Tag: calatorie

  • România, calificată în Programul Visa Waiver

    România, calificată în Programul Visa Waiver

    România a îndeplinit criteriul ratei de refuz al vizelor pentru calificarea în Programul Visa Waiver. Departamentul de Stat al Statelor Unite a dat publicităţii, miercuri, situaţia generală a ratei de refuz al vizelor B1/B2 pentru anul fiscal 2024, iar România a ajuns la 2,61%, sub pragul de 3 procente impus de legislația americană pentru a accede în programul care permite călătoria fără viză în America. Anunțul a fost salutat de Executivul României şi Ministerul de Externe.

    Ambasada Statelor Unite la București precizează că îndeplinirea ratei de refuz pentru vizele de călătorie este doar unul dintre numeroasele criterii care determină eligibilitatea unei ţări pentru programul de scutire de viză. Departamentul american pentru Securitate Internă, în consultare cu Departamentul de Stat, evaluează întreaga gamă de cerinţe ale programului, inclusiv confirmarea că guvernul partener acordă privilegii reciproce tuturor cetăţenilor şi rezidenților americani, pune în aplicare anumite acorduri şi înțelegeri privind schimbul de informaţii şi cooperează în aplicarea prevederilor legale vizând imigrația, implicit părăsirea teritoriului Statelor Unite de către cetățenii săi.

    Visa Waiver este un program al guvernului american care permite cetățenilor din anumite țări să călătorească în Statele Unite, maximum 90 de zile, pentru turism, afaceri sau tranzit pe teritoriul american, fără viză.

  • Cum pot ieşi minorii din ţară

    Cum pot ieşi minorii din ţară

    Toate informaţiile sunt disponibile pe site-ul Poliţiei de Frontieră, pe prima pagină, la https://www.politiadefrontiera.ro/. Cunoaşterea acestor informaţii face să fie evitate situaţiile neplăcute în care minorilor nu li se permite ieşirea din ţară. Poliţia de Frontieră verifică amănunţit documentele fiecărui minor care se prezintă la ieşirea din România, pentru a se asigura că aceştia îndeplinesc toate condiţiile de ieşire prevăzute de lege.

     

    Reamintim care sunt documentele necesare la ieşirea din ţară în cazul cetăţenilor români minori, în funcţie de situaţie. Minorului care călătorește în străinătate însoțit de ambii părinți i se permite ieşirea din România în baza documentului de călătorie individual, fără a fi necesară prezentarea unor documente suplimentare.

     

    Dacă minorul călătoreşte însoţit doar de un părinte sau de o terţă persoană sunt necesare: document de călătorie valabil şi acordul celuilalt părinte, dacă călătoreşte însoţit doar de unul dintre părinţi. Este necesar acordul ambilor părinţi când minorul călătoreşte însoţit de altă persoană decât părintele. Dacă minorul se deplasează la domiciliu sau reşedinţă şi face dovada în acest sens, este necesar doar documentul de călătorie. Este de ajuns  acordul unuia dintre părinţi când minorul se deplasează la studii, concursuri sau tratament medical şi face dovada scopului declarat al călătoriei.

     

    Dacă minorul are peste 16 ani şi călătoreşte neînsoţit va avea nevoie de: document de călătorie valabil şi acord din partea ambilor părinţi. Este suficient un document de călătorie dacă minorul face dovada domiciliului sau reşedinţei în ţara în care călătoreşte.

     

    Însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii sau reprezentantul legal, nu mai sunt obligaţi să prezinte certificatul de cazier judiciar în format fizic, acesta este consultat electronic de către poliţistul de frontieră. Însă, dacă poliţistul de frontieră constată că însoţitorul minorului a săvârşit anumite infracţiuni prevăzute de lege, acestuia nu i se va permite ieşirea din ţară cu minorul.

     

    Pentru deplasările către state non-Schengen, atât pentru adulţi cât şi pentru minorii români, condiţiile de călătorie rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se face la filtrele de control ale Poliţiei de Frontieră.

     

    Pentru informaţii suplimentare, privind punctele de trecere a frontierei, despre călătoria în străinătate sau pentru sesizări privind diferite aspecte din sfera de competenţă a Poliţiei de Frontieră, orice persoană poate suna la numărul unic de informare (+4)021.9590 (număr apelabil din orice rețea națională sau internațională),  care funcţionează în regim permanent.

  • Românii vor putea călători în Turcia în baza cărţii de identitate

    Românii vor putea călători în Turcia în baza cărţii de identitate

    Cetăţenii români vor putea călători în Turcia în baza cărţii de identitate pe o perioadă de maxim 90 de zile, potrivit unui decret semnat de preşedintele republicii, Recep Tayyip Erdogan. Potrivit decretului prezidenţial publicat marţi în Monitorul Oficial turc, cetăţenilor români titulari ai cărţii de identitate li se va acorda scutire de viză pentru călătoriile turistice şi permise de tranzit în Turcia cu un timp de şedere de maxim 90 de zile la fiecare 180 de zile.

    Decizia luată de preşedintele Erdogan vine în contextul vizitei oficiale pe care prim-ministrul Marcel Ciolacu o efectuează, marţi, la Ankara.

  • Artişti români în căutarea visului american

    Artişti români în căutarea visului american

    S-a încheiat proiectul ”iMigrate. The Biology of Transition”, realizat în co-finanțare cu ICR prin Programul “Cantemir”.



    E T A J artist run-space a refăcut simbolic drumul migranților români spre America. Călătoria-performance “iMigrate. The Biology of Transition” a documentat, din multiple perspective artistice, drumul migranților români spre Țara Făgăduinței. Într-un road-residency spre America, Mircea Modreanu, Ilina Schileru, Lucian Sandu Milea și Răzvan Năstase, artiști din colectivul independent E T A J artist-run space, au creat pe străzi, în metrou, în gări și în aeroporturi, pentru a expune la capătul drumului, în Galeria Durden and Ray din Los Angeles.



    Expoziția de grup a fost organizată de cei 4 artişti români împreună cu alți 4 artiști: Lana Duong, Carlos Beltran Arechiga, Ben Jackl și Steven Wolkoff.



    Am stat de vorbă la Bucureşti, după «aventura americană», cu artista vizuală şi curatoarea Ilina Schileru.






    Al doilea interlocutor a fost artistul vizual Mircea Modreanu.




  • Minorii în vârstă de peste 16 ani pot călători neînsoţiţi în 3 situaţii

    Minorii în vârstă de peste 16 ani pot călători neînsoţiţi în 3 situaţii

    Din 20 august 2023 intră în vigoare Legea 247/2023, care completează Legea 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Astfel, cetăţenii români minori care au împlinit vârsta de 16 ani pot călători în străinătate neînsoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali, în 3 situaţii.





    Concret, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani, titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărţi de identitate, cărţi de identitate simple sau cărţi electronice de identitate, poate să se deplaseze în străinătate neînsoţit, în următoarele trei situaţii:





    – pentru a merge în vizită la rude.



    – pentru studii sau pentru a participa la concursuri oficiale.



    – pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa ori sănătatea îi este pusă în pericol.





    În funcţie de scopul declarat la ieşirea din ţară, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani, trebuie să prezinte la controlul de frontieră şi următoarele înscrisuri:





    * pentru deplasarea în vizită la rude:



    – o declaraţie autentificată a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul ori la care i s-a stabilit domiciliul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau acord notarial, după caz, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, în statul sau statele de destinaţie, perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi scopul călătoriei (să rezulte în mod expres că deplasarea se realizează la rude).


    Declaraţia autentificată a părinţilor trebuie prezentată în original la ieşirea din ţară şi nu în format electronic, întrucât nu poate fi verificat de către poliţiştii de frontieră prin accesarea unei baze de date legal constituită în acest sens.



    * pentru deplasarea la studii sau pentru a participa la concursuri oficiale:



    – o declaraţie autentificată a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul ori la care i s-a stabilit domiciliul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau acord notarial, după caz, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul călătoriei (să rezulte în mod expres că deplasarea se realizează în scopul participării la studii sau la concursuri oficiale);



    – documente doveditoare privind participarea minorului la studii sau concursuri oficiale în străinătate, emise de instituţia organizatoare, din care să rezulte perioada şi statul sau statele în care se vor desfăşura studiile sau concursurile oficiale.



    *pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa ori sănătatea îi este pusă în pericol:



    – o declaraţie autentificată a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul ori la care i s-a stabilit domiciliul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau acord notarial, după caz, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul călătoriei (să rezulte în mod expres că deplasarea se realizează în scopul urmării unui tratament medical);



    – documentele doveditoare ale situaţiei medicale a minorului, emise sau avizate de autorităţile medicale române, din care să rezulte perioada şi statul ori statele în care urmează să se acorde tratament medical.


  • DiscoverEU: încep înscrierile pentru permisele gratuite de călătorie pentru tineri

    DiscoverEU: încep înscrierile pentru permisele gratuite de călătorie pentru tineri

    DiscoverEU este o iniţiativă europeană care oferă tinerilor de 18 ani din statele participante posibilitatea de a călători în Europa, de a interacţiona cu diverse regiuni şi culturi şi de a stabili legături şi prietenii cu alţi tineri europeni.

    Runda de primăvară a programului DiscoverEU va începe miercuri, 15 martie, la ora 13:00, ora României, și se va încheia miercuri, 29 martie, la ora 13:00.

    35.000 de tineri vor primi câte un permis gratuit de călătorie, vor beneficia de un card de reduceri cu peste 40.000 de posibilități de tarife reduse pentru transportul public, cultură, cazare, alimentație, sport și alte servicii disponibile în toate țările eligibile.

    Pentru a fi eligibil, un candidat trebuie, în primul rând, să fie născut între 1 iulie 2004 (inclusiv) și 30 iunie 2005 (inclusiv) ; să completeze numărul corect al cărții de identitate, pașaportului sau cărții de ședere legală în formularul de cerere online; să fie cetățean sau rezident legal al unui stat membru al UE sau al uneia dintre ţările terțe asociate programului Erasmus+: adică Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia sau Turcia.

    Cei interesaţi trebuie să se înscrie pe Portalul european pentru tineret, unde vor trebui să răspundă la cinci întrebări, la care se adaugă una de departajare.

    Câştigătorii vor putea călători în Europa timp de până la 30 zile, între 15 iunie 2023 și 30 septembrie 2024. Cei care împlinesc 18 ani în a doua jumătate a anului viitor se vor putea înscrie în runda din octombrie 2023 a programului DiscoverEU. Alte 35.000 de permise.

    Dacă aveți un handicap sau o problemă de sănătate, veți primi asistență.

    Puteţi adăuga până la 4 prieteni în grupul vostru. De asemenea, puteți combina planuri de călătorie cu alți călători DiscoverEU! Odată selectat, agențiile naționale Erasmus+ vă vor ajuta să vă conectați și să învățați, prin întâlniri înainte de plecare și întâlniri ale călătorilor.

    Veţi fi invitaţi apoi să vă împărtășiți experiențele de călătorie prin intermediul rețelelor sociale. Puteți decide să faceți o prezentare la școală sau puteţi participa la Concursul foto/video DiscoverEU.

    Dacă ai 18 ani, Europa este la picioarele tale. Doar fă primul pas !


  • Jurnal românesc – 26.10.2022

    Jurnal românesc – 26.10.2022

    Minorii care au
    împlinit vârsta de 16 ani vor putea călători în străinătate neînsoţiţi, cu
    acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, se arată într-un proiect de
    lege depus la Parlament. Iniţiată de 88 deputaţi şi senatori, propunerea
    legislativă modifică Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a
    cetăţenilor români în străinătate, precum şi Legea nr. 272/2004 privind
    protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Vor putea ieşi din ţară
    neînsoţiţi minorii cu vârsta de 16 ani care prezintă o declaraţie notarială a
    ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin
    hotărâre judecătorească, a părintelui care exercită singur autoritatea
    părintească, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului legal.
    Declaraţia va cuprinde acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei
    respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în
    care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul acesteia. Iniţiatorii
    proiectului apreciază drept nejustificat faptul că minorii sub 16
    ani şi minorii care au împlinit vârsta de 16 ani sunt trataţi în mod similar,
    cu toate că dezvoltarea psihosocială a unui tânăr de 16 ani este mai
    apropiată de cea a unui major peste 18 ani decât cea a unui minor de 14
    ani. În ţările europene, minorii care au împlinit vârsta de 16 ani
    pot călători singuri, fără a fi însoţiţi de un major, mai susţin
    parlamentarii semnatari. Proiectul va intra în dezbaterea Senatului şi apoi a
    Camerei Deputaţilor, care este for decizional în această speţă.




    Ziua Armatei
    României a fost sărbătorită, la 25 octombrie, printr-o serie de manifestări
    organizate în principalele garnizoane din ţară şi în bazele militare din
    teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români, în ţările în care
    România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în capitalele statelor unde ţara
    noastră are reprezentanţe permanente, transmite Ministerul Apărării Naţionale.
    România are un loc distinct în cadrul NATO şi o calitate incontestabilă
    de furnizor de securitate în regiunea Mării Negre şi pe Flancul Estic al
    Alianţei Nord-Atlantice, a declarat cu acest prilej preşedintele Klaus
    Iohannis. Acesta a spus că Armata României continuă să se modernizeze şi a
    amintit că, în 2023, bugetul Apărării va creşte la 2,5% din PIB, pentru a spori
    capacitatea Armatei de a-şi îndeplini misiunile încredinţate şi de a conferi
    astfel României şi mai multă credibilitate în exercitarea rolului de pilon
    regional de securitate. Ceremonii de Ziua Armatei României au mai avut loc la
    cimitirele și la monumentele ostașilor români din Austria, Bosnia și
    Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Rusia, Polonia, Republica Moldova și Ungaria.




    Comisiile
    parlamentare reunite pentru politică externă şi pentru comunităţile de români
    din afara graniţelor ţării au audiat şi acordat avize favorabile pentru doi
    ambasadori propuşi să preia conducerea reprezentanţelor diplomatice ale
    României în Danemarca şi Islanda şi, respectiv, Slovenia. Este vorba despre
    Mihai Alexandru Grădinar, care va ocupa fotoliul de ambasador în Slovenia, şi
    de Anton Niculescu, noul ambasador în Danemarca şi Islanda. Cei doi au fost
    avizaţi pozitiv cu unanimitate de voturi. Cei doi ambasadori, diplomaţi
    de carieră, sunt profesionişti care şi-au făcut datoria în misiunile
    anterioare, a declarat preşedintele Comisiei de politică externă a
    Senatului, Titus Corlăţean. Anterior, Anton Niculescu a ocupat funcţia de
    ambasador în Slovenia, iar Mihai Alexandru Grădinar pe cea de ambasador în Regatul
    Danemarcei şi în Republica Islanda.




    Documentarul
    Vapniarka, realizat de Olga Ștefan, va fi transmis, prin
    live-streaming, pe pagina oficială a Institutului Cultural Român la Tel Aviv,
    pe 27 octombrie, de la ora 17.00. Reprezentanţa culturală va organiza, cu
    aceasă ocazie, un eveniment de prezentare în limbile română și ebraică, la care
    vor participa Olga Ștefan, arhivista Greta Barak din cadrul Centrului de
    Documentare și Cercetare Ghetto Fighters’ House şi ambasadorul României în
    Israel, Radu Ioanid. Pelicula Vapniarka spune povestea deținuților
    din lagărul de concentrare din localitatea ucraineană cu acelaşi nume, care în
    timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a făcut parte din Guvernământul
    Transnistriei, administrat de autoritățile române. Filmul a fost pus la
    dispoziţie de platforma Viitorul Memoriei, fondată de Olga Ștefan,
    ce are drept scop familiarizarea publicului cu trecutul României și al
    Republicii Moldova. Evenimentul face parte din seria de activităţi dedicate
    marcării Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului din România.


  • Viza pentru călătorie de scurtă ședere în SUA

    Viza pentru călătorie de scurtă ședere în SUA

    Ministerul Afacerilor Externe al României a publicat un material de informare intitulat Pașii de urmat pentru obținerea vizei necesare pentru călătorii de scurtă ședere în SUA.

    Materialul poate fi citit aici.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    1562
    de tineri români în vârstă de peste 18 ani vor călători prin Europa, începând
    cu 1 iulie 2022, prin programul DiscoverEu, ediţia din acest an beneficiind de
    o finanţare excepţională acordată cu ocazia Anului European al Tineretului
    2022.


  • MAE le recomandă insistent cetățenilor români să evite călătoriile neesențiale în Federația Rusă

    MAE le recomandă insistent cetățenilor români să evite călătoriile neesențiale în Federația Rusă

    După cum este cunoscut, ca urmare a escaladării conflictului armat din Ucraina, România a decis, la 26 februarie 2022, închiderea spațiului său aerian pentru toate aeronavele înregistrate în Rusia, ulterior măsura fiind adoptată la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. În aceste condiții, și companiile aeriene europene și-au suspendat zborurile spre și deasupra teritoriului Federației Ruse.

    Având în vedere aceste restricții, precum și faptul că situația regională de securitate rămâne extrem de tensionată și cu o evoluție impredictibilă, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) le recomandă insistent cetățenilor români să evite călătoriile neesențiale în Federația Rusă, iar celor care se află temporar în această țară să ia în considerare să părăsească teritoriul Federației Ruse cât mai curând, prin intermediul zborurilor comerciale încă disponibile.

    MAE informează că cetățenii români care doresc să părăsească teritoriul Federației Ruse au, la acest moment, rute alternative de deplasare prin intermediul curselor aeriene regulate, cu escală, prin Republica Turcia/Istanbul și Emiratele Arabe Unite/Dubai sau pe cale rutieră, cu companii de transport, prin Estonia.

    Totodată, MAE recomandă cetățenilor români care se află pe teritoriul Federației Ruse să își înregistreze neîntârziat prezența prin intermediul platformei www.econsulat.ro, la adresa https://www.econsulat.ro/CetateniRomaniInregistrati/Inregistreaza, disponibilă atât de pe PC sau laptop, cât și de pe telefonul mobil.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Moscova: +7 499 143 0427; +7 499 143 0350, al Consulatului General al României la Sankt Petersburg: +7812 3126141 și al Consulatului General al României la Rostov pe Don: +7 (863) 283 10 15 apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență, au la dispoziție şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în Moscova: +7 916 017 9882, precum și telefoanele de urgență ale oficiilor consulare la Sankt Petersburg: +7. 965. 777.43.38 și Rostov pe Don: +7 (909) 437 72 22.

    Ministerul Afacerilor Externe solicită cetățenilor români consultarea paginilor de Internet: http://moscova.mae.ro, http://sanktpetersburg.mae.ro, http://rostov.mae.ro, www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (www.mae.ro/app_cs), care oferă informații și sfaturi de călătorie utile.

  • Condiții revizuite de intrare a persoanelor care călătoresc din România în Ungaria

    Condiții revizuite de intrare a persoanelor care călătoresc din România în Ungaria

    Ministerul Afacerilor Externe precizează că autoritățile ungare au revizuit condițiile de intrare în Ungaria, în contextul pandemiei de COVID-19.

    Astfel, în prezent, cetățenii români care dețin un certificat de vaccinare împotriva COVID-19 eliberat de autoritățile competente din România, care atestă efectuarea schemei complete de vaccinare, respectiv a celor două doze (în cazul unui vaccin efectuat în două doze) sau a dozei unice (pentru vaccinul efectuat în doză unică), pot intra pe teritoriul Ungariei, fiind exceptați de la măsura carantinei sau de la prezentarea unui test molecular tip PCR sau antigen cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2. Documentul care atestă efectuarea vaccinării trebuie să fie redactat în limba română și în limba engleză (document bilingv), să fie eliberat de centrul de vaccinare din România, fără a mai fi necesară îndeplinirea altei formalităţi.

    Totodată, MAE precizează că toate celelalte condiții de intrare în Ungaria rămân în vigoare și pot fi consultate la pagina de internet: http://www.mae.ro/node/51934.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet: www.mae.ro, http://budapesta.mae.ro/ și reamintește că cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție telefonul de urgență al Ambasadei României la Budapesta: +36 30 535 69 12..

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Sistem automat pentru verificarea documentelor de călătorie implementat în Punctul de Trecere a Frontierei Aeroport Henri Coandă, cu finanţare provenind din fonduri europene nerambursabile.


  • Eforturi pentru clarificarea situaţiei românilor blocaţi la Cancun

    Eforturi pentru clarificarea situaţiei românilor blocaţi la Cancun

    Autorităţile române şi mexicane depun eforturi pentru clarificarea situaţiei românilor blocaţi pe Aeroportul din Cancun.



    Ministrul Relaţiilor Externe din Mexic, Marcelo Ebrard Casaubon, a confirmat că autorităţile din ţara sa sunt sesizate cu privire la situaţia românilor blocaţi pe Aeroportul Internaţional din Cancun şi a dat asigurări că se depun eforturi în scopul clarificării situaţiei.



    Informaţia vine în contextul în care ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut miercuri, la solicitarea părţii române, o convorbire telefonică cu omologul mexican, în continuarea eforturilor depuse de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) pentru soluţionarea situaţiei cetăţenilor români afectaţi de refuzul autorităţilor mexicane de a permite intrarea acestora pe teritoriul Mexicului.



    Aurescu a reiterat îngrijorarea autorităţilor române cu privire la modul arbitrar în care autorităţile mexicane au refuzat accesul cetăţenilor români, care se deplasau în scop turistic, pe teritoriul Statelor Unite Mexicane şi a reluat apelul la asigurarea unei abordări transparente şi predictibile cu privire la regimul turiştilor străini în Mexic.



    Aurescu a punctat necesitatea ca astfel de decizii să fie fundamentate pe evaluări individuale, de la caz la caz, apel inclus şi în conţinutul scrisorii adresate omologului. El a evidenţiat că România respectă dreptul suveran al Mexicului de a lua decizii de nepermitere a intrării pe propriul teritoriu a cetăţenilor străini, dar a subliniat importanţa ca acestea să fie analizate de la caz la caz, aplicarea unei decizii generalizate, de grup, nefiind permisă.



    În acest context, ministrul român a evidenţiat, din nou, faptul că România consideră că deciziile de returnare nu au fost explicate şi comunicate fiecărui cetăţean român implicat sau autorităţilor române şi a reînnoit apelul ca autorităţile mexicane să clarifice motivele concrete şi situaţia în ansamblul său.



    Ministrul Aurescu a arătat, de asemenea, lipsa unor semnale prealabile, pe canale diplomatice, din partea autorităţilor mexicane, reamintind bunele relaţii tradiţionale dintre România şi Statele Unite Mexicane.



    Şeful diplomaţiei române a adus la cunoştinţa omologului mexican situaţia cetăţenilor români cărora nu li s-a permis accesul în Mexic şi care încă aşteaptă repatrierea, inclusiv familii cu copii, fiind obligaţi să aştepte în condiţii improprii.



    El a făcut apel la omologul mexican pentru identificarea unor măsuri imediate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de aşteptare pentru cei 114 cetăţeni români care la ora actuală se află pe Aeroportul Internaţional din Cancun, precum şi a modului în care aceştia sunt trataţi de către autorităţile mexicane de pe aeroport. Aurescu a evidenţiat că numai prin eforturile susţinute ale Ambasadei României în Mexic şi ale consulului onorific al României la Cancun au putut fi asigurate alimente şi apă pentru aceste persoane. Însărcinatul cu afaceri ad-interim al României în Mexic se află la Aeroportul Internaţional din Cancun pentru a acorda asistenţă la faţa locului cetăţenilor români aflaţi în aşteptarea curselor de retur, precizează MAE.



    De asemenea, Aurescu a subliniat, în cadrul discuţiei, ecourile puternic negative în spaţiul public românesc, inclusiv la nivel instituţional, al mass-media şi operatorilor economici din domeniul turismului şi a exprimat îngrijorarea referitoare la impactul acestei situaţii cu privire la relaţia dintre România şi Statele Unite Mexicane, care a cunoscut, în ultimii ani, un parcurs ascendent, precum şi asupra atractivităţii Mexicului ca destinaţie turistică.



    Omologul mexican a asigurat că va informa cu celeritate partea română cu privire la măsurile concrete avute în vedere de autorităţile mexicane şi a asigurat că va face demersuri imediate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de aşteptare pentru cetăţenii români pe aeroportul din Cancun.



    MAE precizează că în cursul zilei de miercuri a fost emisă o atenţionare de călătorie pentru Mexic.

  • “Ocolul Pământului în 300 de file”

    “Ocolul Pământului în 300 de file”

    Împreună cu Mirela Matyas (editor) și Radu Cosma
    (autor) căutăm motivații culturale (și nu numai) pentru lansarea unei unei cărți de călătorii în
    perioada cea mai grea a pandemiei de coronavirus.





  • Ghiduri de călătorie pentru turiști în contextul pandemiei de COVID-19

    Ghiduri de călătorie pentru turiști în contextul pandemiei de COVID-19

    Ministerul Afacerilor Externe a publicat ghiduri actualizate privind condiţiile de călătorie pentru cetăţenii care vin din România în diferite state europene.



    Ghidurile cu statele din Europa care, în context COVID-19, impun restricții pentru cetățenii care vin din România pot fi găsite LA ACEASTĂ ADRESĂ.



    După ce intraţi pe pagina de Internet a MAE, daţi click pe numele fiecărei țări pentru care doriţi să consultaţi ghidul.



    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români aflați în situații dificile să contacteze misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul în care se află (datele de contact sunt disponibile la www.mae.ro/romanian-missions) sau să apeleze numărul de telefon 0040 21 431 20 59 pentru notificarea prezenței în statele în care se află la acest moment și comunicarea datelor de contact.