Radio România Internațional

Tag: buget

  • A fost aprobat calendarul alegerilor parlamentare din acest an

    A fost aprobat calendarul alegerilor parlamentare din acest an

    Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri trei hotărâri privind calendarul, organizarea, desfăşurarea şi cheltuielile aferente alegerilor parlamentare din acest an, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin. Suma totală estimată pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea în bune condiţii a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor este de 878,103 milioane lei, a precizat el.

     

    “Pentru organizarea alegerilor parlamentare din data de 1 decembrie 2024 şi pentru asigurarea, în cât mai bune condiţii, a dreptului la vot al cetăţenilor, atât din ţară, cât şi din afara graniţelor, Guvernul a adoptat astăzi legislaţia necesară concretizată în trei hotărâri de guvern. Aceste trei hotărâri stabilesc în detaliu, calendarul acţiunilor electorale, măsurile tehnice şi cheltuielile pentru pregătirea şi organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor”, a declarant Mihai Constantin. El a amintit că primul pas prevăzut în calendarul electoral îl reprezintă constituirea Biroului Electoral Central. Data limită pentru depunerea la Biroul Electoral Central a protocolului de constituire a unei alianţe electorale este 10 septembrie, iar 16 septembrie este termenul până la care alegătorii cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinătate, precum şi cei cu domiciliul în străinătate se pot înregistra în Registrul Electoral, cu adresa din străinătate, pentru opţiunea de a vota la secţia de votare.

     

    Autoritatea Electorală Permanentă are un site dedicat – votStrainatate.ro, a indicat purtătorul de cuvânt al Guvernului. Începând cu 16 septembrie, misiunile diplomatice şi oficiile consulare comunică AEP propunerile privind sediile secţiilor de votare din străinătate. Până la data de 2 octombrie, a adăugat Constantin, va avea loc depunerea listelor de candidaţi şi a candidaturilor independente pentru Senat şi Camera Deputaţilor la circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, precum şi depunerea listelor de candidaţi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pentru toate circumscripţiile electorale.

     

    Totodată, 17 octombrie este data până la care alegătorii cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinătate, precum şi cei cu domiciliul în străinătate se pot înregistra în Registrul Electoral cu adresa din străinătate cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă, online pe site-ul votStrainatate.ro. Tot până pe 17 octombrie partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot depune listele de candidaţi şi candidaturile independente în circumscripţiile electorale din ţară, a mai declarat Constantin.

     

    Data de 22 octombrie este data limită pentru stabilirea şi depunerea semnelor electorale la Biroul Electoral Central. Stabilirea timpilor de antenă care revin partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care urmează să participe la parlamentare se face până pe 31 octombrie.

     

    Campania electorală va începe în ziua de 1 noiembrie urmând să se încheie pe 30 noiembrie, ora 7:00.

     

    Următoarele date ale calendarului electoral:

    – 30 noiembrie, ora 7.00 – închiderea campaniei electorale

    – 30 noiembrie, ora locală 7.00 – începerea primei zile de votare în străinătate

    – 30 noiembrie, ora locală 21.00 – închiderea primei zile de votare în străinătate

    – 30 noiembrie ora locală 21.00-23.59 – continuarea votării în străinătate pentru alegătorii aflaţi la ora locală 21.00 la sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care la aceeaşi oră se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în locaţia secţiei de votare.

    – 1 decembrie, ora 7.00 – începerea votării în ţară. Începerea celei de-a doua zi de votare în străinătate.

    – 1 decembrie, ora 21.00 – Încheierea votării în ţară. Încheierea celei de-a doua zi de votare în străinătate.

    – 1 decembrie, ora locală 21.00-23.59 – continuarea votării în străinătate pentru alegătorii aflaţi la ora locală 21.00 la sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care la aceeaşi oră se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în locaţia secţiei de votare.

  • Salariul minim creşte în România

    Salariul minim creşte în România

    Salariul minim pe economie în România va fi majorat de la 1 iulie, a anunţat Guvernul de la Bucureşti. Valoarea acestuia va creşte de la 3.300 de lei (circa 660 de euro) la 3.700 de lei (aproximativ 740 de euro). Este vorba despre o creştere netă de 284 lei (57 de euro), bani pe care oamenii îi vor primi în august pentru luna iulie. În prezent, în România circa 760.000 de salariaţi, reprezentând 13,9% din numărul total al angajaţilor, primesc lunar salariul minim brut de 3.300 lei, iar Guvernul estimează că, de la începutul lunii iulie, peste 1.870.000 de salariaţi vor încasa salariul minim majorat.

    Această decizie nu se aplică însă salariaţilor din agricultură şi industria alimentară, întrucât acestor categorii li se aplică prevederi legale în vigoare. În plus, suma de 200 lei (aproximativ 40 de euro) din salariul minim, care era scutită de impozit şi contribuţii sociale obligatorii, va fi majorată cu încă 100 de lei (circa 20 de euro).

    Ministrul român al Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a apreciat că majorarea salariului minim va avea efecte pozitive pe de o parte la nivel social, prin stimularea ocupării în sectoarele în care există cerere de forţă de muncă şi reducerea muncii la negru şi pe de altă parte la nivel economic, prin creşterea consumului, cu influenţă şi asupra importurilor de bunuri de consum şi sporirea puterii de cumpărare a salariaţilor. Potrivit acesteia, demersul este menit să aducă un trai mai bun angajaţilor din România şi să reducă sărăcia.

    Totodată, Oprescu a precizat că majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată presupune şi apropierea remuneraţiei de nivelul cerut de Directiva UE 2041 din 2022 referitoare la salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. În plus, a spus aceasta, din experienţa anilor trecuţi, creşterea salariului minim a adus şi o creştere pe verticală a majorităţii salariilor, nu doar a celor minime.

    Creşterea salariului minim va duce tariful orar în România la nivelul de 22,024 lei/oră (circa 4,42 euro/oră) pentru un program de lucru normal în medie de 168 ore/lună. La rândul său, şeful Guvernului român, Marcel Ciolacu, a declarat că Ministerul Muncii lucrează deja împreună cu partenerii sociali la mecanismul care va introduce salariul minim european în România până în luna noiembrie şi că formula stabilită va ţine cont de puterea de cumpărare, de nivelul câştigului salariul mediu brut şi de productivitatea muncii.

    De asemenea, premierul a anunţat că noua lege a salarizării unitare, un jalon important din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, va fi implementată de anul viitor şi este strâns legată de reforma sistemului bugetar şi a celui fiscal. Potrivit proiectului, legea urmăreşte să aducă echitate şi transparenţă în sistemul de remunerare a angajaţilor din sistemul public. Astfel, sporurile vor fi plafonate la 20% şi niciun salariu în plată nu îl va mai depăşi pe cel al preşedintelui României, care încasează lunar 25.000 de lei (aproximativ 5.000 euro) brut.

  • Mecanismul de redresare și reziliență – obiective îndeplinite și ținte viitoare

    Mecanismul de redresare și reziliență – obiective îndeplinite și ținte viitoare

    Mecanismul pentru redresare și reziliență a fost instituit în februarie 2021 și are un obiectiv dublu: de a ajuta statele membre să se redreseze în urma pandemiei de COVID-19 și de a consolida reziliența acestora, făcând economiile și societățile noastre mai verzi, mai digitale și mai competitive.

    Mecanismul a fost vital și pentru abordarea provocărilor urgente, cum ar fi impactul în lanț al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

    Fiecare stat membru pune în aplicare reforme și investiții incluse în planurile naționale.

    Prin Planul de Redresare și Reziliență, România poate beneficia de aproximativ 29,2 miliarde de euro. În  plan sunt incluse 64 de reforme care, împreună cu investițiile planificate, urmăresc ca economia țării să devină mai rezilientă, mai verde și mai digitală.

     

    La jumătatea perioadei de aplicare a Mecanismului pentru Redresare și Reziliență în întreaga Uniune Europeană, Comisia a evaluat ca fiind atinse peste 1 100 de jaloane și ținte la nivelul statelor membre.

     

    În cifre, s-au făcut economii de peste 28 de milioane de megawați-oră (MWh) în consumul de energie. Peste 5 milioane de gospodării suplimentare au în prezent acces la internet prin intermediul rețelelor de foarte mare capacitate și aproape 9 milioane de persoane au beneficiat de măsuri de protecție împotriva dezastrelor legate de climă, cum ar fi inundațiile și incendiile de păduri.

     

    Potrivit Comisiei, planul Next Generation EU are potențialul de a crește PIB-ul real al UE cu până la 1,4 % în 2026. Estimările mai arată  că rata de ocupare a forței de muncă în UE va crește cu până la 0,8 % pe termen scurt.

     

    În momentul de față, Comisia Europeană evaluează 18 cereri de plată, iar în 2024 se așteaptă să se depună peste 20. Pe această bază, Comisia preconizează să efectueze plăți suplimentare în valoare de peste 100 de miliarde EUR până la sfârșitul anului.

  • Parlamentul European a adoptat bugetul 2024

    Parlamentul European a adoptat bugetul 2024

    Reunit în sesiune plenară la Strasbourg, Parlamentul European
    a adoptat, miercuri, acordul privind bugetul Uniunii pentru 2024. Un buget
    care reflectă principalele priorități comunitare, inclusiv redresarea
    economică, tranziția verde și tranziția digitală, și reacționează la contextul
    geopolitic dificil actual. Forma acestui acord a rezultat în urma negocierilor purtate
    în ultimele șase luni cu Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană,
    negocieri conduse de eurodeputatul român Siegfried Mureşan.


    Forma finală a
    obținut o largă majoritate în plenul legislativului european. Bugetul are o
    valoare de 189 de miliarde de euro, iar negociatorul-şef spune că acum există
    fonduri suficiente pentru a finanţa priorităţile tradiţionale ale Uniunii, în
    speţă politica de coeziune şi Politica Agricolă Comună.


    O veste foarte bună
    pentru România, care primeşte pe aceste linii de finanțare majoritatea
    fondurilor europene în formă nerambursabilă.

    Primul
    şi cel mai important semnal pe care îl dăm cetăţenilor europeni,
    întreprinderilor şi regiunilor este că finanţarea pentru 2024 este în
    siguranţă. Avem un buget suficient pentru cele mai importante nevoi. Astfel,
    toate programele Uniunii Europene vor fi finanţate în mod corespunzător,     a
    declarat Siegfried Mureşan.


    De asemenea, a adăugat
    acesta, acordul pe buget a fost obținut în timp util, astfel încât legea
    bugetului să intre în vigoare din prima zi a anului viitor şi să oferim
    predictibilitate tuturor beneficiarilor de fonduri europene.     Alocările bugetare au crescut cu 807 milioane de euro pentru domenii precum
    cercetarea, pentru programul Erasmus+ sau pentru fermierii tineri. În același
    timp, acordul final elimină tăierile bugetare în valoare de aproximativ 700 de
    milioane de euro propuse iniţial de Consiliul Uniunii Europene la începutul
    negocierilor.


    Bugetul ţine cont şi de evenimentele de la graniţele Uniunii,
    alocând fonduri pentru Ucraina, pentru Republica Moldova, pentru Orientul
    Mijlociu sau pentru gestionarea problemei migraţiei.


    Suplimentăm bugetul
    pentru ajutor umanitar. Vrem ca Uniunea Europeană să ajute la reducerea
    riscurilor la adresa umanităţii cauzate de cele două războaie de la graniţa
    noastră: din Ucraina şi din Orientul Mijlociu    , a precizat Siegfried Mureşan
    după votul din Plenul Parlamentului European.


    Acesta mai spune că Parlamentul a
    luat, de asemenea, decizia de a întări instituţia Parchetului European pentru a
    se asigura că banii vor fi cheltuiţi corect la nivelul întregului spaţiu
    comunitar. Ca şi reprezentanţii Comisiei, el solicită Consiliului European să
    adopte cât mai curând o poziţie comună şi în privinţa bugetului multianual
    2024-2027, pentru a putea planifica din timp atât finanţarea pentru domeniile
    cheie din Europa, cât şi pentru a sprijini Ucraina pe termen lung.


  • Noua lege a pensiilor adoptată de deputați

    Noua lege a pensiilor adoptată de deputați

    Proiectul de lege privind sistemul public de pensii a fost adoptat, luni, în procedură de urgenţă, de Camera Deputaților de la București, for decizional, după ce trecuse, anterior, de votul Senatului. În aceeași zi, parlamentarii din comisia de specialitate din Camera Deputaţilor au clarificat o prevedere controversată care ar fi dus la scăderea anumitor pensii după recalcularea prin formula stabilită de noua lege. Au stabilit, de asemenea, că minerii se vor putea pensiona în continuare la 45 de ani.



    Totodată, se vor acorda puncte suplimentare pentru minerii care au lucrat în subteran şi pentru persoanele care au desfăşurat activităţi de cercetare şi exploatare a materiilor prime nucleare. Noua lege prevede, între altele, egalizarea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani pentru femei şi bărbaţi, precum și puncte suplimentare pentru perioadele de cotizare mai mari de 25 de ani.



    Premierul Marcel Ciolacu, lider al PSD, a declarat că noua lege a pensiilor este corectă şi predictibilă, a fost convenită cu Banca Mondială şi Comisia Europeană şi este sustenabilă: “Pensiile anul viitor se vor mări de două ori – o dată la 1 ianuarie cu 13,8% şi prin recalculare.”



    Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a spus că prevederile noii legi respectă principiul echităţii şi contributivităţii. În schimb, opoziția şi-a exprimat nemulţumirea pentru modul accelerat în care s-au desfăşurat dezbaterile şi pentru respingerea în totalitate a amendamentelor depuse de USR, AUR şi UDMR.



    Mai mult, aceste formaţiuni consideră că majorarea pensiilor, prevăzută în noua lege, nu are o susţinere financiar-bugetară reală. Antonio Andruşceac, deputat AUR: TRACK “Cum putem să credem că lucrurile acestea, chiar şi în formula pe care aţi propus-o, vor fi duse la bun sfârşit, când n-aţi putut niciodată să ne spuneţi care este sursa bugetară?”



    În replică, premierul a dat asigurări că vor fi găsite resursele financiare pentru majorările promise. Marcel Ciolacu: “Sunt 4.800.000 de pensionari în România. 80% au sub 3.000 lei, 60% au sub 2.000 lei. Statul român trebuie să asigure această resursă. Sunt ferm convins că vom găsi toată suma când vom veni cu legea bugetului”.



    Opoziţia mai susține şi că, în realitate, nu sunt eliminate inechităţile din sistem, iar beneficiarii vor fi tot cei cu pensii mari. Cristian Seidler, deputat USR: “USR îşi doreşte creşterea pensiilor şi un sistem de pensie echitabil, dar spunem nu acestei minciuni legalizate şi a haosului bugetar pe care îl creaţi cu bună ştiinţă”.



    Critici au venit şi din partea deputatului neafiliat Violeta Alexandru, fost ministru liberal al Muncii, care susține că proiectul de lege a generat haos şi teamă, deşi ar fi trebuit să fie cel mai clar dintre subiectele dezbătute de coaliţia de guvernare PSD-PNL. În schimb, social-democratul Marius Budăi, de asemenea fost ministru al Muncii, spune că principiile de la care a plecat noua lege, anume echitate, solidaritate şi respectarea muncii, sunt pe deplin respectate.







  • Retrospectiva săptămânii 29.10 – 04.11.2023

    Retrospectiva săptămânii 29.10 – 04.11.2023

    Proiectul
    viitoarei legi a pensiilor, în dezbatere publică


    Proiectul noii
    legi a pensiilor a intrat, săptămâna aceasta, în dezbatere publică, iar
    coaliţia social-liberală la guvernare şi-a fixat un termen ambiţios, 20
    noiembrie, pentru adoptarea lui. Legea ar urma să intre în vigoare la 1
    ianuarie, dată de la care toate pensiile vor fi majorate cu aproape 14
    procente. O altă creştere a pensiilor, rezultat al recalculării ce se va face pe
    baza noii legi, ar urma să aibă loc la 1 septembrie anul viitor.

    Potrivit
    proiectului, stagiul minim de contribuţie pentru a beneficia de pensie va fi de
    15 ani, iar pentru a ieşi anticipat din activitate vor fi necesari 35 de ani de
    cotizare. Până în 2035, vârsta de pensionare se va egaliza, pentru bărbaţi şi
    femei, la 65 de ani. Totuşi, femeile care au crescut copii vor putea beneficia
    de reducerea vârstei standard de pensionare, în funcţie de numărul lor.
    Sporurile nepermanente contributive, precum plata cu ora, al treisprezecelea
    salariu sau premiile, vor fi calculate la pensie.

    Iniţiatorii noii legi susţin
    că şi-au propus să elimine inechităţile din sistem, care permiteau ca salariaţi
    cu aceeaşi vechime şi cu funcţii identice să beneficieze de pensii diferite. Premierul
    Marcel Ciolacu a dat asigurări că, în urma recalculării, nicio pensie nu va fi
    mai mică faţă de valoarea aflată în plată astăzi.



    Noile măsuri
    fiscal-bugetare, în vigoare de la 1 noiembrie


    Criticate aspru de mediul de afaceri şi contestate de
    opoziţie, fără succes, la Curtea Constituţională, măsurile din pachetul
    fiscal-bugetar pentru care cabinetul de la Bucureşti şi-a asumat răspunderea au
    intrat în vigoare pe 1 noiembrie. Microîntreprinderile vor plăti impozit 1% pe
    cifra de afaceri până la venituri de până la 60.000 euro pe an și 3% dacă
    veniturile depășesc această sumă. Companiile mari, cu afaceri de peste 50 de
    milioane de euro, vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri, iar băncile
    un impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri, în 2024 și 2025, pentru a
    reveni la o taxă de 1% peste 3 ani. Şi companiile din petrol și gaze cu afaceri
    de peste 50 milioane de euro vor plăti impozit suplimentar de 0,5%.

    Scutirea de
    impozit în IT se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei, echivalentul a
    2000 de euro. Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară nu
    vor mai fi scutiţi de plata contribuţiei la sănătate. Pentru ca veniturile
    angajaţilor din aceste sectoare, puternic contributoare la PIB, să nu fie
    afectate, executivul a majorat, în cazul lor, în această săptămână, salariul
    minim.

    Vor beneficia de măsură peste 400.000 de salariaţi din construcţii şi
    170.000 din industria agroalimentară. Intrarea în vigoare
    nu a scutit pachetul fiscal-bugetar de criticile oamenilor de afaceri.
    Aceştia spun că noile taxe vor reduce investiţiile străine şi vor avea un efect
    contrar celui estimat în privinţa diminuării deficitului, care ar putea urca la
    20 de miliarde de euro. Potrivit mediului de afaceri, măsurile ar fi trebuit să
    vizeze în primul rând combaterea evaziunii fiscale, îmbunătăţirea colectării
    veniturilor şi eficientizarea activităţii Fiscului, nu afectarea mediului de
    afaceri prin creşterea fiscalităţii.



    Proteste
    sindicale


    Angajaţii de la
    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi ai caselor judeţene au declanşat,
    joi, proteste pe perioadă nedeterminată. Activitatea cu publicul va fi blocată
    şi angajaţii vor protesta în birouri până când vor primi salarii mai mari, a
    anunţat Blocul Naţional Sindical, care îi reprezintă.

    BNS susţine că, din 2018,
    aceşti salariaţi nu au mai beneficiat de nicio creştere salarială şi că resurse
    financiare pentru majorări ar exista.

    Protestul angajaţilor de la casele de
    asigurări de sănătate afectează decontarea cheltuielilor prestatorilor de
    servicii medicale şi asigurarea cu medicamente şi materiale sanitare din programele
    naţionale de sănătate pentru pacienţii cu boli cronice.

    Ministrul sănătăţii,
    Alexandru Rafila, a transmis că întreruperea acordării de servicii medicale nu
    poate fi acceptată şi speră că va exista un dialog între conducerea Casei
    Naţionale şi angajaţi. El a mai spus că, deşi CNAS are cel mai mare buget din
    România, există o problemă de contributivitate, întrucât doar 5 milioane de
    oameni contribuie la fondul de asigurări, în vreme ce 19 milioane beneficiază
    de servicii medicale.



    Vera Jourova la
    Bucureşti


    Mecanismul
    statului de drept, combaterea dezinformării şi tranziţia digitală au dominat
    discuţiile pe care vicepreşedinta Comisiei Europene, Věra Jourová, le-a avut la
    Bucureşti cu oficialii români. Ea a declarat că România stă bine la capitolul
    justiţie, însă a adăugat că este nevoie de alte reglementări legale pentru ca
    cetăţenii să aibă acces la un sistem judiciar bine pregătit. În privinţa
    digitalizării, Věra Jourová a opinat că România are un potenţial deosebit şi a
    amintit că, în Planul de Redresare şi Rezilienţă, 5 miliarde de euro revin digitalizării
    afacerilor, reţelei 5G, precum şi educaţiei şi e-guvernării.

    Ministrul
    justiţiei, Alina Gorghiu, a dat asigurări că Bucureştiul va continua să
    modernizeze sistemul judiciar, va adopta o legislaţie predictibilă şi va
    intensifica activitatea Direcţiei Anticorupţie şi a DIICOT pe teme importante
    ca traficul de droguri şi de persoane.

  • Pactul fiscal-bugetar, promulgat

    Pactul fiscal-bugetar, promulgat

    Aflată în procedură de deficit excesiv de câtiva
    ani, România și-a asumat aducerea sub control a acestui indicator până anul
    viitor. Datele privind nivelul deficitului sunt însă îngrijorătoare, acesta
    fiind în creștere în primele nouă luni cu 15 miliarde de lei (circa 3 miliarde
    de euro) față de aceeași perioadă a anului trecut. Statul a cheltuit mult mai
    mult decât a încasat, potrivit datelor oficiale, care indică la final de
    septembrie un deficit de 3,55% din PIB. În acest ritm, spun analiștii
    economici, e greu de crezut că România va reuși să se încadreze în ținta de
    deficit de 4,4% din PIB, nici măcar în nivelul de 5,5% discutat de autoritățile
    de la București cu cele de la Bruxelles.


    Situația este explicată de analistul
    financiar Adrian Codirlașu, vicepreședinte al CFA România, prin faptul că în proiectul
    de buget realizat la începutul anului, cheltuielile au fost subestimate, iar
    veniturile supraestimate, ceea ce poate impinge deficitul bugetar chiar la
    peste 6% din PIB la final de 2023. Miza este cu atât mai mare cu cât dacă nu
    redresează situația România riscă să piardă fonduri considerabile din PNRR.


    Un
    amplu program de măsuri fiscal-bugetare a fost elaborat de executiv, care și-a
    asumat chiar răspunderea în Parlament pentru acesta. Sunt creşteri de taxe,
    introduse impozite noi şi eliminate facilităţile fiscale. Întârziată cu o lună
    ca urmare a contestării sale la Curtea Constituțională, ordonanța privind
    aceste măsuri a ajuns în cele din urmă pe biroul preşedintelui Klaus Iohannis,
    care joi a promulgat Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru
    asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung. O parte
    dintre aceste prevederi îşi vor produce efectele în câteva zile, restul – de la
    1 ianuarie 2024.


    Între timp, premierul Marcel Ciolacu aşteaptă şi propunerile
    de reorganizare a ministerelor, agenţiilor şi companiilor de stat, reforma
    bugetară fiind gândită să aducă, de asemenea, o diminuare a cheltuielilor.
    Calculele arată, însă, că nici aceste măsuri nu sunt suficiente şi este nevoie
    de altele pentru ca deficitul să scadă până la sfârşitul anului şi România să
    nu fie în pericol să piardă fonduri europene de zeci de miliarde de euro, a
    explicat premierul Marcel Ciolacu. Cu atât mai mult cu cât în mod obişnuit cheltuielile
    cresc în ultima parte a anului. De aceea, este nevoie de o nouă ordonanţă de
    urgenţă pentru reducerea cheltuielilor, au anunțat decidenții de la București.


    Prin restricții de cheltuieli pentru instituţiile publice şi primării, inclusiv
    pentru cele legate de organizarea de festivaluri şi competiţii, România ar urma
    să respire ușurată, îndepărtând riscul unor nedorite consecințe pecuniare. În
    paralel, premierul Marcel Ciolacu a fost joi la Bruxelles pentru a convinge
    comisarii europeni că măsurile adoptate de guvernul de la București vor fi
    suficiente pentru a menține un trend descrecător în ceea ce privește deficitul
    bugetar.



  • Scădere lentă a inflaţiei

    Scădere lentă a inflaţiei

    Rata
    anuală a inflaţiei va continua să scadă în România până la sfârşitul anului,
    dar evoluţia acestui indicator va fi influenţată de pachetul de măsuri fiscale
    pe care Guvernul urmează să-l introducă pentru echilibrarea bugetului.
    Evaluarea a fost făcută de conducerea Băncii Naţionale (BNR), care a decis,
    joi, să menţină dobânda de politică monetară la 7% pe an, valoare neschimbată
    din luna ianuarie. Potrivit experților, decizia băncii centrale a fost
    anticipată de majoritatea actorilor de pe pieţele financiare, fiindcă, pe de o
    parte, inflaţia pare a se reduce mai lent decât era prognozat, iar pe de alta
    economia şi-a atenuat semnificativ creşterea în ultimele luni.

    Potrivit
    actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua, totuși, să scadă până
    la sfîrșitul anului 2023. Resorturile acestei evoluții ar fi reducerea
    cotaţiilor unor mărfuri, o recoltă agricolă bogată şi plafonarea temporară a
    adaosului comercial la produse alimentare de bază.

    BNR atrage, însă, atenţia
    că, începând de anul viitor, apar incertitudini şi riscuri majore legate de
    evoluția inflaţiei. Acestea decurg din configuraţia pachetului de măsuri
    fiscal-bugetare ce va fi implementat de guvern în vederea consolidării
    bugetare, precum şi din conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri,
    de natură să exercite efecte inflaţioniste pe termen scurt.

    Și analistul
    economic Adrian Codirlaşu a prognozat, la Radio România, că procesul
    dezinflaţionist va continua, dar într-un ritm mai lent decât se anticipa, şi e
    posibil ca în primul trimestru al anului viitor să apară din nou o creştere a
    inflaţiei, iar apoi să se reia trendul descendent. El vorbește despre un şoc
    introdus de noile măsuri fiscale, fiindcă se măresc accizele și se majorează
    cota de TVA pentru anumite produse din coşul de consum.

    De asemenea, preţul
    petrolului a crescut şi va antrena și scumpirea combustibililor. Introducerea
    unei taxe noi, pe cifra de afaceri, va mări, previzibil, preţurile de vânzare.
    În sfârșit, mai spune Adrian Codirlaşu, în România va creşte salariul minim pe
    economie, ceea ce înseamnă încă un cost în plus pentru companii, ce va genera,
    la rândul său, o creștere a preţurilor.

    Specialiștii Băncii Naționale mai spun că, pentru România, incertitudini şi riscuri la adresa activităţii
    economice şi, implicit, a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei le generează
    războiul din Ucraina vecină, evoluţiile economice sub aşteptări din Europa,
    precum şi nivelul absorbţiei fondurilor comunitare.

    Anterior, și șeful misiunii
    FMI pentru România, Kees Martjin, declarase, la București, că războiul
    declanșat de Rusia în Ucraina, o scădere a activităţii economice pe continent
    şi chiar în întreaga lume ar duce, inevitabil, la o încetinire a creşterii
    economice şi în România. (Bogdan Matei)


  • Guvernul a adoptat pachetul de măsuri fiscal-bugetare

    Guvernul a adoptat pachetul de măsuri fiscal-bugetare

    Legea pentru care Executivul de la Bucureşti a ales calea asumării răspunderii în Parlament urmăreşte eficientizarea luptei împotriva evaziunii, stoparea risipei bugetare şi echitate fiscală, prin eliminarea excepţiilor şi privilegiilor. Potrivit pachetului legislativ, toţi salariaţii vor plăti asigurările de sănătate, inclusiv cei din construcţii şi agricultură, care erau scutiţi până acum, iar angajaţii din domeniul IT care au salarii mai mari de 10.000 lei vor plăti, de acum înainte, impozit.



    Pe de altă parte, bugetarii care au salarii mai mari de 8.000 lei net nu vor mai primi vouchere de vacanţă şi nici indemnizaţie pentru hrană. O taxă specială vor plăti persoanele care deţin case mai scumpe de 500.000 euro, dacă nu au rate la bancă pentru respectiva reşedinţă. Marile companii şi băncile vor plăti o taxă din cifra de afaceri.



    În privinţa TVA, legea nu prevede modificări substanţiale. Potrivit premierului Marcel Ciolacu, sunt menţinute cele 9 procente pentru TVA la alimente şi medicamente şi cele 5 procente ale taxei la lemne de foc, energie, gaze şi cărţi. Prim-ministrul a respins declaraţiile potrivit cărora măsurile asumate sunt unele de austeritate. Dar, a subliniat Marcel Ciolacu, România nu îşi mai permite facilităţi şi privilegii de 75 de miliarde de lei şi o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei anual, care reprezintă 15% din PIB.



    Şeful Guvernului a reamintit că salariul minim pe economie va creşte cu 10 procente, de la 3.000 la 3.300 lei, iar în construcţii – salariul minim va fi mărit cu 12,5%, de la 4.000 la 4.500 lei. Marcel Ciolacu a mai spus că prin proiectul de reformă fiscal-bugetară va fi pusă în practică cea mai ambiţioasă reformă a aparatului bugetar de după Revoluţie.



    Partidele din Opoziţie, indiferent de culoarea politică, au criticat măsurile fiscal-bugetare şi spun că ele trebuie stopate prin orice mijloace constituţionale. Procedural, ele au la dispoziţie instrumentul moţiunii de cenzură care, adoptată, ar atrage şi căderea Executivului. Este, însă, doar o variantă teoretică, pe care actuala aritmetică parlamentară, favorabilă formaţiunilor din coaliţia de guvernământ, PSD şi PNL, o face improbabilă, dacă nu imposibilă.



    O altă cale este contestarea legii la Curtea Constituţională. Cel mai periculos scenariu ar fi acela în care invalidarea noilor măsuri ar veni de la realitatea economică. Deja, Consiliul Economic şi Social, organism independent, a avizat nefavorabil proiectul de Lege, arătând că măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare şi vor avea efecte negative asupra economiei. Acoperirea deficitului bugetar prin creşterea poverii fiscale pentru mediul economic privat s-a dovedit, în trecut, că a avut un efect contrar şi e foarte probabil ca, în urma acestor măsuri, veniturile la buget să scadă, în loc să crească, a avertizat Consiliul Economic şi Social.





  • Pachetul fiscal – în primă lectură

    Pachetul fiscal – în primă lectură

    Guvernul de coaliție PSD-PNL de la București a discutat, miercuri seară, în primă lectură, pachetul de măsuri vizând echilibrarea pe termen lung a bugetului de Stat şi facilitarea absorbţiei banilor europeni. Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a amintit că România s-a angajat să respecte ţinta de deficit bugetar de 4,4%. În caz contrar, există riscul suspendării de către Comisia Europeană a unor importante fonduri comunitare, vitale pentru construcţia de autostrăzi, şcoli ori spitale. Marcel Boloş:



    “Avem 46 de miliarde de euro în politica de coeziune şi mai avem 29,3 miliarde de euro în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Deci, discutăm de viitorul României, 75 de miliarde de euro, pe care nu ne permitem să îi avem suspendaţi.”



    Pe lângă reducerea cheltuielilor publice, Executivul urmărește combaterea evaziunii, taxarea profiturilor şi a averilor mari, precum şi eliminarea privilegiilor fiscale. În încercarea de a mai calma spiritele, destul de încinse în perspectiva unor creșteri de taxe, impozite și prețuri, același ministru de Finanțe a precizat că, da!, de pildă, va fi 1% impozit pe cifra de afaceri a băncilor şi a microîntreprinderilor sau măriri ale taxei pe valoare adăugată, dar că TVA-ul va rămâne, totuși, scăzut pentru unele categorii de produse şi bunuri. Din nou, Marcel Boloş:



    “Alimentele rămân cu 9%, medicamentele rămân cu 9%, partea de proteze medicale pentru persoanele cu dizabilităţi sunt chiar cu 0% TVA. De asemenea, avem 5% pentru lemne de foc, pentru energia termică, pentru gazele naturale, tot ce înseamnă consumul la nivelul populaţiei.”



    Înaintea şedinţei de Guvern, măsurile fiscal-bugetare au fost discutate şi în cadrul Consiliului Tripartit de Dialog Social, organism format din reprezentanţi ai Guvernului, patronatelor şi sindicatelor. Patronatele, prin președintele Florin Jianu, par a fi mulţumite, pentru că au obţinut promisiunea că măsurile vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2024, dar și că TVA-ul pentru HoReCa nu se va modifica: “Rămâne cota de 9% pentru HoReCa, un lucru foarte bun pentru acest sector. Dacă ar fi crescut TVA-ul, am fi pierdut cu totul competitivitatea cu vecinii noştri bulgari.”



    În schimb, sindicatele au declarat că nu sunt mulţumite de faptul că voucherele de vacanţă vor fi acordate doar bugetarilor cu salarii de până la 8.000 lei inclusiv. Premierul social-democrat Marcel Ciolacu a contra-argumentat:



    “Cu salariu la Stat de 8.000 lei, nu poţi cere vouchere de vacanţă, plus indemnizaţie de hrană. Cei cu salarii mici vor primi, în continuare, vouchere. Chiar le creştem valoarea, dar e total incorect să le dăm şi superbugetarilor.”



    Premierul Ciolacu urmează să prezinte, săptămâna viitoare, în Parlament, pachetul de măsuri fiscal-bugetare pentru care Executivul său îşi va angaja răspunderea. Dacă Opoziția îl critică vehement, în schimb, preşedintele țării, Klaus Iohannis, spune că reprezintă un pas în direcţia bună.







  • Anunţ oprire două emiţătoare RRI

    Anunţ oprire două emiţătoare RRI

    Dragi prieteni, din cauza reducerilor bugetare, Consiliul de Administraţie Radio România a decis renunţarea, temporar, de la 1 august 2023, la folosirea a două dintre cele 5 emiţătoare Radiocom pe unde scurte care asigură emisia programelor Radio România Internaţional. De la 1 august programele noastre pot fi recepţionate prin intermediul câte unui emiţător situat la Ţigăneşti, la Săftica şi Galbeni. În măsura în care bugetul Radio România va fi suplimentat, vom reveni la emisia pe 5 emiţătoare.



    Sunt afectate programele RRI în limbile română, engleză, franceză, germană, spaniolă, rusă, arabă, chineză şi ebraică. Toate acestea pot fi recepţionate de la 1 august 2023 pe o singură frecvenţă, în loc de două frecvenţe. Vom anunţa în emisiuni, pe site şi pe Facebook frecvenţele pe care pot fi recepţionate programele, ca şi modificările punctuale de frecvenţe operate de Radiocom, pe baza monitorizării recepţiei şi a mesajelor primite de la dvs., privind calitatea emisiei.



    Din cauza reducerilor bugetare, s-a decis şi reducerea la jumătate a puterii pe timpul nopţii la emiţătoarele de unde medii care difuzează programele interne ale Radio România Actualităţi şi ale unor posturi regionale de radio.



    Vă invităm să urmăriţi programele Radio România Internaţional pe site-ul www.rri.ro (inclusiv on demand), pe SoundCloud, pe aplicaţiile pentru Android şi iOS, prin TuneIn şi via satelit. Detalii găsiţi pe site. De asemenea, puteţi urmări conţinuturile noastre pe Facebook, Twitter, Instagram, YouTube, LinkedIn şi Spotify.

  • Jurnal românesc – 06.07.2023

    Jurnal românesc – 06.07.2023

    Bugetul României nu trebuie să fie zgârcit în ceea ce
    priveşte comunicarea directă cu diaspora, a declarat prim-ministrul Marcel
    Ciolacu în timpul vizitei de lucru în Germania.     Premierul a participat la o
    întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti la sediul Ambasadei României
    de la Berlin. Trebuie să găsim soluţiile de a exista totuşi o comunicare
    între dumneavoastră şi cei de acasă. Trebuie să găsim o soluţie, să nu ne
    pierdem tradiţiile şi ce am învăţat fiecare la timpul nostru în România,
    le-a spus Ciolacu celor prezenţi. El a anunţat că Ministerul Economiei vine cu
    un program de start-up pentru diaspora şi că numărul de consulate va fi mărit
    acolo unde este nevoie. Premierul a punctat faptul că administraţia de la Bucureşti
    trebuie să se asigure că românii din străinătate nu sunt victime ale abuzurilor
    în viaţa cotidiană sau la locul de muncă şi a arătat că dezvoltarea României nu
    se poate face fără aportul acestora. (…) indiferent câţi consuli am
    pune (…) fără implicarea dumneavoastră şi fără programe susţinute de statul
    român, punctuale, nu vom reuşi să aducem diaspora mai aproape de România şi
    diaspora să nu se mai uite urât către România când vine acasă, a declarat
    Ciolacu. În acelaşi context, şeful Executivului a afirmat că în Europa nu a
    existat o migraţie mai mare decât cea a românilor plecaţi din ţară şi şi-a
    exprimat speranţa că România va depăşi momentul Schengen astfel
    încât cozile la intrarea în ţară să fie de domeniul trecutului.




    Ambasada României la Washington organizează, între 7 şi 13
    iulie, o serie de evenimente de diplomaţie culturală, parte a unui program mai
    amplu desfăşurat anul acesta sub sloganul România – SUA: Un parteneriat
    pentru viitor – Celebrăm talentul românesc    . Astfel, în perioada
    menţionată, va avea loc a 2-a ediţie a celui mai mare festival românesc din
    Statele Unite, Romanian Weekend at The Wharf. Publicul american şi
    membrii comunităţii româno-americane se vor putea bucura de spectacole de dans
    popular şi concerte live, demonstraţii de meşteşuguri tradiţionale, ateliere
    interactive, lecturi publice, prezentări turistice, expoziţii şi degustări
    culinare şi oenologice, organizate într-o zonă foarte populară pentru
    petrecerea timpului liber, situată pe malul râului Potomac, nu departe de
    Capitoliu. La 10 iulie, la Clubul Naţional al Presei, vor fi sărbătorite
    personalităţile americane care au iniţiat şi sprijinit Parteneriatul Strategic
    timp de 25 de ani. La 11 iulie, va avea loc o seară dedicată domeniilor
    economic, de afaceri, tehnologie şi inovaţie, iar la 12 iulie, în Congresul
    SUA, se va desfăşura un eveniment de celebrare a Parteneriatului
    româno-american. În ultima zi, la 13 iulie, va avea loc o recepţie cu
    participarea membrilor aparatului legislativ din Congresul american. Lansat la
    11 iulie 1997, cu ocazia vizitei preşedintelui american Bill Clinton la
    Bucureşti, Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite este definit
    astăzi drept unul dintre pilonii fundamentali ai politicii externe a României.




    Nu aștepta prea mult de la sfîrșitul lumii, cel
    mai nou film scris și regizat de Radu Jude, a fost inclus în competiţia
    oficială a celei de-a 76-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la
    Locarno.     Manifestarea se va desfășura în perioada 2-12 august, iar din selecția
    pentru competiția oficială fac parte 17 producții. Participarea la această
    ediție a Festivalului de la Locarno este susținută de Centrul Național al Cinematografiei,
    Uniunea Cineaștilor din România și Institutul Cultural Român. Radu Jude a mai
    fost prezent în Festivalul de la Locarno în 2016, în competiția oficială, cu
    lungmetrajul Inimi Cicatrizate, care a primit Premiul Special al
    Juriului, în 2017, în secțiunea Semne de viaţă cu filmul de montaj Țara
    moartă și în 2021 în secțiunea Scurtmetraje de autor cu pelicula
    Caricaturana.




    Dansatoarea Alexandra Mihaela Dancs, care face parte din
    distribuția spectacolului aniversar more than naked, regizat de coregrafa
    de origine austriacă Doris Uhlich, participă, în perioada 6 iulie – 6 august,
    la Festivalul Internaţional de Dans ImPulsTanz de la Viena.
    Spectacolul este programat în zilele de 8 iulie și 10 iulie, la Cartierul
    Muzeelor. Dansatoare și coregrafă independentă, Alexandra Mihaela Dancs a fost
    bursieră DanceWeb la Impulstanz Vienna în anii 2010 și 2012. În 2014 a primit
    Premiul de Excelență pentru contribuția adusă consolidării dansului contemporan
    românesc de la Centrul Național al Dansului București. În 2016 a conceput
    Totul pentru endorfine, un program produs de Centrul Național al
    Dansului București, adresat tuturor iubitorilor de dans. Printre alte proiecte
    de artă se numără: intervenția hibridă ALTER în colaborare cu Nicoleta
    Lefter și Vlaicu Golcea, soloul În căutarea dansului și duetul
    Atenție: locuitorii râului! în colaborare cu Urvi Vora. Din 2021 este artist asociat
    la spațiului pentru dezvoltare coregrafică AREAL.


  • Legislație pentru protecția antiseismică

    Legislație pentru protecția antiseismică

    Premierul
    Nicolae Ciucă a declarat, în ședința de guvern de miercuri, că România este o
    ţară cu risc seismic, menționând că va trebui implementată cât mai urgent procedura
    prin care companiile să poată fi certificate pe domenii de specialitate în
    construcţii. Mai mult, va trebui, potrivit premierului, să se reglementeze
    partea de responsabilitate faţă de structura de rezistență. Prim ministrul a dat
    asigurări că vor continua măsurile guvernamentale în ceea ce priveşte analiza
    riscurilor seismice şi măsurile pe care Executivul şi autorităţile locale
    trebuie să le ia astfel încât să poată fi gestionate toate programele şi
    proiectele de consolidare a infrastructurii.


    Între timp, ministerul român al
    Dezvoltării derulează deja Programul naţional de consolidare a clădirilor cu
    risc seismic ridicat, care, pentru acest an, are un buget alocat de 200 de
    milioane de lei (circa 40 milioane de euro) credite bugetare şi 500 de milioane
    de lei (circa 100 de milioane de euro) credite de angajament, iar finanţarea
    este de 100%. Astfel, locatarii clădirilor consolidate şi autorităţile locale
    nu vor fi nevoiţi să restituie banii pentru consolidare. Potrivit datelor
    oficiale, de la începutul anului, au fost depuse cereri de finanţare pentru
    consolidarea seismică a aproape 400 de clădiri. Ministrul Dezvoltării, Cseke
    Atilla, a anunțat că primele 50 de proiecte depuse în cadrul Programului
    naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat au fost deja selectate
    pentru finanţare. Instituţii de învăţământ, edificii socio-culturale, blocuri
    de locuinţe, clădiri administrative şi unităţi de sănătate au fost incluse în
    lista celor care pot primi finanţare odată ce autorităţile locale depun
    documentele suplimentare necesare. Clădirile sunt din toată țara, iar suma
    totală solicitată pentru consolidarea lor este de 738 de milioane de lei (circa
    148 milioane de euro).


    În plus, Guvernul a decis, în ședința de miercuri, că va
    trimite Parlamentului, pentru dezbatere şi aprobare, un proiect de lege care
    propune, printre altele, interzicerea închirierii apartamentelor din blocurile
    care fac parte din prima grupă de risc seismic. Interdicţia începe din momentul
    când se face evaluarea rapidă vizuală şi se încheie atunci când se termină
    lucrările de consolidare a clădirii. Potrivit ministrului Dezvoltării, după ce
    va intra în vigoare această lege, contractele de închiriere care există vor
    înceta de drept, în maxim 30 de zile.


    Tot miercuri, Executivul de la București
    a adoptat o ordonanţă de urgenţă care se referă la programul Școli sigure şi
    sănătoase, prin care se propune o procedură simplificată de introducere în
    programul de investiţii a şcolilor care fac parte din prima categorie de risc
    seismic. Lista de şcoli va fi elaborată de Ministerul Educaţiei şi va fi
    trimisă Ministerului Dezvoltării Regionale. Potrivit datelor oficiale,
    suplimentar clădirilor consolidate prin Programul naţional de consolidare,
    ministerul finanţează, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR),
    alte 251 de clădiri, iar, prin Compania Naţională de Investiţii, 57 de clădiri.


  • Deficitu bugetaru tru lişoară scădeari

    Deficitu bugetaru tru lişoară scădeari

    Deficitlu a bugetlui general consolidat ali Românie fu di 4,2% ditu PIB tru proţlli 11 di meşi ditu aestu an, andicra di aproapea 3,4 procente tu bitisita-a meslui sumedru. Comparativ cu idyea perioadă ditu 2021, când agiumsi la 4,7% ditu PIB, dificitlu bugetar scădzu cu 0,5 puncte procentuale tru kirolu yinaru-brumaru, spuni ministerlu a Finanţelor. Tru cifră absolută, deficitlu fu di 58,70 miliardi di lei, dimi aproapea 12 miliardi di euro. Ţinta di deficit tră anlu aestu easti di 5,8% ditu PIB. Evoluţia a veniturlor, precizeadză ministerlu a Finanţilor, fu influenţată nai cama multu di avansul a veniturlor nifiscale, a veniturlor ditu TVA şi a contribuţiilor di asiguripseri, a ncasărlor suplimentari ditu energie şi a fondurlor europeane. Hărgili a bugetlui general anvărtuşitu agiumsiră la aproapea 475 miliardi lei, tru creaştiri cu pisti 19 procente comparativ cu idyea perioadă a anlui precedentu.


    Exprimate ca procentu ditu Produslu Internu Brut, hărgili pi aţelli 11 di meşi a anlui 2022 nregistrară ună creaştire cu 0,5 puncte procentuale andicra di idyea perioadă a anlui 2021, di agiumsi la 34% ditu PIB. Domină la capitolu hărgi aţeali di personalu, cari ansăriră la cama di 100 di miliardi di lei. Di altă parti, inflaţia şi incertitudinili di itia a polimlui ditu Ucraina dusiră la criştearea a plăţlor di tocuri aferenti ti portofoliulu di borgi publică. Nica şi hărgili cu asistenţa socială criscură, cu aproapea 18 di procente, evoluţie influenţată, prota ş-prota, di criştearea, ditu 1 di yinaru 2022, a punctului di pensie cu 10% şi a pensillei minimă, cum şi di acordarea a unui agiutor financiar tră pensionarllii a sistemlui public di pensii cu pensii ma ñiţ ică isa cu 1.600 di lei. Hărgili mutrinda proiectele finanţate ditu fonduri externe nearambursabile, inclusiv subvenţiile di la Uniunea Europeană aferenti agriculturăllei, fură cu 31% ma mări comparativ cu aţelli 11 di meşi a anlui di ma ninti. Hărgili tră investiţii, cari includ hărgili di capital, cum şi ateali aferenti a programilor di dizvoltare finanţati ditu izvuri interne şi externe, năstricură 56 di miliardi lei, tru creaştire cu 27% comparativ cu idyiulu kiro a anlui preţedentu.


    Tră anlu ţi yini, România ari un buget ntimileatu pi ună creastire economică di 2,8% şi un deficitu di 4,4 procente ditu produslu internu brut. Construcţia bugetară nu ari la bază năi taxe şi easti structurată pi ună inflaţie di 9,6%. Suntu pruvidzuti inclusiv păradzlli tră protejarea a populaţiillei vulnearabile. Veniturli a pensionarlor va s’crească tru ahurhita-a anlui di itia a creaştirillei punctulu di pensie cu 12,5% şi darea niscănti turlii di agiutoru.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Deficit bugetar în uşoară scădere

    Deficit bugetar în uşoară scădere

    Deficitul bugetului general consolidat al României a fost de 4,2% din PIB în primele 11 luni din acest an, faţă de aproximativ 3,4 procente la sfârşitul lunii octombrie. Comparativ cu perioada similară din 2021, când s-a situat la 4,7% din PIB, deficitul bugetar a scăzut cu 0,5 puncte procentuale în intervalul ianuarie-noiembrie, spune ministerul Finanţelor. În cifră absolută, deficitul a fost de 58,70 miliarde de lei, adică aproape 12 miliarde de euro. Ţinta de deficit pentru anul în curs este de 5,8% din PIB. Evoluţia veniturilor, precizează ministerul Finanţelor, a fost influenţată preponderent de avansul veniturilor nefiscale, al veniturilor din TVA şi contribuţiilor de asigurări, al încasărilor suplimentare din energie şi fondurilor europene. Cheltuielile bugetului general consolidat s-au ridicat la aproximativ 475 miliarde lei, în creştere cu peste 19 procente comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe cele 11 luni ale anului 2022 au înregistrat o creştere cu 0,5 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, ajungând la 34% din PIB. Domină la capitolul cheltuieli cele de personal, care au sărit bine de 100 de miliarde de lei. Pe de altă parte, inflaţia şi incertitudinile generate de conflictul armat din Ucraina au determinat majorarea plăţillor de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică. Şi cheltuielile cu asistenţa socială au crescut, cu circa 18 procente, evoluţie influenţată, în principal, de majorarea, de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10% şi a pensiei minime, precum şi de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei. Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, au fost cu 31% mai mari comparativ cu cele 11 luni ale anului precedent. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au depăşit 56 de miliarde lei, în creştere cu 27% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Pentru anul viitor, România are un buget bazat pe o creştere economică de 2,8% şi un deficit de 4,4 procente din produsul intern brut. Construcţia bugetară nu are la bază noi taxe şi este structurată pe o inflaţie de 9,6%. Sunt prevăzute inclusiv sumele pentru protejarea populaţiei vulnerabile. Veniturile pensionarilor vor creşte la începutul anului datorită majorării punctului de pensie cu 12,5% şi acordării diferitelor tipuri de sprijin.