Radio
România Internaţional şi Radio România-Antena Satelor şi-au propus a-i
recompensa pe trei dintre ascultătorii lor fideli cu o vizită de săptămână în
Transilvania profunda. Djamila Bekkai din Maroc, Gilbert Dupot din Franţa şi
Anca Balaban din România sunt norocoşii câştigători ai Concursului radiofonic
Acasă la Suveica Mamei Ruţă, pe care i-am însoţit, pas cu pas.
O
săptămână în Transilvania e un cadou pe care şi l-ar dori oricine. Transilvania
a devenit, demult, un magnet al
turismului care atrage numeroşi
căutatori de frumos din intreaga lume. O vizită în Transilvania pate fi
abordată prin unele dintre destinaţiile sale de top, cum ar fi Cetatea medievală Sighişoara sau Castelul Bran care îşi leagă celebritatea de legenda contelui
Dracula din romanul lui Bram Stocker, ori prin Castelul Peleş – somptuoasă
reşedinţă regală sau prin bisericile
evanghelice fortificate de la poalele
Carpaţilor româneşti, unele dintre ele intrate în patrimoniul UNESCO. Există,
totodată şi formula cunoaşterii în profunzime a Transilvaniei, călătorind, ce-i
drept, mult mai multe zile, în spaţiul rural şi locuind în casele primtoare ale
ţăranilor români.
Radio România Internaţional şi Radio România – Antena Satelor
şi-au propus a-i recompensa pe trei dintre ascultătorii lor fideli cu o
săptămâna în Transilvania, alegând ambele modalităţi de prezentare. Djamila
Bekkai din Maroc, Gilbert Dupot din Franţa şi Anca Balaban din România au fost
norocoşii câştigători ai Concursului radiofonic Acasă la Suveica Mamei Ruţă,
lansat, vara aceasta, de cele două posturi de radio româneşti. La începutul
acestei luni, ei au ajuns, într-adevăr, acasă la bătrana ţesătoare care a lăsat
moştenire nepoţilor să poarte prin lume suveica ei, împreună cu poveştile
satului românesc Mândra, pe care Mama Ruţă nu l-a părăsit viaţa întreaga. O suveică unicat, care a
parcurs, până acum, peste un milion de kilometri, în jurul Terrei. Ce i-a
impresionat pe oaspeţii nostri? Să începem cu Djamila Bekkai din Maroc: Mi-au
placut oamenii, natura, spontaneitatea celor cu care m-am întâlnit şi care, pot
să vă mărturisesc, sunt foarte amabili.
Mi-a plăcut, de asemenea, arhitectura. Am fost impresionată de arhitectura bisericilor;
la noi, în special acolo unde locuiesc, nu sunt decât câteva biserici, una sau
două… într-adevar, arhitectura bisercilor este fabuloasă.
O săptămâna transilvană în care cei
trei radio-ascultători fideli au călătorit nu doar în satul Mândra din judeţul
Braşov, unde, femeile au purtat îmbrăcamintea de mireasă a Mamei Ruţă
ori în satul Şona , al marelui pictor român, Ştefan Câlţia ori în satele din cele două mari muzee naţionale ale satului,
de la Bucureşti şi Sibiu, ci şi la Făgăraş, unde au vizitat cetatea
medievala, devenită, în perioada comunistă, temniţă pentru deţinuti
politici, la Braşov, în patriathala
Piaţă a Sfatului, pe Transfăgăraşan şi
în Mânăstrirea brâncovenească Sâmbăta de Sus. Peste tot, s-au bucurat de
ospitalitatea românilor, aşa cum recunoaste Gilbert Dupont din Franţa: Această calătorie care a fost extrem de judicios
organizată de Radio România, ne-a permis să vizităm atât locuri turistice
foarte cunoscute dar şi să pătrundem în România profundă, în locuri pe care un
turist obişnuit nu le poate vedea fără
ajutorul unui cunoscător local.
Şapte zile de călătorie în
Transilvania. Niciuna la fel, niciuna plictisitoare. Deşi au admirat monumentele istorice şi de arhitectură din
capitala culturală europeana a anului
2007, Sibiu, oaspeţii postului nostru de radio au fost la fel de plăcut
surprinşi de primirea ce li s-a făcut în
satul Sibiel, unde au locuit în casa primitoare a familiei Luca şi au
participat, activ, la reconstituirea unei nunţi ţărăneşti în care au fost, char
ei, miri, părinţi şi naşi. Caracterul
interactiv al vizitelor s-a pastrat şi la atelierele de manufactură populară sau de artă unde s-a ţesut şi s-a lucrat în fier şi în
sticlă, cu ajutorul meşterilor şi artiştilor plastici care I-au ajutat să
înţeleaga mai bine tehnica tradiţională a prelucrării materiilor locale. Daca
lui Anca Balaban, unele locuri vizitate îi erau cunoscute,
altele i-au produs revelaţii pe care le
va păstra, fără îndoială, în amintire: Vreau să mulţumesc,
în primul rând, pentru ocazia de a vizita locuri noi. Am văzut, de
asemenea, cu alţi ochi şi am avut,
poate, o altă manieră de gandire… unele locuri cunoscute pe care le-am
redescoperit. Serile petrecute în satul Sibiel, reconstituirea unei nunţi
ţărăneşti şi a unor obiceiuri tradiţionale
din Mărginimea Sibiului mi-au deschis apetitul pentru a cunoaşte şi mai
multe informaţii despre istoria şi tradiţiile poporului român.
Ultima zi a acestei călătorii aproape iniţiatice a fost
de-a dreptul surprinzătoare. Ea a început cu o vizită la o stână
tradiţională din zona Făgăraş unde oile a fost mulse iar pastrama şi brînza de oaie în coajă de brad – mâncate cu poftă.
Târziu, vizita la Castelelele Peleş şi
Pelişor, din inima istoriei regalităţii române, Sinaia, a încheiat seria
descoperirilor într-o Românie frumoasă pe care, aşa cum ne spuneau, o vor
înţelege şi o vor iubi, de-acum înainte, cu şi
mai multa tărie.
Pe întreg parcursul excursiei, oaspeţii noştri au fost
însoţiţi, simbolic, de Suveica Mamei Ruţă din satul făgăraşean Mândra. Revenită
în ţară dintr-un periplu în Insula Bali, suveica i-a însufleţit pe câştigătorii
concursului radiofonic din acestă vară. Ei au dorit să fie purtători ai
suveicii în ţara lor, într-o viitoare călătorie, în care vor avea ocazia de a povesti
şi altor oameni despre satele şi
oraşele româneşti, despre oamenii simpli şi frumoşi şi despre legendele şi
tradiţiile lor folclorice.
Neobosită, suveica Mamei Ruţă din satul Mândra e,
acum, gata să meargă mai departe…
