Radio România Internațional

Tag: buget

  • Siegfried Mureșan, despre viitorul buget al UE

    Siegfried Mureșan, despre viitorul buget al UE

    Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PPE / PNL) a prezentat astăzi, în Parlamentul European, proiectul de raport privind prioritățile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene. În acest context, Siegfried Mureșan a declarat următoarele:

    „Viitorul buget multianual al Uniunii Europene trebuie să țină cont de recentele schimbări din relațiile transatlantice.

    Așa cum am mai spus, noi nu vom întoarce niciodată spatele Statelor Unite ale Americii, dar trebuie să fim pregătiți în cazul în care SUA au alte priorități.

    Ca atare, evoluțiile recente din relațiile transatlantice ne determină să fim bine pregătiți și să investim mai mult în apărarea noastră și în competitivitatea noastră. Apărarea este importantă, fiindcă ea garantează siguranța cetățenilor noștri, iar competitivitatea este cea care întărește economia și asigură oamenilor locuri de muncă și venituri stabile.

    Cel mai bun instrument pe care noi, Uniunea Europeană, îl avem la dispoziție pentru a gestiona aceste provocări este bugetul Uniunii Europene. Acesta nu va rezolva toate problemele, dar trebuie să joace un rol central în întărirea securității și competitivității europene în următorii ani și în generarea mai multor investiții private în economie. Ca negociator-șef al Parlamentului European pentru viitorul buget al Uniunii Europene pe următorii 7 ani, acesta este unul dintre obiectivele mele.

    În același timp, vreau ca viitorul buget să fie mai simplu, mai flexibil și mai transparent. Vreau să reducem birocrația în utilizarea fondurilor europene și să avem mai multă flexibilitate în cazul unor situații neprevăzute sau de urgență, precum catastrofele naturale sau războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

    Totodată, voi apăra politicile tradiționale ale Uniunii Europene, precum agricultura și coeziunea, fiindcă de acolo provin cele mai multe dintre fondurile nerambursabile pe care le primește țara noastră.

    Nu în ultimul rând, vrem o aplicare fermă a mecanismului de condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept. Cine vrea fonduri europene trebuie să respecte valorile europene și statul de drept.

    Raportul privind prioritățile Parlamentului pentru viitorul buget al UE, pe care l-am prezentat astăzi, îl voi negocia cu colegii din Parlamentul European, obiectivul fiind ca acesta să fie adoptat în luna mai. Odată adoptat, aceste priorități urmează să fie incluse în propunerea oficială de buget pe care Comisia Europeană o va prezenta în luna iulie.”

  • Retrospectiva săptămânii 09 – 15.02.2025

    Retrospectiva săptămânii 09 – 15.02.2025

    100 de zile cu Ilie Bolojan, după 10 ani cu Klaus Iohannis

    Klaus Iohannis şi-a încheiat, miercuri, al doilea și ultimul mandat de preşedinte al României la care-i dădea dreptul Constituția. Ilie Bolojan, care s-a suspendat de la șefia Senatului și a PNL – pentru ca, măcar formal, să devină neutru politic -, a preluat funcţia de șef interimar al statului. Curtea Constituţională constatase vacantarea funcţiei de preşedinte al României odată cu demisia de luni a lui Iohannis şi stabilise ca şeful Senatului să asigure interimatul.

    Ilie Gavrilă Bolojan s-a născut în 1969, în judeţul Bihor. A urmat studii de mecanică și matematică. S-a înscris în PNL în 1993. E cotat drept unul dintre cei mai buni specialişti autohtoni în administraţie publică locală. În perioada 2008-2020, a fost primar al municipiului Oradea, ales de trei ori. Din 2020, a fost președinte al Consiliului Județean Bihor, funcţie ocupată până anul trecut, când a devenit senator. Ca interimar, funcție pe care o va ocupa circa o sută de zile, Bolojan va avea atribuţii limitate: nu poate adresa Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii, nu poate declanşa procedura de dizolvare a Legislativului şi nu poate convoca un referendum naţional.

    Pe 21 decembrie 2024, Iohannis trebuia să plece, dar şederea la Președinție i-a fost prelungită după ce Curtea Constituţională a anulat întregul proces electoral pentru alegerea unui nou preşedinte. Alegerile prezidențiale se vor relua în mai, cu primul tur pe 4 și turul decisiv pe 18.

    Bugetul, promulgat în ultima zi de mandat

    Cu câteva ore înainte de a-și anunța demisia, preşedintele Iohannis a semnat decretele pentru promulgarea Legii bugetului de stat pe anul 2025 şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat. Acestea au fost aprobate săptămâna trecută de plenul reunit al Parlamentului. Bugetul este construit pe o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7% din PIB. Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a afirmat, în plenul reunit al Legislativului, că bugetul de stat este ‘cumpătat’ şi se bazează pe o creştere prudentă a veniturilor, ‘fără exagerări’. El a arătat că Legea bugetului asigurărilor sociale de stat prevede ‘în primul rând plăţile pentru pensii’.

    Urmează o moţiune de cenzură

    Cele trei partide din opoziția asumat suveranistă, AUR, SOS și POT, au anunțat că vor depune, săptămâna viitoare, o moțiune de cenzură contra guvernului PSD-PNL-UDMR. E posibil ca aceasta să fie votată și de parlamentarii singurei formațiuni de opoziție declarat pro-europeană, USR. Prim-ministrul social-democrat Marcel Ciolacu susține că n-are emoții pe această temă şi că este ‘sigur’ că ‘Guvernul nu va cădea’. Comentatorii nu exclud, însă, posibile defecțiuni în rândurile majorității și nu se declară convinși că echipa executivă Ciolacu va rămâne.

    Rușii lovesc din nou

    Diplomația de la București condamnă cu fermitate atacul iresponsabil al forţelor ruse de pe 13 februarie, când două drone purtătoare de material explozibil au încălcat spaţiul aerian şi au căzut pe teritoriul României, în apropierea frontierei cu Ucraina invadată de trupele Moscovei. Din dispoziţia ministrului de Externe Emil Hurezeanu, însărcinatul cu afaceri ad interim al Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat de urgenţă la sediul ministerului, pentru a-i fi comunicată condamnarea fermă a violării repetate a spaţiului aerian al României. Aceste atacuri ilegale şi iresponsabile trebuie să înceteze, România rezervându-şi dreptul să ia măsurile de răspuns care se impun – precizează MAE.

    Necesitatea unei păci juste, cuprinzătoare și sustenabile în Ucraina e mesajul pe care-l transmite ministrul Hurezeanu și la a 61-a ediție a celebrei Conferințe internaționale de securitate de la München, din Germania, organizată în perioada 14-16 februarie 2025. Șeful diplomației de la București pledează și pentru acordarea, în continuare, a unui sprijin solid pentru creșterea rezilienței Republicii Moldova.

    Bătaie cu morţi şi răniţi la Urziceni

    Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, afirmă că este nevoie de implicarea mai multor structuri ale statului pentru combaterea crimei organizate şi destructurarea clanurilor interlope. Potrivit acestuia, deşi sute de grupuri de crimă organizată au fost desfiinţate în ultimii ani, acestea se regenerează, iar rezolvarea problemei poate dura multă vreme. La sfârșitul săptămânii trecute, la Urziceni (sud, nu departe de București), doi oameni au murit şi cinci au fost răniţi, în urma unor lupte de stradă asezonate cu focuri de armă, la care au participat zeci de persoane. O parte dintre combatanți au fost arestați.

    Acuzaţiile din dosar sunt de omor calificat, încăierare, tulburarea ordinii şi liniştii publice, nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, uz de armă fără drept, tentativă de omor calificat. Canonadele stradale sunt neobișnuite în România, în general cotată drept o țară sigură.

    Calificare la Cupa Mondială de rugby

    România s-a calificat la Cupa Mondială din 2027, din Australia, după victoriile obţinute în luna aceasta în fața Germaniei, 48-10, și Belgiei, 31-14, în Rugby Europe Championship 2025. Românii au ratat o singură ediţie a Cupei Mondiale, cea din 2019, când au fost descalificaţi din cauza utilizării unui jucător tongalez naturalizat, dar ineligibil. La fotbal, campioana României, FCSB, din București, a învins, joi seară, în deplasare, cu 2-1 formaţia elenă PAOK Salonic, în prima manşă a play-off-ului pentru optimile Europa League. Manșa decisivă contra grecilor antrenați de românul Răzvan Lucescu e programată săptămâna viitoare, la București. Tot joi, la handbal, campioana masculină Dinamo Bucureşti a pierdut, cu 26-33, meciul de acasă echipa maghiară One Veszprem HC, în Grupa A a Ligii Campionilor.

  • Retrospectiva săptămânii 02-08.02.2025

    Retrospectiva săptămânii 02-08.02.2025

    Bugetul pe anul în curs, aprobat

    Bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale au fost votate, la mijlocul săptămânii, în Parlamentul de la Bucureşti, la scurt timp după ce trecuseră de filtrul comisiilor de specialitate. Construcţia bugetară are ca piloni o creştere economică de 2,5% şi un deficit de 7% din PIB. Anul trecut, deficitul s-a apropiat de 9 procente, ceea ce a obligat noul guvern de coaliţie PSD – PNL – UDMR să se angajeze la diminuarea sa eşalonată. Investiţiile nu vor fi victimele eforturilor de reechilibrare bugetară, promit guvernanţii.

    Ministrul finanţelor, Tánczos Barna, a declarat că sunt îndeplinite condiţiile pentru a sprijini dezvoltarea ţării prin investiţii-record şi a asigura resursele financiare pentru plata salariilor şi a pensiilor, precum şi pentru protejarea celor vulnerabili. Din opoziţie, USR a acuzat supraestimarea veniturilor, îndatorarea românilor prin măsurile prevăzute şi eliminarea unor facilităţi fiscale.

     

    Mega-escrocherie imobiliară cu iz politic

    Votul asupra bugetului nu a fost singurul eveniment important petrecut, miercuri, în Parlament. Reprezentanţi ai ambelor aripi ale opoziţiei, proeuropeană şi suveranistă, i-au cerut zgomotos demisia premierului social-democrat Marcel Ciolacu. Motivul îl reprezintă legăturile insuficient lămurite pe care acesta le-ar avea cu fosta deputată PSD Laura Vicol, care a condus patru ani comisia juridică, şi cu soţul ei, Vladimir Ciorbă.

    Parchetul îi acuză pe cei doi că au pus la punct o inginerie financiară prin care au încasat de la clienţi – persoane fizice sau juridice – peste 195 de milioane de euro, fără a le livra apartamentele şi locurile de parcare pentru care aceştia au plătit. Soţii Vicol – Ciorbă şi alte trei persoane cu funcţii în grupul de firme Nordis au fost arestaţi, săptămana aceasta, după ample percheziţii efectuate în ţară şi în străinătate. Ancheta vizează 40 de persoane fizice şi 32 de firme.

    Au existat şi cazuri în care acelaşi apartament a fost vândut mai multor clienţi, spun anchetatorii. Parchetul a pus sechestru pe sute de apartamente şi case, spaţii comerciale, terenuri şi autoturisme, părţi sociale şi acţiuni şi a blocat zeci de conturi bancare ale persoanelor şi firmelor implicate. Fiscul a anunţat un control intern, după ce procurorii au susţinut că patru inspectori ai săi ar putea fi puşi sub acuzare pentru favorizarea infractorului. Ei nu ar fi luat niciun fel de măsuri faţă de grupul Nordis, deşi constataseră încă de acum trei ani că acolo sunt nereguli.

    Premierul Marcel Ciolacu, care a călătorit cu avioane închiriate de Nordis, susţine că şi-a plătit zborurile. El nu e acuzat de nicio infracţiune, dar suportă prejudiciile de imagine pe care le presupune prezenţa sa, alături de alţi lideri PSD, în compania unor astfel de personaje.

     

    O nouă tentativă de suspendare a preşedintelui

    Nu doar premierului Ciolacu i se cere demisia. Unul dintre cele trei partide suveraniste din Parlamentul de la Bucuresti a depus, miercuri, o noua solicitare, a treia, de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis. Precedenta fusese respinsă de Birourile Permanente. Noua solicitare e semnată şi de cei de la USR, care au transmis că o vor şi vota dacă va ajunge în plen. Opoziţia susţine că prezenţa lui Iohanns în fruntea statului este ilegitimă. Acesta a exclus, însă, repetat, varianta demisiei, argumentând că actul fundamental îi cere să rămână în funcţie până când viitorul preşedinte depune jurământul.

    Iohannis a rămas preşedinte în exerciţiu, deşi al doilea şi ultimul mandat îi expira pe 21 decembrie, după ce Curtea Constituţională a anulat alegerile prezidenţiale de anul trecut. Un nou scrutin va avea loc pe 4 şi 18 mai. În cursa pentru funcţia supremă va intra şi fostul lider liberal Crin Antonescu. El a primit, duminica trecută, validarea în calitate de candidat comun al coaliţiei PSD- PNL –UDMR şi din partea social-democraţilor, după ce fusese confirmat, anterior, de liberali şi udemerişti.

     

    Din nou, despre furtul pieselor de tezaur

    Corpul de control al prim-ministrului a constatat deficienţe sau lacune legislative în ceea ce priveşte protejarea patrimoniului cultural şi abateri de la respectarea cadrului juridic ce reglementează exportul temporar de bunuri culturale mobile clasate. Este rezultatul verificărilor întreprinse în legătură cu condiţiile în care o parte din artefactele din tezaurul dacic au fost expuse în Muzeul olandez Drents din Assen. Corpul de control a mai constatat că măsurile şi condiţiile de securitate şi pază antiefracţie propuse de entităţile străine către care au fost împrumutate bunurile nu au făcut obiectul unor analize de specialitate. Patru dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României au fost furate, recent, de la Muzeul Drents din oraşul olandez Assen. Este vorba despre coiful de aur de la Coţofeneşti, datat între secolele 5-4 înainte de Hristos, precum şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului întâi înainte de Hristos. Piesele, de o valoare istorică inestimabilă, făceau parte din Expoziţia “Dacia – Regatul aurului şi argintului” care fusese deschisă pe 7 iulie 2024 şi urma să fie închisă la 25 ianuarie.

     

    Retragerea unei mari campioane

    „Corpul meu nu mai duce atât de mult, ca să ajung unde probabil am fost. E foarte greu să ajung acolo pentru că ştiu ce înseamnă să ajungi acolo”. Aşa şi-a explicat retragerea Simona Halep, cea mai valoroasă şi mai titrată jucătoare de tenis din istoria României. Anunţul a fost făcut,marţi, la aproape un an de la revenirea în competiţiile profesioniste, care îi fuseseră interzise din cauza acuzaţiilor de dopaj.  Simona Halep a stat pe primul loc în clasamentul WTA timp de 64 de săptămâni. Are în palmares două titluri de Grand Slam – Roland Garros şi Wimbledon  – precum şi alte trei finale jucate,  două la Roland Garros și una la Australian Open. Şi-a adjudecat 24 de titluri şi a câștigat din tenis peste 40 milioane de dolari, fiind la capitolul financiar pe locul 3 all-time, după surorile Williams.

  • UE – cheltuieli mai mari pentru apărare

    UE – cheltuieli mai mari pentru apărare

    Cu un război ce ameninţă să se prelungească la graniţele sale şi cu un şef la Casa Albă impredictibil, după unii, tranzacţionist, după alţii, şi una şi alta potrivit celor mai mulţi, Uniunea Europeană nu-şi permite luxul de a pune chestiunile de apărare şi securitate comună undeva la coada agendei. La Bruxelles, liderii Uniunii s-au strâns la o reuniune informală dedicată exact acestei teme. Ei au insistat nu doar pe creşterea bugetelor statelor membre pentru sectorul apărării, ci şi pe finanţarea unor proiecte comune din fonduri comunitare.

    Finanţarea şi colaborarea la nivelul Uniunii Europene ar putea să contrabalanseze constrângerile bugetare care nu permit, în acest moment, unora din statele membre să aloce mai mult apărării. Astfel, ar putea fi eliminate diferenţele din producţia industriei de apărare, încât ceea ce se produce în Uniunea Europeană, adică echipamente şi muniţie, să poată fi utilizat în toate statele membre.

    Prezent la discuţii, preşedintele României, Klaus Iohannis a subliniat că, în toată această dezbatere, este foarte important să nu se piardă din vedere apartenenţa la NATO a multora dintre statele membre ale Uniunii. România, a insistat el, nu acceptă ideea unei apărări europene separate sau în paralel cu ce facem în NATO, fiindcă aceasta nu ar putea să funcţioneze. Colaborarea comunitară în domeniul apărării nu trebuie să se suprapună cu rolul NATO, văzut ca principal jucător în securitatea transatlantică, consideră, de altfel, majoritatea liderilor din UE.

    Invitat la discuţii, secretarul general NATO, Mark Rutte, a declarat că, indiferent de soluţii, industria de apărare europeană trebuie să crească, iar soluţia principală este majorarea bugetelor. „În acest moment evaluăm golurile pe care le avem în apărarea europeană, vedem unde suntem şi unde ar trebui să ajungem, iar de aici vom fixa ţinte. De asemenea, vom decide cât trebuie să aloce aliaţii pentru apărare, dar va fi mult mai mult de 2% din PIB”, a spus Mark Rutte.

    La capitolul achiziţii, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a fost singurul care a vorbit despre achiziţii exclusive sau prioritare din Uniunea Europeană. Este o poziţie care ar exclude în viitor o mare parte din furnizorii americani, de unde şi reticenţa statelor membre care nu vor să tensioneze relaţiile cu Statele Unite, mai ales în actualele condiţii de insecuritate globală, observa corespondentul postului public la Bruxelles. Statele Unite sunt aliat în cadrul NATO şi până acum au suportat cea mai mare parte din povara dotărilor Alianţei. Secretarul general NATO, Mark Rutte, sugera ca statele europene aliate să preia din ce în ce mai mult din această povară, şi nu doar în privinţa cheltuielilor pentru NATO, ci şi în cea a ajutorului pentru Ucraina.

    La întâlnirea cu presa naţională, preşedintele Klaus Iohannis a amintit că, în ciuda deficitului mare de anul trecut, România a avut creşteri economice semnificative, iar pe acest fond a fost posibilă şi creşterea bugetului pentru apărare la 2,5% din PIB, un exemplu printre statele Uniunii.

  • Retrospectiva săptămânii 26.01-01.02.2025

    Retrospectiva săptămânii 26.01-01.02.2025

    Calendarul alegerilor prezidențiale din România

    Guvernul de coalitie PSD-PNL-UDMR de la București a adoptat calendarul alegerilor prezidenţiale. Potrivit documentului, primul tur de scrutin va avea loc pe data de 4 mai, iar cel de-al doilea – pe 18 mai. Candidaturile se depun la Biroul Electoral Central până pe 15 martie. Campania electorală va începe în data de 4 aprilie şi se va încheia pe 3 mai, ora 7:00. Dacă pe teritoriul României votarea propriu-zisă va începe pe 4 mai, ora 7:00, şi se va încheia la ora 21:00, în străinătate votarea se va desfăşura timp de trei zile, începând cu 2 mai, ora 7:00, ora locală. În cea de-a treia zi, votarea se va încheia la ora 21:00, ora României, dar ca şi în ţară, există posibilitatea extinderii acestui interval până la ora 23:59, ora României, dacă mai sunt alegători în secţia de votare sau aşteaptă la rând.

    Al doilea tur de scrutin va începe în ţară pe 18 mai, în timp ce votul în străinătate va fi tot de trei zile şi va începe în data de 16 mai, respectându-se aceleaşi reguli ca şi în primul tur. Amintim că, pe 6 decembrie anul trecut, după ce validase turul întâi, iar turul doi era, deja, în desfășurare în secţii din străinătate, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale invocând ingerinţe ale unui actor statal. CCR a decis, atunci, ca procesul electoral să fie reluat în integralitate.

    Comisia de la Veneţia şi alegerile din România

    Comisia de la Veneţia a publicat, luni, raportul referitor la anularea alegerilor prezidenţiale din România de către Curtea Constituţională. În recomandările formulate, se arată că o astfel de decizie nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe informaţii clasificate, care nu garantează transparenţa necesară, ci ar trebui să indice cu precizie încălcările şi dovezile. În plus, puterea Curţii Constituţionale de a invalida alegerile ar trebui limitată la circumstanţe excepţionale şi reglementată în mod clar. Experţii independenţi în drept constituţional mai susţin că dovedirea încălcărilor legii prin campanii online şi prin intermediul social media este deosebit de dificilă. În final, comisia de la Veneţia îşi declină competenţa de a se pronunţa asupra deciziei Curţii Constituţionale a României de a anula alegerile prezidenţiale.

    La Bucureşti, formaţiuni politice aflate, astăzi, în opoziţie, și anume proeuropeana USR şi suveranistele AUR şi Partidul Oamenilor Tineri au reacţionat imediat, subliniind că, practic, organul consultativ al Consiliului Europei a confirmat faptul că decizia Curţii Constituţionale a fost una ilegală şi abuzivă. Fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, a explicat, însă, că această comisie a emis opinii, nu o decizie, iar sugestiile făcute nu sunt obligatorii.

    Proiectul bugetului de stat al României pentru acest an a fost finalizat

    Proiectul bugetului de stat al României pentru 2025 trece prin ultimele etape înainte ca Guvernul să trimită documentul pentru dezbatere în Parlament, unde premierul Marcel Ciolacu se aşteaptă să primească votul final în cursul săptămânii viitoare. Executivul promite un buget cumpătat, bazat pe estimări realiste în ce priveşte veniturile şi pe o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor de către Fisc, cu alocări consistente pentru investiţii.

    Bugetul este construit luând în considerare o creştere economică de 2,5% în 2025 şi o inflaţie medie de 4,4%, deficitul fiind stabilit la nivelul de 7% din Produsul Intern Brut. Scad fondurile alocate Administraţiei Prezidenţie, Senatului şi Camerei Deputaţilor şi vor creşte bugetele unor ministere, precum Mediu, Sănătate, Educaţie ori Transporturi. Cele mai mari creşteri se observă, potrivit unui draft al proiectului, la ministerele Educaţiei, Sănătăţii, Mediului şi Transporturilor, dar, de departe, cea mai semnificativă creştere va fi la Ministerul Energiei, de 153%.

    Trei suspecți arestați în cazul furtul tezaurului dacic românesc din Olanda

    Trei persoane suspectate de furtul tezaurului dacic românesc din Muzeul Drents din Assen au fost arestate de poliţia olandeză în orașul Heerhugowaard, din provincia Olanda de Nord. Informaţia a fost confirmată de reprezentanţii Ministerului român de Interne, care au precizat că toţi cei trei sunt cetăţeni olandezi. Nu există, însă, informaţii despre locul în care s-ar afla artefactele sustrase. Este vorba despre coiful de aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice de la Sarmizegetusa Regia – obiecte de patrimoniu, dar şi părţi esenţiale ale istoriei şi identităţii poporului român, o moştenire culturală inestimabilă nu doar pentru România, ci pentru întreaga lume, precizează ministrul Culturii de la Bucureşti, Natalia Intotero.

    Ministrul l-a demis pe directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, căruia i-a reproşat modul în care a comunicat public şi instituţional în cazul furtului obiectelor de tezaur. Amintim că Muzeul de Istorie este cel care a trimis artefactele la expoziţia din Olanda. Între timp, în ţară sunt în derulare mai multe anchete în legătură cu modul în care a fost organizată expoziţia din Olanda şi dacă s-au respectat toate prevederile legale.

    Campioana României la fotbal, FCSB, va juca în play-off-ul Europa League

    Campioana României la fotbal, FCSB, a fost învinsă de echipa engleză Manchester United cu scorul 2-0, joi seara, pe Arena Naţională din Bucureşti, în etapa a opta şi ultima a competiţiei de fotbal Europa League. Echipa bucureşteană va evolua în play-off-ul pentru optimile de finală. Campioana României s-a clasat pe locul 11.Primele opt clasate s-au calificat direct în optimile de finală.

  • Facilitate de creştere pentru Republica Moldova

    Facilitate de creştere pentru Republica Moldova

    Analiştii şi decidenţii politici occidentali sunt, deopotrivă, de acord că Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) e cel mai fragil dintre vecinii Ucrainei invadată de trupele ruse. Preşedinta pro-occidentală Maia Sandu şi guvernul condus de Dorin Recean reuşesc, totuşi, s-o menţină pe linia de plutire şi perseverează pe drumul, defel facil, al integrării europene, obiectiv care, de anul trecut, după un referendum, a fost inclus şi în Constituţie.

    Ţintă a unui război hibrid, orchestrat de Moscova şi asezonat cu o intensă propagandă mincinoasă, supusă unor tentative repetate de destabilizare politică, gazdă, fie şi temporară, pentru numeroşi refugiaţi ucraineni, cărora trebuie să le asigure condiţii de trai, Republica Moldova n-ar fi rezistat, în ultimii trei ani, fără suportul consecvent al României vecine şi al Occidentului, în general.

    Joi, comisiile de specialitate ale Parlamentului European au adoptat raportul legislativ al eurodeputatului român Siegfried Mureşan (PPE-PNL, la co-guvernare la Bucureşti) privind Facilitatea de Creştere pentru Republica Moldova, în valoare de aproape două miliarde de euro. Raportul solicită o creştere a pre-finanţării, de la 7%, cât prevede propunerea înaintată de Comisia Europeană, la 20% din suma totală.

    Potrivit lui Mureşan, „este important ca aceste fonduri să ajungă cât mai curând în Republica Moldova, pentru a finanţa drumuri, spitale, poduri şi pentru a moderniza administraţia publică. Sunt măsuri care duc la creşterea nivelului de trai al oamenilor şi accelerează integrarea europeană. Sunt măsuri care ajută Republica Moldova să treacă mai uşor şi peste criza economică şi energetică cauzată de noul şantaj cu livrările de gaz declanşat de Federaţia Rusă”.

    „Uniunea Europeană poate fi sigură şi stabilă doar dacă şi Republica Moldova este sigură, stabilă şi independentă energetic. De aceea, obiectivul nostru, al Uniunii Europene, este să ajutăm Republica Moldova să se modernizeze, să se dezvolte şi să scape de dependenţa energetică de Rusia” – a mai spus eurodeputatul român.

    „Din suma totală de 1,92 miliarde de euro, 420 de milioane vor fi alocate componentei de granturi nerambursabile pentru Republica Moldova, iar restul de 1,5 miliarde reprezintă împrumuturi garantate cu sprijinul Uniunii Europene” – explică, la rândul său, europarlamentarul USR (în opoziţie la Bucureşti) Dan Barna, raportor RENEW pentru acest dosar.

    Votul din Parlamentul European deschide calea aşa-numitei proceduri de trialog între Comisia, Consiliul şi Parlamentul European, în care se va decide forma finală a legislaţiei privind susţinerea Chişinăului. Trialogurile sunt programate să înceapă în februarie, iar votul final s-ar putea da în plenul legislativului comunitar în martie.

  • Deficitul bugetar trebuie micşorat

    Deficitul bugetar trebuie micşorat

    România încheie 2024 cu un deficit de 8,6%, arată datele Ministerului de Finanțe. Experții atrag atenția că acesta este uriaș și se numără printre cele mai înalte din UE. Creșterea economică nu este robustă, întrucât se bazează pe dezechilibre mari, interne și externe, iar Guvernul trebuie să încerce să țină sub control strict cheltuielile, mai spun ei. Deficitul trebuie să scadă în acest an, ceea ce reprezintă o adevărată provocare, afirmă și ministrul finanţelor, Tánczos Barna.

    El a precizat că obiectivul pentru 2025 îl reprezintă cumpătarea în administrarea banului public, în condiţiile în care 2024 a fost un an dificil pentru România, din toate punctele de vedere.

    Tánczos Barna : “A fost un an electoral cu foarte multe alegeri, a fost un an în care au fost recalculate pensiile, au fost majorate salariile în mai multe domenii şi au fost susţinute investiţii cu sume fără precedent. Şi cred că acesta este elementul cel mai important al bugetului pe 2024, chiar dacă anul a fost încheiat cu un deficit de 8,6%.

    Anul 2025 o să însemne o încadrare într-un deficit de 7% şi, într-adevăr, este o provocare ca în condiţiile în care vrem să păstrăm sumele alocate pentru investiţii, trebuie să plătim salariile la nivelul lunii noiembrie şi pensiile la nivelul lunii noiembrie 2024.

    Trebuie să susţinem sistemul de învăţământ, sistemul de sănătate, toate instituţiile publice, să ne încadrăm în acest deficit, dar în acelaşi timp trebuie să fie şi anul în care începem să creăm acel stat suplu, care nu încasează impozite pentru a deveni obezi şi pentru a angaja şi mai mult şi a oferi aceleaşi servicii cu un număr de angajaţi mai mare, cu costuri mari, mari.”

    Tánczos Barna a amintit că, în 2024, România a încheiat un angajament pe 7 ani cu Comisia Europeană, iar la capătul perioadei trebuie să ajungă la un deficit de 3%. El a mai spus că, în construcţia bugetului de stat pe 2025, autorităţile nu au în vedere majorarea TVA şi nici vreo modificare la impozitul pe salarii. Ministrul a menţionat că proiectul de buget va fi prezentat coaliţiei de guvernare până pe 27 ianuarie, pentru a fi adoptat de Parlament în prima săptămână din februarie.

    Reamintim că, Guvernul condus de social-democratul Marcel Ciolacu a aprobat, recent, o ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru fundamentarea bugetului general pe 2025.

    Măsurile au stârnit nemulțumirea mediului privat, care reclamă impredictibilitatea legislativă și schimbarea legilor fiscale de pe o zi pe alta. La rândul lor, sindicatele atrag atenţia că vor urma proteste în perioada următoare și au cerut Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituţională articolul care prevede îngheţarea indexării pensiilor. Intrată în vigoare la 1 ianuarie, ordonanța mai prevede îngheţarea salariilor, eliminarea unor facilităţi fiscale şi restricţionarea anumitor beneficii.

  • Jurnal românesc – 01.01.2025

    Jurnal românesc – 01.01.2025

    Începând cu 1 ianuarie 2025, România și Bulgaria au devenit oficial membri cu drepturi depline ai spațiului Schengen, eliminând controalele la frontierele interne cu alte state membre ale Uniunii Europene.

    Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat, în noaptea de marți spre miercuri, în cadrul evenimentului organizat pentru a marca aderarea României la Spațiul Schengen cu granițele sale terestre, că „integrarea României în Uniunea Europeană devine completă și ireversibilă odată cu intrarea în Spațiul Schengen”, notează Capital. România și Bulgaria au aderat la Spațiul Schengen cu granițele terestre la miezul nopții de marți spre miercuri, momentul fiind celebrat la punctul de trecere a frontierei Giurgiu-Ruse de miniștrii de Interne ai celor două țări, Cătălin Predoiu și Atanas Ilkov. Cei doi oficiali au ridicat împreună bariera dintre cele două state, într-un moment simbolic acompaniat de acordurile Odei Bucuriei, imnul Uniunii Europene.

    Eliminarea controalelor la frontieră aduce multiple beneficii pentru cetățenii români și bulgari, precum și pentru economiile celor două țări. Printre avantajele principale se numără: reducerea timpilor de așteptare la granițe pentru șoferii de camioane și pasagerii din trenuri, creșterea eficienței transporturilor și a schimburilor comerciale, o mai bună integrare a pieței unice europene. De asemenea, cetățenii vor putea călători mai ușor între statele membre ale spațiului Schengen, fără a fi supuși verificărilor la frontieră.

     

    Direcția Generală de Pașapoarte informează că de la 1 ianuarie 2025 interacțiunea cetățenilor cu structurile de pașapoarte se simplifică, astfel încât aceștia vor avea posibilitatea de a opta pentru livrarea pașaportului simplu electronic, gratuit, la orice adresă de pe teritoriul României.

    În prezent, pașapoartele simple electronice sunt livrate doar la adresa de domiciliu a solicitanților, în schimbul contravalorii de 15,00 lei (TVA inclus). Însă, începând cu data de 1 ianuarie 2025, cetățenii care vor solicita eliberarea unui pașaport simplu electronic vor avea posibilitatea de a opta, la momentul depunerii cererii, pentru livrarea acestuia, gratuit, la orice adresă de pe teritoriul României.
    Acest serviciu nu determină modificări ale costului pașaportului simplu electronic, contravaloarea acestuia rămânând neschimbată. Așadar, cetățenii vor putea solicita livrarea pașaportului simplu electronic nu doar la adresa de domiciliu, ci la orice altă adresă convenabilă aleasă de către aceștia.

     

     

    Guvernul de la Kiev a aprobat un proiect de lege care prevede înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în lista internațională pe care Ucraina o propune în cadrul Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, scrie Bucpress.eu. Aceasta se referă la limbile care beneficiază de protecție pe teritoriul Ucrainei.

    Noua listă propusă intenționează să excludă limbile rusă și belarusă din categoria celor protejate pe teritoriul Ucrainei.
    Până în prezent, Ucraina a solicitat protejarea, conform prevederilor Cartei, a limbilor belarusă, bulgară, găgăuză, greacă, ebraică, tătară crimeeană, moldovenească, germană, poloneză, rusă, română, slovacă și maghiară.

    Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare reprezintă un document fundamental al Consiliului Europei, destinat să apere drepturile minorităților naționale și etnice.

     

     

    Ordonanța de urgență a Guvernului care prevede reducerea unor cheltuieli în sectorul public în 2025, înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul bugetar, precum și a alocațiilor de stat pentru copii a fost publicată pe 31 decembrie 2024 în „Monitorul Oficial”, notează Rador. Așa-numita ordonanță „Trenuleț” mai prevede și că subvenția alocată partidelor politice va fi diminuată cu 25% față de nivelul acordat în acest an. Actul normativ a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2025 și va sta la baza adoptării legii bugetului de stat pentru anul viitor.

     

  • OUG care prevede reducerea unor cheltuieli în sectorul public intră în vigoare de astăzi

    OUG care prevede reducerea unor cheltuieli în sectorul public intră în vigoare de astăzi

    În România intră, de astăzi, în vigoare Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului, care prevede reducerea unor cheltuieli în sectorul public în 2025, îngheţarea pensiilor şi a salariilor din sectorul bugetar şi a alocaţiilor de stat pentru copii.

    Subvenţia alocată partidelor politice va fi diminuată cu 25% faţă de nivelul acordat anul trecut.

    Nu se vor mai face angajări la stat în 2025 şi vor fi desfiinţate şi comasate agenţii şi instituţii publice.

    Actul normativ va sta la baza adoptării legii bugetului de stat pentru 2025.

    Deficitul bugetar a urcat, în România, la finalul lunii noiembrie, la 7,12% din Produsul Intern Brut, potrivit Ministerului de Finanţe.

  • O nouă Comisie Europeană

    O nouă Comisie Europeană

    Noua Comisie Europeană, a doua sub conducerea Ursulei von der Leyen, îşi va începe mandatul pe 1 decembrie, după ce a primit, miercuri, votul de aprobare în Parlamentul European. În discursul său, von der Leyen a promis o Comisie concentrată pe revitalizarea economiei stagnante a Uniunii, creşterea competitivităţii, reducerea birocraţiei, deblocarea investiţiilor şi eliminarea decalajului în privinţa inovaţiei faţă de Statele Unite şi China.

    Sprijinul pentru Ucraina, apărarea, gestionarea migraţiei, extinderea, acţiunile în sfera climatică, reforma bugetară şi statul de drept vor fi, de asemenea, printre priorităţile echipei sale.

    “Lupta noastră pentru libertate poate arăta diferit faţă de cea a generaţiilor trecute. Dar miza este la fel de mare,” a spus von der Leyen în faţa europarlamentarilor.

    “Aceste libertăţi nu vor veni pe gratis. Va însemna să facem alegeri dificile. Va presupune investiţii masive în securitatea şi prosperitatea noastră. Şi, mai presus de toate, va însemna să rămânem uniţi şi fideli valorilor noastre”, a subliniat von der Leyen.

    Prima iniţiativă a Executivului comunitar ar fi “Compasul competitivităţii”, un plan strategic pentru a creşte economia europeană. Acesta se va baza pe trei piloni: inovaţia, planul pentru industrie şi securitatea economică, ce presupune mai multă autonomie europeană.

    Printre cei cinci vicepreşedinţi executivi ai Comisiei se numără şi românca Roxana Mînzatu, cea care va coordona politicile sociale, aptitudinile, pregătirea profesională sau anumite politici educaţionale. În portofoliul acesteia va intra, de asemenea, noul Fond social pentru climă, din care 6 miliarde de euro vor reveni României pentru măsuri de reducere a sărăciei energetice.

    Tot Roxana Mînzatu va coordona şi o parte din politicile care vor să pregătească societatea pentru crize, un concept nou în cadrul politicilor europene. Este vorba inclusiv de educarea şi pregătirea societăţii în faţa manipulării.

    Ursula von der Leyen spune, pe de altă parte, că Uniunea trebuie să aloce mai mulţi bani ca să poată fi pe măsura cheltuielilor militare ale Moscovei, care alocă apărării 9% din Produsul Intern Brut, în timp ce Europa alocă, în medie, numai 1,9%.

    Votul dat miercuri noii Comisii Europene reflectă fragmentarea existentă în actualul Parlament European, unde nu există majorităţi stabile, dar care, pentru prima dată după 1999, nu a respins niciunul dintre comisarii europeni propuşi, notează Politico.

    Noua Comisie a primit, miercuri, mai puţine voturi decât a obţinut în vară preşedinta Ursula von der Leyen şi are cel mai mic sprijin (54%) din partea Parlamentului European începând din 1993.

    După vot, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a declarat încrezătoare într-o bună cooperare a Legislativului comunitar cu noua Comisie.

  • Jurnal românesc – 15.11.2024

    Jurnal românesc – 15.11.2024

    Aproape trei sferturi dintre români – 72% – sunt îngrijoraţi de creşterea preţurilor, iar mulți dintre ei spun că vor aloca un buget mai mic per achiziţie pentru sărbători, comparativ cu anul 2023, indică rezultatele 2024 Holiday Shopping Report, cel mai recent studiu derulat la nivel european. Aproape 40% dintre consumatorii români intenţionează să cheltuie între 500 şi 1.000 lei pentru cumpărăturile de Crăciun, aproape un sfert au un buget total alocat de sub 500 lei, în timp ce 22% vor cheltui între 1.000 şi 2.000 de lei anul acesta de sărbători. Studiul relevă că, la nivel european, creşterea costurilor, preţul energiei şi presiunile financiare personale influenţează cumpărătorii să se concentreze asupra cheltuielilor esenţiale, în special asupra alimentelor şi băuturilor. Principala problemă care îi îngrijorează pe români este creşterea preţurilor, urmată de majorarea preţurilor la energie. Sănătatea este pe locul al treilea, urmată îndeaproape, însă, de temerile legate de situaţia financiară proprie.

    * * *

    Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău susține inițiativa Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, în colaborare cu Fundația de caritate „Viorica Nagacevschi”, care organizează pe data de 15 noiembrie o serie de evenimente de comemorare a scriitoarei Nina Cassian la cei 100 de ani de la naștere. Născută pe 27 noiembrie 1924, la Galați, Nina Cassian a avut o prodigioasă carieră literară materializată în peste 50 de volume de poezie sau proză, originale sau antologii, în limba română și în limba engleză. Și-a petrecut ultimii aproape treizeci de ani de viață la New York, într-o plecare din țară pe care nu și-a dorit-o. Eforturile sale de a scrie direct în engleză și de a oferi traduceri relevante multora dintre creațiile sale literare scrise anterior au dus la apariția câtorva volume de poezie primite extrem de bine de critica literară internațională. Din suita de evenimente ce se vor desfășura pe parcursul zilei de 15 noiembrie fac parte simpozionul internațional „Memoria ca zestre: 100 de ani de la nașterea scriitoarei Nina Cassian”, expoziția de picturi ale Ninei Cassian, o masă rotundă și un spectacol de poezie.

    * * *

    Opera Națională București va prezenta joi, 28 noiembrie, un concert de gală intitulat Ziua Națională a României pe scena La Fenice – Stele ale Operei Românești la Veneția. Soliștii Valentina Nafornița, Ruxandra Donose și Ștefan Pop vor fi acompaniați de Orchestra Operei Naționale București dirijată de Daniel Jinga. Proiectul este finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, fiind organizat de Opera Națională București și realizat în parteneriat cu Ambasada României în Italia, Malta și San Marino și cu Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția. Concertul de gală Ziua Națională a României pe scena La Fenice – Stele ale Operei Românești la Veneția este un proiect ce are în centru promovarea marilor interpreți români de operă în fața comunităților de români din afara granițelor – Valentina Nafornița, Ruxandra Donose și Ștefan Pop – reprezentanți marcanți ai comunității românilor de pretutindeni, vedete ale artei lirice internaționale, precizează organizatorii.

    * * *

    Parlamentul European cere Comisiei Europene să ajute Bucureștiul în recuperarea Tezaurului României, ajuns în URSS în primul Război Mondial. Acesta conține 91,5 tone de aur, cantitate aproape egală cu rezerva de aur a României. Potrivit unei rezoluții, „legislativul european invită Comisia să analizeze posibilitatea de a acționa în calitate de partener al reprezentanților români care fac parte din Comisia mixtă româno-rusă mandatată să discute despre restituirea tezaurului național al României și să creeze sinergii concrete cu statul român și cu Banca Națională a României și alte instituții relevante pentru a mobiliza eforturi coordonate și pentru a urmări toate mijloacele diplomatice de mediere, de promovare a comunicării, atunci când este cazul, cu omologii ruși și de căutare de soluții pentru a se asigura că tezaurul național dispărut este returnat fără întârziere acolo unde îi este locul”. Europarlamentarii cer Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă să includă restituirea patrimoniului național român pe agenda bilaterală diplomatică ce reglementează relațiile UE-Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părți.

  • Jurnal românesc – 07.11.2024

    Jurnal românesc – 07.11.2024

    România va fi promovată pe autobuzele din Londra, Manchester, Birmingham şi Liverpool, timp de o lună. Ministerul român al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului transmite că această campanie se desfăşoară ca urmare a participării ţării noastre la târgul internaţional de turism “World Travel Market” şi are drept scop intensificarea promovării României ca destinaţie turistică în Marea Britanie. Târgul propriu-zis, eveniment de referinţă pentru profesioniştii din domeniul industriei ospitalităţii, are loc în aceste zile în capitala britanică. Standul naţional al României reuneşte 35 de tour-operatori, hotelieri, asociaţii şi federaţii de profil şi Organizaţii de Management al Destinaţiei. Regatul Unit al Marii Britanii se numără printre principalele pieţe de interes pentru turismul românesc, arată datele ministerului de resort. Turiştii britanici sunt atraşi, în general, de diversitatea peisajelor naturale, de turismul cultural şi de oferta de city-break.

    Comisiile parlamentare pentru sănătate şi pentru buget din Camera Deputaţilor au adoptat un raport favorabil pentru un proiect de lege care le va permite elevilor, studenţilor şi doctoranzilor români înmatriculaţi într-o instituţie de învăţământ superior acreditată din Uniunea Europeană şi din alte state ale lumii să beneficieze de servicii gratuite de sănătate în România. Unul dintre iniţiatorii proiectului, deputatul de diaspora Valentin Făgărăşian, a declarat că în acest fel se elimină o discriminare uriaşă în condiţiile în care cei care urmează cursurile unor instituţii de învăţământ din străinătate, deşi sunt cetăţeni ai statului român, sunt obligaţi să plătească asigurări de sănătate sau contravaloarea serviciilor medicale prestate atunci când sosesc în ţară şi au nevoie de îngrijiri medicale. El a arătat că mulţi elevi şi studenţi au contestat în instanţă aceste cheltuieli şi au câştigat. Făgărăşian apreciază că astfel de iniţiative legislative au menirea de a asigura un climat de normalitate pentru românii din ţară şi de a stimula repatrierea celor care muncesc peste hotare.

    Selectarea filmelor “Anul Nou care n-a fost” şi “Trei kilometri până la capătul lumii” la prestigioasele Premii Europene de Film 2024 reprezintă o recunoaştere remarcabilă a talentului şi creativităţii echipelor din spatele acestor producţii, a transmis ministrul român al Culturii, Raluca Turcan. Pelicula “Anul Nou care n-a fost” a fost selectată la categoria European Discovery 2024 a premiului FIPRESCI, în vreme ce producţia “Trei kilometri până la capătul lumii” concurează la European University Film Award. Ministrul apreciază că aceste nominalizări confirmă valoarea cinematografiei româneşti pe scena internaţională şi demonstrează că eforturile şi dedicarea realizatorilor sunt apreciate în întreaga Europă. Turcan a precizat că ministerul Culturii rămâne ferm în angajamentul său de a sprijini dezvoltarea şi promovarea acestui sector vital pentru identitatea culturală românească.

    Scriitorul Mircea Cărtărescu se află, în perioada 6-11 noiembrie, în Spania, într-un turneu de promovare a romanului său “Theodoros”. Acesta merge la Madrid, Salamanca, Santiago de Compostela şi A Coruna. Potrivit Institutului Cultural Român, Cărtărescu este invitat şi la Festivalul de Literatură Ene, un eveniment literar anual care reuneşte peste 100 de scriitori şi editori şi care transformă capitala Spaniei într-un epicentru al creativităţii şi pasiunii pentru literatură. Evenimentele sunt organizate de reprezentanţa la Madrid a ICR, Editura Impedimenta, Fundaţia Contemporană şi Casa Europa, precum şi de o serie de librării sub auspiciile Ambasadei României în Spania. Considerat un fenomen editorial ale acestei toamne în Europa, “Theodoros” este unua dintre cele mai vândute cărţi pe piaţa literară din Spania. Primul tiraj, de 15.000 de exemplare, a fost epuizat în doar trei săptămâni. Mircea Cărtărescu este unul dintre cei mai importanţi scriitori români contemporani, distins cu numeroase premii internaţionale pentru creaţiile sale.

    Vernisajul expoziției “Chișinău la linia roșie” are loc pe 8 noiembrie la Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Expoziția oferă o incursiune în starea actuală a patrimoniului arhitectural din Chișinău. Prin intermediul unui amestec de texte informative, colaje din fotografii de epocă și recente, obiecte, pancarte, lucrări, înregistrări audio și video, vizitatorii pot înțelege mai bine procesul de conservare și transformările peisajului urban din capitala Republicii Moldova. Exponatele au fost prezentate în septembrie la Centrul Cultural al Municipiului București, într-un proiect complex, intitulat “Dragă Chișinău”. Proiectul este organizat de Asociația pentru cultură și arte Arbor România și Arbor Institute for Culture din Republica Moldova, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, ARCUB, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și o serie de organizații neguvernamentale și inițiative cetățenești de pe ambele maluri ale Prutului. Expoziţia “Chișinău la linia roșie” rămâne deschisă până pe 8 decembrie.

  • România, datorie publică în creștere

    România, datorie publică în creștere

    Datoria administraţiei publice (guvernamentală) a urcat, în iulie, la peste 876 de miliarde lei, de la 860 de miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor (MF).Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a urcat la 52%, de la 51,1% în iunie, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Cea mai mare parte din această datorie, adică 738 de miliarde de lei, reprezintă împrumuturi obţinute prin emiterea de titluri de stat.

    În acest context, Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care se instituie creşterea plafonului privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, la nivelul de 53% din PIB pentru sfârşitul anului 2024. Potrivit unui comunicat al Executivului, această modificare are în vedere asigurarea flexibilităţii în atragerea resurselor financiare necesare implementării planului de finanţare din anul 2024, dar şi a prefinanţării necesităţilor aferente anului 2025, respectiv a menţinerii rezervei în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului la un nivel confortabil.

    În august 2023, România ajunsese la o datorie guvernamentală totală de aproape 736 de miliarde de lei, adică 48,9% din PIB. În 2019, aceasta era de 373,4 miliarde (cca.74miliarde euro), ceea ce însemna 35,1% din PIB. Practic, aceștia sunt banii pe care statul român i-a plătit înapoi creditorilor de la care s-a împrumutat, ca să poată funcționa, cu tot cu dobânzi.

    Ani de deficite bugetare ridicate, risipa cheltuielilor, dorința guvernanților de a nu majora taxele și incapacitatea lor de a le colecta pe cele deja existente au împins datoria publică a României la niveluri istorice. În perioada 2017-2023, aceasta aproape s-a triplat. în timp ce PIB-ul s-a dublat. Practic, stocul de datorie publică a crescut mai alert decât economia.

    Alarmantă nu este neapărat suma absolută sau procentajul. Majoritatea statelor se împrumută pentru a-și finanța diverse cheltuieli bugetare. Ce ar trebui să îngrijoreze în România este lipsa unei discipline fiscale, dar este vorba şi de inconsecvența de care cei de la putere dau dovadă constant în ultimii ani, în special în 2024 – un an electoral încărcat cu alegeri europarlamentare, locale, prezidențiale și legislative.

    Cum era de așteptat, deficitul bugetar a atins și el cote alarmante. În 2023, deficitul prognozat pentru final de an era 4,4% din PIB, echivalentul a circa 70 miliarde de lei. La final de 2023, gaura bugetară s-a mărit însă mult peste estimările inițiale și a ajuns la 5,7% din PIB, adică aproximativ 93 miliarde. E un derapaj de aproape 30% în plus.

    Și asta nu e tot. Pentru 2024, Guvernul estimeaza un deficit de circa 8% din PIB, unul dintre cele mai înalte din UE, în condițiile în care ar trebui sa fie sub 3%. De ani de zile, România se află în procedura de deficit bugetar excesiv. Adică e ca o mare familie care consumă mai mult decât câștigă și trebuie să se împrumute ca să acopere diferența. La nivel de țară, deficitul bugetar apare atunci când guvernul cheltuiește fără măsură, mai mult decât încasează din taxe și impozite.

     

  • Împrumut pentru modernizarea armatei

    Împrumut pentru modernizarea armatei

    România a semnat un acord de împrumut cu Statele Unite pentru modernizarea Armatei. Ceremonia de semnare a avut loc, miercuri, la sediul Guvernului, în prezența premierului Marcel Ciolacu şi a ambasadoarei SUA la Bucureşti, Kathleen Kavalec, precum şi a directorului Agenţiei de Cooperare pentru Securitate şi Apărare, Michael Miller. 920 de milioane de dolari vor permite atât consolidarea capacităţii de apărare, prin dotarea cu tehnică modernă, cât şi dezvoltarea industriei naționale de resort – a declarat premierul Ciolacu, precizând că acest împrumut semnificativ arată, totodată, încrederea, dar şi statutul de care România se bucură în relaţia cu partenerul său strategic, Statele Unite.

    Marcel Ciolacu: ʺRomânia se alătură, astăzi, unui grup foarte restrâns de state partenere-cheie ale Statelor Unite ale Americii care au beneficiat, până acum, de acest program dezvoltat prin Fondul pentru finanţare al Statelor Unite ale Americii şi mă bucur că vom folosi aceşti bani atât pentru a consolida capacitatea de apărare a României prin dotare cu tehnică modernă, cât şi pentru a dezvolta industria locală de apărare. Vom dezvolta noi capacităţi de producţie în România, vom crea locuri de muncă pentru români şi vom redeveni relevanţi în ceea ce priveşte producţia de echipamente militare la nivel regional. În acelaşi timp, vom avea acces la tehnică militară de cel mai înalt nivel, care ne va ajuta să lucrăm împreună cu Statele Unite şi aliaţii noştri din NATO pentru consolidarea apărării colective şi descurajarea ameninţărilor la adresa României şi ţărilor aflate pe flancul estic al Alianţei.ʺ

    La rândul său, ambasadoarea Kathleen Kavalec a apreciat că acordul semnat este mai mult decât unul financiar, el reprezintă puterea şi rezilienţa parteneriatului bilateral, dar şi angajamentul comun al Statelor Unite și României de a asigura pacea, stabilitatea şi securitatea în regiune. Potrivit dnei Kavalec, în cei 20 de ani de când face parte din Alianţa Nord-Atlantică, România a demonstrat de nenumărate ori că este un aliat de încredere şi un pilon de stabilitate de-a lungul flancului estic al Alianţei şi în regiunea Mării Negre. Or, prin oferirea de fonduri americane, scopul Washingtonului este să se asigure că România rămâne în prim-planul inovaţiei şi al dotării militare pentru mulţi ani de acum înainte, ceea ce va întari, în egală măsură, relaţiile economice bilaterale – a precizat Kathleen Kavalec. Care nu a uitat să amintească, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, de răspunsul exemplar al României, de la găzduirea a mii de refugiaţi ucraineni, până la facilitarea tranzitului de cereale şi pregătirea piloţilor ucraineni de avioane F-16.

  • Cine a primit bani la rectificarea bugetară?

    Cine a primit bani la rectificarea bugetară?

    Executivul de la București a aprobat prima rectificare bugetară din acest an, care va duce la creșterea deficitului bugetar. Premierul Marcel Ciolacu consideră că rectificarea este sustenabilă, pentru că 84% din deficit reprezintă cheltuieli pentru investiţii, iar banii se vor reîntoarce înmulţiţi la stat. Rectificarea este una pozitivă şi se bazează pe creşterea veniturilor şi pe mărirea deficitului la 6,9%.

    Premierul atrăgea atenţia că vor fi în continuare susţinute investiţiile şi nu consumul. El a dat ca exemplu autostrăzile, care vor aduce înapoi de opt ori mai mulţi bani decât au fost cheltuiţi pentru construirea lor.

    Marcel Ciolacu: “Normal că întâi statul virează banii ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, el le dă la companii, iar acestea ne termină autostrăzile, pe care le aşteptăm de 30 de ani, şi cu un delay de o lună, două, se întorc impozite la stat. Dar, mai mult, în următoarea perioadă, cel puţin ce este pe infrastructură se multiplică în economie până la multiplu de opt. Ai băgat un euro, îţi vin 6 sau 8 euro înapoi, în zona în care noi am direcţionat foarte mult investiţiile în acest moment.”.

    Premierul a mai spus că va fi continuată reducerea cheltuielilor publice inutile. În opinia sa, deficitul bugetar trebuie să fie unul exclusiv generat de investiţii. În urma rectificării, sănătatea, transporturile şi educaţia primesc fonduri suplimentare. Se majorează şi bugetele asigurărilor sociale pentru plata pensiilor recalculate, care au crescut de la 1 septembrie, dar şi pentru indemnizațiile de şomaj şi contribuţiile de asigurări sociale aferente acestora. Bani în plus vor mai primi şi Ministerele Sănătăţii, Afacerilor Interne, Proiectelor Europene, Agriculturii şi Energiei.

    Pe de altă parte, alţi ordonatori principali de credite vor avea bugete mai mici. Între acestea se numără Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Economiei, Senatul şi Camera Deputaţilor, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, dar şi Ministerul Dezvoltării.

    Propunerea de rectificare bugetară se bazează pe creșterea veniturilor şi a cheltuielilor care au fost majorate semnificativ. Potrivit specialiștilor, aceasta ce va duce la un deficit cu 2% peste estimarea autorităţilor de la începutul acestui an de 5%. Aceasta in condițiile unei prognoze de creştere economică revizuita in scadere, de la 3,4 la 2,8% din PIB.

    Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) anticipează pentru 2025 un avans al PIB de 3,5%, iar pentru 2026 de 3,7%. Inflaţia la sfârşitul anului este prognozată la 4,5%, peste ţinta BNR de 4%, urmând să scadă la 3,8% anul viitor şi la 2,9% în 2026. Deficitul comercial se va majora, potrivit Comisiei de Prognoză, la 32,7 miliarde de euro în acest an, de la 28,9 miliarde de euro anul trecut, după un avans al exporturilor (1,8%) şi al importurilor (4,5%). Cursul de schimb mediu este proiectat la 4,98 lei/euro pentru acest an, iar câştigul salarial mediu net lunar ar putea urca cu 14,8% în 2024, la 5.066 lei.