Tag: Brasov

  • Mâncăruri braşovene

    Mâncăruri braşovene

    O plimbare pe strada comercială a Braşovului este un prilej de a face cumpărături sau, cel puţin, de a admira vitrinele, dar si o incursiune printre mirosurile de mâncăruri provenite de la bucătăriile multelor terase pe lângă care treceţi. Pentru început putem menţiona covrigii împletiţi, care îşi au originea în Bavaria, dar de care braşovenii sunt foarte mândri, poate şi datorită reţetei lor, pe csre nu vor să o dezvăluie.



    În meniurile restaurantelor braşovene întâlnim multe mâncăruri şi deserturi cu denumire de origine. La aperitiv se poate mânca bulz de la Moeciu” sau salată braşovenească”, în care se amestecă salam, cascaval, morcovi, mazăre şi gogoşari în oţet, maioneză şi muştar.



    Din împrejurimile Braşovului am cules reţeta unei supe cremă de fasole boabe. Boabele de fasole se pun la înmuiat cu o seară înainte. A doua zi fasolea se fierbe, vărsând de două ori apa în care a fiert. Separat, se pun în cuptor doi morcovi şi două rădăcini de păstârnac până se coc uşor. Se pasează împreună cu boabele de fasole, se adaugă puţin piper măcinat şi sare, după gust, precum şi puţin tarhon, proaspăt sau conservat. Acum, în perioada primăverii, pot fi adăugate frunze de ştevie şi de lobodă. Acestea se trece prin ulei încins, după care se pasează şi se amestecă cu boabele de fasole şi cu rădăcinoasele, precum şi cu zeama în care au fiert boabele de fasole. Înainte de a fi servită, în farfuria cu supa cremă de fasole se presară tarhon şi mărar mărunţit.



    Un alt preparat specific este tochitura braşoveană. Avem nevoie de un kg de carne de viţel, de jumătate de kg de ficat, de inimă, rinichi şi de splină de porc, de 3 cepe mari, o căpăţână de usturoi, de bulion şi de puţin vin. Curăţăm rinichii şi îi lăsăm în apă cu oţet. Mărunţim carnea de viţel şi o călim puţin în untură, împreună cu usturoiul şi cu cepele, tăiate mărunt. În vas turnăm puţină supă sau apă şi lăsăm la foc mic. Adăugăm organele, tocate mărunt, lăsăm compoziţia la foc mic circa jumătate de oră, amestecând din când în când. Spre final adăugăm un pahar de vin rosu, busuioc, cimbru şi piper, o lingură de bulion şi mai lăsăm compoziţia pe foc încă 10 minute. Se serveşte imediat cu o portie de mămăligă şi cu un vin roşu demisec.



    Dacă mai doriţi ceva la desert, să stiţi că aveţi de unde alege. Pe lângă prăjituri, aveţi şansa de a gusta clătite braşovene”, umplute cu brânză dulce şi stafide sau trigoane de la Râşnov”, umplute cu mere sau cremă de vanilie.

  • Mâncăruri braşovene

    Mâncăruri braşovene

    O plimbare pe strada comercială a Braşovului este un prilej de a face cumpărături sau, cel puţin, de a admira vitrinele, dar si o incursiune printre mirosurile de mâncăruri provenite de la bucătăriile multelor terase pe lângă care treceţi. Pentru început putem menţiona covrigii împletiţi, care îşi au originea în Bavaria, dar de care braşovenii sunt foarte mândri, poate şi datorită reţetei lor, pe csre nu vor să o dezvăluie.



    În meniurile restaurantelor braşovene întâlnim multe mâncăruri şi deserturi cu denumire de origine. La aperitiv se poate mânca bulz de la Moeciu” sau salată braşovenească”, în care se amestecă salam, cascaval, morcovi, mazăre şi gogoşari în oţet, maioneză şi muştar.



    Din împrejurimile Braşovului am cules reţeta unei supe cremă de fasole boabe. Boabele de fasole se pun la înmuiat cu o seară înainte. A doua zi fasolea se fierbe, vărsând de două ori apa în care a fiert. Separat, se pun în cuptor doi morcovi şi două rădăcini de păstârnac până se coc uşor. Se pasează împreună cu boabele de fasole, se adaugă puţin piper măcinat şi sare, după gust, precum şi puţin tarhon, proaspăt sau conservat. Acum, în perioada primăverii, pot fi adăugate frunze de ştevie şi de lobodă. Acestea se trece prin ulei încins, după care se pasează şi se amestecă cu boabele de fasole şi cu rădăcinoasele, precum şi cu zeama în care au fiert boabele de fasole. Înainte de a fi servită, în farfuria cu supa cremă de fasole se presară tarhon şi mărar mărunţit.



    Un alt preparat specific este tochitura braşoveană. Avem nevoie de un kg de carne de viţel, de jumătate de kg de ficat, de inimă, rinichi şi de splină de porc, de 3 cepe mari, o căpăţână de usturoi, de bulion şi de puţin vin. Curăţăm rinichii şi îi lăsăm în apă cu oţet. Mărunţim carnea de viţel şi o călim puţin în untură, împreună cu usturoiul şi cu cepele, tăiate mărunt. În vas turnăm puţină supă sau apă şi lăsăm la foc mic. Adăugăm organele, tocate mărunt, lăsăm compoziţia la foc mic circa jumătate de oră, amestecând din când în când. Spre final adăugăm un pahar de vin rosu, busuioc, cimbru şi piper, o lingură de bulion şi mai lăsăm compoziţia pe foc încă 10 minute. Se serveşte imediat cu o portie de mămăligă şi cu un vin roşu demisec.



    Dacă mai doriţi ceva la desert, să stiţi că aveţi de unde alege. Pe lângă prăjituri, aveţi şansa de a gusta clătite braşovene”, umplute cu brânză dulce şi stafide sau trigoane de la Râşnov”, umplute cu mere sau cremă de vanilie.

  • Vacanţă în Transilvania

    Vacanţă în Transilvania

    Răsfirate printre
    coline, satele Transilvaniei sunt o destinaţie preferată a turiştilor nu doar
    pentru atmosfera liniştită şi pentru gastronomie. Există foarte multe biserici
    fortificate şi evenimente la care puteţi participa: sărbători şi târguri tradiţionale,
    dar şi concerte de muzică clasică. De asemenea, dacă vă place să mergeţi cu
    bicicleta, aveţi la dispoziţie peste 250 de km de trasee marcate, care leagă
    oraşe istorice de sate tradiţionale. Infrastructura turistică este foarte
    dezvoltată şi veţi găsi uşor şi hărţi tematice, pentru a vă organiza cât mai
    bine sejurul programat în centrul României.


    Este
    o invitaţie foarte generoasă şi trebuie văzut în amănunt care sunt punctele de
    interes pentru oricine vrea să viziteze Transilvania, spune părintele Ştefan
    Cosoroabă, din cadrul Bisericii Evanghelice CA, din România. Aceasta este, într-adevăr, o regiune specială, care atrage turişti
    speciali. Sunt, în general, turiştii care se bucură de existenţa
    interculturală, interetnică şi interreligioasă, într-un peisaj încă neclădit ca
    în restul Europei, cu o istorie bogată şi cu vestigii istorice multe şi foarte
    diverse. Avem nu numai o istorie a saşilor din Transilvania, pe care îi reprezint,
    ci şi o istorie a populaţiei române, a celei maghiare, a celei secuieşti,
    fiecare cu un specific anume. Însă toate, luate la un loc, sunt demne de
    vizitat.


    Sunt demne de
    vizitat, întrucât bisericile fortificate reprezintă amprenta specială a
    Transilvaniei, subliniază invitatul nostru. Avem 160 de biserici
    fortificate care datează ca biserici din secolele XII – XIV şi ca fortificaţii
    din secolul al XVI-lea, când presiunea otomană devenea din ce în ce mai
    puternică. Ele sunt o imagine grăitoare a Transilvaniei şi a istoriei ei.
    Aceste biserici fortificate nu seamănă una cu cealaltă. Acesta e un motiv de a
    vizita nu numai una, ci mai multe biserici fortificate, fiindcă, la fiecare, poţi
    descoperi lucruri inedite. Partea tristă care trebuie amintită, dar care face
    parte din istorie, este că acele comunităţi care au clădit bisericile
    fortificate au emigrat în marea sa majoritate spre Germania. Au rămas foarte puţin
    saşi evanghelici în Transilvania. De aceea, nu toate cele 160 de biserici
    fortificate pot fi vizitate, ci un număr restrâns. Noi vrem să vă deschidem
    apetitul pentru 50 dintre acestea, care pot fi vizitate cu un singur card de
    vacanţă, Transilvania Card. Cu acest card, fiecare posesor poate vizita gratuit
    cele 50 de obiective, însă beneficiază şi de reduceri de la partenerii noştri
    din zona turismului: hoteluri, restaurante, crame etc.


    Puteţi programa o
    vacanţă tematică, însă vom porni de la ideea că nu veţi putea vizita toate cele
    50 de biserici fortificate. Cu toată bunăvoinţa, numărul este prea mare, spune
    părintele Ştefan Cosoroabă, din cadrul Bisericii Evanghelice CA, din România. Însă aveţi opţiunea de a le vizita pe cele mai importante. În acest
    an, în 2018, ne-am îndreptat privirile şi către Transilvania de nord, încercând
    să avem o ofertă cât mai bogată şi pentru cei care vin dinspre Cluj sau sosesc
    pe aeroportul din Cluj. Am găsit parteneri locali care susţin proiectul. Vă
    recomandă biserica romanică din Herina, din judeţul Bistriţa-Năsăud, care
    datează din secolul al XII-lea, rămasă neschimbată. Aşadar, sugestia noastră
    pentru anul 2018 este să nu rămâneţi numai în sud, la bisericile fortificate
    consacrate, cum ar fi Biertanul, Viscri sau Prejmer, ci să vă îndreptaţi
    interesul şi spre nord, unde sunt multe de văzut.


    Sunt 50 de
    biserici fortificate, iar fiecare oferă alte servicii şi are altă
    infrastructură. Site-ul www.transilvania-card.ro este în egală măsură în
    română, germană şi engleză, deci primele informaţii se pot primi în mai multe
    limbi, iar harta obiectivelor a fost editată mereu în două variante bilingve:
    una în română şi franceză, iar una în germană şi engleză. Pe această hartă veţi
    găsi datele cele mai importante despre fiecare biserică. Menţionăm, totuşi, că obiectivele
    mari, cum ar fi Biserica Neagră din Braşov sau Catedrala Evanghelică din Sibiu,
    pot garanta servicii de ghidaj în diferite limbi. Iar pe acest site veţi găsi şi
    un program al celor mai importante evenimente, în funcţie de care vă puteţi
    programa vacanţa. Părintele Ştefan Cosoroabă, din cadrul Bisericii Evanghelice
    CA, din România. În fiecare an, edităm un calendar al
    evenimentelor din bisericile fortificate şi din jurul acestora. Avem deja
    programate pentru sezonul 2018 în jur de 250, toate plecând de la natura şi
    specificul bisericilor. Cele mai importante sunt concertele de orgă, care sunt
    programate cu regularitate în circa 15 biserici. Dar avem programate şi
    diferite festivaluri de genuri diferite, pornind de la Săptămâna Haferland din
    jurul comunei Rupea, până la Festivalul Holzstock din Hosman, care este adresat
    tinerilor. Însă avem şi expoziţii de artă, piese de teatru şi serbări
    comunitare. Le stăm turiştilor la dispoziţie cu acest calendar. Vă aşteptăm pe
    toţi în Transilvania, fiindcă aici vă întâlniţi, pe de-o parte, cu trecutul pe
    care îl cunoaşteţi de la părinţi şi de la bunici, dar, probabil, şi cu viitorul
    vostru. Lumea în care trăim nu poate exista fără tradiţii.


    În 2017 s-au
    vândut în jur de 1500 de Transilvania Card. Circa 1% din vizitele în bisericile
    fortificate se fac pe baza acestui card, un instrument de promovare foarte
    puternic. Iar, pentru oricine iubeşte deplasarea cu bicicleta în mijlocul
    naturii, Transilvania este destinaţia perfectă. Se pot alege circuite diverse.
    Acestea îmbină vizitarea oraşelor istorice şi a satelor tradiţionale cu
    provocarea de a parcurge una dintre cele mai înalte şosele din România:
    Transfăgărăşanul. Nicolae Ivan, coordonator de programe sportive la Asociaţia
    Judeţeană de Turism Sibiu. Drumul Saşilor, de exemplu, spre Măgura
    Cisnădiei, este un traseu de 45 de km. Unul dintre primele trasee marcate, Emil
    Cioran, spre Răşinari, are 43 de km. Drumul Sării este marcat în Ţara
    Secaşului. Reuneşte localităţi din tradiţionalul drum al celor care făceau
    negoţ cu sare. În zona Ţării Oltului avem traseul Brukenthal, care trece pe
    lângă reşedinţa de vară a baronului Samuel von Brukenthal, de la Avrig. Pe
    Valea Hârtibaciului avem un traseu de 43 de km care se numeşte Mocăniţa Valea
    Hârtibaciului.



    Tot ceea ce va trebui să faceţi este să vă asiguraţi
    că aveţi suficient timp, întrucât oferta de vacanţă în Transilvania este foarte
    bogată.

  • Braşov

    Braşov

    Une semaine passée à Braşov peut satisfaire les goûts de tous les touristes, même des plus exigeants. À Brasov on peut faire du tourisme culturel, du shopping ou on peut passer des vacances actives en pratiquant les sports de montagne, affirme Cecilia Doiciu, directrice exécutive de la Direction de relations extérieures, culture et événements à la Mairie de Braşov.

    Cecilia Doiciu : « Braşov reste le pôle du ski en Roumanie. À Poiana Braşov se trouve le plus large domaine skiable du pays et, de notre point de vue, le mieux aménagé aussi. À présent, l’état des pistes de ski est parfait et la couche de neige est épaisse. De même, on vient à Braşov pour profiter de l’atmosphère du centre historique de la ville, de ses nombreux monuments, dont quelques-uns sont uniques en Europe. Je pense au Bastion des Tisseurs, très bien conservé, qui est la fierté des habitants de Brasov. C’est toujours au centre-ville que où l’on trouve une très belle maquette de la vieille ville, qui n’a pas d’équivalent en Roumanie. »

    Dans quelques semaines, une fête singulière en Europe aura lieu à Brasov – « La parade des juni ». Les premières informations concernant les juni remontent à 1728 et parlent d’habitants d’ethnie roumaine, vivant dans un quartier situé en dehors de la ville, nommé Şcheii Braşovului.

    Cecilia Doiciu : « Sept groupes de « juni » descendent de la citadelle, le premier dimanche après Pâques. Cette année, cette fête tombe très tôt, le 8 avril. Le 16 avril on pourra se régaler d’un vrai spectacle. On organisera aussi une Foire internationale du livre et de la musique. Début mai, nous organiserons la Semaine de la comédie. Bien sur, tout au long de l’année il y aura d’autres évènements conçus à la fois pour les habitants de la ville et pour les touristes, roumains ou étrangers. Il y a beaucoup de routes touristiques ayant Brasov comme point de départ: le Canyon Şapte Scări, les itinéraires de la zone de Bran, Peştera ou Cheia. De même, on peut se détendre dans le parc d’aventure, près du ZOO, où on peut profiter d’un des murs d’escalade les plus grands, au centre de loisirs de Poiana Braşov. Ce mur a une superficie de 200 mètres carrés et des sections avec divers niveaux de difficultés. Toujours là-bas, il y a huit pistes professionnelles de bowling, des tables de billard et des jeux électroniques. »

    A Brasov, il existe deux centres d’information touristique, un dans la ville, près de la Porte Şchei, l’autre dans la station de montagne de Poiana Braşov, nous informe Cecilia Doiciu, directrice exécutive de la Direction des relations extérieures, culture et évènements de la Mairie de Braşov.

    Cecilia Doiciu : « On trouve là-bas des personnes qui parlent d’autres langues que le roumain et des brochures d’information en français, anglais et allemand. Il y a aussi des guides prêts à aider les touristes dans les mêmes langues. Ils organisent des tours guidés à horaire fixe, en fonction du nombre de touristes et de la saison. Nous mettons gratuitement à la disposition de ceux qui viennent nous rendre visite des plans de la ville de Braşov. Les informations sur les évènements déroulés à Braşov tout au long de l’année peuvent être trouvées sur le site de la mairie, www.brasovcity.ro. D’après moi, Braşov est peut-être la plus belle ville de Roumanie, mais elle est sans sûrement celle qui offre le plus d’attractions aux visiteurs. » (Trad. Nadine Vladescu)

  • Inundaţii în România

    Inundaţii în România

    Încălzirea bruscă a vremii şi topirea
    zăpezii au provocat inundaţii în zeci de
    localităţi din 15 judeţe ale României, inclusiv în muncipiul Bucureşti. In
    judeţele Covasna, Braşov(centru) şi Buzău(sud-est), care s-au aflat sub cod roşu, zeci de
    gospodării, hectare de teren agricol, păşuni, fântani şi poduri au fost
    inundate, circulaţia pe unele tronsoane de drumuri a fost închisă temporar sau
    au fost introduse restricţii de circulaţie. Cursurile în şcolile din comuna
    Lăzarea au fost supendate, miercuri, astfel că aproape 400 de copii au
    rămas acasă. Tot la Lăzarea, două persoane au fost salvate marţi seara, de
    pompierii voluntari, dintr-un autoturism surprins de viitură pe un drum
    comunal. Pentru protejarea locuinţelor
    şi şcolilor, zeci de pompieri au făcut diguri din saci de nisip, iar acolo unde
    situaţia a permis, s-a intervenit cu pompe pentru degajarea apei din curţi. De
    asemenea, au fost evacuate mai multe persoane şi animale din gospodariile
    inundate.

    Hidrologii au emis mai multe avertizări cod portocaliu, respectiv
    galben, pentru bazine hidrografice din mai multe judeţe din centru, sud şi est.
    pentru depăşirea cotelor de atenţie şi chiar de pericol. Există, în continuare,
    riscul producerii de scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, şi
    creşteri rapide de debite. Si în sudul ţării inundaţiile au produs pagube în
    zeci de localităţi. Cele mai afectate au fost judetele Teleorman şi Argeş, unde o viitura a intrat in casele si
    curţile oamenilor, iar mai multe porţiuni de drum au fost acoperite cu nămol. Autorităţile monitorizează în continuare situaţia
    hidrologică în zonele afectate şi recomandă cetăţenilor ca, în cazul în care au
    probleme în ceea ce priveştea alimentarea cu apă potabilă, alimente,
    medicamente sau alte materiale de strictă necesitate, să apeleze la sprijinul
    autorităţilor locale.

    Peste trei mii de pompieri au fost mobilizaţi cu
    aproximativ două mii de mijloace tehnice, pentru a interveni în zonele în care
    există risc de inundaţii. Potrivit Ministerului de Interne, personalul va fi
    suplimentat în funcţie de necesităţi, iar poliţiştii şi jandarmii sunt şi ei
    pregătiţi să acorde sprijin. De asemenea, Ministerul recomanda conducătorilor
    auto să se intereseze din timp cu privire la situaţia drumurilor din zonele
    afectate de inundatii si sa foloseasca rute ocolitoare. Meteorologii au
    anunţat că, în următoarea perioadă,
    regimul termic în România va fi oscilant la nivelul întregii ţări, caracterizat
    de perioade calde cu temperaturi maxime cuprinse între 10 şi 18 grade Celsius,
    dar şi intervale cu precipitaţii însemnate cantitativ pe arii extinse.

  • Kulturverein im Burzenland bringt Interessenten traditionelles Holzschnitzen bei

    Kulturverein im Burzenland bringt Interessenten traditionelles Holzschnitzen bei

    Früher arbeiteten die Handwerker in ländlichen Gebieten mit einfachem Werkzeug. Sie schnitzten verschiedene Holzstücke und stellten Möbelstücke aus Eichen-, Nuss-, Linden, Akazienholz und Binsen her. Oder verschiedene Haushaltsgegenstände und –werkzeuge. Häufig verzierten sie die selbstgemachten Gegenstände mit volkstümlichen Motiven. Holzschnitzerei war gang und gäbe in der volkstümlichen Baukunst. Sämtliche Hauptelemente der Häuser und Kirchen wurden durch kunstvolle Holzschnitzereien verschönert. Im ländlichen Raum in Rumänien werden Stützbalken sowie Tür- und Fensterrahmen der Häuser mit feinen geometrischen Holzschnitzereien verziert. Holzschnitzereien waren auch für die Aussteuertruhen, Tische, Schränke, Stühle und Bänke charakteristisch.



    Früher waren die Häuser auf dem Dorf ganz spärlich möbliert. Die Möbelstücke hatten eine genau definierte Funktion und entsprachen einem klaren Bedürfnis. Die am häufigsten zum Verzieren verwendeten traditionellen Motive waren die gerade Linie, der Punkt, die Spirale, die Zähne, das Kreuz, der Tannenbaum. Das Universum einstiger ländlicher Haushalte — mit Holzschnitzereien und weiteren herkömmlichen Architekturelementen — wird nun in Braşov (dt. Kronstadt) wieder ins Leben gerufen. Der Kulturverein Artessentia organisiert nämlich mehrere Werkstätte für Holzschnitzereien, mit dem Zweck, zum Teil vergessene Handwerke wieder zu beleben und als Kunstprojekte zu fördern. Die Rosette, der Wolfszahn und der Zickzack sollen nun von den Teilnehmern an den Werkstätten für verschiedene Motive verwendet werden. Die Reise in die Welt des Holzes und der im Holz geschnitzten Schutzsymbole beginnt mit einigen Kunstwerkstätten für Anfänger. Mehr Einzelheiten dazu lieferte uns Georgiana Gămălie, Mitbegründerin des Kulturvereins Artessentia:



    Der Kulturverein Artessentia beschäftigt sich sowohl mit Kunst wie auch mit herkömmlichen Traditionen. Durch die von uns veranstaltete Werkstätte wollen wir volkstümliche Kunst und in Vergessenheit geratene Handwerksbetriebe neu beleben. Holzschnitzereien sind typisch für unsere Region, dem Burzenland. Holz war nämlich hier immer eine bedeutende Ressource. Ich lernte dieses Handwerk von Nicolae Purcărea, als ich noch die Schulbank drückte. Und wünschte mir, das Handwerk auch an andere weiterzugeben. In den Werkstätten werden die wichtigsten Schritte erlernt.“




    Die Holzschnitzerei überrascht am Anfang die Teilnehmer, so unsere Gesprächspartnerin:



    Es ist gar nicht einfach. Unsere Kursteilnehmer sind auch davon überrascht. Es ist wiederum auch nicht so kompliziert. Durchs Schnitzen werden kleine Holzstücke entfernt und so entstehen die gewünschten Motive. Es ist anstrengend, obwohl wir nur einfache, keine dreidimensionalen Schnitzereien fertigstellen. Doch es dauert eine Weile, bis sie sich an den Stoff und an die Technik gewöhnen. Wir arbeiten mit Lindenholz, das weicher ist und sich leichter mit dem kleinen, besonders scharfen Messer schnitzen lässt. Wir zeigen den Teilnehmern wie man es macht, die Grundschnitte. Allerdings, um schöne Ergebnisse zu erhalten, müssen sie viel üben. Die meisten zeigen sich zufrieden zum Schluss, denn es handelt sich um eine entspannende Tätigkeit. Gleichzeitig ist es eine Form der Sozialisierung, des Miteinanderseins, des Austausches. Durch unsere Vorträge erfahren sie auch mehr Informationen über unsere Kultur.“




    Beim Anfängerkurs lernen die Teilnehmer, im Holz zu schnitzen. Dabei arbeiten sie mit drei wichtigen Motiven. Ihre Bedeutung wird im Laufe des künstlerischen Prozesses aufgeklärt, so Georgiana Gămălie:



    Die Grundelemente, mit denen wir arbeiten, sind der Wolfszahn, der Zickzack — oder der verlorene Weg, wie wir ihn noch zu nennen pflegen — und eine einfache Form der Rosette. Innerhalb von 2-3 Stunden — denn so viel dauert eine Werkstatt — lernen sie, mit diesen Elementen zu arbeiten. Wir erzählen ihnen auch, was die Schnitzereien bedeuten. Denn in der Vergangenheit hatten sie keine schlicht ästhetische Rolle, sondern auch eine Schutzfunktion. Der Wolfszahn lässt uns an unsere Vorfahren, an die Daker denken. Auf ihrer Flagge war ein Wolf abgebildet. Der hatte auch eine Schutzfunktion. Der Zickzack ist eine schöne Metapher des Lebens mit seinem ständigen Auf und Ab. Und die Rosette steht für die Sonne, ein lebensspendender Stern.“




    Wir wollten von Georgiana Gămălie erfahren, ob sich viele Leute für die Holzschnitzerei-Werkstätte anmelden:



    Es ist unwichtig, ob es viele oder wenige sind. Hauptsache, sie wünschen sich, das Handwerk zu erlernen. Das ist das Schöne daran — es beteiligen wirklich nur die Leute, die sich wirklich wünschen, dabei zu sein. Wir waren anfangs überrascht, dass sich IT-Leute, Lehrer, Ärzte — also Menschen, die in ihrem Alltag, in ihrem Beruf, nichts damit zu tun haben — an den Werkstätten beteiligten. Sie wünschten sich einfach, eine Handarbeit zu erledigen. Die meisten fühlen sich herausgefordert. Es macht ihnen aber Spa‎ß. Wir haben solche Werkstätte auch für Schüler organisiert. Wir arbeiten allerdings nur mit Schülern ab 12, da sie scharfe Messer handhaben müssen. Sogar eine IT-Firma hat uns angeschrieben, um an ihrem Sitz eine unserer Werkstätte zu veranstalten. Ihre Mitarbeiter arbeiten sehr viel vor dem Bildschirm und sie wollten ihnen eine zeitweilige Ablenkung anbieten.“




    Die Holzschnitzerei ist eine entspannende Beschäftigung, die sich möglicherweise zur Leidenschaft entwickeln und sogar kunstvolle Gegenstände entstehen lassen könnte.

  • Braşov

    Braşov

    Braşovul, situat în
    centrul României, este renumit pentru arhitectura medievală, dar şi pentru
    multitudinea evenimentelor culturale care au loc aici. O săptămâna petrecută în
    Braşov poate satisface gusturile oricărui turist, indiferent cât de pretenţios
    ar fi acesta. Aici putem face turism cultural, shopping sau putem avea o
    vacanţă activă practicând sporturile montane spune Cecilia Doiciu, director
    executiv în cadrul Direcţiei de relaţii externe, cultură şi evenimente din
    Primăria Braşov. În perioada imediat următoare, Braşovul
    rămâne polul schiului în România. Avem în Poiana Braşov cel mai mare domeniu
    schiabil iar, din punctul nostru de vedere, şi cel mai bine pus la punct. În
    momentul acesta, pârtiile sunt perfecte, stratul de zăpadă este consistent,
    astfel încât se va putea schia foarte bine în staţiune. De asemenea, venim la
    Braşov ca să ne bucurăm de atmosfera centrului istoric. Avem multe monumente,
    dintre care unele unice în Europa. Mă refer la Bastionul Ţesătorilor care este
    foarte bine conservat şi care este chiar o mândrie pentru braşoveni. Este şi
    locul în care găsim o machetă a oraşului vechi , foarte frumoasă şi singura de
    acest fel din ţară.


    Peste câteva săptămâni,
    la Braşov va avea loc şi o sărbătoare unică în Europa – Parada junilor. Cea mai
    veche informaţie despre juni datează din 1728, aceaştia fiind locuitori de naţionalitate
    română dintr-un cartier aflat în afara cetăţii, numit Şcheii Braşovului.
    Continuă Cecilia Doiciu. Şapte cete de juni coboară în cetate în
    prima duminică după Paşti. Anul ăsta, sărbătoarea e foarte devreme, în opt
    aprilie. Iar în 16 aprilie ne vom putea bucura de un adevărat spectacol. Vom
    mai organiza şi un târg internaţional de carte şi de muzică. La începutul lunii
    mai, vom organiza Săptămâna Comediei. Bineînţeles, pe parcursul anului vor urma
    multe evenimente gândite atât pentru braşoveni cât şi pentru turiştii din ţară
    şi din străinătate.Sunt o mulţime de trasee turistice care pornesc din imediata
    vecinătate a Braşovului: Canionul Şapte Scări, traseele din zona Bran, Peştera,
    Cheia. De asemenea putem face mişcare într-un parc de aventură, aflat în
    imediata vecinătate a Grădinii Zoologice sau putem să ne bucurăm de unul dintre
    cei mai mari pereţi de escaladă, în centrul de agrement din Poiana Braşov, unde
    se află un perete de 200 de metri pătraţi, cu grade diferite de dificultate.
    Tot acolo avem opt piste profesioniste de bowling, mese de biliard, jocuri
    electronice.


    În Braşov există două
    centre de informare turistică, unul în oraş, situat în imediata apropiere a
    Porţii Şchei , celălalt în Poiana
    Braşov, informează Cecilia Doiciu, director executiv în cadrul Direcţiei de
    relaţii externe, cultură şi evenimente din Primăria Braşov. Acolo găsim atât persoane vorbitoare de alte limbi decât limba română,
    găsim ghiduri de informare în franceză, engleză, germană. Există persoane care
    se ocupă de ghidarea turiştilor în Braşov şi în Poiana Braşov, în limbile
    engleză, franceză şi germană. Sunt tururi organizate la anumite ore, în funcţie
    de numărul de turişti şi în funcţie de anotimp. Le stăm turiştilor la
    dispoziţie cu hărţi ale oraşului Braşov, pe care le distribuim gratuit.
    Informaţii despre evenimentele care se întâmplă în Braşov de-a lungul anului
    găsim pe site-ul primăriei
    www.brasovcity.ro.
    Braşovul este, din punctul meu de vedere, poate cel mai frumos oraş din România
    şi este sigur cel mai ofertant atât pentru turiştii din România cât şi pentru
    cei din străinătate.


    aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie. Până atunci, drum bun şi vreme
    frumoasă!

  • Mesaj al Presedintelui Director General al Radio Romania la aniversarea Radio Tg Mures UPDATE

    Mesaj al Presedintelui Director General al Radio Romania la aniversarea Radio Tg Mures UPDATE

    Dragi Colegi, 2018, anul centenarului Marii Uniri, este şi anul în care Radio România sărbătoreşte 90 de ani de la înfiinţare. Şi tot în acest an, astăzi 2 martie, Radio România Târgu Mureş sărbătoreşte 60 de ani de când, cu profesionalism, obiectivitate şi echilibru îşi respectă misiunea de serviciu public, promovând identitatea naţională şi diversitatea culturală, contribuind la educarea şi formarea publicului dar şi la întărirea sentimentelor de coeziune şi solidaritate socială. Doresc să remarc preocuparea constantă a postului teritorial de la Târgu Mureş de a pune întotdeauna în prim planul activităţii sale grija faţă de interesele ascultătorilor din cele patru judeţe arondate – Mureş, Covasna, Harghita şi Braşov, indiferent de comunitatea etnică căreia îi aparţin. De altfel, Radio România Târgu Mureş a fost primul din ţară care a emis, începând din anul 2013, pe frecvenţe diferite, programe distincte în limba română şi în limbile minorităţilor naţionale. Începând de astăzi, programul pentru minorităţi se va extinde la 24 de ore din 24. Doresc să transmit un sincer La Mulţi Ani întregii echipe Radio România Târgu Mureş, să o felicit pentru tot ceea ce a realizat în cei 60 de ani de existenţă şi să îi urez mult succes în continuare, în îndeplinirea misiunii publice încredinţate!, a spus Domnul Georgică Severin, Preşedinte Director General Radio România, cu ocazia aniversării, de către Radio Tg. Mureş, a celor 60 de ani de emisie radiofonică.

    Primăvara începe cu Radio România Târgu Mureş, radioul al cărui prim semnal a fost trimis în eter la 2 martie 1958. De 60 de ani ne facem auziţi în Transilvania, de tot atâţia ani suntem împreună şi avem un cuvânt de spus, pentru că Radio Târgu Mureş este un radio de cuvânt. An de an a crescut, remarcându-se prin obiectivitate, echilibru, echidistanţă şi profesionalism, dar şi prin prietenia şi respectul faţă de public. Pentru că odată cu noi a crescut şi concurenţa, acordăm o importanţă deosebită noilor cerinţe şi obiceiuri de ascultare. Radio România Târgu Mureş este un post de radio matur, dar modern care an de an şi-a diversificat structura de programe şi emisiuni. Programul, care cuprinde informaţii, cultură, educaţie, interactivitate şi divertisment, muzică atent selectată, fie că e clasică, folclor, jazz, pop, dar şi evenimentele off air ne-au apropiat şi mai mult de publicul din cele patru judeţe – Mureş, Harghita, Braşov şi Covasna.

    Managerul studioului teritorial, Lavinia Nicoleta Ghişa, afirmă că Radio România Târgu Mureş, ca parte componentă a Societăţii Române de Radiodifuziune, îşi îndeplineşte cu rigoare misiunea de serviciu public fiind un post multicultural care emite, în paralel, trei programe: unul în limba română, unul în limbile minorităţilor şi unul mixt. Ca noutate, programul în limbile minorităţilor va fi extins la 24 de ore, începând din 2 martie 2018, între orele 0:00 şi 6:00 fiind difuzate, în reluare, emisiuni preponderent culturale şi turistice şi muzică pentru toate comunităţile etnice. Tot o noutate este şi faptul că în 2017 a fost înregistrată marca Radio România Braşov fm, dezvoltarea postului de la Braşov al Radio Târgu Mureş fiind un obiectiv strategic care, la momentul deschiderii, va crea premisele realizării ţintelor vizate de acest proiect, respectiv de a atrage un public nou, tânăr, dinamic, ce va avea un impact puternic pe o zonă extinsă şi de larg interes din punct de vedere economic şi turistic. Radio Târgu Mureş îşi îndeplineşte cu profesionalism misiunea sa de serviciu public promovând diversitatea culturală şi contribuind la educarea şi formarea publicului.

    Radio Târgu Mureş este ascultat zilnic de peste 110.000 de persoane. Acestora li se adaugă publicul care ne urmăreşte ştirile şi evenimentele artistice, culturale, literare sau sportive în mediul online: circa 390.000 de utilizatori pe site-ul în limba română www.radiomures.ro şi 290.000 pe site-ul în limba maghiară www.marosvasarhelyiradio.ro şi germană,www.radioneumarkt.ro, pe parcursul anului 2017. Cât priveşte arhiva Radio Târgu Mureş, în cei 60 de ani a acumulat o cantitate impresionantă de benzi care conţin materiale sonore, interviuri şi înregistrări muzicale. Pentru a salva acest patrimoniu, s-a continuat procesul de trecere a conţinutului în format digital, concomitent cu indexarea informaţiilor şi putem spune că avem o fonotecă de aur proprie.

    Referitor la aniversarea celor 60 de ani managerul Studioului Teritorial Radio Târgu Mureş, Lavinia Nicoleta Ghişa, a afirmat: Cu ocazia aniversării noastre vom avea o serie de evenimente extraordinare. Filarmonica de Stat din Târgu Mureş şi Filarmonica Braşov au dedicat concertele simfonice din 1martie şi respectiv din 2 martie Studioului Teritorial Radio Târgu Mureş. Să nu uităm că postul acoperă patru judeţe: Mureş, Braşov, Covasna şi Harghita. Pe 1 martie, în programul de la Filarmonica din Târgu Mureş vom avea lucrări de Enescu, Bartók, Liszt şi Haydn, iar Concertul simfonic extraordinar al Filarmonicii din Braşov, din 2 martie o are ca solistă, la pian, pe celebra Elisabeth Leonskaya din Austria, iar dirijor va fi reputatul Horia Andreescu. În program va fi Concertul nr 1 de Chopin şi Simfonia nr 1 de Sibelius.

    Tot pe 2 martie, dar la Târgu Mureş va fi un spectacol de folk Ducu Bertzi & friends Mărţişoare, flori de colţ dedicate Radio Târgu Mureş. Spectacolul va fi transmis în direct, on air şi online pe www.radiomureş.ro


    Pe 3 martie, la Palatul Culturii, Radio Târgu Mureş va organiza o gală în limba maghiarădedicată aniversării celor 60 de ani de existenţă. Evenimentul va cuprinde mai multe momente muzicale. Vor fi prezente tinerele talentele descoperite de post prin proiectul Pe urmele lui Bartok, iar partenerii noştri de la Ansamblul Mureşul, Tiberius Quartet si Corul Filarmonicii vor susţine mini-recitaluri. Actorii de la Teatrul Naţional, vor fi prezenţi cu un fragment de cabaret. De asemenea, formaţia Eztan va susţine un concert de Jazz, cu mai mulţi invitaţi speciali.


    Acestea sunt doar evenimentele săptămânii, pentru că tot anul 2018 vom sărbători acest post nostru de radio, cel care ne-a unit de 60 de ani şi care ne-a adus împreună pe noi oamenii de radio şi pe prietenii noştri ascultătorii, cărora le mulţumim.


    La mulţi ani lor şi la mulţi ani echipei şi Studioului Teritorial Radio Târgu Mureş!

  • „Marea Unire. De la victoria în Primul Război Mondial  la Încoronarea Suveranilor României Mari”

    „Marea Unire. De la victoria în Primul Război Mondial la Încoronarea Suveranilor României Mari”

    Expoziţia foto-documentară
    Marea Unire. De la victoria în Primul Război Mondial la Încoronare
    Suveranilor României Mari a fost deschisă publicului joi, 16 februarie a.c.,
    la Casa Sfatului din Brașov.


    Evenimentul,
    organizat de Muzeul Național Cotroceni în parteneriat cu Muzeul Județean de
    Istorie Brașov, continuă seria manifestărilor culturale dedicate Centenarului Desăvârșirii
    Unității Naționale.


    Astăzi am deschis la Casa Sfatului din Brașov, împreună cu partenerii
    noștri de la Muzeul Județean de Istorie, expoziția Marea Unire. De la victoria
    în Primul Război Mondial la Încoronarea Suveranilor României Mari, prezentată până
    săptămâna trecută pentru publicul Muzeului Național Cotroceni și care va putea
    fi vizitată la Brașov până pe 4 martie. Începem astfel călătoria acestui
    proiect dedicat Centenarului Marii Uniri, cu fotografii rare din patrimoniul
    muzeului, pe care ne propunem să îl putem prezenta unei audiențe largi din
    diverse regiuni ale țării, dar și publicului de peste hotare. Am asumat, în an
    centenar, misiunea onorantă de a prezenta secvențe de istorie înălțătoare prin
    acest foto-reportaj pentru ochii românilor de pretutindeni, dar și ai
    străinilor care vor să ne descopere istoria a declarat Liviu Sebastian Jicman,
    directorul Muzeului Național Cotroceni.


    Pe lângă fotografii înfățișând familia regală pe frontul
    Marelui Război, publicul va putea vedea și imagini cu reîntoarcerea
    suvernarilor în București, în luna decembrie a anului 1918, din perioada tratativelor de pace, dar și de
    la încoronarea de la Alba Iulia din 1922.


    Conceptul expoziţiei
    este realizat de Muzeul Național Cotroceni. Publicul este așteptat la Casa
    Sfatului până pe data de 4 martie.




    Parteneri media: TVR, Agenţia Naţională de Presă Agerpres, Radio România,
    Radio România Cultural, Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional,
    Radio România Bucureşti FM, HYPTV, Diplomat Club, Traveller Magazin, ArtOut,
    Fundaţia Culturală Magazin Istoric, Historia, Asociaţia Redescoperă
    Istoria, Q Magazine, Revista Timpul.

  • Piaţa imobiliară

    Piaţa imobiliară


    Preţul locuinţelor este în creştere şi în
    acest an, în toate oraşele mari din ţară. Anul trecut, garsonierele s-au
    scumpit cu 9 procente, iar apartamentele cu două camere cu 4 procente. In
    Bucureşti preţurile apartamentelor au crescut, fiind cu peste 11%
    mai mari faţă de toamna anului trecut. Un metru pătrat util costă 1.230 de
    euro. Există şi zone mult mai scumpe unde un metru patrat ajunge şi la 2.600 de
    euro. In Bucureşti, în
    special zonele din apropierea marilor centre comerciale şi bine conec­ta­te la
    infrastructura de transport – metrou, tramvai şi auto­buz – au cele mai mari
    creşteri de preturi.


    Însă cele mai mari creşteri
    de preţuri se înregistrează pe piaţa imobiliară din Cluj (oraş din centrul
    Transilvaniei). Preţul apartamentelor a crescut cu 16,6% faţă de toamna lui
    2016 şi cu 46,9% faţă de toamna anului 2014.Dacă în urmă cu 3-4 ani, un
    apartament cu o suprafaţă de 60 de metri pătraţi costa circa 50 de mii de euro,
    acesta s-a scumpit, conform specialiştilor imobiliari, chiar şi cu 30%. În
    centrul oraşului, metrul pătrat se vinde cu peste 1700 de euro, cu 300 mai mult
    decât anul trecut. La Cluj sunt şi cele mai mari chirii din ţară. Un apartament
    cu două camere se închiriază în medie cu 360 de euro pe lună, în creştere cu 50
    de euro faţă de 2016. In
    topul oraşelor cu cele mai scumpe apartamente se situează, după Cluj şi
    Bucuresti: Timişoara (1.133 euro/mp), Constanţa (1.083 euro/mp), Craiova (1.020
    euro/mp), Braşov (1000 euro/mp) şi Iaşi (970 euro/mp). Aceste creşteri de
    preturi sunt explicate de faptul că este unul din marile centre universitare
    ale României, iar mulţi absolvenţi rămân să lucreze la Cluj, care are o
    dinamică economică, mai ales în domeniul IT.


    În ultimii trei ani,
    valoarea apartamentelor din România a crescut cu circa o treime. Unii analişti
    spun că piaţa este supraevaluată în acest moment, iar creşterile accelerate de
    preţuri nu sunt deloc sănătoase pentru economie.

    În
    grila notarilor pentru acest an, valorile apartamentelor cu două camere,
    confort I, construite după 2011 şi aflate la etajele intermediare (1-4) au fost
    majorate cu 2,5%. O creştere de 2% a fost aplicată şi apartamentelor similare,
    dar construite în perioada 1978 – 1989. Important de reţinut este faptul că de
    la 1 februarie 2017, tranzacţiile imobiliare care nu depăşesc plafonul de
    450.000 de lei (aproape 100 de mii de euro) nu mai sunt impozitate. În cazul în
    care se tranzacţionează apartamente ale căror preţuri depăşesc acest prag, se
    va aplica o cotă de impozitare de 3% diferenţei dintre valoarea declarată de
    părţi şi suma neimpozabilă de 450.000 de lei. Acest impozit este plătit de cel
    care vinde proprietatea.

  • La schi în România

    La schi în România


    În România există 44 de staţiuni unde se poate schia, iar cele mai multe pârtii, 23 la număr, se află în judeţul Harghita. Topul este completat de judeţele Prahova, Braşov, Hunedoara şi Maramureş, potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Turism. Vom vorbi despre condiţiile practicării sporturilor de iarnă în România, despre condiţiile de cazare în staţiunile montane, despre preţuri, dar şi despre activităţi apre-ski.



    Ne oprim mai întâi la 30 de km de Sibiu, fostă capitală culturală europeană în 2007. Staţiunea Păltiniş este cea mai veche dintre staţiunile montane româneşti, întemeiată în anul 1894. Mai mult decât atât, ajungem în staţiunea montană climaterică aflată la cea mai mare altitudine, 1442 de metri. În această staţiune, în anul 2010, s-a deschis Arena Platoş, complex de sport şi sănătate destinat în primul rând familiilor, după cum am aflat de la Ioana Dragomir, administrator al complexului montan Arena Platoş, Păltiniş, Sibiu. “Dacă turistul este începător, îl răsfăţăm cu şcoală de schi, cu peste 20 de instructori calificaţi. Totodată, spunem despre Arena Platoş Păltiniş că este un resort pentru familii şi începători. Avem pârtii de nivel mediu şi pentru începători. Pârtia şcolii de schi are o bandă rulantă. Mai avem şi o pârtie cu o bandă rulantă mult mai lungă, cea mai lungă din România, cu care ne lăudăm. Facem tot ce putem, ca să-i ajutăm pe cei care vor să se iniţieze în tainele schiului să guste puţin din atracţia aceasta. Avem şi un centru pentru închiriat echipamente pentru toate categoriile de turişti, de la cei mai mici la cei mari. Acolo există şi vestiare. Avem şi sănii şi o pârtie de sănii pentru cei care nu sunt schiori. Am deschis şi o grădiniţă pentru schiori, destinată copiilor între trei şi şase ani.”



    Pentru prima dată, anul acesta, la Arena Platoş s-a oferit mâncare în regim de street food pe pârtie. Au fost trei rulote, iar în momentul acesta mai sunt două. Mâncarea e bună. Calitate austriacă la preţuri româneşti, pentru ca toţi cei care vor să beneficieze de servicii bune şi să practice schiul, să aibă ce alege, spune Ioana Dragomir. Iată şi câteva preţuri orientative. “Oferim pachete de cinci zile de schi în extrasezon, adică în perioada în care nu este vacanţă. Avem pachete de 18 ore de schi, cu 350 de lei (75 euro) de persoană. În perioadele de vacanţă, pe care le numim perioade de vârf de sezon, aceleaşi 18 ore de persoană, costă 450 de lei (95 euro). Există activităţi apre-schi. Avem seri de karaoke şi petreceri organizate după evenimente. În fiecare week-end, la Arena Platoş, există cel puţin unul, două evenimente, fie marca noastră, fie organizate de alţi iubitori ai sporturilor de iarnă. Ne mândrim cu unul care este unic în România, organizat în data de 3 februarie, Record de ture în 12 ore. Instalaţiile vor fi funcţionale de la 21.30 până la ora 9.30, a doua zi. Astfel, schiorii care vor să doboare recorduri sunt aşteptaţi la concurs. Ne mândrim şi cu evenimentele dinspre final de sezon, din martie. Unul este Slide and Freeze. Construim la baza pârtiei un bazin de apă, iar cei care pot să treacă peste bazinul de apă pe schiuri sau pe placă se iau la întrecere. Se construiesc şi ambarcaţiuni foarte comice, care, dacă reuşesc să plutească, primesc premii. Luna martie, fiind dedicată femeilor, am organizat şi Bikini Race, o competiţie pentru domnişoarele sportive care vor pleca la un camping de surf în Tenerife, anul acesta.”



    Ne îndreptăm acum către cea mai nouă pârtie de schi din România. Aceasta s-a deschis în data de 26 ianuarie, anul acesta. Pârtia Oprea, din Valea Mare. Aceasta are o lungime de 600 de metri. Nu este mare, spune Róbert Grüman, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Covasna, însă e dotată cu ski lift de 70 de locuri, cu nocturnă şi restaurant. “Fiind localizaţi între judeţele Harghita şi Braşov, judeţe de renume printre schiori şi foarte vizitate de către turişti, poate că suntem în umbră din acest punct de vedere. Şi în judeţul Covasna există pârtii de schi funcţionale. La Şugaş Băi există două pârtii de schi, lângă municipiul Sfântu Gheorghe, în oraşul Covasna şi în localitatea Valea Mare. Acestea funcţionează două, trei luni pe an. În Covasna, pârtia de schi Lorincz Zsigmond are o lungime de 1.400 de metri, iar aici vin turişti şi din ţară, dar şi din străinătate. Conform statisticilor, 90% la sută dintre turiştii din judeţul Covasna sunt din România şi doare 10% sunt din străinătate. Majoritatea sunt din Ungaria, însă vin şi din celelalte state membre ale Uniunii Europene.



    Covasna este o zonă a României care merită vizitată în orice perioadă a anului. Frumuseţea peisajului şi multiculturalitatea surprind întotdeauna. Iar dacă nu reuşiţi să ajungeţi la schi în Covasna, există câteva obiective pe care le puteţi vizita pe tot parcursul anului. “Anul trecut, la iniţiativa Consiliului Judeţean Covasna, anul 2017 a fost declarat Anul Turismului în judeţul nostru. Am şi creat un brand turistic al judeţului , construit pe baza faptului că la noi există peste 160 de conace. Suntem un ţinut al conacelor, iar foarte multe dintre acestea au fost reintroduse în circuitul turistic. Am invitat şi peste 200 de bloggeri şi jurnalişti din Bucureşti, pentru a vedea oferta noastră turistică. Aceasta, pe lângă conace, este faimoasă şi pentru mofete, ape minerale, dar şi meşteşugari. Avem şi evenimente mari, la care vin zeci de mii de turişti din ţară şi din străinătate: Zilele Oraşului Sfântu Gheorghe sau Festivalul Kürtőskalácsului. Aşteptăm toţi ascultătorii dumneavoastră şi toţi turiştii din străinătate să vină măcar o dată în judeţul Covasna. Dacă vin aici şi fac cunoştinţă cu ospitalitatea noastră, cu siguranţă vor reveni.




    Iată aşadar doar câteva dintre motivele pentru care o vacanţă la schi în România se poate transforma într-o experienţă plăcută. Dacă sunteţi schiori cu experienţă, cu siguranţă veţi găsi atractive pârtiile din judeţul Braşov şi din nordul României. În acest sens, agenţiile de turism vă pot construi sejururi personalizate.

  • Les révoltes ouvrières de 1987 à Braşov

    Les révoltes ouvrières de 1987 à Braşov

    Dans les années 1980, la crise de l’économie et celle du système communiste avaient atteint leur paroxysme. En Roumanie, tout était amplifié par l’ambition de Nicolae Ceauşescu de rembourser la dette extérieure du pays, ce qui alourdissait encore plus le fardeau sur les épaules de la population. La crise économique s’était traduite par la rationnement des denrées alimentaires de base et de l’électricité. Toutes ces privations étaient douloureusement ressenties par la population, alors que la nomenklatura menait une vie d’opulence et de privilèges.

    C’est cette politique d’austérité poussée à l’extrême qui allait engendrer des mouvements de protestation, et ce malgré le système répressif. La tension latente allait éclater au grand jour le 15 novembre 1987. Dans la nuit du 14 au 15 novembre, aux Usines de camions « Steagul Roşu » (« Le Drapeau rouge »), plus précisément dans la section 440 où l’on fabriquait des matrices, un conflit de travail s’est déclenché entre les ouvriers et leurs chefs. L’étincelle qui avait enflammé les esprits avait été la baisse drastique des salaires, alors que la presse communiste annonçait avec satisfaction la réalisation du plan quinquennal. Le 15 novembre devaient avoir lieu les élections pour les Conseils locaux, en fait un simulacre d’élections, car les gagnants étaient connus d’avance. Après des altercations avec la direction de l’usine, pendant lesquelles plusieurs personnes avaient été molestées – dont le chef de section, le secrétaire du parti, le directeur et le président du syndicat – près de 200 ouvrires habillés de leur bleus de travail et brandissant le drapeau tricolore se sont mis en marche dans les rues de la ville en direction des locaux de l’organisation départementale du Parti communiste roumain. Ils scandaient des slogans tels « Donnez-nous notre argent! », « A bas le dictateur, à bas les salauds! », « A bas Ceauşescu! », « A bas le PCR! » En route, nombre de passants et d’ouvriers des usines « Tractorul » se sont joints à eux. Finalement, quelque 15.000 protestataires sont arrivés au centre-ville, devant les locaux de l’organisation du parti, qu’ils ont saccagés. Ils ont détruit les portraits de Ceauşescu et ses livres.

    Les forces de répression sont vite intervenues. Trois centaines de manifestants ont été arrêtés. Les Roumains ont eu vent des événements de Brasov en écoutant Radio Free Europe, qui émettait depuis l’Allemagne fédérale. De tels événements n’étaient pas mentionnés par la presse de ces temps-là, strictement contrôlée par le régime communiste de Bucarest.

    Dans une interview accordée au Centre d’histoire orale de la Radiodiffusion roumaine, en 1997, le journaliste Mircea Carp racontait comment ces protestations avaient débuté : « Ce que j’attendais, moi, depuis longtemps, c’était un changement fondamental en Roumanie – pas nécessairement par des moyens violents, mais, si possible, par des évolutions pareilles à celles qui avaient eu lieu dans d’autres pays. Pour nous, cette attente a atteint un point culminant, mais fulgurant, avec la révolte de novembre 1987 à Braşov. J’étais au bureau quand j’ai reçu la nouvelle qu’une émeute avait éclaté en Roumanie, à Braşov, et que les ouvriers étaient descendus dans la rue. Selon les règles instituées à la radio – non seulement à Radio Free Europe, mais aussi à La Voix de l’Amérique et dans tous les médias, en général – on ne pouvait diffuser une info que si elle était confirmée par deux sources. Or, l’information sur ce qui se passait à Braşov nous était parvenue d’une seule source, mais cette source était très importante et très sûre. Vlad Georgescu, à l’époque directeur du département roumain de Radio Free Europe, et moi, qui présentais le programme politique, nous avons décidé de la diffuser quand même, car le lendemain cela aurait été trop tard. »

    Un autre journaliste de Radio Free Europe, Emil Hurezeanu, se rappelait en 1999, de quelle façon il avait apporté à la rédaction la nouvelle du soulèvement des ouvriers de Braşov contre l’exploitation à laquelle ils étaient soumis par le régime communiste : « C’était un soir de novembre, je me souviens que c’était une fête à Munich, en Bavière catholique, et je préparais avec Vlad Georgescu le programme politique. Vlad Georgescu me dit d’aller vite de l’autre côté du Parc Anglais, qui est immense, jusqu’au consulat américain – une forteresse aussi bien gardée que le siège de Radio Free Europe – car ils avaient une enveloppe pour nous. Le temps était gris, il pleuvait, le soir tombait, il ne m’était jamais arrivé d’être envoyé chercher au Consulat américain une enveloppe d’une certaine importance pour ce qui allait suivre. J’ai vite parcouru la distance qui nous séparait du consulat et j’ai reçu une enveloppe scellée que j’ai remise à Vlad Gerogescu. Il l’a ouverte, a lu le contenu et m’a dit : «Il y a d’amples protestations à Braşov ». Ça se passait le soir du 15 novembre, c’était un dimanche. La nouvelle venait de Bucarest et elle était arrivée au consulat américain par courrier diplomatique. Il s’agissait du reportage chiffré d’un correspondant de presse qui s’était rendu à Braşov et qui avait été chassé en même temps que les protestataires. Bien sûr, nous avons privilégié cette nouvelle, nous l’avons diffusée et nous avons été les premiers à parler de ce qui se passait au pays. Dans les heures et les jours suivants, nous avons reçu beaucoup d’informations, y compris d’une habitante de Braşov partie avec son enfant en Belgique et qui avait participé à la grève. Et bien sûr, nous avons donné à l’histoire de Braşov une envergure internationale, car nous étions en contact avec des journalistes étrangers. »

    Le 3 décembre 1987, dans un silence absolu de la part du régime, commençait le procès des 61 personnes qui s’étaient trouvées à la tête des protestataires. A part la torture physique et psychique à laquelle ils ont été soumis, ils ont été considérés comme de houligans et des déchus. Des peines de prison ferme allant de 3 à 5 ans ont été prononcées à leur encontre et ils ont été obligés d’aller s’installer dans une autre ville. Un cas à part a été celui de l’ouvrier Vasile Vieru, père de 5 enfants, qui, 9 mois après le procès, succombait au supplice infligé pendant sa détention.(Trad. : Mariana Tudose, Dominique)

  • 15.11.2017

    15.11.2017

    Justice – La Commission européenne a rendu public ce mercredi son rapport sur les étapes parcourues par la Roumanie afin d’accomplir ses engagements en matière de lutte contre la corruption, dans le contexte du Mécanisme de coopération et de vérification mis en place en 2007, date de l’adhésion du pays à l’UE. Le document constate des progrès liés par exemple à la vérification des conflits d’intérêt dans le marché public, tout en précisant que la réforme de la justice a stagné cette année, ce qui a entraîné le ralentissement de la mise en oeuvre des 12 recommandations qui restaient à observer. Les défis qui se posent devant l’indépendance du système judiciaire en Roumanie représentent une source d’inquiétude, est-il dit dans le rapport. Le gouvernement roumain se doit de poursuivre les réformes nécessaires, de sorte à atteindre son objectif qui vise à clôturer le Mécanisme de coopération et de vérification durant l’actuel mandat de la Commission européenne, a déclaré le premier vice-président de celle-ci, Frans Timmermans. Le ministre roumain de la Justice, Tudorel Toader, estime que le rapport met en évidence bien des progrès et que la Roumanie peut remplir son objectif, à savoir la levée, en 2018, du Mécanisme de coopération et de vérification. Une nouvelle évaluation de la Commission européenne est prévue pour la fin de l’année prochaine.

    Commémoration – La ville de Brasov, au centre de la Roumanie, marque aujourd’hui les 3 décennies écoulées depuis la révolte des ouvriers contre le régime communiste. Les salariés d’une usine de la ville avaient alors protesté contre la direction et scandé des slogans contre le dictateur Nicolae Ceauşescu. Le soulèvement a été violemment réprimé. Plusieurs centaines de personnes ont été arrêtées et certaines d’entre elles n’ont plus jamais regagné leurs foyers. Le Parquet près la Haute Cour de cassation et de justice de Roumanie a annoncé qu’il allait enquêter sur la répression qui avait suivi à la révolte ouvrière de Brasov. Incluses dans le dossier appelé Crimes du communisme, les investigations des procureurs visent les crimes contre l’humanité commis par ceux qui ont agi de manière répressive et systématique contre les manifestants.

    Consultations – Le ministre roumain des Affaires étrangères, Teodor Meleşcanu, a eu mardi des consultations bilatérales avec Monseigneur Paul Richard Gallagher, secrétaire du Saint – Siège pour les relations avec les Etats. Cette année on célèbre les 90 ans écoulés depuis la signature du Concordat Roumanie-Vatican et les 80 ans d’existence du Collège pontifical roumain. Les deux dignitaires ont examiné les modalités censées diversifier la relation bilatérale et approfondir le dialogue de haut niveau. Les deux chefs de la diplomatie ont discuté de la perspective d’organiser la visite du pape François en Roumanie. Teodor Melescanu a affirmé que la Roumanie était profondément reconnaissante à l’Eglise catholique pour l’accueil de plusieurs communautés orthodoxes ou catholiques d’Europe occidentale et a exprimé la gratitude pour l’appui que le Saint-Siège a accordé cette année au lectorat de langue, littérature, culture et civilisation roumaines, au sein de l’Institut pontifical oriental. Rappelons que le pape Jean Paul II a effectué en 1999 une visite historique en Roumanie, la première d’un souverain pontife dans un pays majoritairement orthodoxe.

    Foot – La sélection nationale de foot de Roumanie s’est inclinée mardi, score 0 à 3, devant les Pays-Bas dans le cadre d’un match amical. La semaine dernière, également dans un match amical, la Roumanie a battu à domicile, à Cluj, dans le centre-ouest de la Roumanie, la Turquie sur le score de 2 buts à 0. Le match contre les Pays-Bas était le deuxième du nouveau coach de la Roumanie, l’ex footballeur Cosmin Contra, qui a remplacé en septembre l’Allemand Christoph Daum. Avec le premier sélectionneur étranger de son histoire, la Roumanie a raté l’accès à la Coupe du Monde de l’année prochaine en Russie. Egalement mardi, la sélection nationale des moins de 21 ans de Roumanie a fait match nul, 0 partout, contre le Pays des Galles dans le cadre du 8e groupe préliminaire du Championnat Européen des moins de 21 ans de 2019. Avec trois victoires et deux égalités, la Roumanie occupe la première place dans son groupe, suivie par la Bosnie – Herzégovine, la Suisse, le Pays des Galles, le Portugal et le Lichtenstein.

    Budget – A Bucarest, le gouvernement poursuit ses discussions en marge du collectif budgétaire 2017. Celui-ci sera positif et reposera sur une croissance économique plus grande que prévue, a fait savoir . le ministère des Finances. Des fonds supplémentaires seront alloués aux salaires des enseignants et à la protection de l’enfance. Le ministère de l’Emploi se verra lui aussi octroyer plus d’argent pour les indemnités parentales et celles destinées aux personnes handicapées. D’autres fonds supplémentaires iront aux ministères de l’Intérieur et de la Santé. Par contre, les ministères de la Culture, de l’Environnement, du Développement régional, des Fonds européens et des Finances devraient recevoir moins d’argent. Par ailleurs, le premier ministre Mihai Tudose participe à une réunion avec la direction de la confédération syndicale CNSLR Frăţia, qui a menacé qu’elle déclencherait la grève générale si les salaires nets baissaient suite à la réforme fiscale. Le chef du cabinet a maintes fois déclaré que le transfert des contributions sociales de l’employeur vers l’employé, prévu par la réforme fiscale récemment adoptée par décret d’urgence, n’amènerait pas la diminution des revenus salariaux.

    Météo – Le ciel est plutôt couvert sur la plupart des régions, excepté l’extrême nord. Il pleut localement dans le sud-ouest. Les températures maximales de la journée, proches de la normale de saison, iront de 5 à 12 degrés.

  • Der Arbeiteraufstand von 1987 in Kronstadt

    Der Arbeiteraufstand von 1987 in Kronstadt

    Die Unterdrückung der Regimekritiker und die schlechte Wirtschaftslage des Landes haben im kommunistischen Rumänien der achtziger Jahre in ihrem Ausma‎ß deutlich zugenommen. Auch der Ehrgeiz des Diktators Nicolae Ceauşescu, die Staatsschulden des Landes zu begleichen, hat den Wohlstand der Bevölkerung stark gefährdet. Die Rationierung der Lebensmittel, des Stroms und des warmen Wassers für Haushaltskonsumenten gehörten in den Achtzigern zum Alltag der Rumänen. Währenddessen genossen Mitglieder der Nomenklatur jedoch einen deutlichen materiellen Wohlstand.



    Das kommunistische Regime betrieb eine extreme Sparpolitik und die Reaktion des Volkes lie‎ß trotz der repressiven Ma‎ßnahmen gegen jede Protestbewegung durch die Sicherheitsorgane zu jener Zeit nicht lange auf sich warten. Am 15. November 1987 zeigten einige Rumänen den Mut, ihrem Unmut Luft zu machen. Es handelt sich um die Arbeiter des Werks für Omnibusse und Lastkraftwagen Steagul Roşu“ (Rote Fahne“). In der Nacht auf den 15. November brach ein sogenannter Arbeitskonflikt zwischen den Arbeitern des Werks mit Sitz im mittelrumänischen Braşov (Kronstadt) und ihren Vorgesetzten aus. Als Auslöser des Konflikts galten die drastischen Gehaltskürzungen als Teil der Wirtschaftspolitik von Nicolae Ceauşescu.



    Währenddessen berichtete die Propagandapresse von einer ambitionierten Planerfüllung bei schweren Arbeitsbedingungen. Am 15. November sollten Wahlen für die Leiter des Lokalrates Braşov stattfinden, in Wirklichkeit standen die Gewinner schon lange vorher fest. Nach verbalen und physischen Auseinandersetzungen zwischen den Arbeitern und deren Vorgesetzten, bei denen der Abteilungschef, der Parteisekretär sowie der Vorsitzende der Gewerkschaft mit Handgreiflichkeiten konfrontiert wurden, starteten rund 200 Arbeiter des Kronstädter Werkes, noch in ihrer Dienstkleidung angezogen, einen Protestzug durch die Stra‎ßen der siebenbürgischen Stadt. Der Marsch führte zum Sitz der kommunistischen Parteivertretung in Braşov. Wir wollen unser Geld!“, Nieder mit dem Diktator, nieder mit Ceauşescu!“, Nieder mit der kommunistischen Partei!“ riefen die verärgerten Arbeiter.



    Dem Protestzug schlossen sich in Kürze auch Mitarbeiter der Fabrik Tractorul“ an. Rund 15.000 Demonstranten erreichten die Parteizentrale in Kronstadt, wo sie die Porträts des Diktators Ceauşescu und seine Bücher verbrannten. Die repressiven Ma‎ßnahmen des kommunistischen Regimes lie‎ßen auch nicht lange auf sich warten. Rund 300 Demonstranten wurden festgenommen, die unter der strengen Kontrolle des kommunistischen Regimes stehende Presse verschwieg jedoch das Ereignis. Der Radiosender Freies Europa, mit Sitz in München, in der Bundesrepublik Deutschland, berichtete darüber, der Journalist Mircea Carp erinnerte sich 1997 in einem Interview mit Radio Rumänien an den Ausbruch der Revolte:



    Wir alle erwarteten eine grundlegende Änderung, nicht unbedingt durch Gewaltmittel, sondern durch eine Entwicklung, wie es der Fall in anderen Ländern war. Ich hatte Dienst, als die Nachricht über den Aufstand in Braşov kam. Sowohl der Radiosender Freies Europa als auch die Stimme Amerikas mussten gemä‎ß der deontologischen Ethik eine Information zuerst zwei Mal bestätigen lassen, bevor sie zu einer Nachricht wurde. Die Information über die Arbeiterrevolte in Braşov kam jedoch aus einer einzigen, aber vertrauenswürdigen Quelle. Vlad Georgescu, der damals Leiter der rumänischen Abteilung bei Radio Freies Europa war, und ich, der für das politische Programm zuständig war, kamen zur Schlussfolgerung, dass es besser sei, jetzt auszustrahlen. Es wäre zu spät gewesen, bis zum nächsten Tag zu warten.




    Ein anderer Journalist von Radio Freies Europa, Emil Hurezeanu, erinnerte sich 1999, wie er in die Redaktion die Information brachte, dass die Arbeiter in Kronstadt gegen die Ausbeutung durch das kommunistische Regime protestierten:



    Es war ein Novembertag, ein Feiertag in München, im katholischen Bayern, und ich arbeitete zusammen mit Vlad Georgescu an einem politischen Programm. Vlad sagte mir, ich solle schnell über den Englischen Park zum Amerikanischen Konsulat gehen, weil man uns einen Briefumschlag überreichen möchte. Das Amerikanische Konsulat war, wie der Radiosender Freies Europa, eine Hochburg, die sehr gut bewacht wurde. Es regnete, es war Abend und es war das erste Mal, das ich etwas Bedeutendes vom Amerikanischen Konsulat bekommen sollte. Ich ging sehr schnell hin, habe einen Briefumschlag bekommen und brachte ihn meinem Kollegen Vlad Georgescu. Er öffnete den Umschlag, las und sagte zu mir: »Gro‎ße Protestbewegungen in Kronstadt«. Es war eigentlich der Sonntagabend am 15. November. Aus Bukarest war die kodierte Reportage eines Pressekorrespondenten, der in Kronstadt war, angekommen. Wir waren die ersten, die die Nachricht gesendet haben, wir waren die ersten, die darüber gesprochen haben. In den kommenden Stunden und den nächsten Tagen haben wir viele Informationen erhalten, einschlie‎ßlich von einer Kronstädterin, die mit dem Kind aus Braşov nach Belgien ausreiste und die an dem Streik teilgenommen hatte. Wir haben die Geschichte der Kronstädter Revolte in eine internationale Geschichte umgewandelt, weil wir Beziehungen zu ausländischen Journalisten hatten.“




    Am 3. Dezember 1987 begann der Prozess gegen 61 Protestführer — unter Ausschluss der Öffentlichkeit und vom Regime verschwiegen. Die Anführer der Revolte wurden physisch und psychisch gefoltert. Man lastete ihnen Hooliganismus an und bezichtigte sie, sozial und moralisch verfallen zu sein. Sie bekamen zwischen 3 und 5 Jahren Haftstrafe und Zwangsumsiedlung in eine andere Ortschaft. Ein besonders tragischer Fall war der Arbeiter Vasile Vieru, Vater von 5 Kindern, der 9 Monate nach Beendung des Prozesses durch Folter sein Leben verlor.

  • Transivania Train

    Transivania Train

    Vă invităm azi
    într-o aventură pe 40 de roţi, la bordul unui tren care străbate cele mai
    frumoase locuri din Transilvania. Veţi înnopta în oraşe reprezentative şi veţi
    vizita sate străvechi, cu meşteşugari iscusiţi.


    Cristi Pitulice
    este unul dintre organizatorii acestui eveniment turistic deosebit. Este primul proiect turistic feroviar din România, de mare anvergură.
    Ideea ne-a venit anul trecut şi am zis să ne folosim de trenuri care au o
    viteză de circulaţie mică. Viteza asta foarte mică este foarte potrivită pentru
    turism. Astfel, într-un program de patru zile, avem o perioadă destul de lungă
    de călătorie de două ore, două ore şi jumătate. Turiştii, pasagerii trenului
    nostru, vor admira peisajele Transilvaniei, dar vor descoperi şi poveştile
    locale. De asemenea, vor participa activ la diverse evenimente: de la degustări
    de vin, la expuneri ştiinţifice despre patrimoniul transilvănean.



    Transilvania Train
    are un traseu foarte bine definit, individualizat, pe care-l va păstra şi la
    ediţiile viitoare din 2018 şi 2019, spune Cristi Pitulice. Acesta este unul
    circular, cu plecare din Braşov. Ajungem în Sighişoara, Mediaş, Alba Iulia,
    Sebeş, Sibiu, Făgăraş. În cele din urmă, după patru zile de aventură, ne
    întoarcem la Braşov. Fiecare zi are specificul său. Ziua a doua este dedicată
    meşteşugurilor din Transilvania sau a atelierelor. Acestea nu sunt doar în
    sfera meşteşugurilor tradiţionale, cum ar fi ţiglărie, sticlărie, teracotă sau
    ţesătorie. Sunt şi ateliere care au la bază biodiversitatea Transilvaniei sau
    comorile arhitecturale. Iniţial, prima ediţie a trenului am dedicat-o
    turiştilor din România pentru că scopul nostru este să facem cunoscut
    Transilvania Train în primul rând aici, pe plan local, pentru a demonstra că
    putem ieşi din sfera turismului clasic. Din 2018, Transilvania Train va pleca
    spre pieţele externe, bineînţeles, rămânând la fel de deschis turiştilor
    români. În fiecare an, avem o singură ediţie pentru următorii trei ani, iar
    capacitatea maximă a trenului va fi de 260 de persoane, pe care sperăm s-o
    atingem anul viitor.



    Este unul dintre
    puţinele proiecte turistice româneşti, care are o pagină specifică dedicată.
    Acolo, turiştii pot culege informaţii detaliate despre tren, despre proiect şi
    concept, dar pot face şi rezervări de pachete turistice. Site-ul este
    transilvania-train.com. Cristi Pitulice, unul dintre organizatorii proiectului
    Transilvania Train spune că entuziasmul participanţilor a fost puţin peste aşteptări. Iniţial, aveam o nişă destul de restrânsă în ceea ce priveşte profilul
    turistului nostru, dar spre surprinderea şi bucuria noastră, această nişă a
    fost lărgită. Astfel, în momentul de faţă, avem pasageri între şapte şi
    şaptezeci de ani. Transilvania Train nu este după modelul Orient Express sau
    Transsiberian, în care pasagerii îşi petrec majoritatea timpului în tren. Noi
    punem la dispoziţie, în primul rând, un mijloc de locomoţie şi de socializare.
    Toate cazările noastre sunt în oraşe, la hoteluri de trei şi patru stele, în
    funcţie de pachetul pe care turiştii l-au ales, în Sighişoara, Alba Iulia şi
    Sibiu. Iar majoritatea activităţilor sunt în exteriorul trenului: atelierele,
    concertele de orgă din Sebeş sau concertul din Piaţa Mică, din Sibiu.




    Iată aşadar o aventură deosebită, în Transilvania.
    Până data viitoare, drum bun şi vreme frumoasă!