Radio România Internațional

Tag: Brasov

  • Ray Iunius din Elveţia

    Ray Iunius din Elveţia

    Prof. Dr. Ray Florian Iunius din Elveţia, directorul executiv al winsedswiss education group, grup elveţian activ în domeniul educaţiei şi al consultanţei, cu sucursale în Elveţia, România, Serbia şi Cipru- grup care deţine şi Academiile de Ospitalitate OHMA(Oradea Hospitality Management Academy), membru al Camerei de Comerţ Elveţia-România, co-fondator al Institutului Regal de Management al Ospitalităţii, doctor în ştiinţe tehnice la Universitatea Transilvania din Braşov, doctor în management la Universitatea din Lausanne, unde e încă profesor, autor a numeroase articole şi cărţi în domeniul ospitalităţii.



  • În primul sat turistic din România

    În primul sat turistic din România

    Ne oprim azi în
    centrul României, la poalele versantului sud-estic al muntelui Piatra Craiului,
    la altitudinea de 1244 de metri, unde descoperim primul sat turistic din
    România, Șirnea. Aici, ne bucurăm de un peisaj de basm și descoperim o așezare
    izolată, cu case răzlețe, în care ne putem relaxa sau explora împrejurimile pe
    trasee marcate. Vorbim despre o experiență deosebită cu Eugen Totîlcă, ghid
    local autorizat și coordonator de activități în cadrul unei organizații de
    turism.


    Alături de
    celelalte șase sate dintre masivul Bucegi și Piatra Craiului. Șirnea se află în
    Țara Branului, spune Eugen.

    În anul 1972, la inițiativa
    profesorului Nicolae Frunteș, cel mai de seamă reprezentant al fiilor statului,
    în colaborare cu Academia Română, a existat un proiect de promovare a
    tradițiilor și satelor din România, printre care a fost ales și Șirnea. De la
    această inițiativă, a fost primul sat turistic al României și așa a rămas, iar
    noi suntem foarte mândri. Cea mai mare resursă și cea mai mare bogăție a
    satului sunt locuitorii lui, care sunt niște oameni extraordinari, învățați cu
    greul, care apreciază și primesc brațele deschise turiștii care ajung la noi în
    zonă să-i cunoască. Obiectivele turistice, de asemenea, sunt extrem de
    generoase. Satul Șirnea, înainte de Primul Război Mondial, era la granița dintre
    Imperiul Austro-Ungar și Țara Românească. Aici se poate vizita Drumul
    Grănicerului pe care se văd încă bornele dintre cele două țări. În aceste
    locuri, România a intrat în Primul Război Mondial. Aici au fost primele salve
    de tun și primii soldați căzuți la datorie pentru eliberarea Ardealului.


    De câțiva ani, Eugen
    a inițiat împreună cu locuitorii din sat un centru de activități turistice,
    tocmai pentru a fi o interfață între turiști și locurile și oamenii lui. Astfel,
    el organizează drumeții sau tururi ghidate.

    Putem face
    drumeții pur și simplu de recunoaștere, drumeții în pădurile și pe dealurile și
    în poienile de sub Piatra Craiului. Avem vara tururi botanice cu mese deschise,
    unde, pe parcurs, culegem plante și povestim despre ele, despre efectele
    fitoterapeutice ale fiecărei plante în parte. Organizăm și circuite cu
    biciclete electrice. Avem o flotă de 30-40 de biciclete electrice cu care
    turiștii pleacă însoțiți de ghizi. Ghizii sunt locuitori ai satului. Avem și un
    centru de călărie unde putem organiza atât inițiere în călărie, cât și plimbări
    călare cu ghid pe dealurile de jur împrejurul satului. Suntem, totodată și punct
    de informare turistică. Aici, turiștii sunt primiți și le oferim informațiile
    și poveștile locului, astfel încât ei să se simtă ca acasă.


    La doar 17 km de
    Șirnea, se află Castelul Bran. Este o cetate medievală de secol XIV, pe care
    mulți dintre turiști merg să o viziteze. Aceștia descoperă un monument aflat
    într-o stare excepțională, ridicat pe o stâncă, la o înălțime de relativ 40 de
    metri peste nivelul solului. Construcția este pe patru niveluri, are patru
    turnuri și este caracterizată de o lipsă totală a simetriei. Castelul este
    extrem de detaliat și întortocheat, cu o serie de încăperi mai micuțe, turnuri
    și holuri, iar mulți îl asociază cu legenda contelui Dracula. Însă în Șirnea
    există atât de multe activități pe care le puteți alege, încât sejurul ar
    trebui să fie mai lung pentru a acoperi și obiectivele turistice din
    împrejurimi.

    Propunem în fiecare weekend un eveniment în care
    înglobăm atât activități outdoor, hiking, e-bike sau călărie, cât și
    activitățile curente sezoniere ale localnicilor din sat. Astfel, într-un
    weekend, putem vizita și putem ajuta la activitățile dintr-o gospodărie
    tradițională, la munca specifică
    momentului din an. În plus, avem și activități strict turistice, adică un
    circuit de e-bike sau plimbări călare. Apoi, seara se organizează o cină cu
    mâncare tradițională, astfel încât experiența să fie una completă, să cunoaștem
    și oamenii, și locurile și gusturile satului.


    Tradițiile sunt
    cel mai bune purtate din generație în generație de meșteșugari. Aceștia, cu
    măiestrie, prin obiecte de artizanat, păstrează vii legende, simboluri și
    motive tradiționale. L-am întrebat, așadar, pe Eugen Totîlcă, ghid local
    autorizat, dacă mai găsim meșteșugari în Șirnea.

    Din fericire
    mai există, din păcate sunt puțini, pentru că au îmbătrânit și, oarecum, nu
    sunt preluate tradițiile. Totuși, încă mai putem vorbi de meșteșuguri specifice
    zonei, care încă se mai practică, chiar dacă de bătrâni. Mai avem un meșter
    care încă lucrează furci și greble din lemn sau șindrile pentru case. Avem și o
    doamnă care primește vizite pentru ca turiștii să vadă cum se țes covoare la
    război.


    Fiind primul sat
    turistic din România, în Șirnea există o tradiție a ospitalității. Vom găsi,
    așadar, unități de cazare care funcționează încă de dinaintea căderii regimului
    comunist din România.

    Sunt unități cu tradiție, cu gazde
    cărora le-au trecut pragul zeci de mii de turiști și care încă au rămas deschise.
    Sunt pensiuni turistice, agropensiuni, dar și hoteluri sau resorturi, cu
    prețuri pentru toate buzunarele. Fără falsă modestie, nu a existat turist cu
    care să fi interacționat, în anii de când ne ocupăm de turism în Șirnea, de
    care să nu ne fi despărțit prieteni. Am dezvoltat chiar și o aplicație, un ghid
    virtual prin care, pentru circuitele pe care noi le-am cartografiat, oferim și
    traducere în mai multe limbi străine pentru turiștii noștri.


    Printre
    proiectele de viitor în domeniul turismului în Șirnea, se numără marcarea de
    circuite noi și alcătuirea unor noi ture de călătorie. Eugen Totîlcă spune că
    vrea să combine turele de călărie cu vizită la o stână, unde turiștii să se
    oprească și să mănânce un bulz.

    Avem la centru un alt proiect
    nou, pe care l-am început de anul trecut. Pe lângă călărie, vom putea face și
    hipoterapie. Avem o prietenă care este psihoterapeut și care poate susține o
    activitate de tipul ăsta. Comunitatea noastră își dorește și facem toate
    eforturile ca să păstrăm tradițiile din Șirnea, să le promovăm și să punem
    Șirnea pe hartă ca o destinație ecoturistică în care aventura, tradiția să
    primeze și să ofere o experiență completă turiștilor care ajung la noi în sat.


    Cel mai convenabil mod pentru a vizita această destinație
    este să contactați o firmă de turism de la care să achiziționați un pachet de
    servicii complete. Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, recent finalizat,
    va fi operațional începând cu luna iunie a acestui an și se află la o distanță
    de doar 45 de km de Șirnea, primul sat turistic din România.


  • Şinca Veche

    Şinca Veche


    Clubul Presei de Turism – FIJET România şi-a propus să atragă atenția asupra unor locuri din țară care se remarcă din punct de vedere turistic în mod deosebit. A apărut astfel un Top 10 destinaţii turistice, dintre care pe poziţia a opta se găseşte Şinca Veche, destinaţia în care vă propunem să poposim astăzi.



    Am descoperit Şinca Veche acum câţiva ani, într-o călătorie aproape iniţiatică. Turistul ajuns aici, în satul de reședință al comunei Șinca, din județul Brașov, (Transilvania) îşi poate pune şi o dorinţă, pentru că la vizitarea Templului ursitelor, cum sunt numite bisericile rupestre de la Şinca Veche, legenda spune că se împlinesc dorinţele celor ce vin cu sufletul curat. Mergem, aşadar, la 45 de km de oraşul Brașov și 22 Km de Făgăraș, la numai 3 km de satul Șinca Veche, unde se află Așezământul Șinca Veche. Se presupune că Şinca Veche are o vechime de aproximativ 7.000 de ani şi există teorii potrivit cărora lăcaşul de aici a fost ridicat de aceeaşi civilizaţie care a întemeiat Templul Alb din Insula Şerpilor, Atlanţii, locuitori ai Atlantidei mitice. Controversele legate de acest lăcaş de cult vin atât din imposibilitatea datării şi stabilirii originilor sale, a autorilor însemnelor de pe pereţi, cât şi din structura arhitectonică nespecifică. Biserica săpată aici în piatră are două altare, ceea ce îi face pe mulţi să îi pună sub semnul întrebării originea.



    Povestea oficială însă este spusă aici de o măicuţă ortodoxă. Aici s-au aflat călugări, care au săpat în această rocă nisipoasă o mănăstire, cu două biserici. Intrarea se face printr-un pronaos, lung de 13 metri. Vizitatorul poate observa biserica săpată în dreapta, iar în stânga, lăcaşul unde îşi preparau masa şi unde locuiau. Din pronaos, se văd naosul şi altarul, în spate, unde o bucată de piatră rămasă până astăzi este o bucată din masa sfântă a altarului. Se vede catapeteasma în formă de D, sus, iar în stânga se vede proscomidiarul, acel lăcaş care se află în orice mănăstire, biserică, fie ortodoxă, fie catolică, în stânga altarului, unde se pregăteşte proscomidia, acea bucată de pâine care se împarte. Zona care atrage privirea în mod deosebit este spirala prin tavan, ce apare ca un vortex, unde povestea oficială identifică locul în care era o clopotniţă, de unse s-a săpat o scară circulară la intrarea generalului Bukow, General al Mariei Tereza, cunoscut pentru prigonirea ortodocşilor, în această zonă. Alte teorii susţin că, în timp, pereţii s-au surpat şi au fost unite cele două biserici, care au existat atunci când comunitatea de monahi şi-a mărit numărul.



    Dacă poveştile se suprapun şi sunt uşor controversate, sigur este că, pe actualul teritoriu al comunei Şinca, s-a descoperit existenţa unui centru populat, de pe vremea stăpânirii romane, din perioada Împăratului Tiberius,14-37 e.n.. Pe aici trecea Drumul Roman care lega Râşnovul (cetatea antică Cumidava) de Dacia Superioară.



    Pe lista monumentelor istorice, mănăstirea de la Şinca Veche este datată în secolul al XVIII-lea, respectiv în anul 1742, timp în care bisericile ortodoxe erau interzise în zonă. Oricare ar fi adevărul, istoricii spun că templul este unic în lume, iar frumuseţea lui este aparte, precum şi liniştea ce se coboară asupra vizitatorilor lui.



    Premierea destinaţiilor turistice din Top 10 a avut loc în cadrul Târgul de Turism al României de la Romexpo (23-26 februarie 2023), într-o gală-eveniment FIJET România. Vă invităm să cunoașteți toate destinaţiile premiate pe site și pe pagina de Facebook FIJET Romania – Clubul Presei de Turism şi ascultând RRI.






  • Biosfera în mișcare

    Biosfera în mișcare

    La
    Râșnov, județul Brașov, are loc, începând din noiembrie 2022
    și până în martie 2023, un proiect adresat copiilor și tinerilor – Biosferă în
    mișcare – bune practici în implicarea copiilor în problemele de mediu. Un
    context artistic pentru discutarea problemelor actuale de mediu, pentru
    dezvoltarea celor mici și pentru învățarea unui nou limbaj de exprimare – cel
    al dansului. Despre proiect am stat de vorbă cu educatoarea pentru natură
    Luminița Tănasie:


    Conceptul care a stat la baza proiectului nostru
    Biosferă în mișcare a fost experimentarea prin dans, prin mijloace de
    expresie artistică, a problemelor de mediu cu care ne confruntăm. Intenția
    noastră a fost să îi aducem pe copii într-un context de învățare și de
    experimentare prin dans, care să includă informații despre natură și despre
    impactul oamenilor asupra acesteia. Și apoi am vrut să dăm mai departe
    rezultatul acestor experimentări către comunitate printr-un format de spectacol
    de dans contemporan, urmat de o dezbatere deschisă cu publicul pe temele
    ridicate în cadrul reprezentației. Proiectul Biosferă în mișcare se întâmplă
    în orașul Râșnov în perioada noiembrie 2022 – martie 2023. Proiectul se
    adresează în primul rând comunității din Râșnov. Beneficiarii direcți sunt
    copiii și tinerii de la școlile și de la liceu din oraș, care participă la
    ateliere de mișcare creativă și la realizarea spectacolului. De asemenea,
    clasele de elevi și de profesori care asistă la reprezentații și mai departe
    părinții, bunicii, vecinii, care vor veni la spectacolul cel mare pe care îl
    vom avea în 18 martie la Cinematograful Amza Pellea. De asemenea, noi ne-am
    dori ca mesajul acestui spectacol și acestui proiect să ajungă și mai departe
    de Râșnov. În cadrul proiectului vom realizat și un film documentar care va fi
    disponibil online pentru toți cei interesați și curioși să afle despre
    experiența noastră.



    Cine
    participă la proiect și care este scopul acestuia pentru copii?


    Copiii care participă la spectacol sunt în număr
    de 12, din 5 clase diferite, de la două școli, cu vârste între 9 și 11 ani. A
    fost o mare plăcere să lucrăm cu ei. Ei au fost foarte deschiși, prietenoși,
    interesați. Ei sunt curioși, au multe idei și au fost deschiși să afle lucruri
    noi, să înțeleagă ceea ce se întâmplă în natură. Și cea mai mare fascinație a
    lor a fost conștientizarea faptului că pot să transmită un mesaj către copii de
    vârsta lor, fără cuvinte, într-un limbaj diferit, limbajul mișcării. În luna
    martie vom lucra și cu patru clase de elevi de liceu din Râșnov. Formatul de
    atelier pentru ei este diferit și va fi o altă experiență în care nivelul
    informațional va fi mai ridicat, dar sperăm ca ei să fie la fel de implicați.
    Din perspectivă informațională, proiectul își propune să comunice mesajul că
    este nevoie de efortul tuturor, de susținerea tuturor pentru a reduce impactul
    pe care-l avem asupra naturii. În cadrul spectacolului abordăm mai multe teme:
    poluarea solului și a subsolului, a apelor, a aerului, fragmentarea habitatelor
    prin construcții, prin drumuri, prin orașe. Toate aceste teme sunt abordate în
    mod simbolic prin dans și apoi sunt discutate cu publicul la finalul
    spectacolului. Pentru a susține mesajul nostru în continuare, fiecare clasă de
    copii care vine la spectacol primește un terariu cu plante pe care să le
    îngrijească și să le observe ca o biosferă în miniatură, care să poată fi o
    provocare pentru discuții despre natură ulterior, în școală.



    Din
    perspectiva organizatorilor, care este finalitatea proiectului? Luminița
    Tănasie:


    Finalitatea demersului nostru este spectacolul de
    dans contemporan Biosferă în mișcare. Pentru realizarea sa am avut 4
    săptămâni de acomodare pentru copii și apoi 6 săptămâni de repetiții
    propriu-zise. Cred că elementul-cheie care ne-a ajutat a fost faptul că am
    reușit să creăm o relație de încredere între noi și copii, care s-a transmis
    apoi și între ei. Am lucrat destul de intens, de două ori pe săptămână și am construit
    tablourile spectacolului pas cu pas, pornind de la conceptul nostru și adăugând
    idei și observații de la copii. Fiecare temă prezentă în spectacol a fost
    discutată mai întâi. Am făcut jocuri prin care am învățat cum stau lucrurile în
    natură, am răspuns la întrebările lor și am dezbătut diferite soluții pe care
    ei le pot aplica în viața de zi cu zi. De asemenea, scenografia spectacolului
    este realizată din materiale reciclate, unele dintre ele aduse chiar de copii
    și asta susține mesajul nostru. Am avut deja primele 3 reprezentații în luna
    februarie și au fost foarte emoționante și bine primite de către elevi și
    profesorii care au venit la spectacol. Acum ne pregătim pentru spectacolul cel
    mare din martie.

  • Cetatea Făgăraşului

    Cetatea Făgăraşului

    Astăzi vă invităm să cunoaştem Cetatea Făgăraşului, situată în chiar centrul municipiului Făgăraș, în județul Brașov (Transilvania). Construcția cetății a început în 1310, pe locul unei mai vechi fortificații de pământ și lemn din secolul al XII-lea. Scopul construirii cetății era eminamente strategic, mai precis pentru apărarea sud-estului Transilvaniei de incursiunile tătarilor și otomanilor. În 1526, devenit voievod al Transilvaniei, Ștefan Mailat, fiu al unui boier din regiune, a intrat în posesia Făgărașului și a domeniilor din jur și a pornit lucrările de transformare a cetății într-o adevărată cetate întărită. Zidurile de apărare au fost dublate în grosime pornind din interior. Noi spații au fost amenajate în încăperi și săli boltite.

    Elena Băjenaru, directorul Muzeului Țării Făgărașului, ne-a spus ce este frumos aici:

    Cetatea este frumoasă, este una din cele mai bine conservate cetăți de apărare din sud-estul Europei, nu numai de la noi din țară. Este o cetate care este cunoscută ca fiind cetatea principeselor, aici principesele Transilvaniei locuind și fiind stăpâne ale acestei cetăți, ele au primit cetatea ca o contra-dotă de la soții lor, principii Transilvaniei. Este o cetate care n-a fost cucerită niciodată prin forța armelor, însă și-a deschis porțile de câteva ori, prima dată la 1541 când voievodul Transilvaniei. Ștefan Mailat, a fost luat prizonier de către turci și și-a deschis porțile atunci când Mihai Viteazul, în octombrie 1599, a intrat în Cetatea Făgăraș. Oferim un circuit de vizitare care prezintă istoria Țării Făgărașului, etnografia zonei Făgărașului. Avem săli multifuncționale amenajate în stilul perioadei medievale și ceea ce numim noi Sala tronului sau Marele Palat, cum era numit în secolul al 17-lea.

    Elena Băjenaru, directorul Muzeului Țării Făgărașului, ne-a ghidat paşii prin cetate:

    Prima dată vizitatorul intră pe un pod de lemn, traversează șanțul de apărare care înconjoară cetatea, intră în curtea exterioară a cetății și poate vedea atât drumul de stradă, cât și bastioanele unde odinioară se obținea pulbere pentru armamentul cetății. Apoi se vede Turnul temniței, numit așa pentru că în secolul 16-17 a fost temniţă medievală, iar la etajul al doilea avem prezentată o scurtă istorie a rezistenței și o contribuție a femeilor în mișcarea de rezistență anticomunistă din Munții Făgăraș. Apoi intră într-o curte interioară foarte frumoasă, în mijlocul cărei a fost reamenajată fântâna, așa cum era în secolul al 17-lea, pentru ca, urcând scările cele mari ale acestei cetăți, să intre pe un circuit de vizitare de la etajul 1 care cuprinde 25 de încăperi și în care noi prezentăm istoria zonei, începând cu primele descoperiri arheologice de acum aproape 4000 de ani din așezări din Țara Făgărașului. Avem o prezentare a istoriei orașului nostru, a istoriei economice, începând cu breslele care au activat aici, un număr de 20 de bresle, cu atelierele de glăjărie (sticlărie – n.r.) din zonă, cele de la Porumbacu, cele mai cunoscute, de la Arpașul de Sus. Firește, avem prezentată o etnografie a zonei, o zonă extrem de bogată în port popular, în obiceiuri și în tradiții. Iar în Sala Dietei, numită așa pentru că Dieta Transilvaniei și-a ținut ședințele aici, în Sala Dietei avem o reconstituire de epocă impresionantă, unde am pus o replică a unui mecanism de tortură, adus în cetatea noastră de către austrieci puțin după 1700. În apropierea acestei săli, odinioară era dormitorul principesei, Casa Doamnei se numește inventarele cetății, din secolul 17, o îmbinare între reconstituire și bunuri culturale originale din secolul 17. Ieșim de pe circuitul expoziţional şi mergem în ceea ce am numit noi astăzi Sala Tronului sau Marele Palat, 4 săli multifuncționale, amenajate în stil secolul a 17-lea unde noi astăzi organizăm evenimente culturale.

    Există şi expoziţii temporare realizate în colaborare cu muzeele din ţară. Am mai aflat că ghidajul se face în limbile română, engleză şi maghiară, dar şi că din martie până în octombrie, în şanţurile de apărare ale cetăţii, pline cu apă, se găsesc lebede, respectând tradiţia domniţelor ce îngrijeau lebedele cetăţii.

  • Les centres de bien-être se multiplient en Roumanie

    Les centres de bien-être se multiplient en Roumanie

    Ces dernières années, la Roumanie connaît une multiplication des centres de
    bien-être qui revigorent la santé grâce aux vertus curatives de leurs eaux
    minéralisées. Ils sont toujours des destinations idéales pour les touristes en
    quête de détente et de soins.


    Construites en pleine ville ou au sein de la nature, les centres SPA s’avèrent
    des oasis de tranquillité, où nos sens sont éveillés grâce à la musique, aux
    odeurs, aux décorations et à la lumière qui s’infiltre de partout.


    Ioana Marian,
    manager et fondatrice du portail www.desprespa.ro
    et présidente de l’Association SPA România nous fait visiter plusieurs centres
    de détente de Roumanie: « Je vous invite d’abord à Eforie Nord, une station sur la côté
    roumaine à la Mer Noire, connue pour les traitements à la boue sapropélique et
    pour les cures aux eaux salées du lac de Techirghiol. Personnellement, j’y ai
    vécu une expérience extraordinaire, déroulée en quatre étapes. On se voit
    d’abord, proposer un massage à la boue suivi d’une onction de boue, après quoi
    on reste allongé au soleil. Vient ensuite une plongée dans une baignoire
    individuelle remplie d’eau salée pompée directement du lac Techirghiol,
    légèrement réchauffée. La dernière étape est un moment de détente dans une
    piscine remplie d’eau salée provenant du lac de Techiorghiol.     Si on se rend vers
    Mamaia Nord, on pourrait bénéficier de plusieurs rituels du hammam. Chaque
    hôtel en offre trois différents auxquels s’ajoutent des soins faciaux aux
    ingrédients miraculeux, à base d’algues marines, de ginseng et de toute sorte
    de produits antivieillissement, y compris des produits conçus spécialement pour
    la peau sensible. »





    Après avoir passé
    du temps sur le littoral roumain de la Mer Noire, Ioana Marian nous propose de nous
    diriger vers le département de Brăila, dans la station de Lacul Sărat (Le Lac
    Salé). Au bout de 140 années d’expérience en traitement des maladies diverses, la localité est depuis 2021 une station
    touristique de grand intérêt. « Lacul Sărat est la
    troisième station balnéaire de la Roumanie. On y trouve un centre de bien-être inauguré
    l’année dernière qui propose des traitements et des rituels de détente en
    utilisant un produit de soin à base d’algues marines, connu aussi bien en
    Roumanie, qu’à l’étranger. Pas besoin d’une recommandation médicale pour bénéficier
    des soins proposés par le centre de Lacul Sarat où les rituels de détente suivent
    trois pas. D’abord, on se baigne dans les eaux et la boue du Lac Salé, qui
    diffère de celle du lac Techirghiol. Ensuite on utilise la boue pour un
    enveloppement corporel et un massage. Le centre propose aussi des séances de
    flottaison pendant lesquelles vous restez enveloppés de boue sur un lit de
    flottaison. 20 minutes de flottaison équivalent à deux heures de sommeil bien reposant.
    Cette activité dont les bienfaits sont impressionnants aide la circulation sanguine
    et améliore l’insomnie.    »


    Prochaine étape, la capitale, Bucarest. Ici, les thérapies balnéaires
    traditionnelles ont laissé leur place à d’autres thérapies, nous explique Ioana
    Marian, manager et fondatrice du portail www.desprespa.ro,
    à la tête de l’Association SPA România: « A Bucarest, il y a beaucoup de centres de bien -être qui
    offrent toute une variété de thérapies balinaises, thaïlandaises ou
    ayurvédiques. Il y a aussi un centre SPA international offrant des massages et
    des rituels japonais, qui utilise ses propres produits cosmétiques, dont la
    qualité est mondialement reconnue. A emprunter la route nationale DN1, on
    arrive au complexe thermal de Balotești.
    Ici, les séances de massage et de sauna aufguss nous font vivre de véritables
    expériences exotiques. Le rituel de sauna aufguss (infusion, en allemand) est un
    rituel de mieux-être multisensoriel. L’expérience est dirigée par un Artisan du
    Rituel qui verse de l’eau infusée
    d’huiles essentielles sur les pierres chaudes du sauna et fait circuler l’air
    aromatisé par des mouvements rythmiques des serviettes. Certains rituels
    peuvent être accompagnés de musique. Dans le même département d’Ilfov, je vous recommande
    le rituel de bien-être qui met à profit les effets thérapeutiques du pissenlit.
    Le rituel débute par un gommage corporel, suivi d’un enveloppement au miel et
    au pissenlit. Après, tout en restant au chaud, on se voit proposer un soin du visage
    avec un massage facial et un masque avant de recevoir un massage à l’huile de
    pissenlit. Le bâtiment où l’on se voit offrir ces moments de pure détente est
    une vraie destination SPA. Il propose une Boutique Hôtel, un verger, un potager,
    une ferme de vaches d’une race aussi bien à viande qu’au lait qui servent à
    préparer des produits laitiers faits maison. Tout ce que ce centre offre est
    fait pour la santé de ses clients.



    A Sinaia, Ioana Marian a eu la chance de bénéficier
    d’une séance d’œnothérapie consistant en un gommage corporel à l’huile de pépin
    de raisin auquel on ajoute du sel et des algues marines. « Il s’agit d’un
    massage corporel avec une lotion tonique aux algues et aux polyphénoles de
    raisin, pour un meilleur drainage du système lymphatique. Le pas suivant est un
    masque corporel aux algues marines et à l’extrait de raisins. Le temps de
    rester sous la thermo-couverture, on se voit proposer un massage capillaire,
    après quoi il y aura un dernier massage corporel. Je voudrais vous proposer
    aussi le centre de bien -être de Brașov, un super centre detox unique au monde, qui
    prend soin aussi bien du corps que de nos émotions. Les journées débutent par une
    randonnée sur la montagne, dans la matinée, suivie des thérapies detox, des
    séances de yoga ou de Tai Chi, qui équilibrent les émotions. Pour une véritable
    détoxification psychique, pendant le séjour au centre, l’utilisation du
    portable, de l’ordinateur ou de n’importe quel gadget électronique est
    strictement interdite. Et puis, je recommanderais les rituels SPA aux pierres
    précieuses, que j’ai faits avant la Nuit du Nouvel An, dans un centre de
    détente de la station de Poiana Brasov. L’un était pour le visage et l’autre,
    pour le corps, mais les deux m’ont fait réellement brillées. Si vous souhaitez être
    en forme avant de faire la fête, rendez-vous à Poiana Brașov. »



    A part quelques traits communs, le tourisme balnéaire et celui de bien-être
    diffèrent. Dans le cas du premier, les traitements sont stricts et
    correspondent aux recommandations médicales, puisque leur but est de soigner
    une maladie. Le deuxième se propose de prévenir les maladies et d’offrir un
    moment de détente. Du coup, il suffit de remplir un questionnaire concernant
    l’état de santé avant d’être gâté. Les séjours
    de bien-être dans des centres SPA comportent, à part les séances proprement-dites,
    au moins trois nuitées dans une chambre double, petit déjeuner compris. En fonction des
    commodités que le centre propose et des rituels choisis, le prix peut varier entre
    350 et 800 euros, par personne. (trad. Andra Juganaru)





  • L’industrie aéronautique roumaine à la fin de la Seconde guerre mondiale

    L’industrie aéronautique roumaine à la fin de la Seconde guerre mondiale

    Dans
    la période de l’entre-deux guerres, la Roumanie était parvenue à bâtir sa
    propre industrie aéronautique. En effet, dès le 1er novembre 1925, c’est
    à Brașov qu’était fondée la société IAR, Industrie aéronautique roumaine, qui
    demeure pendant des décennies le leader national de l’industrie aéronautique. Les
    fondateurs étaient les Français de l’avionneur Blériot-Spad, du producteur
    automobile Lorraine-Dietrich, de l’entreprise de matériel roulant Astra Arad,
    mais aussi l’Etat roumain. Le 1er septembre 1938, l’Etat roumain avait
    acheté la totalité des actions de l’entreprise, devenant unique propriétaire. IAR
    allait alors être réorganisée, comptant dès lors deux unités destinées l’une à
    la production des moteurs, l’autre à la production des avions. Avant la
    nationalisation de l’entreprise survenue en 1948, pendant ses 23 années d’existence,
    l’avionneur roumain parvint à étoffer une gamme variée de modèles d’appareils,
    civiles ou militaires, y compris des avions de chasse, des bombardiers et des appareils
    de reconnaissance, mais aussi des appareils d’agrément ou des avions-écoles.

    La
    production des moteurs, démarrée grâce à l’acquisition des licences françaises,
    se développa avec de nouveaux modèles originaux. Les modèles les mieux connus
    qui sortirent des mains des ingénieurs roumains de l’entreprise ont été l’avion
    de chasse IAR 80 et le bombardier IAR 81, qui se sont distingués pendant la
    Deuxième Guerre mondiale, aussi bien sur le front de l’Est, contre l’Union
    soviétique, que sur le front de l’Ouest, après le mois d’août 1944, contre l’Allemagne
    nazie. Mais le sort de l’entreprise IAR allait changer radicalement après l’occupation
    de la Roumanie par l’Armée rouge fin 1944. Les Soviétiques mirent brutalement un
    terme à la production d’appareils de vol de l’entreprise roumaine, reléguant
    cette dernière au statut de simple atelier de maintenance. En 1948, dernier
    coup dur pour l’IAR : l’entreprise, devenue entreprise mixte,
    roumano-soviétique, allait devenir un fabricant de machines agricoles, abandonnant
    du coup la production d’avions. Ce n’est qu’en 1968 que IAR renoue timidement
    avec sa tradition et reprend la production d’avions. Après 1989, l’entreprise
    reprendra son ancien nom et sa vocation initiale.


    Les années
    noires du producteur roumain d’aéronautique, celles marquées par l’immixtion de
    la puissance occupante dans les affaires de l’entreprise, ont été remémorées en
    1995 par l’ingénieur Teodor Gârnet, lors d’une interview conservée dans les
    archives du Centre d’histoire orale de la Radiodiffusion roumaine.


    « Vous
    savez, l’armée roumaine avait pris possession de 6 machines à Odessa, lorsque
    nous avions occupé la ville. On les avait déplacées ici, mais elles n’ont
    jamais été mises en fonction. Elles avaient besoin d’être réparées d’abord.
    Donc, elles étaient conservées dans une remise jusqu’à ce que les Russes occupent
    le pays. Il a fallu bien évidemment céder les machines. Une commission
    militaire russe avait débarqué dans le bureau du directeur. Il y avait au sein
    de cette commission un colonel, un capitaine, et puis, pour se montrer plus
    convaincants, l’un avait sorti son révolver et avait commencé à taper avec la
    crosse sur le bureau du directeur, lui enjoignant de faire marcher ces machines
    au plus vite. On s’est démené et on l’a fait. Puis, il fallait qu’un délégué de
    notre entreprise accompagne le convoi censé les retourner jusqu’à Odessa.
    Personne n’en voulait. Moi, qui venais d’arriver à l’improviste d’une mission à
    Câmpulung et qui n’étais pas dans la confidence, c’est moi qu’on a chargé d’accompagner
    le convoi. Et ce fut une aventure cette mission, vous l’imaginez, dans les
    conditions d’alors. J’avais tenté de graisser la patte au capitaine soviétique
    qui nous accompagnait pour en être déchargé, mais cela n’a pas été possible. Mais
    nous n’avons accompagné le convoi que jusqu’à Iasi. A partir de là, elles ont
    été montées dans un train soviétique à destination d’Odessa. Seulement, les
    Soviétiques n’avaient pas pris que leurs machines, celles qu’on leur avait
    volées. Ils nous ont pris surtout nos machines à nous, celles qui étaient en
    état de marche, les meilleures, y compris une machine importée. Ils ont pris
    tout ce qu’ils avaient désiré, prétextant qu’on leur avait cassé leurs machines
    à eux ».


    La production
    des moteurs d’avions de conception propre, comprenant des éléments novateurs, a
    été l’une de grandes fiertés de l’entreprise roumaine. Tel fut le cas du moteur
    IAR 7M, à la conception duquel l’ingénieur Teodor Gârneț a été directement
    impliqué :


    « Il
    s’agissait d’un moteur qui développait une puissance de 350 chevaux. Il était
    destiné aux appareils légers, de l’aviation utilitaire et sportive. Il s’agissait
    surtout d’entraîner les pilotes. Aux premiers essais, le moteur avait développé
    370 chevaux, bien mieux que ce que l’on avait prévu. Il ronronnait, pas de
    vibrations, rien. Mais le bâtiment qui abritait le banc d’essai venait d’être
    endommagé par un bombardement. Nous ne pouvions pas lui faire passer l’ensemble
    des batteries de tests prévus. On se contentait de ce qu’on avait. Et de ce
    modèle de moteur, l’on n’avait fabriqué que deux exemplaires, c’est tout. Un
    seul a été monté sur un châssis d’avion, l’autre a été utilisé lors des tests.
    Mais sachez que cette usine, ainsi qu’elle était outillée à l’époque, avec les
    compétences dont l’on disposait, pouvait faire de la performance     ».



    Après sa refondation de 1971, IAR Brașov a
    commencé à diversifier progressivement sa production, débutant par exemple la
    production d’hélicoptères sous licence française sur son site de Ghimbav. La production
    s’est ensuite étoffée, l’usine fabriquant des avions utilitaires, des planeurs
    et des motoplaneurs. Enfin, après 1989, l’entreprise est entrée dans une phase
    de modernisation. (Trad. Ionut Jugureanu)

  • “Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu

    “Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu

    Câștigătoarea bursei Moștenitorii României muzicale – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara. Pianista Kira Frolu propune un program inedit, având ca temă Something borrowed: lucrări de Wolfgang Amadeus Mozart, Tudor Dumitrescu, Frédéric Chopin și Igor Stravinski, caracterizate de poezie și virtuozitate, cele mai multe, rar abordate pe scenele românești.

    Primul recital va avea loc pe 14 ianuarie, la Banca de Cultură Apollonia din Brașov; al doilea, pe 15 ianuarie, ora 19:00, la Sala Radio din București și ultimul, la Sala Capitol a Filarmonicii Banatul din Timișoara, în 26 ianuarie.

    Kira Frolu: Tema recitalurilor din ianuarie este Something borrowed și repertoriul este alcătuit din piese inspirate din alte piese, dansuri și cântece populare. Fantezia KV 475 în do minor de Wolfgang Amadeus Mozart este un răspuns către Ofranda muzicală de Johann Sebastian Bach, cu a cărui muzică Mozart s-a întâlnit în 1782. Ofranda muzicală are în prim-plan arta improvizației, idee pe care Mozart o redă prin diferite dialoguri cu pauze, întrebări și răspunsuri, dar și schimbări emoționale bruște.

    Cele 7 preludii scrise de tânărul pianist Tudor Dumitrescu (1957-1977), deși originale în forma de miniatură combinată cu complexitatea dinamică și armonică, denotă similarități cu Skriabin și Debussy, compozitori cu care el era, indubitabil, familiar, din propriile studii de pian și compoziție.

    Urmează 4 mazurci de Chopin, inspirate din dansul popular polonez cu același nume: op. 17 nr. 4, op. 24 nr. 1 și 2 și op. 33 nr. 2.

    Adaptarea baletului Petrușka de Stravinski aduce un final de concert bogat în texturi și limbaj armonic, încheind recitalul cu o colecție de cântece populare alese de compozitor dintr-o culegere a lui Nikolai Rimski Korsakov ce însoțesc marioneta Petrușka în povestea sa de iubire ce se desfășoară pe fundalul carnavalului Maslenitsa.

    Bursa Mostenitorii Romaniei Muzicale este un proiect extraordinar care a deschis foarte multe uși pentru mine. Pe lângă bursa acordată, care mă ajută să îmi sprijin studiile în străinătate și îmi oferă posibilitatea de a călători, întâlni și lucra cu muzicieni de mare valoare în cadrul unor masterclass-uri, am avut oportunitatea de a concerta alături de Cvartetul Arcadia, Orchestra de Cameră Radio și Filarmonica Transilvania. De asemenea, în urma unor serii de recitaluri, din fiecare concert însoțit de adrenalină am învățat mai multe despre mine, dar și despre muzica pe care doresc să o împart cu publicul drag din țară.

    Multumesc Radio România Muzical și organizatorilor pentru acest proiect care oferă o platforma de lansare pentru tineri muzicieni ca mine, o oportunitate foarte importantă care face o mare diferență.

    Intrarea la recitalul ce se va desfășura la Brașov este liberă; biletele pentru Sala Radio din București sunt disponibile în rețeaua www.iabilet.ro și la casa de bilete a Sălii Radio. Biletele pentru recitalul de la Timișoara vor fi disponibile în rețeaua www.entertix.ro și la casa de bilete a Sălii Capitol.

    Proiectul Moștenitorii României muzicale

    …organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, își propune să-i aducă pe una dintre cele mai prestigioase scene din România, cea a Sălii Radio, pe tinerii și excepționalii muzicieni ai României, artiști care desfășoară o importantă activitate în străinătate, dar pe care publicul românesc are șansa de a-i asculta prea rar. Recitalurile din acest proiect se adresează unui public larg, cu un repertoriu accesibil și cu o durată de o oră, fără pauză.

    Din 2018 și până în prezent au avut loc peste 20 de concerte și recitaluri: violoncelistul Andrei Ioniță, violonista Ioana Cristina Goicea, violoncelistul Valentin Răduțiu, pianiștii Florian Mitrea, Adela Liculescu, Axia Marinescu sunt doar câțiva dintre protagoniști. Sub egida aceluiași proiect, au apărut și două albume la Editura Casa Radio, cuprinzând evoluții din recitaluri.

    În 2020, Radio România Muzical și Rotary Club Pipera au inițiat și bursa Moștenitorii României muzicale, pentru tineri muzicieni cu vârste între 16 și 24 ani. Câștigători ai bursei în valoare de 4000 euro au fost pianistul Cadmiel Boțac – în 2020, violoncelistul Cornelius Zirbo – în 2021; în 2022 – pianista Kira Frolu.

    Kira Frolu

    Kira Frolu (născută în 2000) este studentă la Academia Regală de Muzică din Londra, la cursurile de master ale prof. Ian Fountain.

    A început lecțiile de pian la vârsta de 5 ani la Școala de muzicã nr. 3 din București, cu prof. Mihaela Nemțeanu. De la vârsta de 8 ani a știut că își dorește să devină muzician profesionist. După ce a terminat școala gimnazială la Colegiul Național de Arte Dinu Lipatti la clasa profesoarei Elena Petrenco și doi ani de liceu la Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București, Kira a fost acceptată la vârsta de 15 ani la Purcell School for Young Musicians din Londra, clasa prof. William Fong, cu care și-a continuat studiile și la Academia Regală de Muzică din Londra.

    Studiile de master ale Kirei sunt susținute de Academia Regală prin bursa Sir Laurence Robson Award, dar și de fundațiile Countess Munster Trust și Help Musicians UK.

    Kira a susținut recitaluri în săli de prestigiu din numeroase țări europene, precum Wigmore Hall, Milton Court, St. James’ Piccadilly, St. Martin in the Fields din Londra, Royal Conservatoire of Scotland din Glasgow, Fabrica de piane Fazioli din Sacile – Italia, dar și Sala Radio, Arcub și Ateneul Român din București.

    Kira a participat la numeroase concursuri naționale și internaționale. Ca junior, Kira a fost laureată anual în cadrul Olimpiadelor Naționale din România și a câștigat premiul I in concursuri precum Young Pianists of the North în Marea Britanic, CMF Franța, Vladimir Krainev din Ucraina, Maria Tjarri din Cipru.

    În anul 2019 a primit premiul EMCY, premiul publicului și al orașului Fulda în cadrul festivalului-concurs Pianale din Germania.

    In anul 2020, Kira a fost finalistă în cadrul Bursei Moștenitorii României Muzicale și ca urmare, a susținut un recital transmis live online de la Sala Radio, preluat de European Broadcasting Union și BBC3. Concertele susținute alături de Orchestra de Cameră Radio (martie 2022), Cvartetul Arcadia (octombrie 2022) și Orchestra Filarmonicii Transilvania din Cluj (ianuarie 2023) sunt tot parte a premiului obținut în 2020.

    Debutul ei cu orchestra a avut loc la vârsta de 15 ani cu Filarmonica Mihail Jora din Bacău, iar de atunci a concertat mai multe concerte cu diferite orchestre din Europa, printre care Orchestra de Cameră Radio, Orchestra Simfonică Torun, HSSO din Marea Britanie, Orchestra Simfonica din Vidin – Bulgaria etc. Repertoriul ei include concerte clasice, până la Gershwin și Rahmaninov.

    Kira a participat și la diferite academii și masterclassuri, precum Neuhaus Kawai Masterclass și Pianale în Germania, Suolahti Music Festival în Finlanda, Arthur Rubinstein masterclass în Spania, Talent Music Summer Course în Italia, Summer Junior Masterclass în Scoția, Paderewski Academy în Polonia, unde a lucrat cu pianiști precum Natalia Trull, Stephen Kovacevich, Nikolai Demidenko, Grigory Gruzman, Dmitri Alexeev, Yong Hi Moon, Pascal Devoyon, Noriko Ogawa și Bernd Goetzke.

    În 2022 Kira este studentă a Academiei de pian din Lichtenstein, luând parte la masterclassuri și concerte.

    În anul 2021, Kira a pus bazele unui festival de pian pentru tineri pianiști, cu susținerea părinților ei, cu dorința de a-i inspira pe viitorii pianiști și aduce înapoi în țară o parte din educația primită în străinătate.

    Parteneri media: Radio România Actualități, Radio România Brașov, Radio România Timișoara, Radio România Cultural, Rador, TVR, Agerpres, Adevărul, Dilema veche, Hotnews, revista Cariere, Observator cultural, Zeppelin, liternet.ro.

  • Industria Aeronautică Română la sfârșitul celui de-al doilea război mondial

    Industria Aeronautică Română la sfârșitul celui de-al doilea război mondial

    În perioada
    interbelică, România și-a construit o industrie proprie producătoare de
    avioane, o industrie care urma o tradiție care se înfiripase la începutul
    secolului 20. Pe 1 noiembrie 1925, la Brașov era fondată Industria Aeronautică
    Română, prescurtat IAR, care avea să fie cel mai important producător român de
    aparate de zbor. Era o societate pe acțiuni în care acționarii erau uzina
    franceză de avioane Blériot-Spad, producătorul francez de automobile
    Lorraine-Dietrich, fabrica de material rulant Astra Arad și statul român. Pe 1
    septembrie 1938, statul român cumpărase toate celelate acțiuni și devenise
    singurul proprietar. IAR era împărțită în două mari unități: cea de construcția
    de avioane și cea de motoare. În cei 23 de ani de existență, până în 1948,
    producătorul român a construit o varietate de aparate civile precum cele de
    școală și antrenament, sportive, agrement, dar și militare precum avioanele de
    vânătoare, de observație și recunoaștere, de asalt, de bombardament.

    Motoarele
    au fost cele sub licență franceză la început, după care inginerii de la IAR au inovat
    motoarelesub licență și chiar conceput motoare proprii. Cele mai cunoscute
    avioane de la IAR au fost celebrele IAR 80 și IAR 81, avioane de vânătoare și
    vânătoare-bombardament. Pe frontul celui de-al doilea război mondial, piloții
    militari români de pe avioanele de la IAR au scris pagini de istorie glorioasă
    a aviației române luptând cu succes atât împotriva aviației sovietice, cât și a
    celei americane. Soarta Industriei Aeronautice Române avea să se schimbe
    drastic după 1944. Armata de ocupație sovietică a impus oprirea producției de
    avioane și transformarea fabricii într-un simplu atelier de reparații. În 1948
    a venit lovitura finală când s-a transformat în întreprindere mixtă
    sovieto-română pentru producerea de tractoare. În 1968 s-a reluat timid
    tradiția construirii de avioane, după 1989 fabrica reluându-și vechiul nume IAR.


    În
    1995, Centrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română l-a intervievat pe
    inginerul Teodor Gârneț care a lucrat la IAR Brașov în perioada interbelică. El
    povestea cum partea română a trebuit să retrocedeze sovieticilor mașini-unelte
    noi, care funcționau, în schimbul unor mașini-unelte capturate la Odesa, care
    nu erau funcționale. Utilajele au fost luate de la IAR. Au fost capturate de la ruşi, de la Odessa, șase maşini-unelte.
    Acestea nu au apucat să lucreze la noi efectiv deoarece aveau nevoie de
    reparaţii. Au fost ţinute în rezervă un timp până când, schimbându-se situaţia,
    am fost obligaţi să retrocedăm aceste maşini. A venit o comisie militară rusă,
    un colonel şi un căpitan, care, ca să fie mai convingători, au bătut şi cu
    pistolul în masa directorului şi acesta a trebuit să repare maşinile, să le
    facă ca noi, într-un timp extrem de scurt. După ce s-au reparat a fost nevoie
    de un delegat să le ducă.

    Aşa cum era situaţia în acel timp, toţi se eschivau,
    iar eu, venind de la Câmpulung cu o ocazie la Braşov, am fost însărcinat pe
    nepusă masă să le duc. A fost o adevărată aventură drumul acesta, nu trebuie să
    mai spun. În orice caz, am vrut să scăpăm de sarcină și să-l mituim pe
    căpitanul care ne însoţea, dar nu a fost posibil. Am dus aceste maşini numai
    până la Iaşi și acolo au fost îmbarcate pe un tren rusesc. Nu erau maşinile lor,
    ei au ales dintre maşinile fabricii de motoare cele mai bune maşini pe care le aveam
    noi, o mașină străină şi altele. Tot ce le-a plăcut mai mult au luat, în
    schimbul maşinilor lor defecte. Au spus că le-am stricat maşinile lor şi că
    trebuie să ia ceva bun.


    Inginerii
    de la IAR au și creat motoare, nu doar le-au folosit pe cele cu licență. O asemenea
    inovație a fost motorul IAR 7M la conceperea căruia a participat și inginerul
    Teodor Gârneț. Datele de
    proiectare ale motorului erau de 350 de cai putere deoarece era destinat unor
    avioane mai uşoare, şi care se preta să fie folosit şi la aviaţia utilitară şi
    sportivă, şi aşa mai departe. Atunci era pentru antrenamente de piloţi. S-a
    constatat că la primele probe motorul a dat 370 de cai, în condiţii bune de
    funcţionare, fără trepidaţie, fără nimic. Bancul de probă pe care s-a încercat
    motorul a fost însă bombardat şi nu avea toată aparatura necesară de
    înregistrare. Ne-am mulţumit numai cu aceste date informative. Acest motor IAR
    7M s-a executat în numai două exemplare, dintre care numai un exemplar s-a montat
    şi unul a rămas în piese în lăzi, acest exemplar montat l-am tot probat noi. Fabrica
    de avioane IAR, aşa cum era utilată şi aşa cum era înzestrată cu personal
    tehnic, a dat nişte rezultate excepţionale.


    După
    reînființare, din 1971, IAR Brașov și-a diversificat produsele ajungând să
    fabrice și elicoptere la fabrica de la Ghimbav sub licență franceză. De
    asemenea, producția a fost completată de avioane utilitare, planoare și
    motoplanoare. Iar după 1989, IAR a trecut printr-o fază de retehnologizare.


  • La schi în România

    La schi în România


    Azi descoperim oferta pe care România o propune turiștilor pasionați de sporturi montane de iarnă. Pârtiile de schi nu sunt puține, iar ofertele sunt atractive. Totodată, veți avea ocazia să vă bucurați de peisajul spectaculos al Carpaților românești.



    Pentru turiștii străini, România poate fi interesantă, mai ales dacă știm să ne poziționăm, spune Adrian Voican, managerul unei agenții de turism. Deși nu avem munții cei mai înalți din Europa, avem ceva unic: obiectivele turistice din zonă și prețurile mai mici la mâncare sau la cazare. “Foarte aproape de sufletul meu este Valea Prahovei, cu atât mai mult cu cât așteptăm să se deschidă aeroportul din Brașov, ca turiștii care merg la Brașov să poată ajunge direct și din țară, și din străinătate. Se întâmplă în prima parte a anului viitor. Sinaia e perla stațiunilor de pe Valea Prahovei. Se deschid trei pârtii noi în iarna asta, astfel încât o să ajungem de la 22 de kilometri la 30 de kilometri de pârtii pe Valea Dorului, Valea cu Brazi, Valea lui Carp, Valea Soarelui. Merită menționat că altitudinea domeniului schiabil pornește de la 860 de metri până la cota 2.000. Deci, chiar dacă e mai cald sau nu e zăpadă în partea de jos a muntelui, sus, aproape întotdeauna avem șanse să fie zăpadă. Apoi, mai sunt și tunuri de zăpadă. De asemenea, Primăria Sinaia a reușit să cumpere telescaunul și telecabina veche, iar, acum, suntem pe cale de a avea un ski pass universal în toată stațiunea.”



    Asta nu înseamnă că Sinaia e singura destinație, deși a primit trofeul pentru cea mai atractivă stațiune de schi din România, la World Ski Awards, singura inițiativă globală care premiază și promovează excelența în turismul de iarnă. “Nici Poiana Brașov nu se lasă mai prejos. Aici, domeniul schiabil depășește 24 de kilometri, iar ei susțin că e cel mai extins din țară. Apoi, în sud-vestul României, avem Straja. Ei spun că au pârtia cea mai lungă, de 8,6 kilometri, și că domeniul lor schiabil este numărul unu. E foarte bine că există această competiție. Covasna are patru pârtii de schi. Iar aici turismul balnear se împletește cu cel activ prin schiul practicat iarna. La fel se întâmplă și la Sovata, unde autoritățile au investit prin fonduri europene sau prin alte surse atrase de finanțare, astfel încât să facă atractivă stațiunea și pe timpul verii, și pe timpul iernii.”



    “Learn to ski in Romania”. Acesta ar putea fi sloganul României pentru a atrage turiștii străini, spune Adrian Voican, managerul unei agenții de turism. Astfel, pentru părinții care doresc să-și învețe copiii să schieze, România poate fi destinația ideală. “Sunt destul de multe pârtii. Nu trebuie pârtie de nu știu câți kilometri, poți să ai o pârtie și de 500 de metri sau de 1.000 de metri, poți învăța să schiezi și pe pârtiile Cazacu sau Sorica din Azuga, și pe Kalinderu la Bușteni. Nu-ți trebuie pârtii extraordinar de mari, de înalte, de lungi, de Cartea Recordurilor. E suficient să ai facilități bune, copiii să se simtă bine, să fie zăpadă și să ai prețuri accesibile, monitori, iar noi avem monitori buni, să ai de unde să-ți închiriezi echipament de schi. Acest concept “Learn to ski in Romania” poate fi foarte atractiv pentru mulți care vin să facă o vacanță. Noi promovăm România pe piețele internaționale de foarte mult timp. Franța, Spania, Italia, Belgia, Germania, Marea Britanie și chiar Statele Unite sunt principalele țări unde avem parteneri și de unde ne străduim să aducem turiști străini în România.”



    România, din punct de vedere al turismului activ, dincolo de drumeția de vară, este o destinație predilectă pentru schiul de tură, în privința turismului de incoming, spune Cosmin Andron, alpinist și ghid de turism. “În ceea ce privește turiștii străini care vin să facă sporturi de iarnă în România, majoritatea vin pentru schi de tură, iar destinațiile clasice sunt Munții Rodnei, în nord, Bucegi, Făgăraș, Retezat, mai puțin Parâng, Meridionali și Apuseni. Cei mai mulți pe care i-am însoțit sunt din Europa de Est, polonezi în principal, cehi, slovaci, iar din țările Europei de Vest, austrieci, britanici și francezi. În general, acești turiști preferă și obiective care cumva să marcheze zilele de pauză între zilele de schi. Într-adevăr, foarte puțini dintre turiști sunt axați exclusiv pe partea de schi, pentru că România nu prezintă în circuitul turistic niște ture de o mare complexitate tehnică. Deci, cei care vin, caută exoticul destinației, ceea ce implică automat și alte obiective turistice, dincolo de partea sportivă. De exemplu, în Maramureș, agroturismul, în zona Carpaților Meridionali, mai ales în zona munților Bucegi, turiștii solicită, iar noi recomandăm și o vizită fie la Castelul Peleș, fie la Castelul Bran. În funcție de destinație, întotdeauna cel puțin o zi din cinci sau șase este petrecută pentru a vizita și alte obiective.”



    România nu este o destinație scumpă, dacă se scoate din calcul accesul cu telescaunele sau telecabinele din stațiuni. Cosmin Andron. “Este o destinație pentru companiile aeriene low-cost. Pentru cineva care are în vedere o săptămână de schi de tură sau free ride în Bucegi, Făgăraș, Retezat, se poate ajunge la munte fie cu zboruri la București, fie la Sibiu. Cei care vor să vină în nord, în Munții Rodnei, Munții Maramureșului sau Apuseni, au la dispoziție aeroporturile din Cluj sau Târgu Mureș. Apoi, cazarea se face, în general, în pensiuni, care sunt încă la prețuri competitive cu cele din Europa de Vest. În plus, unele locuri pot fi accesate cu telecabine care, într-o ieșire de patru, cinci zile, se pot folosi o singură dată. De exemplu, la Bâlea, în Munții Făgăraș. La altele se poate ajunge chiar cu mașina. Așadar, România nu este o destinație exclusiv pentru calitatea schiului la coborâre, ci pentru acest melanj între arhaic, autentic, exotic și partea de schi. Împreună cu colegii mei, vă invit să descoperiți România, pentru că despre asta este vorba într-o excursie, descoperirea de locuri, oameni, obiceiuri. Este o altă manieră de a face acest tip de turism activ.”



    Există și foarte multe evenimente care au loc în apropierea sau chiar pe pârtiile de schi. Dintre acestea, unul dintre cele mai așteptate este o premieră pentru Europa centrală și de est. Organizatorii primei ediții Massif, în perioada 3-5 martie 2023, în Poiana Brașov, promit combinația perfectă dintre un festival de muzică și sporturi de iarnă.





  • Skiing in Romania

    Skiing in Romania

    There are not a few ski slopes, and the offers are attractive. At the same time, you are invited to enjoy the spectacular sights in the Romanian Carpathian Mountains.


    For foreign tourists, Romania can be very interesting, especially if we know how to position ourselves, says Adrian Voican, tourist agency manager. Even though the country doesnt have the tallest mountains in Europe, we do have something unique: the tourist objectives, and the affordability of cuisine and accommodation:


    “Valea Prahovei is the area that is closest to my heart, the more so as we are close to the opening of the airport in Brasov, so that tourists who wish to reach the Brasov area, from the country and abroad, can get straight there. This will happen in the first half of next year. Sinaia is the diamond of resorts on Prahova Valley. Three new ski slopes will open this winter. This will bring up the total length of our ski slopes from 22 km to 30 km, on Valea Dorului, Valea cu Brazi, Valea lui Carp, and Valea Soarelui. It should be mentioned that the altitudes of the slopes vary from 860 m to 2,000 m. So, even if it is warmer and the snow is lacking at lower levels, we almost always can count on snow at higher altitudes. And dont forget the snow cannons. Also, Sinaia City Hall managed to purchase the old ski lift and cable car, and now we are about to issue a universal ski pass for the entire resort.”




    This doesnt mean that Sinaia is the only destination, even though it was designated the most attractive ski resort in Romania at the World Ski Awards, the only global initiative to promote and award excellence in winter tourism.


    “Poiana Brasov is not to be dismissed by any accounts. On the contrary, here the total length of slopes is 24 km, and they claim it is the longest in the country. Then we have Straja, in the southwest of Romania. They say that they have the longest slope in the country, 8.6 km, and that their skiing area is top of the list. This kind of competition is beneficial. Covasna has four slopes. Here they blend spa tourism with active tourism and winter skiing. The same with Sovata, where the authorities have invested using European funds and attracting other sources of financing, to make the resort attractive both in summer and in winter.”




    According to Adrian Voican, tourism agency manager, Romanias slogan that would attract foreign tourists could be Learn to Ski in Romania. In fact, Romania could be the ideal destination for parents who want to teach their children to ski.


    “There are plenty of slopes. You dont need slopes kilometers upon kilometers long, you can have a slope that is one km, or one half of that. You can learn how to ski on the slopes in Cazacu or Sorica, in Azuga, or on Kalinderu, in Busteni. You dont need huge, or very high up slopes that go into the Book of Records. All you need is good facilities where kids feel great, to have snow, to have accessible prices, and monitors, of which we have great ones, and to have rental equipment available. This concept of Learn to Ski in Romania could be very attractive for many that would have a vacation here. We have been promoting Romania on foreign markets for a very long time. The main countries where we have partners, trying to attract as many tourists as we can to our country are France, Spain, Italy, Belgium, Germany, Great Britain, and even the US.”




    In terms of active tourism, beyond summer treks, Romania is a prime destination for travel skiing, according to Cosmin Andron, mountain climber and tourist guide.


    “In terms of foreign tourists who want to do winter sports in Romania, most of them come for travel skiing, and the classical destinations are the Rodna Mountains, in the north, Bucegi, Fagaras, Retezat, Parang Mountains, and the Apuseni Mountains. Most of the people I accompanied are from Eastern Europe, Poles, Czechs, and Slovaks mostly, and Austrians, Brits, and French people from Western Europe. Generally, these tourists prefer objectives where they can spend time between the days of skiing. It is true that most tourists are not focused exclusively on skiing, because Romania does not offer in its tourist circuit trails of great technical complexity. The people coming here seek the exotic in the destination, which automatically involves other tourist objectives, beyond the sports aspect. For instance, we have agro-tourism in Maramures, and especially in the Bucegi Mountains area. Tourists are asking for, and we also recommend, a visit to Peles Castle and Bran Castle. Depending on the destination, at least one day out of five or six is spent to visit other objectives.”




    Romania is not an expensive destination, if you dont count access to ski lifts and cable cars in resorts. Here is Cosmin Andron:


    “This is a destination for low cost airlines. For someone considering a week of free ride skiing in Bucegi, Fagaras, Retezat, you can get to the mountains with flights to Bucharest or Sibiu. The ones who want to go to the northern places, such as the Rodnei, Maramures, or Apuseni mountains, they have available the airports in Cluj or Tg. Mures. Then, accommodation is mainly in B&Bs, which are still at very competitive prices compared to Western Europe. In addition, some places can be accessed by cable car, which may be accessed only once in an outing of four or five days. For instance, at Balea, in the Fagaras Mountains. Other places can be reached by car. So, Romania is not exclusively a destination for down slope skiing, but for this mix of archaic, authentic, and skiing. Alongside my colleagues, I extend an invitation to you to discover Ropmania, because this is what a trip abroad is about, discovering places, people, traditions. This is a different manner of doing active tourism.”




    There are many events that take place near or even on ski slopes. Of these, one of the most eagerly expected is a premier event for Central and Eastern Europe. The organizers of the first Massif event, between March 3 and 5, 2023, in Poiana Brasov, promise the perfect combination between a music festival and a winter sports festival.

  • Skiing in Romania

    Skiing in Romania

    There are not a few ski slopes, and the offers are attractive. At the same time, you are invited to enjoy the spectacular sights in the Romanian Carpathian Mountains.


    For foreign tourists, Romania can be very interesting, especially if we know how to position ourselves, says Adrian Voican, tourist agency manager. Even though the country doesnt have the tallest mountains in Europe, we do have something unique: the tourist objectives, and the affordability of cuisine and accommodation:


    “Valea Prahovei is the area that is closest to my heart, the more so as we are close to the opening of the airport in Brasov, so that tourists who wish to reach the Brasov area, from the country and abroad, can get straight there. This will happen in the first half of next year. Sinaia is the diamond of resorts on Prahova Valley. Three new ski slopes will open this winter. This will bring up the total length of our ski slopes from 22 km to 30 km, on Valea Dorului, Valea cu Brazi, Valea lui Carp, and Valea Soarelui. It should be mentioned that the altitudes of the slopes vary from 860 m to 2,000 m. So, even if it is warmer and the snow is lacking at lower levels, we almost always can count on snow at higher altitudes. And dont forget the snow cannons. Also, Sinaia City Hall managed to purchase the old ski lift and cable car, and now we are about to issue a universal ski pass for the entire resort.”




    This doesnt mean that Sinaia is the only destination, even though it was designated the most attractive ski resort in Romania at the World Ski Awards, the only global initiative to promote and award excellence in winter tourism.


    “Poiana Brasov is not to be dismissed by any accounts. On the contrary, here the total length of slopes is 24 km, and they claim it is the longest in the country. Then we have Straja, in the southwest of Romania. They say that they have the longest slope in the country, 8.6 km, and that their skiing area is top of the list. This kind of competition is beneficial. Covasna has four slopes. Here they blend spa tourism with active tourism and winter skiing. The same with Sovata, where the authorities have invested using European funds and attracting other sources of financing, to make the resort attractive both in summer and in winter.”




    According to Adrian Voican, tourism agency manager, Romanias slogan that would attract foreign tourists could be Learn to Ski in Romania. In fact, Romania could be the ideal destination for parents who want to teach their children to ski.


    “There are plenty of slopes. You dont need slopes kilometers upon kilometers long, you can have a slope that is one km, or one half of that. You can learn how to ski on the slopes in Cazacu or Sorica, in Azuga, or on Kalinderu, in Busteni. You dont need huge, or very high up slopes that go into the Book of Records. All you need is good facilities where kids feel great, to have snow, to have accessible prices, and monitors, of which we have great ones, and to have rental equipment available. This concept of Learn to Ski in Romania could be very attractive for many that would have a vacation here. We have been promoting Romania on foreign markets for a very long time. The main countries where we have partners, trying to attract as many tourists as we can to our country are France, Spain, Italy, Belgium, Germany, Great Britain, and even the US.”




    In terms of active tourism, beyond summer treks, Romania is a prime destination for travel skiing, according to Cosmin Andron, mountain climber and tourist guide.


    “In terms of foreign tourists who want to do winter sports in Romania, most of them come for travel skiing, and the classical destinations are the Rodna Mountains, in the north, Bucegi, Fagaras, Retezat, Parang Mountains, and the Apuseni Mountains. Most of the people I accompanied are from Eastern Europe, Poles, Czechs, and Slovaks mostly, and Austrians, Brits, and French people from Western Europe. Generally, these tourists prefer objectives where they can spend time between the days of skiing. It is true that most tourists are not focused exclusively on skiing, because Romania does not offer in its tourist circuit trails of great technical complexity. The people coming here seek the exotic in the destination, which automatically involves other tourist objectives, beyond the sports aspect. For instance, we have agro-tourism in Maramures, and especially in the Bucegi Mountains area. Tourists are asking for, and we also recommend, a visit to Peles Castle and Bran Castle. Depending on the destination, at least one day out of five or six is spent to visit other objectives.”




    Romania is not an expensive destination, if you dont count access to ski lifts and cable cars in resorts. Here is Cosmin Andron:


    “This is a destination for low cost airlines. For someone considering a week of free ride skiing in Bucegi, Fagaras, Retezat, you can get to the mountains with flights to Bucharest or Sibiu. The ones who want to go to the northern places, such as the Rodnei, Maramures, or Apuseni mountains, they have available the airports in Cluj or Tg. Mures. Then, accommodation is mainly in B&Bs, which are still at very competitive prices compared to Western Europe. In addition, some places can be accessed by cable car, which may be accessed only once in an outing of four or five days. For instance, at Balea, in the Fagaras Mountains. Other places can be reached by car. So, Romania is not exclusively a destination for down slope skiing, but for this mix of archaic, authentic, and skiing. Alongside my colleagues, I extend an invitation to you to discover Ropmania, because this is what a trip abroad is about, discovering places, people, traditions. This is a different manner of doing active tourism.”




    There are many events that take place near or even on ski slopes. Of these, one of the most eagerly expected is a premier event for Central and Eastern Europe. The organizers of the first Massif event, between March 3 and 5, 2023, in Poiana Brasov, promise the perfect combination between a music festival and a winter sports festival.

  • Drumeţii în Munţii Piatra Craiului

    Drumeţii în Munţii Piatra Craiului

    Astăzi vă tentăm cu trasee de drumeţie în
    munţii Piatra Craiului. Ne aflăm la sub 200 km nord de Bucureşti, în estul
    Carpaţilor Meridionali, pe raza judeţelor Braşov şi Argeş, incluzând suprafeţe
    aparţinând localităţilor Zărneşti, Moeciu cu satele Măgura şi Peştera, Bran,
    Rucăr, Dragoslavele şi Dâmbovicioara.


    Munţii Piatra Craiului reprezintă un lanţ
    muntos, orientat de la sud-vest spre nord-est, pe o lungime de 25 km şi o
    lăţime de 7 km. Se remarcă prin rocile calcaroase şi traseele spectaculoase
    abrupte. Altitudinea maximă este dată de Vârful la Om (2.238m).


    Pentru cei ce nu se aventurează în cucerirea
    înălţimilor însă, există trasee de câteva ore, la poalele munţilor, cu nimic
    mai puţin provocatoare. Florin Burgui, ghid de turism şi ghid montan, ne-a
    prezentat un traseu de suflet din Piatra Craiului:

    Aș
    putea să vorbesc puțin despre un traseu drag mie, pentru că l-am făcut cu
    băiatul meu. Mi-a cerut o pisică și eu l-am dus în Cheile Pisicii. Este un traseu destul de lejer în Piața
    Craiului. Acum trebuie să înțelegem că muntele nu este chiar pentru oricine. În
    primul rând trebuie să ne uităm pe diferența de altitudine, că una este să urci
    o oră ca durată, un traseu care are o diferență de altitudine de 100 de metri
    și alta e când avem 300 de metri. Prin urmare trebuie cumva să ne pregătim
    dinainte. Ăsta este unul din rolurile ghidului montan, să facă o pregătire și o
    evaluare a turiștilor. Revenind la traseu, mie îmi este drag pentru că este
    nici foarte ușor, nici greu. Se poate ajunge cu mașina până la Fântâna lui
    Botorog, vorbim de Zărnești, şi de acolo prin chei. Este o plimbare, să spunem
    ușoară, pe un drum forestier. La un moment dat se intră în Cheile Pisicii și
    este o albie a unui fost râu și este plin de stânci, de copaci, este
    spectaculos. Cred că în jur de o oră o oră și jumătate lejer se poate parcurge
    această porțiune și apoi se face întoarcerea pe drum forestier.


    Un alt traseu de la Fântana lui Botorog
    (820 metri altitudine), urcă până la Cabana Curmătura (1400 metri altitudine).
    Este o urcare susţinută, prin pădure, de aproximativ 2 ore. Se trece şi prin Poiana
    Zănoaga (altitudine de 1324 metri), care oferă o privelişte extraordinară asupra
    masivului Piatra Craiului. Odată ajunşi la Cabana Curmătura, una dintre cele
    mai frumoase din Carpaţii româneşti, se poate face un popas pentru a admira
    panorama spectaculoasă oferită de crestele ascutite ale munţilor. Coborârea se
    poate face spre celebrele Prăpăstii ale Zărneştiului, un impresionant defileu,
    lung de aproximativ 5 km, care se parcurge în aproximativ o ora, mergând la pas.


    Cele mai ușoare plimbări pot fi făcute pornind
    din satele din jurul Pietrei Craiului: Măgura, Peștera, Șirnea, Săticul de Sus,
    Sătic, Dâmboviciora, Ciocanu, toate sate cu peisaje superbe, în care vă puteți
    caza în casele localnicilor, pentru a petrece câteva zile liniștite, cu
    drumeții de neuitat. În fiecare gospodărie, puteţi degusta mâncare tradiţională
    românească şi vă puteţi alătura activităţilor domestice.


    Cu speranţa că veţi da curs invitaţiei
    noastre, vă aşteptăm data viitoare, cu o nouă destinaţie!




  • Dorin Creţu din Franţa

    Dorin Creţu din Franţa

    Dorin Creţu, pictor român originar din Braşov, care trăieşte la Paris.



  • Braşov, după 35 di añi

    Braşov, după 35 di añi

    “Dzuua cari nu s’agărşeaşti”, aesta easti numa a unăllei carti pi cari doi istoriţ români contemporani, Marius Oprea şi Stejărel Olaru, u ahărdziră ti revolta anticomunistă a lucrătorloru di Braşov, ditu 15 di brumaru 1987. Acă reprimată preşcavu, aesta sdrunţină dictatura comunistă al Nicolae Ceauşescu şi fu, spun tut istoriţlli, preludiul ali Revoluţie ditu andreu 1989, cari arni, după aproapea giumitati di seculu, regimlu băgatu zorlea di armata sovietică de aputruseari tu bitisita a Doilui Polimu Mondial.



    Tru epocă, la Moscova, aţelu ditu soni lider sovietic, reformatorlu Mihail Gorbaciov, s-ampărţa di tradiţia a statlui poliţienescu clirunumsitu di la Lenin şi Stalin şi minduea s’umanizeadză sistemlu pritu aşi-număsitili glasnost (transparenţă) şi perestroika (restructurare). Tru Polonia, satelizată, idyea cum România, după polimu, sindicatlu huryitescu anticomunistu Solidaritatea zdrunţina, pritu protesti şi greve-maraton, un regim comunistu cari nica minduea că guverneadză tru numa şi ti ghineaţa a lucrătorloru. Nu geaba explozia de furie a lucrătorloru braşoveni s-feaţi pi ună ditu nai ma mărli platforme industriale ale republică socialistă, tru hăvaia urută a añiloru 80, tru cari bănaticlu nitiñisitu eara dublatu di ună viglleari poliţienescă ţi vrea tra s’hibă fără slăbinţă şi di un delirantu cultu a personalitatillei al Ceauşescu.



    Prezidentulu Asociaţiillei 15 di brumaru 1987 Braşov, Marius Boieriu, ş-aduţi aminti: “Căftămu păni, eara pi cartelă şi loamu dupu codz lundză anda işeamu ditu schimbu. Căftămu căldură tră apartamentele arăţ, iu trimbura di arcoari cilimeañilli a colegilor a melli ţi eara cama tru ilikie. Mini aveamu 20 añi. Căftămu libirtate. Tra s’avemu tuti aestea, grimu “Nghios Ceauşescu!”. Cu elpida că braşoveñilli va s’hibă deadunu cu noi, cântămu tru urdinarea a noastră către judeţeana de partid, “Deasteaptă-te române” şi, doi ani ma amănatu, românii s-diştiptară. Easti zori ti zuyrăpseari tru ndauă zboară câte trapsimu”.



    Lucrătorlli cari intrară tru sediul local a putearillei arcară nafoară pritu firidz portretele al Ceauşescu şi hlamburili aroşi a partidlui unic comunistu. Ma amănatu, aproapea 300 di protestatari fură ncllişi şi anchetaţ sumu trăñipseari di Securitate, poliţia politică a regimlui. Putearea aleapsi ama, s-lugursească protestile ca pi niascănti “cazuri izolate de huliganismu”, iara pideapsile nu năstricură trei ani di hăpsani, fără privari di libirtate, ună sentință relativ modearată tru codlu penal comunistu. Va s’hibă lugursitu şi faptul că, la ndauă dzăli după revoltă, studenţălli ditu Braşov arădăpsiră, tru campus, ună pancartă pi cari angrăpsea: “Lucrătorlli arestaț nu lipseaşti s’moară”, semnu că niifharistuserli năstriţea porţăli a uzinilor ditu căsăbă şi eara arăspănditi di majoritatea a românilor. Doi añi ma amănatu, Revoluţia curma regimlu pi cari işişi statlu român postcomunistu vrea lu condamnă, ună turlie ofiţialu, ca hiindalui criminal şi paranomu.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala