tot suportul. Si așa a început această aventură. Pe vremea aceea nu m-am
    gândit niciodată că vom ajunge la 106 urși, câți sunt în prezent. Si așa a
    ajuns România să aibă cel mai mare sanctuar de urși bruni. Așa a ajuns
    România, ca în 2016, acest sanctuar să fie ales cel mai etic sanctuar din lume,
    al doilea fiind un sanctuar de gorile și al treilea, de elefanți.



    Urşii de la Zărneşti nu mai pot fi eliberaţi niciodată în sălbaticie,
    pentru că nu se mai pot readapta la viața sălbatică. Mulți dintre ei nu
    suportă să vadă sau să audă oameni, pentru că au fost mult prea traumatizați de
    ei.(

    Am luat urși, în ultimii ani, care au fost
    confiscați de Garda Națională de Mediu, urși care stăteau în Fabrica de
    pâine, urși de la Fabrica de uraniu, urşi din mănăstire, urși de lângă pompa de
    benzină. Sunt locuri absolut incredibile pentru aceste animale.

    Erau tinuți
    acolo dintr-o obișnuiță a românului, care a fost pe vremuri ursar și circar,
    care dresa urșii și mergea cu ei prin târg, iar la sfârșitul vieții ursul reprezenta
    un trofeu și bani. Un urs care a fost împușcat în cușcă în Poiana Brașov era un
    urs care valora în jur de 10.000 – 15.000 de euro..Ursul este regele pădurilor
    carpatine și e păcat să-l punem într-o cușcă și să ne batem joc de el.

    Este o
    mare bogăție a României și trebuie protejat. Nu numai pentru că este o
    bogăție al pădurilor noastre, dar există și o Convenţie internațională de
    la Berna pe care România a semnat-o și a ratificat-o printr-o lege, recunoscând
    că ursul brun este animal protejat. Din păcate, nu am adunat toți urșii. In
    România mai există în jur de 10-15 urşi care sunt ținuți în aceleași condiții.

    De exemplu, la o pensiune de la Straja există un urs care anul aceasta a
    împlinit 20 de ani de când stă închis în cușcă. 20 de ani!. In
    fiecare an i se face tort și i se dă bere să bea. Filmele circulă pe youtube și
    se văd în toată lumea cum noi ținem un urs lângă o pensiune ca să atragem
    clienții la acea pensiune. Incercăm de 10 ani să convingem autoritățile să-l
    elibereze de acolo și să-l ducă într-o rezervație, într-o grădină zoologică,
    într-un loc adecvat…



    România are cea mai mare populație de ursi bruni din Europa care
    preferă pădurile întinse și dese, mai puţin frecventate de om. Din
    păcate, presiunile crescânde asupra pădurilor au dus la multe incidente.
    Unii urși coboară în gospodării și provoacă daune. Cum poate fi gestionată
    această problemă, ne spune Cristina Lapiş:

    In momentul de
    față, în pădurile noastre – alea care au mai rămas – nu mai există fructe de
    pădure, nu mai există ciuperci, nu mai există nimic că se culege tot.
    Deci, ursii nemaiavând mâncare vin și caută unde le miroase. Si dacă
    pensiunile, casele și vilele se construiesc în păduri, unde se face grătar,
    numai că nu-i invităm pe urși și după aia ne mirăm că vin. Bineînţeles că urșii
    flămânzi își caută de mâncare.

    Ei nu vin
    în oraş pentru că vor să se plimbe, noi mergem peste ei! Noi le-am luat
    terenurile, noi nu le asigurăm mâncarea de care au nevoie și atunci soluția
    este una complexă. Nici împușcarea lor nu este o soluție. Ar trebui ca hotelurile,
    pensiunile, casele, care se construiesc la liziera pădurii, să se autoprotejeze,
    să-și pună un gard electric, iar ursul se va opri acolo. In orașele și
    satele care sunt în liziera pădurii ar trebui să se cultive meri, peri, porumb,
    iar ursul căutând mâncare, s-ar opri acolo.

    Ar trebui ca asociațiile
    vânătorilor și regiile care se ocupă de păduri să le asigure mâncarea în
    perioada de primăvară, așa acum se făcea înainte.



    Şi pentru că Rezervaţia de urşi
    de la Zărneşti se apropie de capacitatea maximă, Ministerul Mediului a
    anunţat că va
    aproba construirea unui nou sanctuar pentru urși. De asemenea, s-a hotărât ca,
    începând din acest an, românii care locuiesc în localităţile de munte frecventate de urşi să beneficieze de finanţare
    pentru achiziţia gardurilor electrice care să le protejeze gospodăriile.
    Autorităţile mai promit finanţarea unui studiu asupra populaţiei de urşi,
    realizat cu cele mai noi tehnologii disponibile şi în urma căruia ar trebui să
    ştim exact numărul de exemplare pe care Romania îl deţine. (Şt.B)



  • Anton Pann

    Anton Pann

    Il a également été un personnage légendaire dont l’influence se fait toujours sentir dans les localités où il a vécu : à Braşov, à l’Ecole et à l’église du quartier de Şchei, à Râmnicu Vâlcea et même à Bucarest, où sa maison transformée en musée est ouverte au grand public depuis novembre 2018. A en croire les documents, Anton Pann est né en 1796, à Sliven, en Bulgarie, et il a consacré une grande partie de sa vie aux voyages dans différents pays et régions avant de s’établir à Bucarest, dans la banlieue de Lucaci. C’est là qu’il s’est acheté la maison récemment transformée par les soins du Musée national de la littérature en musée. Dans les minutes suivantes, Madalina Schiopu nous propose une visite guidée de l’édifice :



    « Quand Anton Pann y a emménagé, la maison était déjà construite et à en croire son propriétaire, elle comportait quatre pièces. Deux d’entre elles étaient côté rue, vis-à-vis de deux ou trois autres maisons, englouties par de grands jardins. Les champs s’étalaient derrière toutes ces bâtisses érigées dans la banlieue de Lucaci. »



    Le nom d’Anton Pann se rattache aussi à la création des paroles de l’actuel hymne national, « Réveille-toi, Roumain ! » qui fut inspiré au poète Andrei Muresanu par un poème religieux du rhapsode. Notre guide, Madalina Schiopu, se penche sur l’activité religieuse d’Anton Pann :



    « Il fut une des personnalités importantes de l’Eglise orthodoxe puisqu’il a gagné sa vie en tant que professeur de musique sacrée. Il enseignait la théorie religieuse des psaumes dans les églises bucarestoises et celles des alentours. Ensuite, on ne saurait ignorer le rôle qu’Anton Pann a joué dans la littérature roumaine. Il est l’auteur de « L’Histoire de la parole » et des « Ruses de Nastratin Hogea ». Ces deux volumes, tout comme ses recueils de poèmes, ont été imaginés dans cette maison même où, semble-t-il, Pann avait aménagé une petite pièce pour écrire et une terrasse pour sortir le soir et jouer de la guitare. »



    Décédé en 1854, Anton Pann a légué sa maison de Bucarest à l’Eglise de Lucaci qui, malheureusement, l’a négligée jusqu’à ce que la demeure tombât en ruine. Heureusement, le Musée de la Littérature roumaine a décidé de s’investir pour en faire un musée. Les efforts ont été soutenus, affirme Madalina Schiopu.



    « L’actuelle maison ne ressemble plus à celle du passé dont l’état de dégradation était tel que seuls les piliers sont restés debout. On a donc tout fait reconstruire sur les lieux de l’ancienne demeure. Il suffit de franchir le seuil du musée et de regarder les objets qui s’y trouvent pour se rendre compte de la personnalité et de l’œuvre d’Anton Pann. Il y a, par exemple, un zootrope et praxinoscope, deux jouets optiques ayant précédé la cinématographie moderne et que les enfants pouvaient utiliser pour regarder des dessins en mouvement avec les personnages créés par Anton Pann. Les instruments de musique sont une autre attraction. Il s’agit d’une collection de 23 instruments datant de l’époque des princes phanariotes, du début du XIXème siècle. Chaque instrument est prévu d’un casque qui permet d’entendre le son qu’il faisait. Parmi tous ces instruments, la plupart orientaux, les visiteurs peuvent découvrir aussi quelques instruments roumains tels la cobza, une sorte de luth, ou encore le cymbalum.



    Avec sa multitude de dispositifs interactifs, le Musée Anton Pann se veut un endroit ludique qui attire les jeunes visiteurs, notamment par un tour guidé conçu à leur intention. Madalina Schiopu :



    « Il s’agit d’un tour des objets. Chaque mois, on choisit un objet parmi ceux qui sont exposés et à partir de cet objet-là, on esquisse le contexte historique et on s’attarde sur les personnalités qui s’en sont servi. Par exemple, une machine à imprimer. Un tel objet nous permettrait de parler de l’histoire de l’imprimerie dans le monde. A part les tours guidés, on met en place différents ateliers à l’intention des enfants de 6 à 14 ans. On essaie de s’adapter à l’âge de nos jeunes visiteurs et de les attirer vers nous par des histoires et des anecdotes. Pour les tout-petits, on a fait des ateliers basés sur les Ruses de Nastratin Hogea et sur la morale qui s’y dégage et on les a encouragés à dessiner. Après, on a mis en place des ateliers de muséographie pour expliquer aux enfants ce qu’un musée veut dire et l’activité dans un tel établissement. C’est important qu’ils comprennent que derrière les expositions permanentes et visibles, il y a tout un univers caché. Pour les fêtes, on a mis en place des ateliers de cantiques basés sur ceux écrits par Anton Pann. Et puis, en mars, on a fait des ateliers de création de martisoare. Et la liste continue ».


    (Trad. Ioana Stancescu)

  • Dezvoltarea mobilității urbane la Braşov

    Dezvoltarea mobilității urbane la Braşov

    Cu mai bine de o săptămână în urmă, primarul
    municipiului Brașov, George Scripcaru, și directorul general ADR Centru,
    Simion Crețu. au semnat 5 contracte de finanțare prin Programul Operațional
    Regional 2014-2020.


    Valoarea totală a acestor proiecte este de
    aproape 107 milioane de lei, dintre care 98% reprezintă finanțare europeană,
    restul de 2% fiind asigurat de municipalitate.


    Patru
    din cele cinci contracte vizează reducerea emisiilor de carbon prin investiții
    în dezvoltarea mobilității urbane durabile.


    Concret,
    unul dintre proiecte se referă la construirea unei parcări de tip
    Park&Ride (parchează și călătorește). Altfel spus, parcarea care se va
    afla în zona cartierului Bartolomeu, va găzdui mașinile celor care vor veni la
    Brașov cu autoturismul propriu, dar în interiorul orașului vor călători cu
    transportul în comun.


    Parcarea
    va oferi aproximativ 700 de locuri, va fi supraetajată și va cuprinde și stații
    de reîncărcare a automobilelor electrice. Proiectul pentru park & ride
    presupune o investiție de 54 milioane lei.


    Alte
    două investiții presupun realizarea infrastructurii pentru trafic pietonal și ciclism, pe două trasee. Vor fi
    reabilitate circa 10.000 mp de trotuare, investiție care va cuprinde și
    puncte de bike sharing. De asemenea, vor fi construite peste 10 km de noi piste de biciclete. Pentru acest proiect,
    care va cuprinde inclusiv stații automate
    de închiriere și predare a bicicletelor se vor aloca circa 10 milioane lei.


    În fine, un al patrulea proiect are în
    vederecontrolul și monitorizarea traficului.
    Investiția are o valoare de 32 de milioane lei­și vizează instalarea de
    echipamente de semaforizare/semnalizare în sensurile giratorii, care, pe baza
    informațiilor de la punctele de măsurare a traficului, să poată prioritiza și
    optimiza deplasarea mijloacelor de transport public în comun.


    Potrivit
    primarului George Scripcaru, acestea sunt proiecte care își propun să asigure
    brașovenilor o mobilitate crescută, cu un transport ecologic, și,
    implicit, un aer mai curat. În plus, obținerea fondurilor europene degrevează
    mult bugetul local, banii alocați în bugetul pe acest an pentru proiectele de
    mobilitate urmând a fi repartizați la alte proiecte importante de investiții.


    În legătură cu acest aspect, directorul
    general ADR Centru, Simion Crețu, prezent la evenimentul de semnare a
    contractelor, a lăudat efortul edililor brașoveni și a ținut să sublinieze:




    La nivelul municipiului Brașov sunt 14 proiecte,
    dintre care 8 proiecte sunt deja semnate, și cum să vă spun, fondurile europene
    fiind o resursă, pe care o ai la bază fără mari costuri, sprijină foarte mult
    dezvoltarea bugetelor proprii.


  • La ville de Brasov

    La ville de Brasov

    Une semaine passée à Brasov satisfera n’importe quel touriste, quelles que soient ses attentes. Tourisme culturel, séance de shopping, activités sportives en montagne, cuisine traditonnelle ou internationale, vous l’aurez compris, quelle que soit la saison, il y en a pour tous les goûts !

    La forteresse de Brasov, érigée entre le XIVe et le XVIIe siècle, était considérée comme l’une des plus puissantes de Transylvannie et conserve aujourd’hui encore de nombreux vestiges qui font le bonheur des touristes. Vous pouvez y visiter la citadelle et les bastions de l’ancienne fortification, la célèbre Eglise Noire, la Maison du Conseil qui acceuille aujourd’hui le Musée d’Histoire de la ville, les Tours Noire et Blanche, le Bastion Graft (un pont fortifié qui traverse le ruisseau du même nom), la Porte Catherine et la Porte Şchei ainsi que de nombreux musées. Mihaela Damian du Centre d’information touristique explique :Je recommande vivement la visite de L’Eglise Noire sur la Place du Conseil, l’un des édifices les plus célèbres de Brasov. C’est le plus grand monument sacré de Roumanie et le plus grand lieu de culte datant de l’époque médiévale en Europe. Elle renferme une impressionnante collection de tapis orientaux ainsi que le plus grand orgue mécanique de Roumanie. Je vous invite aussi à vous rendre au musée de la Première Ecole Roumaine ou à visiter le Bastion des Tisserands, de vous promener sur les sentiers aux pieds du Mont Tampa ou le long des fortifications de derrière les murs où se situent les Tours Noire et Blanche.

    Strada Sforii (La rue de le ficelle) constitue aussi une attraction originale et unique de la ville de Brasov. Elle est réputée pour être la ruelle la plus étroite de la ville avec son 1,3 mètre de largeur. La légende raconte qu’elle serait même la plus étroite d’Europe et qu’à sa construction au 15ème siècle elle servait de voie d’accès pour les pompiers. De là, comme dans le reste de la ville, il est possible d’admirer le Mont Tâmpa. Ce dernier fait partie de Postavaru, un massif montagneux qui a progressivement été encerclé par la ville. Atteignant les 960 mètres d’altitude, il s’agit aujourd’hui d’une réserve naturelle protégée.

    Le sommet du Mont Tâmpa offre une vue imprenable sur l’ensemble de la ville et par temps clair on peut même admirer toute la vallée. Juste à côté se trouve la station de ski de Poiana Brașov. Mihaela Damian :C’est une station très prisée des touristes aussi bien en hiver, pour le ski, qu’en été pour les randonnées. Certains hotels sont même équipés de piscines intérieures pour ceux qui ont envie d’autre chose. Nous invitons les touristes à venir aussi bien visiter la ville que la station Poiana Brasov. Ils trouveront ici toutes sortes d’activitées pour profiter de leurs vacances, de la sortie culturelle à la randonnée en montagne en passant par le ski.

    En avril, le premier dimanche après la Pâque orthodoxe, a lieu la parade des juni (des jeunes hommes). C’est l’une des festivités les plus attendues de l’année. Les habitants de Şchei Brasovului (un quartier de la banlieue de Brasov) défilent à cheval dans la ville vêtus de leurs costumes traditionnels. C’est un spectacle incroyable pour les touristes présents à cette époque de l’année. C’est aussi l’occasion pour eux de découvrir les traditions roumaines et les superbes costumes traditionnels roumains.

  • Noi proiecte din Regiunea Centru vor beneficia de fonduri europene Regio

    Noi proiecte din Regiunea Centru vor beneficia de fonduri europene Regio

    Noi
    proiecte REGIO, în valoare totală de peste 285 milioane de euro, vor intra în
    perioada următoare la contractare, pe baza cererilor de finanțare care au fost
    deja evaluate. Proiectele vizează toate cele șase județe ale Regiunii Centru:
    Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.


    Decizia
    vine ca urmare a faptului că Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și
    Administrației (MLPDA), a adoptat Memorandumul de supracontractare a
    proiectelor aflate în lista de rezervă pentru Axele Prioritare 3, 4, 10 și 13,
    din cadrul POR 2014-2020.


    Valoarea
    totală a finanțării aprobate prin Memorandumul menționat este de peste 2,4
    miliarde euro la nivel național. Aplicarea acestui memorandum oferă Regiunii
    Centru și ADR Centru bugetul necesar pentru a susține nevoile de finanțare
    nerambursabilă necesare dezvoltării comunităților locale.


    Astfel, peste 100 de proiecte noi din
    Regiunea Centru vor beneficia, în perioada următoare, de fonduri Regio.

    Proiectele,
    care au fost deja evaluate, prevăd reabilitarea unităților de învățamânt,
    eficiența energetică a clădirilor sau modernizarea orașelor din județele Regiunii
    Centru.


    Nicolae Mărginean, director de comunicare
    la nivelul ADR Centru: Pentru regiunea formată din județele
    Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu este vorba despre peste 110
    proiecte în valoare totală de peste 285 milioane de euro, care vor intra în
    procedurile de evaluare și contractare pe baza cererilor de finanțare deja
    depuse și astfel va crește gradul de absorbție a fondurilor europene în
    Regiunea Centru.




    Potrivit
    reprezentanților ADR Centru, prin aprobarea procesului de supra-contractare, va
    crește gradul de atragere a fondurilor europene, la nivel regional, cu
    aproximativ 50%.


    Astfel,
    în final, la nivelul Regiunii Centru se va ajunge la peste 1.000 de contracte
    de finanțare Regio, a căror valoare totală va fi de peste 1,5 miliarde euro,
    din care suma nerambursabilă atrasă va depăși 1,25 miliarde euro.




  • Cavalerii teutoni pe teritoriul Romaniei de azi

    Cavalerii teutoni pe teritoriul Romaniei de azi

    Ordinele monastic-militare medievale au fost înființate
    atât pentru a răspândi mesajul creștinismului, cât și pentru a apăra ori
    recuceri teritorii ocupate de musulmani. Cele mai cunoscute ordine monastic-militare
    medievale au fost cavalerii teutoni, cavalerii templieri şi cavalerii ioaniţi
    sau ospitalieri. Teutonii au venit în bazinul carpatic în cadrul unei strategii
    de expansiune pe care Occidentul a creat-o, a susţinut-o şi a purtat-o în Răsărit.
    Regele Ungariei, Andrei al II-lea, a încercat să fortifice frontiera de pe
    Carpații Orientali și să răspândească învățăturile catolice către nord și est
    și așa au apărut în zonă cavalerii teutoni. Austeri şi cu spirit războinic,
    înființați în lumea germanică, ei converteau la catolicism popoare migratoare
    păgâne și membri ai comunităților ortodoxe pentru a reface unitatea Bisericii
    creștine. Austeritatea teutonilor se vedea și pe semnele lor exterioare: heraldica
    teutonă combina scutul alb, culoarea purităţii credinţei religioase, cu crucea
    neagră, simbolul sacrificiului în război pentru apărarea credinţei. În 1211 teutonii
    soseau în interiorul arcului carpatic și formau o puternică marcă de apărare în
    Carpații de curbură și către sud-est, în zona actualului județ Vrancea.


    Academicianul
    Ioan Aurel Pop, profesor de istorie medievală la Universitatea Babeş-Bolyai din
    Cluj, a subliniat contribuţia valoroasă a teutonilor la civilizarea spaţiul
    românesc, deşi ea a fost una de scurtă durată. Ei au construit
    destul de mult şi mărturiile pe care le avem arată că cel puţin o cetate foarte
    valoroasă, Cruceburg, a existat atunci. Au construit chiar şi alte cetăţi ultra
    montes nivium, adică peste munţii înzăpeziţi, extinzându-se mai mult decât le-a
    fost permis de către regele maghiar Andrei al II-lea, intrând în conflict cu
    politica acestuia care visa mai mult să-şi atingă scopuri locale prin cavaleri
    decât scopuri generale. Sfântul Scaun voia să creeze un stat care să intre în
    patrimoniul papal, un fel de cap de pod. De ce avem date puţine despre teutoni?
    Pentru că încă nu existau cancelariile, Transilvania abia atunci începea să
    funcţioneze ca voievodat în cadrul Regatului Ungariei. Pe de altă parte, la sud
    şi est de Carpaţi, teritorii cu care teutonii au avut raporturi, nu funcţionau
    state centralizate şi atunci izvoarele sunt extrem de puţine, sunt izvoare
    străine, multe dintre ele elaborate mai departe de locul faptelor.


    Documentele papale care însoțesc
    așezarea teutonilor în Țara Bârsei arată că, în momentul sosirii cavalerilor,
    teritoriul era locuit de o populație locală mixtă, română, slavă și pecenegă.
    Spirit războinic și misionar, ordinul teutonic însă trebuia să se întrețină și
    astfel au primit privilegiul de a exploata mine de aur și argint din
    Transilvania. Teutonii au fost și constructori, au ridicat în Țara Bârsei
    numeroase cetăți de lemn fortificate între care cele de la Feldioara, Cetatea
    Neagră, Cetatea Crucii. Alături de români și pecenegi, în Țara Bârsei au fost
    colonizați țărani și meșteșugari germani care au contribuit la dezvoltarea
    așezărilor Feldioara, Brașov, Codlea, Râșnov și Prejmer. Dar teutonii deveneau
    concurenţi ai Ungariei deoarece susţineau puterea papală în detrimentul puterii
    ungare. După ce au câștigat câteva lupte împotriva cumanilor din sud-estul
    Transilvaniei, teutonii au ocupat teritoriile acestora punându-le sub
    autoritatea politică a papei și nu a regatului Ungariei. În 1225, regele
    Ungariei a alungat ordinul teuton din Țara Bârsei care s-a îndreptat către
    nordul Europei, în nord-estul Poloniei de azi.


    Apartenența la o asemenea congregație
    de elită nu era ușoară. Ce condiţii trebuia să îndeplinească un aspirant pentru
    a fi membru al ordinului teutonic? Ioan Aurel Pop spune că disciplina,
    credinţa, instrucţia. Trebuia să fii un monah, pe de-o parte, să
    accepţi regulile monahale ale vieţii care consta în castitate, rugăciune, dar
    în acelaşi timp trebuia să fii un luptător. Ordinele călugăreşti militare aveau
    ca vocaţie lupta cu arma în mână pentru apărarea credinţei şi pentru
    răspândirea ei. Majoritatea membrilor erau fii de nobili, făceau parte dintr-o
    categorie superioară şi se puneau în slujba creştinătăţii servind aceste
    idealuri deosebite care, pe vremea aceea, erau poate printre cele mai
    importante din punct de vedere moral şi religios, de extindere a
    creştinismului. Omul medieval nu-şi putea imagina viaţa în afara credinţei şi
    Bisericii în condiţiile unui ataşament neţărmurit faţă de viaţa religioasă. De
    aceea, de pildă, excomunicările în Evul Mediu aveau un rol fatal, descompuneau
    şi dezorganizau societăţile. Cei care se puneau direct în slujba Bisericii erau
    monahi, iar monahii-cavaleri trebuiau să aibă calităţi în plus faţă de monahii
    propriu-zişi, de forţă fizică, de determinare, de convingere, respectând strict
    o ierarhie cu totul specială.


    Ordinele
    monastice medievale au avut şi o componentă etnică, ea evoluând, în opinia lui
    Ioan Aurel Pop, în forme de manifestare a
    viitoarei identităţi naţionale. A fost şi cazul teutonilor. A existat şi o componentă naţională, ordinul teuton fiind înfiinţat în
    principal de germanici, de exemplu, ordinul templier fiind format din francezi.
    Se ştie conflictul pe care templierii l-au avut cu regele Franţei Filip al
    IV-lea cel Frumos, care le-a pecetluit destinul. Ordinele acestea au avut o
    tentă etnică care apoi a devenit naţională deoarece aceşti cavaleri teutoni, pe
    măsură ce înaintăm în Evul Mediu şi ajungem la Renaştere, se pun în slujba
    Sfântului Imperiu Romano-German şi luptă contra polonezilor, care sunt tot
    catolici.


    După
    plecarea lor, teutonii mai apar o dată în istoria românilor. În 1410,
    domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun trimitea un corp de armată pentru a lupta
    alături de alianța polono-lituaniană împoriva teutonilor în bătălia de la
    Marienburg.

  • Un transport public mai ecologic, pentru reducerea poluării din Braşov

    Un transport public mai ecologic, pentru reducerea poluării din Braşov

    Brașovul este cea mai importantă zonă urbană din Regiunea Centru, dar șicea mai poluată. Comisia Europeană a demarat procedura de infringement față de România pentru încălcarea limitelor de poluare de către 3 orașe:
    București, Iași și Brașov. Asta înseamnă că țara noastră riscă amenzi record de la Uniunea Europeană dacă va continua încălcarea normelor de poluare.

    Până la 400.000de euro pe zi ar plăti Guvernul dacă responsabilii nu reuşesc să reducă poluarea. Din acest motiv, municipalitatea din Brașov a demarat în ultimii ani mai multe programe de reducere a poluării. Între acestea și cele care vizează mobilitatea urbană durabilă. Un exemplu în acest sens îl constituie șisemnarea, vinerea trecută, a unui contract de finanţare pentru achiziţia, de către municipalitate, a 25 de troleibuze şi a 10 autobuze hibrid, în cadrul unui proiect cu fonduri europene, cu o valoare totală de 16 milioane de euro.

    Contractul a fost semnat de primarul Braşovului, George Scripcaru, şi directorul general ADR Centru, Simion Creţu. George Scripcaru a subliniat, cu acest prilej, că transportul în comun este cea mai bună soluţie de mobilitate în Braşov şi în zona metropolitană, iar utilizarea mijloacelor de transport ecologice reprezintă una dintre soluţiile pentru creşterea calităţii aerului în oraşul de la poalele Tâmpei. Și directorul general al ADR Centru, Simion Creţu, a fost de părere că achiziţionarea acestor mijloace de transport moderne va contribui în mod decisiv la creşterea calităţii transportului public şi a calităţii aerului:

    Practic acest proiect pe lângă îmbunătățirea traficului în municipiul Brașov își propune și o poluare mai mica. După cum se știe troleibuzele sunt nepoluante, iar autobuzele hibrid reduc foarte mult poluarea.

    Noile autovehicule vor completa flota de mijloace de transport ecologice, care se află în diferite faze de livrare sau achiziţie, astfel că, în Braşov vor circula 51 de troleibuze, 72 de autobuze electrice şi 10 hibride.

    Cu noile achiziții se urmărește creșterea numarului de pasageri cu aproximativ 35%, dar și reducerea emisiilor de CO2 cu 15%, în cinci ani de la finalizarea proiectului. De asemenea, specialiștii sunt de părere că în termen de cinci ani de la finalizarea proiectului se va reduce și transportul privat cu autoturisme în zonă.


  • Cetatea Făgărașului

    Cetatea Făgărașului

    Ne îndreptăm azi
    către centrul României. Județul Brașov este cunoscut printre iubitorii muntelui
    și ai monumentelor istorice. Se pot practica aici turismul activ, de relaxare
    sau cultural. Iar unul dintre municipiile care a înregistrat o creștere
    constantă a numărului de turiști este Făgărașul. Acesta e situat în imediata
    apropiere a Munților Făgăraș, cei mai înalți din România, și a uneia dintre
    cele mai spectaculoase șosele din România, Transfăgărășanul. Însă ar fi bine să
    nu ratați aici o vizită la cetatea impunătoare, care se află chiar în mijlocul
    orașului. Este unul dintre cele mai bine conservate monumente din țară,
    recomandată de publicații străine ca fiind a doua cea mai frumoasă cetate din
    lume, după un castel din Germania, de secol XIX. Cetatea Făgărașului este mult
    mai veche. Construcția ei a început în secolul al XIV-lea. În anul 1650,
    construcția s-a finalizat. În prezent, interiorul ar putea fi descris ca o
    combinație între muzeu clasic și reconstituiri de spații care au avut destinații
    foarte importante.


    Horia Pirău,
    muzeograf în cadrul Muzeului Țării Făgărașului Valer Literat. Este printre singurele cetăți din România care n-au fost cucerite
    niciodată. A fost asediată de 26 de ori, însă niciodată nu și-a deschis
    porțile. A existat o singură excepție. Și-a deschis singură porțile în fața
    voievodului român Mihai Viteazu, în anul 1600. Acesta, în urma înfrângerii de
    la Mirăslău, s-a retras în cetatea noastră cu o parte dintre trupele rămase și
    cu soția acestuia. Arhitectura cetății este de tip renascentist italian,
    planimetria e un pic mai diferită decât a celorlalte cetăți din Transilvania.
    Majoritatea sunt în stilul Vauban, în formă de stea, însă Cetatea Făgărașului
    are forma unui patrulater neregulat, cea mai lungă latură fiind în nord-vest.
    La capătul acestei părți, se află Turul Temniței. Din vârful acestui turn, se
    putea observa orice mișcare, la 360 de grade. De câte ori se pregătea un atac,
    cei din cetate știau și făceau pregătirile defensive. Apoi, aș menționa Sala
    Tronului, aflată la etajul al doilea. Aici se află tronul și simbolul orașului
    Făgăraș, reprezentat de doi pești. Apoi, avem Sala Dietei. Aici se poate vedea
    mobilierul de secol XVII. Este reconstituit, având în vedere că în perioada
    anilor 1948 – 1962 cetatea a fost transformată în închisoare politică
    comunistă. În urma acestei etape, nu s-au mai găsit multe obiecte.


    Cetatea poate fi
    vizitată în fiecare zi a săptămânii cu excepția zilei de luni, iar un bilet
    costă aproximativ 15 lei (3 euro) pentru aduți și 7 lei (1,5 euro) pentru
    copii. Turiștii pot vedea în același preț și Muzeul Țării Făgărașului Valer
    Literat, care se poate mândri cu peste 20.000 de piese. Horia Pirău,
    muzeograf. Trebuie să veniți s-o vedeți, să admirați
    capitelurile de origine italiană, mobilierul, chiar dacă este reconstituit
    parțial. Nu în ultimul rând, veți admira lacul cetății. Aici am adus păsări,
    special pentru a recrea atmosfera de
    secol XVII. Despre toate acestea puteți citi și în materialele de promovare.
    Avem materiale informative în limbile de circulație internațională cele mai
    vorbite: engleză, franceză și germană. Mai avem și în limba maghiară, iar în
    viitor vrem să ne promovăm și în italiană și spaniolă. Avem turiști care ne
    vizitează anual. Am decis ca unora să le oferim și bilete gratuite. Trebuie să
    recunoaștem că cetatea noastră arată ca acum în mare parte și datorită turiștilor.
    Prin contravaloarea acelor bilete noi păstrăm istoria și facem restaurări acolo
    unde e mare nevoie.




    Invitația a fost lansată. Vă așteptăm și data viitoare
    cu o nouă destinație. Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!

  • Turismo a Braşov

    Turismo a Braşov

    La città di Braşov, capoluogo dell’omonima provincia della Romania centrale, è rinomata per la sua architettura medioevale, ma anche per la rosa di eventi culturali che ospita. E’ la destinazione ideale per turismo culturale, shopping o sport di montagna in tutte le stagioni. Eretta tra i secoli XIV e XVII, la Fortezza di Braşov si annovera tra le più imponenti della Transilvania e conserva pregevoli vestigia: i bastioni della vecchia fortezza, la famosa Chiesa Nera, il più grande luogo di culto in stile gotico nel sud-est europeo, la Casa del Consiglio, che ospita il Museo di Storia, la Torre Bianca e la Torre Nera, il Bastione Graft – un ponte fortificato sull’omonimo fiumicello, i Portoni di Ecaterina e di Schei e numerosi musei.

    La nostra guida è Mihaela Damian del Centro Informazioni Turistiche. Vi consiglio di visitare la Chiesa Nera, a Piazza del Consiglio, uno dei più grandi luoghi di culto medioevali in Europa. La Chiesa Nera custodisce anche un’impressionante collezione di tappeti orientali, come anche il maggiore organo meccanico di Romania. Vi raccomandiamo, inoltre, di visitare il Museo della prima scuola romena o il Bastione dei tessitori, una passeggiata ai piedi del Monte Tâmpa o quella chiamata Fuori le mura, dove scoprirete anche la Torre Bianca e la Torre Nera, spiega Mihaela Damian.

    La Via dello Spago (Strada Sforii) è un’altra attrattiva originale che incuriosice numerosi turisti. Larga circa 1,3 metri, è il vicolo più stretto della città, allestito nel XV secolo come via d’accesso per i vigili del fuoco. La città di Braşov circonda, praticamente, il Monte Tâmpa del massiccio Postăvaru. Dichiarata riserva naturale, questa montagna offre, dai suoi 960 metri di altezza, una bellissima vista panoramica sulla città e sull’intera depressione.

    Mihaela Damian vi ricorda che la stazione sciistica di Poiana Braşov è vicinissima. Un’ottima destinazione per rilassarsi sia d’inverno, per chi ama sciare, che nelle altre stagioni, per i turisti appassionati di gite e passeggiate in montagna. In tanti gli alberghi con piscine all’interno. Cosicchè invitiamo tutti a venire a trovarci sia in città che a Poiana Braşov, dove hanno tante scelte per il passatempo, assicura Mihaela Damian del Centro Informazioni Turistiche di Braşov.

    Una delle più attese feste ogni anno in città è la Parata dei giovani cavalieri, che si svolge nella prima domenica dopo la Pasqua ortodossa, celebrata il 19 aprile nel 2020. Sette gruppi di giovani cavalieri del quartiere Schei, vestiti di costumi tradizionali, scendono in città, dove sfilano a cavallo e fanno a gara nel lancio di mazze. Buon viaggio!

  • Reabilitare Colegiul Tehnic Maria Baiulescu din Brașov

    Reabilitare Colegiul Tehnic Maria Baiulescu din Brașov

    Colegiul
    Tehnic Maria Baiulescu din Brașov, care are o tradiție de peste 65 de ani în
    învățământul professional și tehnic, va fi reabilitat cu fonduri europene.


    Peste
    14,3 milioane lei vor fi folosiți în cadrul proiectului care le va oferi
    condiții de studiu mult mai bune celor peste 600 elevi care învață aici.


    Fondurile sunt oferite în cadrul
    programului Regio 2014-2020 și vor fi folosite pentru consolidarea,
    reabilitarea și modernizarea corpurilor de clădire A și B ale instituției
    liceale, dar și pentru dotarea cu echipamente pentru laboratoare și ateliere,
    dar și alte dotări necesare procesului de învățământ.


    Colegiul brașovean avea mare nevoie de
    reabilitare întrucât corpul A funcționează într-o clădire veche de 250 de ani
    și avea nevoie să fie adusă la standardele actuale de siguranță.

    De altfel, unitatea de
    învățământ brașoveană a mai folosit fonduri europene pentru reabilitare, încă
    înaintea aderării României la UE.


    Directorul general ADR Centru, Simion
    Crețu: Acest proiect
    este la un colegiu ethnic la care noi am mai intervenit și am fost parteneri
    încă în două proiecte în perioada de preaderare pe programul PHARE TVET.


    Modernizarea Colegiului Baiulescu este
    cu atât mai importantă cu cât este una dintre puținele unități de învățământ
    care are și clase de învățământ în sistem dual și pregătește elevi în diferite
    specialități tehnice și pentru industria ospitalității, specialități foarte
    cerute pe piața muncii din Brașov.


    Merită reținut că în Regiunea Centru
    există multe exemple de modernizare a infrastructurii de învățământ.


    Astfel,
    pentru actualul exercițiu financiar, au fost deja contractate 35 de proiecte a
    căror valoare totală depășește 280 milioane de lei.


    Investițiile au în vedere modernizarea de grădinițe,
    școli gimnaziale, licee și școli profesionale, dar și universități.




  • Brașov

    Brașov

    Azi ne îndreptăm
    spre centrul României, într-un oraș renumit pentru arhitectura medievală, dar și
    pentru multitudinea evenimentelor culturale care au loc aici. O săptămâna
    petrecută în Brașov poate satisface gusturile oricărui turist, indiferent cât
    de pretențios ar fi acesta. Aici putem face turism cultural, shopping, putem
    avea o vacanță activă practicând sporturile montane, indiferent de anotimp sau,
    pur și simplu, ne putem bucura de restaurantele renumite, cu specific național
    și internațional.


    Cetatea Brașovului,
    edificată între secolele XIV și XVII, este considerată una din cele mai
    puternice din Transilvania și păstrează numeroase vestigii care au devenit
    obiective de mare atracție. Printre acestea: bastioanele vechii fortificații,
    renumita Biserică Neagră, Casa Sfatului, care găzduiește Muzeul de Istorie,
    Turnul Alb și Turnul Negru, Bastionul Graft, care este un pod fortificat peste
    pârâul cu același nume, Poarta Ecaterinei, Poarta Șchei, Cetățuia și nenumărate
    muzee. Mihaela Damian, din cadrul Centrului de Informare Turistică.

    Recomand vizitarea Bisericii Negre din Piața Sfatului, din Brașov,
    fiind una dintre cele mai cunoscute construcții din oraș. Biserica Neagră, de
    altfel, este cea mai mare construcție sacrală din România și unul dintre cele
    mai mari lăcașe medievale de cult, din Europa. Acolo există și o colecție
    impresionantă de covoare orientale, dar și cea mai mare orgă mecanică din
    România. În afară de Biserica Neagră, recomandăm și o vizită la muzeul Primei
    Școli Românești sau Bastionul Țesătorilor, zonele de promenadă cum este Aleea
    de sub Tâmpa sau aleea de promenadă de După Ziduri, unde se află Turnul Alb și
    Turnul Negru.


    Un alt punct de
    originalitate și unicitate în oferta turistică este reprezentat de Strada
    Sforii din Brașov. Aceasta este cunoscută ca fiind cea mai îngustă stradă din
    oraș, având aproximativ 1,3 m lățime. Se spune că ar fi cea mai îngustă din
    Europa și că a fost creată în secolul al XV-lea ca o cale de acces pentru
    pompieri. De aici, ca de altfel din tot orașul, se vede Muntele Tâmpa.

    Este un
    munte care aparține masivului Postăvaru și care a ajuns să fie înconjurat de
    municipiul Brașov. Având o înălțime de 960 m, este declarat rezervație
    naturală. Priveliștea din vârful Tâmpei oferă o splendidă panoramă asupra orașului,
    iar în zilele senine se poate vedea întreaga depresiune. De aici, în imediata
    apropiere, se află stațiunea Poiana Brașov.

    Mihaela Damian. Este destinația activităților recreative atât în sezonul rece, schiul,
    cât și în cel cald, drumeția montană, plimbările prin stațiune. Aici sunt și
    hoteluri cu piscină interioară, în cazul in care se dorește așa ceva. Îi
    invităm pe toți turiștii să ne viziteze, atât în orașul Brașov cât și în stațiunea
    Poiana Brașov. Vor găsi aici opțiuni diverse pentru petrecerea timpului liber
    fie că își doresc obiective culturale, fie că doresc să facă drumeții montane.



    În luna aprilie, în prima duminică de după Paștele
    Ortodox, are loc sărbătoarea Junii Brașovului. Este una dintre cele mai
    așteptate sărbători. Locuitorii din Șcheii Brașovului, îmbrăcați în costume
    pitorești și organizați în grupuri, defilează călare prin oraș, după care se
    iau la întrecere în aruncarea buzduganelor. Este o sărbătoare a tradițiilor și
    a costumelor minunate, create manual, un spectacol pentru toți turiștii aflați
    în acea perioadă în Brașov.

  • Un elev român admis la universitatea oxford

    Un elev român admis la universitatea oxford

    Ovidiu Antal este
    elev în clasa a 12-a la Colegiul Naţional Andrei Şaguna din Braşov, la
    profilul matematică-informatică. De curând, Ovidiu a primit o veste importantă,
    aceea că, în noul an universitar, va studia la prestigioasa Universitate
    Oxford. Cum a început drumul lui spre aprofundarea ştiinţelor exacte? Bineînţeles, încă de când eram mic mă pasionau ştiinţele, în general.
    Ca orice copil curios, mă uitam la documentare. Apoi, în gimnaziu, am
    cunoscut-o pe profesoara mea de fizică, pe atunci şi dirigintă, dumneaei m-a
    împins foarte mult de la spate să învăţ mai multă fizică, dar m-a şi pasionat
    acest domeniu. Am participat la olimpiade. De acolo a început totul. Mă
    interesa fizica, citeam despre fizică şi eram foarte atent la explicaţii. În
    clasa a 11-a, nu ştiam exact unde vreau să studiez şi nici ce anume vreau să
    studiez, nu mă hotărâsem între fizică şi inginerie. La Oxford, m-am hotărât că
    vreau să mă înscriu abia pe la începutul lunii septembrie, cu aproape o lună
    înainte de deadline. Nu a fost ceva ce mi-am pus în minte de mult timp.



    Experienţa lui Ovidiu
    Antal este, cu siguranţă, tentantă pentru orice elev cu rezultate deosebite,
    care ar dori să urmeze studiile universitare în Marea Britanie. Ce presupune
    acest proces? Înscrierea începe pe platforma UCAS,
    platforma universităţilor din Marea Britanie. Acolo a trebuit să scriu un
    personal statement, adică o scrisoare de intenţie, unde mă prezint pe mine,
    alături de motivele pentru care aş fi un student bun pentru cursurile
    respective. Am ataşat rezultatele obţinute de-a lungul anilor de liceu, dar şi
    o recomandare de la un profesor. Pentru admiterea la Oxford, a trebuit să dau
    un test, în cazul meu din matematică şi fizică. Primii 60% dintre participanţi,
    în urma punctajului de la test, au fost chemaţi să dea şi interviul. Am mers la
    Oxford, am avut două interviuri, apoi m-am întors în România şi am aşteptat să
    primesc un răspuns.



    Recent admis la
    Universitatea Oxford, Ovidiu Antal pleacă spre acel loc cu speranţe mari,
    totuşi deschis nu doar către domeniile care îl pasionează. Aceasta, fiindcă se
    declară pasionat de cunoaştere în general. Eu vreau să merg la facultate foarte
    deschis. Eu ştiu că vreau să ajung cât mai sus, să învăţ cât mai multe posibil.
    Acesta este scopul meu când merg acolo, doar că nu am o carieră în minte, în
    afară de faptul că aş vrea să lucrez în research and development (n.a.
    cercetare şi dezvoltare). Am fost mereu
    de părere că este bine să vezi cât mai multe lucruri, din alte părţi, din alte
    domenii. Este foarte important să ai colegi care sunt la fel de pasionaţi ca
    tine. Asta se întâmplă mult mai mult în universităţile de top din lume decât în
    cele obişnuite. Ai colegi mult mai pasionaţi şi profesori mult mai pasionaţi de
    ceea ce predau, lucru care te poate împinge mult mai mult să înveţi.



    Evoluţia
    tehnologiei îl fascinează pe Ovidiu. Ca orice tânăr entuziast, are încredere că
    generaţia actuală va folosi noile tehnologii în avantajul ei. Este normal ca orice generaţie să se perceapă mai deşteaptă decât cele
    dinainte. Mie mi se pare că lucrurile evoluează şi că este normal să se
    întâmple asta. Noi suntem o generaţie care s-a născut cu tehnologie, suntem
    foarte deschişi la tehnologia nouă şi putem să o folosim ca să învăţăm mai
    multe, ca să împingem lucrurile mai departe şi să evoluăm în continuare. Sigur,
    există şi dezavantaje ale tehnologiei, doar că, de cele mai multe ori,
    dezavantajele se văd mai târziu şi nu cred că este necesar să ne gândim la ele
    atât de mult şi să ne facem griji.



    Iar parcursul din
    următorii ani al lui Ovidiu Antal ar putea să rămână legat de Marea Britanie
    sau să însemne întoarcerea lui în România. Cum vede această experienţă care
    urmează să înceapă? O văd ca pe ceva foarte greu. Din ce mi-au
    spus colegii mei, care sunt acolo, este un drum foarte greu. Nu poţi să mergi
    acolo şi să nu înveţi, să nu dai tot ce poţi din tine. Bineînţeles, este greu
    şi să pleci din ţară şi cred că foarte mulţi români ar prefera să nu o facă,
    dacă ar avea opţiuni. Nu mi-am făcut încă un plan. Vreau să am orizonturile cât
    mai deschise. Dacă o să am vreo ofertă de muncă sau un drum acolo, o să rămân.



    Alţi doi elevi ai
    Colegiului Naţional Andrei Şaguna din Braşov au fost admişi la Universitatea
    Oxford pentru acest an universitar. Ana Ciupală
    şi Andrei Taropa sunt şi ei multipremiaţi la concursurile naţionale şi
    internaţionale. Ana Ciupală este medaliată la olimpiada naţională de
    matematică, iar Andrei Taropa este olimpic naţional la fizică.