Radio România Internațional

Tag: Brasov

  • Plaiul Foii

    Plaiul Foii


    Astăzi vă propunem să vizităm un obiectiv cunoscut până şi în străinătate din filme documentare de pe BBC sau Discovery Channel, sau filme artistice, precum Cold Mountain, Drumul Oaselor, Columna şi Dacii. Mergem astfel în zona Plaiul Foii, situată la Poalele masivului Piatra Craiului, la o distanţă de 12 km de oraşul Zărneşti, din judeţul Braşov. Interacţiunea dintre geologie, morfologie, climă, ape, soluri, vegetaţie şi faună a creat condiţii peisagistice şi faunistice unice, care au determinat înfiinţarea Rezervaţiei Naturale Piatra Craiului, în anul 1938.



    Andreea Dan, operator turistic în Zărneşti, ne-a spus de ce merită să venim la Plauil Foii:


    “Fără a fi subiectivă, eu cred că este una dintre cele mai frumoase zone ale ţării. În primul rând, ca atracţie principală este, desigur, masivul Piatra Craiului. Această creastă de calcar irezistibilă şi unică la noi în ţată, în jurul căreia s-a creat posibilitatea ca vizitatorii din zonă să practice mai multe activităţi care să îi aducă mai aproape de natură, de petrecerea timpului în aer liber, în mişcare. Accesul este foarte facil, este un drum asfaltat de 12 kilometri, care pleacă din oraşul Zărneşti şi pe care s-a creat o aşa-zisă pistă de biciclete, şi pe care se poate ajunge atât cu maşina, cât şi cu bicicletele la Plaiul Foii. Drumul este uşor, plat şi odată ajunşi la Plaiul Foii sunt restaurante, sunt pensiuni în care turiştii pot petrece mai multe zile, servicii de foarte bună calitate. Apoi, există multiplele trasee de bicicletă, pentru orice nivel. Acem sediul Administraţiei Parcului Naţional Piatra Craiului, în care Centrul de vizitare e foarte interesant, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi. Plaiul Foii este totodată un punct de plecare pentru traseele montane, de pe partea vestică a masivului, sunt trasee de alpinism, obiective turistice, cum ar fi Mănăstirea Colţul Chiliilor. Eu cred că deja sunt foarte multe motive pentru ca cineva să aleagă să îşi petreacă timpul liber.”



    Pe teritoriul Parcului Naţional Piatra Craiului au fost identificate peste 200 de peşteri şi avene. Totodată, biodiversitatea extraordinară face ca în zonă să poată fi întâlniţi lupi, urşi, râşi, porci mistreţi, cerbi, capre negre, dar şi diverse specii de păsări şi plante rare, ceea ce a făcut ca în anul 1993 sa demareze un amplu proiect internaţional de cercetare “Proiectul Carnivore Mari din Carpaţi”.



    În apropiere, la Zărneşti, pe partea dreapta a drumului ce urcă spre refugiul Diana, se găseşte o straveche biserică, reînălţată din 2001, cunoscută ca “Biserica de sub stancă” din Masivul Piatra Craiului sau “Colţul Chiliilor”. Colţul Chiliilor este considerat sfânt şi binecuvântat şi tocmai de aceea s-a insistat de-a lungul anilor asupra reconstituirii aşezământului monahal. Până în 2001 schitul pustiit avea doar câteva urme de chilii, umblând vorba că în ele ar fi sălăşluit chiar şi un urs. Biserica de lângă schit se umple de credincioşi pe 27 iulie, de Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, ocrotitor al munţilor şi vietăţilor acestora.






  • Bienvenue au Musée d’ethnographie de Braşov

    Bienvenue au Musée d’ethnographie de Braşov


    Nous mettons le cap aujourdhui sur le centre de la Roumanie pour pousser la porte du Musée dethnographie de Braşov. Cest sous son égide que fonctionne le

    Musée de la civilisation urbaine de Braşov, le Musée ethnographique Sacele et le Musée Ethnographique « Gheorghe Cernea » de Rupea. Tous regroupent un important patrimoine très divers, avec de riches expositions et des événements uniques, qui offrent une alternative aux activités touristiques habituellement proposées dans cette région montagneuse. Notre invitée du jour est Bogdana Balmuș, cheffe du bureau des relations publiques du Musée dethnographie :



    « Le Musée a été inauguré en 1908, à linitiative de cinq collectionneurs saxons de Braşov, qui ont constitué à lépoque le patrimoine du Musée de lAssociation des collectionneurs de Braşov. Le fondateur du musée était un certain Iulius Teutsch. Linstitution sest développée et, en 1912, a changé de nom pour prendre celui de Musée saxon du pays de Bârsa. Elle a temporairement fermé ses portes à la fin de la deuxième guerre mondiale, et une partie de ses collections a été répartie entre lUniversité et le Musée régional de Braşov, fondé en 1950. A compter de 1967, dans le cadre du Musée départemental, une section dethnographie est inauguré, pour devenir ensuite, en 1990, une institution autonome avec un statut juridique spécifique. En analysant cet historique, nous nous rendons compte de la richesse du patrimoine du Musée dethnographie de Braşov. Celui-ci est visible aujourdhui tant dans les locaux de son siège principal que dans ses filiales de Sacele et de Rupea, et il est consacré à lethnographie régionale du sud-est de la Transylvanie. Il illustre le mode de vie de la communauté rurale des régions ethnologiques de Bran, Rupea, de la contrée de lOlt, de la Vallée du Hârtibaci et du pays de Bârsa. »



    Au musée ethnographique de Sacele, les touristes auront loccasion de voir toute une série dobjets appartenant au patrimoine régional, qui illustrent les traditions pastorales des habitants des lieux appelés « mocani », mais aussi lidentité des communautés de « ceangai », un autre groupe ethnique de la région. Bogdana Balmuș nous en dit plus :



    « Le musée est ouvert dans un immeuble classé monument historique, datant de 1543. Dans le cadre de lexposition permanente vous aurez loccasion de voir comment vivaient les gens de lépoque, quelles étaient leurs activités, leurs métiers, quelles était les installations techniques quils avaient mises en place. Vous aurez aussi loccasion de découvrir leur lieu dhabitation et leurs vêtements traditionnels. Nous avons accentué le côté multiculturel de la région de Sacele et présenté les traits communs partagés entre les « mocani » et les « ceangai » »



    Le Musée ethnographique « Gheorghe Cernea » de Rupea présente aussi les communautés mixtes des Roumains et des Saxons, précise Bogdana Balmuș, responsable du Bureau des relations publiques du Musée dethnographie de Brasov.



    « Y sont représentés les us et coutumes, les métiers, les objets, les habitations. Je souligne le fait que le musée porte le nom du spécialiste en folklore Gheorghe Cernea. Il est une véritable personnalité locale qui a publié dinnombrables recueils folkloriques. Le patrimoine exposé est le reflet des recherches systématiques réalisées par les spécialistes du musée depuis sa création. Ces collections ont été enrichies durant plusieurs dizaines dannées à partir dun noyau de pièces de valeur, réunies dès le début du 20e siècle par des collectionneurs passionnés. »



    Poursuivons notre visite pour découvrir le plus récent des musées, inauguré dans le cadre du Musée dEthnographie. Il a vu le jour après la Révolution de 1989, il sagit du Musée de la Civilisation Urbaine de Braşov. Bogdana Balmuș nous raconte :



    « Cest un musée qui accueille des collections uniques en Roumanie. Sa thématique invite à une incursion dans lhistoire urbaine de Braşov. Le musée se trouve dans un bâtiment très ancien, classé monument historique en 2004. Sa première attestation archéologique remonte aux 13-14ème siècles et il a été reconstruit en 1566. Cest pourquoi, dans la cave, vous pouvez voir des encadrements de portes et de fenêtres en pierre, découverts lors des restaurations les plus récentes, mais qui datent en fait de 1566. La maison a été aménagée de sorte à mettre en lumière les préoccupations des propriétaires, qui étaient à lépoque de riches marchands. A la fin du 19e siècle, elle a appartenu à la famille Closius. Ses membres faisaient partie de lélite saxonne de Braşov et ont détenu des fonctions importantes à la tête de la ville. La famille habitait à létage, alors que le rez-de-chaussée était loué par des forgerons et des marchands qui vendaient des poissons ou des pots en cuivre ».



    Tous ces espaces accueillent de nos jours des expositions et des événements en tout genre. Par conséquent, chaque visite dans un de ces musées peut savérer être une surprise très agréable. Bogdana Balmuș, cheffe du Bureau des relations publique du Musée de Braşov nous donne quelques exemples :



    « Nous accueillons une très belle exposition temporaire intitulée « Icônes du sud-est de la Transylvanie », ouverte jusquà fin juin au Musée du Pays de Fagaraş « Valer Literat ». Puis, le Musée de la Civilisation urbaine accueillera, à compter de début mai, une exposition importante consacrée aux « Costumes des Juni et vêtements roumains de Scheii Braşovului ». (ndr. Les juni sont un groupe de jeunes cavaliers qui ont la mission de préserver les traditions du quartier de Schei, le berceau de la ville de Braşov). Dailleurs, le calendrier des activités culturelles de 2022 est tout aussi riche que celui des années précédentes et comporte de nombreux projets et expositions temporaires. Voici un autre exemple : « Jouets, poupées et jeux » – une surprise pour les petits et les grands au Musée de la civilisation urbaine. Puis, il y aura aussi lexposition « La pêche le long de la rivière de lOlt » à Rupea et plein dautres surprises encore. Enfin, à Pâques, nous avons organisé plusieurs ateliers de peinture sur bois avec les élèves du département de Braşov, avec le soutien des maîtres artisans traditionnels. Par ces ateliers nous souhaitons transmettre aux futures générations la richesse de notre patrimoine culturel ».



    Comme dhabitude, chaque musée met à la disposition de ses visiteurs un livre dor dans lequel ils peuvent écrire leurs impressions. En le parcourant, on constate que les touristes des 4 coins du monde se disent ravis de tous les objets exposés et de tous les événements auxquels ils ont pu participer. Leurs mots témoignent de la reconnaissance du public pour leffort continu de mettre en valeur le riche patrimoine de ces institutions.


    (Trad. Alex Diaconescu, Valentina Beleavski)




  • Muzee brașovene

    Muzee brașovene

    Agiundzemu adză tru centrul a Româniillei și dişcllidim adză porțăle a Muzeului di Etnografie ditu Brașov. Sum egida aluştui funcționează Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, Muzeul Etnografic Săcele și Muzeul Etnografic Gheorghe Cernea” ditu Rupea. Iasi tu migdani, dimecu, un patrimoniu diversu, expoziții avuti, evenimente uniţi, tuti hiinda ună alternativă la oferta di turism activ a aliştei zone montane. Oaspili nostru easti Bogdana Balmuș, șefa Biroului di Relații Publiţi di la Muzeul di Etnografie Brașov:



    Muzeul di Etnografie Brașov fu thimilliusitu tru anul 1908, la inițiativa a ţinţi colecționari sași brașoveni, cari andreapsiră atumţea patrimoniul Muzeului Asociației Colecționarilor Brașoveni. Thimilliusitoru eara Iulius Teutsch. Muzeul s-dizvoltă, iara, ahurhinda cu 1912, lo numa di Muzeul Săsesc a Țarălleii Bârsa. Aesta ș’dănăsi activitatea tu bitisita a Doilui Polimu Mondial. Ună parte ditu colecțiile a lui agiumsiră ică la Universitatea Brașov, fie, ică la Muzeul Regional Brașov, thimilliusitu tru 1950. Ditu anul 1967, tru cadrul Muzeului Judițean Brașov, ia hiință secția di etnografie, cari, tru 1990, agiundzi instituție autonomă, cu statut juridic. Ditu aest istoric, dukimu cât di avutu easti patrimoniul Muzeului di Etnografie Brașov. Aestu easti expus adză emu tru sediul principal, emu și tru filialele ditu Săcele și Rupea și easti consacrat etnologiei regionale ditu sud-estul ali Transilvanie. Easti yilipsită civilizația comunității rurale ditu zonele etnologice Bran, Rupea, Țara Oltului, Valea Hârtibaciului și Țara Bârsei.”



    La Muzeul Etnografic Săcele turiștilli va s’veadă unu şingiru di lucre di patrimoniu, cari yilipsescu tradițiile pastorale a mocanilor, ama și reprezentarea idintitară a ceangăilor ditu zonă. Bogdana Balmuș: Muzeul funcționează tru un4 casă cari easti monument istoric, atestată documentar tru anul 1543. Tru cadrul a expoziției permanente, puteț s’vidiţ cum băna oamiñilli ditu atelu kiro, ţi zănăţ avea, cari era isnăhili a lor, cari erau instalațiile tehniţi pi cari li-adrară. Va s’vidiţ, tutunăoară, un spațiu di bănaticu și costume tradiționale. S-băgă accent pi scutearea tu vidială a multiculturalitatillei aliştei zonă Săcele pritu reprezentarea sugestivă a unei lumi comune emu a mocanilor emu a ceangăilor.



    La Muzeul Etnografic Gheorghe Cernea” ditu Rupea, aflămu ună reprezentare a comunităților mixte a românilor și sașilor, continuă Bogdana Balmuș, șefa Biroului di Relații Publice di la Muzeul di Etnografie Brașov: Suntu reprezentate zănăţli, isnăhili, adiţli, locărli di banaticut. Sumliniedz că muzeul poartă numa a folcloristului Gheorghe Cernea. Easti ună personalitate a zonei, cari publică impresionante culeadziri folcloristiţi. Patrimoniul a muzeului easti yilia a cercetărilor sistematice realizate di colectivul muzeului tru añilli di existență. Aesti colecții s-adunară, tru dzăţ di añi, anvărliga a unui ñiedzu di piese valoroase adunate nica ditu ahurhita a secolului al XX-lea di colecționari pasionați.”



    Nă duţemu ninti vizita și agiundzemu tru nai ma nou muzeu cari funcționează sum egida Muzeului di Etnografie. Aestu easti dişcllisu după revoluția contra a regimului comunist ditu România și ari numa di Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului. Bogdana Balmuș:



    Easti un muzeu di colecție cu specific unic tru România. Tematica a lui reprezintă ună incursiune tru istoria urbană a Brașovului. Muzeulu ari scamnulu tru ună casă multu veaclle, cari ntră tru lista monumentelor istorice tru anul 2004. Ea fu atestată arheologic nică ditu secolele XIII-XIV și fu znuita tru anul 1566. Va s’vidiţ tru izbă niscăte ancadramente ditu keatră, di uși și firidz, cari fură scoasi tu vidiala cu ucazea a znuerloru ditu aestu kiro şi datate ditu anul 1566. Casa fu amenajată ta s’yilipsească lucărlu a nicukirloru, prămătefţă avuţ, patricieni. Casa eara până tu inşita a secolului al XIX-lea a familiillei Closius. Membrii alistii familii featiră parte ditu elita sașilor brașoveni și avură funcții importante tru conducerea casabalui. Familia băna la protlu patomatu, iar, la parter, spațiul era datu cu niki a prămătefţăloru herari, pr4mătefţăloru cu acăţarea a pescului, vasi halcumă.”



    Tru tute aesti spații, s’organizeadză totna expoziții și evenimente. Ase, planificându-vă ună vizită tru un ditu aesti muzee, puteț s’aveţ ună surpriză multu mşeată. Bogdana Balmuș, șefa Biroului di Relații Publice di la Muzeul di Etnografie Brașov:


    Avem tru pregătire ună expoziție temporară multu mşeată: Icoane ditu sud-estul Transilvaniei”. Va s’dişcllidă tu bitisita a meslui aprilu și va s’hibă dişcllisă pănă tru cirişaru la Muzeul Țării Făgărașului Valer Literat”. Tutunăoară, la Muzeul Civilizației Urbane, avem ună altă expoziție reprezentativă Costumele junilor şi strañîli românești ditu Șcheii Brașovului” cari vas’dişcllidă tu bitisita di apriiuru, ahurhita di mai. Programul acțiunilor culturale ditu anul 2022 easti idyea vutu cumu aţelu ditu anilli tricuț și ari multi proiecte și expoziții temporare. Aducu aminti tora Jucării, păpuși și jocuri”. Va s’hibă ună surpriză multu mşeată tutu la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului. Yini diapoa și expoziția Pescuitul pe Olt” la Rupea, ama și multe alte surprize pe cari va li hăbărisimu di cu kiro. Tamamu tora ninti di sărbătorile a Paștilui ndreapsimu un singiru di ateliere cu elevllii ditu judițul Brașov di pictură pe lemn, la cari eara viniţ s’nă ndrupască masturlli populari. Vremu ca, pritu ahtări acțiuni, s’alăsămu ti bărnurli yinitoari prica a noastă ahătu avută.”



    Tru fiecari muzeu ari și una carte di impresii. Pricunuştearea tră gaeretea niacumtinată ti s’valorifica patrimoniul avutu a aluştoru muzee poate s’hibă vidzută tru frăndza a aluştoru cărță di impresii. Vizitatori ditu tuţ kiuşeadzlli a lumillei apreciadză emu exponatele emu și evenimentele organizate.


    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearia: Taşcu Lala












  • Muzee brașovene

    Muzee brașovene

    Ajungem azi în centrul României și deschidem azi porțile Muzeului de Etnografie din Brașov. Sub egida acestuia funcționează Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, Muzeul Etnografic Săcele și Muzeul Etnografic Gheorghe Cernea” din Rupea. Descoperim, așadar, un patrimoniu divers, expoziții bogate, evenimente unice, toate fiind o alternativă la oferta de turism activ a acestei zone montane. Invitatul nostru este Bogdana Balmuș, șefa Biroului de Relații Publice de la Muzeul de Etnografie Brașov:



    Muzeul de Etnografie Brașov a luat ființă în anul 1908, la inițiativa a cinci colecționari sași brașoveni, care au constituit atunci patrimoniul Muzeului Asociației Colecționarilor Brașoveni. Fondator a fost Iulius Teutsch. Muzeul s-a dezvoltat, iar, începând cu 1912, s-a numit Muzeul Săsesc al Țării Bârsei. Acesta și-a încetat activitatea la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. O parte dintre colecțiile sale au ajuns fie la Universitatea Brașov, fie la Muzeul Regional Brașov, înființat în 1950. Din anul 1967, în cadrul Muzeului Județean Brașov, ia ființă secția de etnografie, care, în 1990, devine instituție autonomă, cu statut juridic. Din acest istoric, deducem cât de bogat este patrimoniul Muzeului de Etnografie Brașov. Acesta este expus azi atât în sediul principal, cât și în filialele din Săcele și Rupea și este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei. Este ilustrată civilizația comunității rurale din zonele etnologice Bran, Rupea, Țara Oltului, Valea Hârtibaciului și Țara Bârsei.”



    La Muzeul Etnografic Săcele turiștii vor vedea o serie întreagă de obiecte de patrimoniu, care ilustrează tradițiile pastorale ale mocanilor, dar și reprezentarea identitară a ceangăilor din zonă. Bogdana Balmuș: Muzeul funcționează într-o clădire care este monument istoric, atestată documentar în anul 1543. În cadrul expoziției permanente, puteți vedea cum trăiau oamenii acelor vremuri, ce ocupații aveau, care erau meșteșugurile lor, care erau instalațiile tehnice pe care le-au creat. Veți vedea, de asemenea, un spațiu de locuit și costume tradiționale. S-a pus accent pe evidențierea multiculturalității zonei Săcele prin reprezentarea sugestivă a unei lumi comune atât mocanilor cât și ceangăilor.



    La Muzeul Etnografic Gheorghe Cernea” din Rupea, găsim o reprezentare a comunităților mixte ale românilor și sașilor, continuă Bogdana Balmuș, șefa Biroului de Relații Publice de la Muzeul de Etnografie Brașov: Sunt reprezentate ocupațiile, meșteșugurile, obiceiurile, spațiile de locuit. Subliniez că muzeul poartă numele folcloristului Gheorghe Cernea.Este o personalitate a zonei, care a publicat impresionante culegeri folcloristice.Patrimoniul muzeului este oglinda cercetărilor sistematice realizate de colectivul muzeului în decursul anilor de existență. Aceste colecții s-au adunat, în zeci de ani, în jurul unui nucleu de piese valoroase adunate încă de la începutul secolului al XX-lea de colecționari pasionați.”



    Ne continuăm vizita și ajungem în cel mai nou muzeu care funcționează sub egida Muzeului de Etnografie. Acesta este deschis după revoluția împotriva regimului comunist din România și se numește Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului. Bogdana Balmuș:



    Este un muzeu de colecție cu specific unic în România. Tematica sa reprezintă o incursiune în istoria urbană a Brașovului. Muzeul este găzduit de o clădire foarte veche, care a intrat în lista monumentelor istorice în anul 2004. Ea a fost atestată arheologic încă din secolele XIII-XIV și a fost refăcută în anul 1566. Veți descoperi în pivniță niște ancadramente din piatră, de uși și ferestre, care au fost descoperite cu ocazia restaurărilor recente și datate din anul 1566. Casa a fost amenajată astfel încât să reflecte preocupările proprietarilor, negustori bogați, patricieni. Casa a aparținut până la sfârșitul secolului al XIX-lea familiei Closius. Membrii acestei familii au făcut parte din elita sașilor brașoveni și au deținut funcții importante în conducerea orașului. Familia locuia la etaj, iar, la parter, spațiul era închiriat negustorilor fierari, negustorilor de pește, de vase de aramă.”



    În toate aceste spații, se organizează mereu diverse expoziții și evenimente. Astfel, planificându-vă o vizită într-unul dintre aceste muzee, puteți avea o surpriză foarte plăcută. Bogdana Balmuș, șefa Biroului de Relații Publice de la Muzeul de Etnografie Brașov:


    Avem în pregătire o expoziție temporară foarte frumoasă: Icoane din sud-estul Transilvaniei”. Se va deschide la finalul lunii aprilie și va fi deschisă până în iunie la Muzeul Țării Făgărașului Valer Literat”. De asemenea, la Muzeul Civilizației Urbane, avem o altă expoziție reprezentativă Costumele junilor și hainele românești din Șcheii Brașovului” care se va deschide la sfârșit de aprilie, început de mai. Programul acțiunilor culturale din anul 2022 este la fel de bogat ca acela din anii trecuți și cuprinde foarte multe proiecte și expoziții temporare. Amintesc acum Jucării, păpuși și jocuri”. Va fi o surpriză foarte plăcută tot la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului. Urmează și expoziția Pescuitul pe Olt” la Rupea, dar și multe alte surprize pe care le vom anunța din timp. Chiar acum, înainte de sărbătorile Paștelui am organizat o serie de ateliere cu elevii din județul Brașov de pictură pe lemn, la care am beneficiat de sprijinul meșterilor populari. Dorim ca, prin astfel de acțiuni, să transmitem generațiilor viitoare zestrea noastră atât de bogată.”



    În fiecare muzeu există și o carte de impresii. Recunoașterea pentru efortul continuu de a valorifica patrimoniul bogat al acestor muzee se poate vedea pe fiecare pagină a acestor cărți de impresii. Vizitatori din toate colțurile lumii apreciază atât exponatele cât și evenimentele organizate.

  • Museums in Brasov County

    Museums in Brasov County

    The Brasov Etnography Museum, in
    the central part of the country, takes pride in rich and diverse collections,
    grouped together in several separate entities: the Museum of Brasov Urban Civilisation,
    the Săcele Ethnographic Museum and the Gheorghe Cernea Ethnographic Museum in
    Rupea.

    Their diverse heritage, rich exhibitions, and unique events are an
    alternative to the active tourism offer of this mountainous area. Our guest
    today is Bogdana Balmuș, head of PR for the Brașov Ethnography Museum:

    The Brașov Ethnography Museum was founded in 1908, upon the initiative
    of 5 Saxon collectors from Brasov, who
    put together Museum of Brasov Collectors Association. The founder was Iulius
    Teutsch. The museum developed, and in 1912 it was renamed the Saxon Museum of Țara
    Bârsei. Its activity was terminated at the end of WW2. Some of its collections
    went either to the University of Brașov, of to the Brașov Regional Museum, set up in 1950. In
    1967, an ethnography section was established as part of the Brașov County Museum,
    and in 1990 this section became a separate legal entity. This brief history is
    indicative of the rich heritage of the Brașov Ethnography Museum. Artifacts
    are on display both in the central office in Brasov, and in the branches in
    Săcele and Rupea, and they are specific to the regional ethnology of south-east
    Transylvania, showcasing the rural civilisation of the regions Bran, Rupea,
    Țara Oltului, Valea Hârtibaciului and Țara Bârsei.




    At
    the Săcele Ethnographic Museum tourists can see heritage items illustrating the
    pastoral traditions in the region, as well as items tied to the identity of the
    Chango ethnic group living in the area. Bogdana Balmuș:


    The museum is hosted by a building which is a
    historical monument, dating back to 1543. As part of the permanent exhibition,
    tourists can see how people lived back then, what their occupations were, their
    crafts, their arts. Tourists can also see a living area and traditional
    costumes. We laid emphasis on showcasing the multicultural nature of the Săcele
    area, by replicating a space shared by shepherds and Changos.




    At the Gheorghe Cernea Ethnographic
    Museum in Rupea, we can find a representation of the mixed communities of
    Romanians and Saxons, Bogdana Balmuș also told us:


    This collection showcases the occupations, crafts,
    customs, living quarters specific to the area. I would like to emphasise that
    the museum was named after folklorist Gheorghe Cernea, a major personality of
    this region, who published impressive collections of folklore. The museum
    mirrors the systematic research conducted by its staff over the years. It has
    taken decades to put together these collections, starting from a handful of
    valuable artifacts offered in the early 20th Century by passionate
    collectors.


    Our visit takes us further on to
    the most recent museum operating under the aegis of the Ethnography Museum. Opened
    after the end of the communist regime in Romania, this museum is called the
    Museum of Brașov Urban Civilisation. Bogdana Balmuș:


    This is a unique museum for Romania. It takes us on a
    journey into the urban history of Brașov. The building hosting the museum is
    very old, and it was declared a historic monument in 2004. The building was
    mentioned in documents dating back to the 13th and 14th
    centuries, and it was rebuilt in 1566. The house was decorated so as to reflect
    the interests of its owners, who were rich merchants. Until the end of 19th
    Century, it belonged to the Closius family, whose members were Saxon nobility and
    held important official positions in the town. The family used to live
    upstairs, and the ground floor was rented out to various merchants, who sold
    from iron items to fish or copper bowls.


    Various exhibitions and events
    are always organised in all these locations, so a visit to any of them may come
    with pleasant surprises. Bogdana Balmuș, the PR chief of the Brașov Ethnography
    Museum, told us more:




    We are preparing a very beautiful temporary
    exhibition on Religious Icons from south-east Transylvannia. The exhibition will
    be opened until June at the Valer Literat Museum of Țara Făgărașului. Also,
    the Urban Civilisation Museum will host another temporary exhibition on
    Romanian costumes and clothing in Șcheii Brașovului, opened in early May. The cultural
    agenda of the year 2022 is as rich in events as it was in previous years,
    comprising lots of projects and temporary exhibitions, such as Toys, dolls and
    games, also hosted by the Urban Civilisation Museum. In Rupea we will mount an
    exhibition entitled Fishing on Olt river, as well as lots of other surprises.




    Bogdana Balmuș, the PR chief of the Brașov Ethnography
    Museum, wrapped up today’s edition of Traveller’s Guide. (AMP)

  • Turism activ la Zărnești

    Turism activ la Zărnești

    Ne îndreptăm azi
    către una dintre porțile de intrare în Parcul Național Piatra Craiului:
    Zărnești. Aici veți găsi un muzeu al parcului, o biserică de artă medievală
    ridicată acum mai bine de cinci secole, un parc de aventură și o rezervație de
    urși, de 70 de hectare, unică în România. Este o zonă în care se pot practica
    ciclismul, drumețiile, alpinismul sau observarea animalelor sălbatice. Ștefan Bagoly,
    coordonatorul Centrului de Informare Turistică.

    Zărnești e o
    localitate mică, montană, cu circa 20.000 de locuitori. Până în 1989,
    activitatea predominantă a fost industrială, dar, treptat, orașul s-a readaptat
    și a devenit o destinație turistică, punctul de atracție fiind masivul Piatra
    Craiului. Este o destinație pentru iubitorii, pasionații de turism activ găsind
    aici posibilități nelimitate de a petrece timpul liber indiferent de sezon.
    Până și motto-ul activității noastre e centrat pe natură, experiență și
    relaxare. Nu numai că ne relaxăm în natură și descoperim lucruri inedite, dar
    putem cunoaște o destinație ecoturistică. Subliniez acest aspect, fiindcă
    Zărnești-Piatra Craiului e prima destinație ecoturistică din România,
    autorizată de Ministerul Turismului.


    Ștefan Bagoly spune
    că, deși zona Zărneștiului e o destinație pentru toți, promovarea pune accent
    pe familii. Acestea sunt invitate să petreacă măcar câteva zile aici. Recomandăm câteva drumeții diferite ca dificultate, de la o oră, două, până
    la cele lungi de 10-12 ore. În prezent, avem 42 de trasee montane marcate
    foarte bine pe teren, ale căror hărți se pot descărca și în format GPS pe
    telefon. Am început să punem mare accent pe cicloturism. Sunt 11 trasee marcate
    în Parcul Național Piatra Craiului. Acestea unesc Zărnești de satele din zona
    montană, Bran și Peștera, și însumează peste 120 de km. O altă atracție o
    reprezintă echitația. Avem patru centre de echitație care oferă plimbări călare
    pe trasee din pădurile înconjurătoare și plimbări cu sania în perioada de
    iarnă. De asemenea, alpinismul și escalada se practică în cea mai cunoscută
    zonă din Piatra Craiului, în Cheile Zărneștiului. Acesta e și cel mai vizitat
    punct turistic, datorită accesibilității ușoare. Recomand și zborul cu
    parapanta sau cu motoparapanta, un sport extrem, însă care are mulți
    susținători.


    Ștefan Bagoly,
    coordonatorul Centrului de Informare Turistică, recomandă turiștilor să viziteze
    și rezervația de urși Libearty, etichetată de National Geographic Traveller
    drept cea mai etică atracție wildlife din lume. Este cel mai
    mare sanctuar de urși bruni din lume. Pe suprafața rezervației, care depășește
    100 de hectare, trăiesc 107 urși. Aceștia nu sunt în cuști sau spații închise.
    Toată aria e o suprafață deschisă, împădurită, protejată cu un gard
    electrificat, iar urșii se bucură de libertate în această zonă. Tururile sunt
    ghidate și se fac cu un număr restrâns de turiști pentru a nu deranja animalele
    în habitatul lor natural. Toți urșii de acolo au trăit în captivitate în
    condiții improprii. Ei au fost salvați și trăiesc acum în condiții foarte bune.
    Foarte multe celebrități au vizitat rezervația: Brigitte Bardot, Natalie
    Imbruglia, Lionel Messi, Leonard Lewis sau Evanna Lynch.


    Centrul de
    Informare și Promovare Turistică din Zărnești este deschis în fiecare zi a
    săptămânii. De asemenea, accesând site-ul visitzarnesti.ro puteți obține cele
    mai actualizate date privind condițiile meteo, dar și oferta de agrement și de
    cazare.

  • Trasee de escaladă

    Trasee de escaladă


    Indiferent de vreme şi indiferent de anotimp, escalada este un sport ce poate fi practicat de cei ce aspiră spre înalt, la propriu, existând multe săli amenajate cu pereţi de escaladă. Totuşi nimic nu se poate compara cu plăcerea practicării escaladei în natură, motiv pentru care am vorbit cu Mircea Struţeanu, instructor de escaladă, pentru a primi câteva recomandări de locuri unde ne putem bucura de acest sport în aer liber.


    “Sunt multe lucruri care sunt importante şi anume unde locuieşte fiecare. Sunt zone de căţărat foarte frumoase în jurul marilor oraşe, dar şi în jurul tuturor oraşelor, şi al Bucureştiului şi al Timişoarei şi al Iaşului şi al Clujului şi al Braşovului. Eu, din Bucureşti fiind, de aici îmi gândesc toate excursiile, prin urmare cred că cel mai mult mă îndrept către Valea Prahovei. O să vă spun câteva locuri cu “faleze”, locurilor de căţărat pentru escaladă le spunem “faleze”, care în general, pe Valea Prahovei sunt din calcar, cu o singură excepţie, cea de la Buşteni, unde e conglomerat. Ar fi la Sinaia, la Buşteni, la Predeal şi la Timişul de sus, în munţii Piatra Mare. Şi mai e o zonă la Moroieni, care e sub Sinaia, spre Târgovişte unde e o faleză de calcar foarte frumoasă. Astea sunt preferatele mele.”



    Şi cum înainte de pandemie se organizau concursuri de escaladă şi cu participare internaţională în ţara noastră, l-am întrebat pe Mircea Struţeanu cum a schimbat pandemia ritmul acestor manifestări:


    “Ele se fac, pandemia a fost doar o pauză, dar ele îşi revin. Cele mai multe concursuri sunt indoor, în săli din interior, care se împart în săli de bouldering, cu trasee scurte şi, în general, acrobatice şi săli de escaladă , cu trasee mai lungi, unde se pune baza pe cursivitate şi pe rezistenţă. Şi este cel puţin un concurs care se ţine anual, la Herculane, care e o zonă fantastică, poate cea mai frumoasă zonă de escaladă a României, relief impresionant şi cascade şi pădure luxuriantă, natură bogată, e superb acolo. La stâncă, doar la Herculane! Şi mai există concursuri ocazionale, dar acesta este de douăzeci de ani, e un concurs de prestigiu.”



    Ce ar trebui să ştie doritorii unui sejur de escaladă în natură?


    Mircea Struţeanu: “Eu aş recomanda să înceapă prin a merge la o sală de căţărat, e un nucleu al oamenilor interesaţi de aşa ceva şi acolo afli tot, de la a la z: unde se merge, ce e bine să ai la tine, ce să nu ai, care sunt perioadele cele mai bune, care este specificul stâncii respective, dificultăţi, pericole, sunt foarte multe aspecte.”



    Mircea Struţeanu ne-a recomandat ca perioade bune de escaladă primăvara şi toamna, ţinând desigur cont şi de microclimatul zonelor.





  • Șirnea, primul sat turistic din România

    Șirnea, primul sat turistic din România

    Satul Șirnea este locul ideal pentru
    o vacanță activă cu familia. Aici descoperim animalele de la ferme, gustăm
    legume din grădini ecologice, admirăm cai sau turme de oi, ne exersăm
    echilibrul jucând slackline, facem tir
    cu arcul, înălțăm zmee sau facem plimbări cu căruțele sau săniile, în
    funcție de anotimp. Eugen Totîlcă, ghid de turism și coordonator al Centrului
    de activități turistice deȘirnea Experience, ne descrie zona.

    Satul
    Șirnea, din județul Brașov, e o veche așezare a păstorilor de la poalele
    munților Piatra Craiului. Satul face parte din Țara Branului, ținutul dintre
    Munții Bucegi, Leaota și Piatra Craiului. Este la o altitudine mare, la 1200 de
    metri, și se întinde de-a lungul văii pârâului Zbârcioara, dar și pe dealul din
    jurul acesteia. Satul se prezintă sub forma unor mici cătune pitorești,
    izolate, legate între ele de cărări tainice, ce ascund încă multe comori ale
    satului românesc de altădată. Relieful este caracteristic zonei premontane a
    Ținutului Branului, caracterizat de văi adânci, muchii deluroase, înguste.
    Există și avantajul că nu există acces direct în sat din drumul național.
    Astfel, la Șirnea, ne putem bucura de atmosfera pitorească a satului
    tradițional. Imaginea clasică a văcuțelor pe o pășune de flori înconjurată de
    piscuri se poate vedea la Șirnea.



    Cazarea se face
    în pensiuni primitoare, iar gazdele știu să îi onoreze pe oaspeți, spune Eugen
    Totîlcă. Masa se poate lua în puncte gastronomice locale, unde
    se pregătesc preparate tradiționale, specifice zonei. Șirnea oferă prin
    amplasarea sa o multitudine de posibilități de a petrece timpul în natură,
    inclusiv pentru cei care sunt pasionați de istorie și de cultură. Sunt mai
    multe moduri de a cunoaște împrejurimile încărcate de atât de mult frumos și de
    atât de multă poveste. Organizăm drumeții tematice, ghidate, tururi montane,
    botanice, sesiuni de fotografie, observarea vieții sălbatice, viața animalelor
    de la stână, circuite cu biciclete electrice în Parcul Național Piatra Craiului
    și în satele învecinate: Peștera, Măgura, Fundata, Fundățica. Propunem și
    plimbări agale, în pasul cailor de la centrul nostru.


    Satul Șirnea este
    renumit și prin titulatura de primul sat turistic din România, amintește Eugen
    Totîlcă, ghid de turism și coordonator al Centrului de activități turistice
    deȘirnea Experience. Tradiția turismului în Șirnea este strâns
    legată de inițiativa regretatului profesor Nicolae Frunteș, care a văzut încă
    din 1960 oportunitatea de a transforma satul în obiectiv turistic. Prin
    proiectul oficial de la acea vreme a reușit să-i atribuie titlul de primul sat
    turistic din România. Astfel, avem o tradiție care ne onorează și ne obligă
    față de viitorul turismului în Șirnea. Avem un calendar de activități turistice
    și ne adaptăm în permanență activităților specifice locuitorilor din zonă. Vara
    mergem cu turiștii la fâneață, la coasă, iarna stăm mai pe lângă case, stâne
    sau ferme. Propunem Șirnea ca o combinație în care combinăm tradiția cu
    turismul de aventură, oferind o experiență completă a ceea ce considerăm noi că
    este un colț de rai.


    Însă cu ce
    impresii pleacă turiștii? Eugen Totîlcă. Primul impact îl are
    zona. De jur împrejur se văd munții, versantul estic Piatra Craiului, în
    dreapta, se văd Munții Bucegi. Însă experiența este desăvârșită prin oamenii
    locului. Natura este fascinantă, dar cel mai mult impresionează oamenii. Încă
    mai avem câțiva meșteșugari bătrâni în arta cioplitului sau cojocărie. Există
    inițiative de a păstra și a duce mai departe arta lor. Avem proiecte prin care
    încercăm să facem să reziste aceste meșteșuguri. La centrul nostru avem și un
    magazin de produse de artizanat, făcute de oamenii din zonă.


    În speranța că
    v-am convins, vă așteptăm și data viitoare cu o nouă destinație. Până atunci,
    drum bun și vreme frumoasă!


  • Blocați la Brașov de războiul din Ucraina!

    Blocați la Brașov de războiul din Ucraina!

    Unsprezece fotbaliști juniori U12 ai clubului ucrainean Ruh Lviv au aflat de izbucnirea războiului în țara lor la Brașov, unde participau la ediția anuală a Enjoy Sport’s Winter Cup. Ei au primit acordul părinților de a rămâne și după încheierea competiției. Un bun prilej pentru a cunoaște România, cu sprijinul autorităților locale care le asigură toate condițiile.




  • Pauza Mare 04.03.2022

    Pauza Mare 04.03.2022

    Vorbim, în această ediţie, despre rock-ul şi blues-ul braşovean, printre capetele de afiş (mereu, în ultimii 40 de ani) regăsindu-se trupele GRUP 74, CONEXIUNI şi FERNET BLUES COMPANY:



  • Recepţionerul digital câştigă teren

    Recepţionerul digital câştigă teren

    Bună ziua! Eu
    sunt Lara, recepţionerul dumneavoastră. Bine-aţi venit la Braşov, oraşul de la
    poalele Tâmpei!, îi întâmpină aplicaţia pe oaspeţii hotelului în care este
    testată. După ce turistul spune că vrea să fie cazat, prin formula check in,
    Lara îi spune ce documente trebuie să prezinte şi cum să le scaneze. La fel se
    întâmplă şi la check out sau la plată. Operaţiunile pentru cazare durează în
    jur de 40 de secunde. Şi cum de la izbucnirea pandemiei, industria ospitalieră
    a pierdut mare parte din personal, care a fost nevoit să migreze către alte
    ramuri, digitalizarea poate veni în sprijinul managerilor din turism, care sunt
    nevoiţi să se descurce la fel de bine, cu oameni mai puţini.


    Christian
    Macedonschi, preşedintele asociaţiei Smart City, ne-a povestit despre robotul
    Lara: Este prima recepţioneră digitală, dar şi în acelaşi timp concierge,
    fiindcă Lara nu oferă doar serviciile de recepţie, check-in şi check-ou
    automatizat, scanează QR codurile, scanează Certificatul verde, scanează
    buletinele, paşapoartele, oferă posibilitate de plată cu cardul, oferă cardul
    camerei sau , pe viitor, va putea transforma telefonul mobil, printr-o
    aplicaţie, drept card de deschidere a
    camerelor. Dar ea oferă şi servicii turistice importante: şi de aceea zic că e
    şi concierge, pentru cei care ne calcă pragul. De la a oferi bilete de intrare
    la Castelul Bran, la Parcurile acvatice, de aventură, de dinozauri, la
    telecabină, fiindcă exact în faţa locaţiei (n.r. unde Lara a început să
    lucreze) este Tâmpa şi cabina aceea frumoasă, acolo sunt nişte cozi foarte
    lungi şi atunci turiştii pot prin intermediul Larei să îşi cumpere bilete şi să
    aibă prioritate. Oferă şi servicii de închiriere de biciclete, închiriere de
    maşini, închiriere de ghid pentru trasee turistice ghidate, o multitudine de
    servicii turistice, astfel încât Braşovul să fie primul oraş turistic
    inteligent din România. Şi dezvălui, că avem şi o ţintă importantă la Braşov:
    să aplicăm la titlul de Capitală Smart Turistică Europeană.


    Aşa cum există
    deja roboţi tăietori de carne în Shawormerii sau cum în occident au apărut
    roboţi care servesc în restaurante şi pentru Lara părinţii ei au planuri mari. Am
    mai aflat că Lara este o aplicaţie pusă la punct de o firmă IT din Braşov, cu
    capital mixt, românesc şi elveţian. Christian Macedonschi, a explicat ce
    planuri are pentru dezvoltarea serviciilor oferite de Lara: Noi am dezvoltat Lara împreună cu Advanced Robotics nu să înlocuim
    recepţionerul uman, ci să îi dăm un ajutor. Ei lucrează mână în mână excelent.
    Lara tocmai învaţă limbi străine, vorbeşte la ora actuală engleză, română şi
    germană, urmează franceză, italiană, spaniolă, ebraică, japoneză, rusă, chineză,
    are un proces continuu de învăţare. Următorul pas este să amplasăm lângă Lara un
    robot automatizat de prepararea cafelei, iar Lara să invite turiştii să îşi
    servească o cafea, iar ea putând să dea semnal să se producă acea cafea.


    Pentru primele
    două luni, Lara e într-un proces de învăţare. Cristian Macedonschi a explicat: Lara este practic un consierge al destinaţiei turistice şi procesul
    acesta de învăţare va trebui să se regleze în contractele cu partenerii, cu
    furnizorii de servicii, cu curăţătoriile, cu serviciile de masaj, sport. Şi
    acesta e un proces care durează. Pe lângă asta mai lucrăm şi la lingvistică, la
    limbile pe care să le înveţe Lara şi învăţăm din piaţă, învăţăm exact ce îşi
    mai doresc în plus turiştii. Toţi turiştii care vin interacţionează cu ea şi îi
    întrebăm ce servicii şi-ar mai dori, ca Lara să le ofere. Avem nevoie de acest
    proces de învăţare pilot de două luni. Reacţiile sunt extraordinare, cererile
    sunt foarte mari. Lara nu va fi de cumpărat, în principiu va fi de închiriat şi
    hotelierii îşi vor putea economisi, de exemplu, recepţionerul de noapte, sau pe
    al doilea sau al treilea. Şi nu e vorba numai de economie aici, e vorba de
    faptul că nu mai găseşti personalul consacrat şi bine şcolarizat pentru
    recepţie. Ospitalitatea a pierdut în pandemie cam 30% din angajaţi. Noi sperăm
    anul acesta să repornim motoarele turistice. Iar negăsind personalul necesar,
    Lara vine în ajutor.



    Lara este primul
    concierge şi recepţioner hotelier digital din Europa şi în curând îşi termină
    perioada de probă şi va fi gata să cucerească nu numai toată România, ci toată
    Europa, după cum speră creatorii săi. Până acum s-a observat că turiştii sunt
    foarte plăcut surprinşi de serviciile digitale din ospitalitate, fiindcă ei
    sunt deja obişnuiţi cu serviciile digitale în alte domenii.

  • Brașov

    Brașov

    În călătoria
    noastră de astăzi ne îndreptăm spre centrul României, într-un oraș renumit
    pentru arhitectura medievală. O săptămâna petrecută în Brașov poate satisface
    gusturile oricărui turist, indiferent cât de pretențios ar fi acesta. Aici
    putem face turism cultural, shopping, putem avea o vacanță activă practicând
    sporturile montane, indiferent de anotimp sau, pur și simplu, ne putem bucura
    de oferta variată a restaurantelor din centrul vechi al orașului. Totodată,
    2022 este important pentru această destinație, întrucât, spre sfârșitul anului,
    este anunțată deschiderea unui aeroport modern, o investiție care vine pe
    fondul creșterii numărului de turiști de la un an la altul.


    Brașovul a fost în Evul Mediu o cetate
    importantă, iar, apoi, un oraș care a legat zona Balcanilor de lumea apuseană,
    un important centru comercial. Monumentele istorice care pot fi admirate și
    astăzi, farmecă turiștii, stând mărturie unei istorii bogate. Adrian Veștea, președintele
    Consiliului Județean Brașov. Județul Brașov se bucură de
    foarte multe monumente istorice. O parte dintre ele sunt situate chiar în
    municipiul Brașov. Putem începe cu Biserica Neagră, un obiectiv căutat de către
    toți turiștii care ajung la noi. De asemenea, o altă recomandare ar fi prima
    școală românească. Există un muzeu al acestei prime școli, amenajat în Biserica
    Sf. Nicolae. Recomandăm și celelalte muzee pe care noi, Consiliul Județean,
    le-am sprijinit de-a lungul timpului, pentru foarte multe expoziții. Putem
    începe cu Casa Sfatului, administrată de Muzeul Județean de Istorie, continuăm
    apoi cu Casa Mureșenilor, un alt reper istoric al județului Brașov. De
    asemenea, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie sunt obiective foarte apreciate
    de turiștii Brașovului.


    Biserica
    Neagră este cea mai mare construcție în stil gotic din România și deține une dintre cele mai mari orgi din Europa.
    Aceasta are peste 4 mii de tuburi și este renumită pentru sonoritatea ei.
    Colecția de covoare vechi, din Asia Mică, din secolele XVII-XVIII reprezintă un
    alt tezaur al Bisericii Negre. Aceste covoare anatoliene au fost donate, de-a
    lungul timpului, de către breslele meșteșugarilor din oraș, de către negustori
    și cetățeni.


    La
    doar 14 km de Brașov, se află stațiunea Poiana Brașov. Este cea mai renumită
    stațiune pentru sporturile de iarnă din România, cu cel mai întins domeniu
    schiabil. Aici, în perioada 1-3 martie, se vor alinia la start aproximativ 100
    de sportivi schiori din țări precum Austria, Slovenia, Ungaria, Slovacia,
    Grecia, Brazilia, Argentina sau Ucraina. Aceștia vor participa la una dintre
    cele mai mari competiții de schi alpin organizate în România. Adrian Veștea,
    președintele Consiliului Județean. Poiana Brașov s-a remarcat ca perla stațiunilor turistice din România,
    fiind una dintre cele mai frumoase stațiuni montane ale noastre. Acolo se află
    și cel mai mare domeniu schiabil din România. De asemenea, și în perioada de
    vară, stațiunea Poiana Brașov vine în întâmpinarea multor turiști cu diverse
    oferte de petrecere a timpului liber, cu un cadru natural deosebit. Totodată,
    se pot face drumeții și pe muntele Tâmpa din municipiul Brașov. Din Poiana
    Brașov se poate merge pe drumul vechi, pe la Pietrele lui Solomon. Sunt trasee
    foarte bine amenajate, care pot reprezenta o provocare pentru foarte mulți
    turiști. Avem obiective și în zona metropolitană.


    Indiferent
    de anotimp, Brașovul reprezintă o destinație de vacanță. Invitația a fost
    lansată. Până data viitoare, când vă așteptăm cu o nouă destinație, drum bun și
    vreme frumoasă!

  • ”La Brașov, pe urmele lui Eminescu tânăr”

    ”La Brașov, pe urmele lui Eminescu tânăr”

    Eminescu a ajuns prima dată la Brașov în 1864, la
    14 ani, însoțind trupa de teatru Fanny Tardini. A revenit, un an mai târziu, cu
    aceeași trupă, dar îl regăsim, aici, și în 1867, la Sala Reduta, unde se jucau
    spectacole în limba română.

    Luăm urma poetului împreună cu Prof. Adrian
    Vălușescu directorul Centrului Cultural Reduta – Brașov și Pr.prof.dr. Vasile
    Oltean, Muzeul Primei Școli Românești din Șchei – Brașov.


  • Transport public ecologic la Braşov

    Transport public ecologic la Braşov

    La Brașov, la mijlocul lunii trecute, au
    fost puse în circulație 10 autobuze hibrid Mercedes care vor asigura legătura
    dintre cartierele Stupini și Bartolomeu cu centrul orașului.


    Cele 10 autobuze, produse în Franța,
    au fost achiziționate de către Municipalitate cu suma de 13,4 milioane de lei +
    TVA, din care finanțarea nerambursabilă de la Uniunea Europeană reprezintă
    98% și a fost derulată prin programul REGIO 2014-2020.


    Noile autobuze hibride au înlocuit în
    circulație autobuze mai vechi, poluante, dar prezintă și o serie de alte
    avantaje: au un consum redus de combustibil, costuri de mentenanță reduse,
    capacitate de peste 100 de pasageri, dotări moderne precum aer condiționat,
    sistem supraveghere video la interior și exterior, acces WIFI pentru călători
    și prize USB pentru încărcarea telefoanelor mobile.


    De asemenea, autobuzele au și alte
    dotări de ultimă generație despre care ne spune directorul SC RATBV SA, Marian
    Geman:




    Ele sunt dotate cu sisteme moderne de
    monitorizare prin senzori, au un sistem asemănător sistemelor City Safe – care
    detectează pietonii, au o asistare la frânare – de exemplu dacă șoferul nu
    reacționează în timp util la frânare, mașina frânează singură – are asistență la
    oglinzi, la vederea în spate. Sistemul de ventilație este un sistem modern,
    antibacterian și antivirus, cu o capacitate foarte mare de schimbare a aerului,
    adică în aproximativ două minute schimbă întregul volum de aer din habitaclu.




    La rândul său, primarul municipiului
    Braşov, Allen Coliban, a ținut să sublinieze că se dorește ca la Brașov să
    existe un transport public de calitate, care să fie o opțiune reală pentru cât
    mai mulți brașoveni, pentru că numai în acest fel se pot rezolva blocajele din trafic cauzate de numărul mare
    de autovehicule de pe străzi și numai astfel se poate face tranziția spre un
    oraș verde.




    Zece autobuze, autobuze hibride Citaro de
    la Mercedes, care vor contribui la reducerea poluării generate de transportul
    public. În cifre asta înseamnă o reducere de 96.000 de kilograme de dioxid de
    carbon pe an pe traseele pe care aceste autobuze vor opera, undeva la 1.300 de
    kilograme de dioxid de azot, sunt cifre importante pentru calitatea aerului din
    Brașov și cred că pot fi un element de mândrie care să convingă mai mulți
    brașoveni să folosească transportul public.




    Primarul
    Allen Coliban a mai subliniat că ținta municipalității este să transforme
    Braşovul într-unul dintre primele municipii mari din România cu transport 100%
    verde.


    Merită
    menționat că RATBV va fi dotată în final și cu 26 de troleibuze, dar şi cu 32
    de autobuze electrice ce au fost achiziţionate de Primăria Braşov, prin
    intermediul unor proiecte în care municipalitatea asigură o parte a finanţării,
    restul banilor provenind din fonduri guvernamentale și mai ales din fonduri
    europene.


  • Din Liverpool în Carpați

    Din Liverpool în Carpați

    Scriitoarea britanică, Arabella McIntyre-Brown si-a vândut, acum 11 ani, casa din Liverpool, abandonandu-și viața citadină, părăsind tot ce-i era familiar în Marea Britanie și s-a mutat în satul Măgura din Carpații României pentru a trăi viața în solitudine. Din 2010, ea numește Măgura ”acasă”. Povestea Arabellei e scrisă în cartea autobiografică ”A Stake in Transylvania” (”Din Liverpool în Carpați”) – ediția a 2-a, lansată la Muzeul de Artă din Brașov.