Tag: Bulgaria

  • Podul Calafat – Vidin şi dezvoltarea regională

    Podul Calafat – Vidin şi dezvoltarea regională

    După 60 de ani de la inaugurarea primului pod peste Dunăre între România şi Bulgaria, un al doilea este deschis circulaţiei, începând de vineri. Deşi ideea unui pod care să lege oraşul românesc Calafat de cel bulgăresc Vidin datează din anul 1925, abia în 2000, Bucureştiul şi Sofia au semnat un acord privind construirea sa.



    Au trebuit să mai treacă şapte ani până când au început lucrările, iar proiectul i-a fost atribuit unui constructor spaniol. Investiţia totală depăşeşte 220 milioane de euro, bani proveniţi de la Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Investiţii, Agenţia Franceză pentru Dezvoltare şi Instituţia Germană de Credit pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.


    Construit pe un segment al Dunării unde lăţimea fluviului măsoară circa 1.300 de metri, podul are o lungime de aproape 2 kilometri, cu patru benzi de circulaţie, o linie de cale ferată, două trotuare pentru pietoni şi pista pentru biciclişti. Este cea mai lungă construcţie de acest fel peste fluviu. Traversarea Dunării pe noul pod va fi mult mai rapida si mai ieftină decât trecerea cu feribotul. In plus, importanţa sa în regiune este semnificativă, întrucât conectează sud-vestul României şi nord-vestul Bulgariei. Mai mult, construcţia este parte a coridorului paneuropean de transport care leagă oraşul german Dresda de metropola turca Istanbul.



    Podul faciliteaza transportul auto şi feroviar pe aripa sudica a coridorului IV pan-european si interconectarea rapida si moderna a axelor de transport din sud-estul Europei la marile coridoare de transport europene.



    De exploatarea podului şi perceperea taxelor pentru traversare se va ocupa o societate mixtă româno-bulgară. Pietonii şi bicicliştii, precum şi ambulanţele şi vehiculele folosite de poliţie şi pompieri vor fi scutite de plata taxelor. In aceasta saptamana, guvernele român şi bulgar au aprobat taxele, care vor varia de la 6 la 37 euro pentru diferitele vehicule rutiere.



    Date fiind importanţa şi avantajele podurilor peste Dunăre, Bucurestiul şi Sofia au în vedere realizarea unei a treia astfel de construcţii, între oraşele Călăraşi şi Silistra, asupra căreia au căzut de acord preşedinele Romaniei, Traian Băsescu, şi cel al Bulgariei, Rosen Plevneliev, la Bratislava la întâlnirea şefilor de stat din Europa Centrală. Cele două ţări vor căuta diverse opţiuni pentru finanţarea proiectului din fonduri structurale, prin programul de cooperare transfrontalieră şi prin Strategia Dunării.



    De altfel, al doilea Forum anual al Strategiei Dunării va avea loc, anul acesta, la Bucureşti, pe 28 şi 29 octombrie.

  • Sviluppo: inaugurazione del Ponte Vidin – Calafat

    Sviluppo: inaugurazione del Ponte Vidin – Calafat

    60 anni dopo l’inaugurazione del primo ponte sul Danubio che collega la Romania alla confinante Bulgaria, un secondo è aperto dal 14 giugno. Anche se l’idea di un ponte che collegasse la città romena di Calafat a quella bulgara di Vidin risale al 1925, appena nel 2000 Bucarest e Sofia hanno firmato un accordo sulla sua costruzione. I lavori, eseguiti da una compagnia spagnola, sono stati avviati sette anni dopo. L’investimento supera i 220 milioni di euro, provenienti dall’Unione europea, dalla Banca Europea per gli Investimenti, dall’Agenzia Francese per lo Sviluppo e dall’Istituto Tedesco di Credito per Ricostruzione e Sviluppo.



    Costruito su un tratto del Danubio largo circa 1.300 metri, il ponte, lungo quasi 2 km, ha quattro corsie, una ferrovia, due marciapiedi e piste ciclabili. Così, l’attraversamento del Danubio diventa più veloce e meno costoso di quello in ferryboat. Inoltre, la sua importanza nella regione è notevole, in quanto connette il sud-ovest della Romania al nord-ovest della Bulgaria. Il ponte rientra anche nel corridoio paneuropeo di trasporto, che collega la città tedesca di Dresden alla metropoli turca di Istanbul, il che consente la rapida interconnessione ai grandi corridoi europei di trasporto.



    Lo sfruttamento e le tasse saranno gestite da una società mista romeno-bulgara. Saranno esenti dal pagamento delle tasse i pedoni e i ciclisti, nonchè le ambulanze e i veicoli della polizia e dei vigili del fuoco. Questa settimana, i governi di Romania e Bulgaria hanno approvato le tasse, comprese tra i 6 e i 37 euro. Dati l’importanza e i vantaggi dei ponte sul Danubio, Bucarest e Sofia contemplano la costruzione di un terzo, tra le città di Calarasi e Silistra, concordata dal presidente romeno Traian Basescu e dall’omologo bulgaro Rosen Plevneliev, all’incontro dei capi di stato dell’Europa centrale svoltosi a Bratislava.



    I due Paesi cercheranno delle opzioni per finanziare il progetto da fondi strutturali, attraverso il programma di cooperazione transfrontaliera e la Strategia per la Regione del Danubio. D’altronde, il secondo Forum annuo dedicato alla Strategia per il Danubio si terrà il 28 e il 29 ottobre a Bucarest. (trad. Iuliana Anghel)

  • Măsuri privind Acordul Schengen

    Măsuri privind Acordul Schengen

    Plenul Parlamentului European a aprobat, miercuri, pachetul guvernanţei Schengen, adică două regulamente privind un nou mecanism de evaluare a respectării în teren a regulilor spaţiului de liberă circulaţie, precum şi instituirea temporară a verificărilor la graniţele interne în situaţii excepţionale.



    Potrivit pachetului de masuri, echipe de inspecţie vor face vizite neanunţate pentru a monitoriza orice încercare de a introduce verificări ilegale la graniţele interne. Al doilea regulament subliniază că reintroducerea temporară a controalelor la graniţele interne este o măsură de “ultimă instanţă”. În situaţia unei ameninţări serioase la securitatea internă şi ordinea publică, controalele ar putea fi reintroduse pentru 30 de zile şi extinse până la maximum şase luni. Atunci când unele evenimente neprevăzute necesită o acţiune imediată (de exemplu, în cazul unui atac terorist), statele membre pot reintroduce controalele la graniţă unilateral, pentru maximum zece zile. Orice prelungire a acestui termen trebuie să fie monitorizată la nivelul UE. Statele candidate la Schengen şi cele deja membre ale spaţiului vor fi evaluate identic şi se vor supune aceloraşi reguli.



    Totodată, se mentioneaza ca “migraţia şi trecerea frontierelor externe de către un număr mare de resortisanţi ai unor ţări terţe nu trebuie considerate o ameninţare pentru ordinea publică sau securitatea internă”. Regulamentele ar putea fi aprobate de către Consiliul European în toamna acestui an.



    Agentia de presa Mediafax mentioneaza ca mai mulţi eurodeputaţi români au salutat adoptarea pachetului de guvernanţă Schengen.



    Liberalii şi-au exprimat speranţa că deblocarea acestui pachet de măsuri, care a stârnit polemici aprinse în ultimii doi ani la nivelul Consiliului European şi al PE, va impulsiona negocierile României pentru accesul în Schengen. Social-democratii cred, in acelasi timp, că noile reguli în domeniu vor pune capăt standardelor duble cu care s-au confruntat România şi Bulgaria în încercarea de a adera la Schengen. La randul lor, democrat-liberalii evidentiaza faptul ca România stă mai bine decât multe ţări, din perspectiva siguranţei graniţelor, ceea ce ar putea să fie un argument suplimentar în perspectiva aderării la Spaţiul european de liberă circulaţie, pana la sfarsitul anului.



    Intrarea României şi Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie a fost blocată, până, acum, nu din considerente tehnice, ci din cauza rezervelor formulate de unele state, care au cerut o reformă profundă a sistemului judiciar.