Radio România Internațional

Tag: calitatea aerului

  • Noi norme privind calitatea aerului în UE

    Noi norme privind calitatea aerului în UE

    Parlamentul European a dat undă verde acordul politic provizoriu la care s-a ajuns cu țările UE privind noi măsuri de îmbunătățire a calității aerului în UE. În ședința de miercuri, 381 de eurodeputați au votat pentru, însă au existat 225 de voturi împotrivă şi 17 abțineri.

     

    Potrivit unui comunicat al forului legislativ european, acordul vine cu noi norme pentru ca aerul să fie mai puțin dăunător sănătății umane, ecosistemelor naturale şi biodiversității.

     

    Mai multă transparență în monitorizarea calității aerului

     

    Acordul prevede limite şi obiective mai stricte ce trebuie atinse până în anul 2030 în ceea ce privește poluanții cu impact grav asupra sănătății umane, precum particulele în suspensie (PM2,5, PM10), dioxid de azot (NO2) şi dioxid de sulf (SO2). Cele 27 de state membre au dreptul de a solicita ca termenul pentru 2030 să fie amânat cu maximum zece ani, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii.

     

    Prin acest acord, cetățenii europeni afectați de poluarea aerului vor putea deschide acțiuni în instanță, dacă normele naționale sunt încălcate. Aceștia vor avea dreptul și la  despăgubiri în cazul în care sănătatea lor a fost deteriorată. Totodată, rețeaua de e puncte de monitorizare a calității aerului în mediul urban va fi extinsă, iar indicatorii de calitate a aerului vor fi puși la dispoziția publicului și vor putea fi comparați pe teritoriul întregului bloc comunitar.

     

    Deputatul Javi Lopez, raportor al acordului a subliniat importanța revizuirii normelor privind calitatea aerului: „Prin actualizarea standardelor de calitate a aerului, dintre care unele au fost stabilite cu aproape două decenii în urmă, poluarea va fi redusă la jumătate în întreaga UE, deschizând calea pentru un viitor mai sănătos şi mai sustenabil. Datorită Parlamentului, normele actualizate îmbunătățesc monitorizarea calității aerului şi protejează mai eficient grupurile vulnerabile.”

     

    Poluarea atmosferică în statele UE (1990-2021)
    Poluarea atmosferică în statele UE (1990-2021)

     

    300.000 de europeni mor anual din cauza poluării aerului

     

    Legea revizuită urmează să adoptată şi de Consiliu, iar ulterior va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE. După intrarea în vigoare, statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a aplica noile norme.

     

    Poluarea atmosferică continuă să fie principala cauză de deces prematur în UE, cu aproximativ 300.000 de decese pe an, a mai transmis Parlamentul European. Consumul de energie și agricultura reprezintă cea mai mare sursă de poluare atmosferică din Europa.

     

    Potrivit Agenției Europene de Mediu, 97% din populația urbană a UE a fost expusă în 2021 la concentrații de particule fine în suspensie (PM2,5) peste nivelul recomandat în cele mai recente orientări ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Și expunerea la alți poluanți a depășit nivelurile recomandate. Poluanții pot duce la boli respiratorii, precum și la cancer pulmonar și la accidente vasculare cerebrale.

     

    Principalele surse de poluare a aerului în UE
    Principalele surse de poluare a aerului în UE

     

    Sursa infografice. Consiliul UE, Agenția Europeană de Mediu

  • Părinții vor aer curat pentru copiii lor

    Părinții vor aer curat pentru copiii lor

    Cum calitatea aerului din marile orașe se tot înrăutățește, crește și numărul rapoartelor medicale care leagă poluare de îmbolnăviri și decese. De pildă, în 2021, în București peste 2.800 de morți au fost cauzate de expunerea pe termen lung la pulberile în suspensie. De asemenea, 5,6% dintre cazurile de decese la bebeluși sunt cauzate de poluarea cu microparticulare PM10.

     

    Datele acestea au fost centralizate de organizația non-guvernamentală Ecopolis care, de altfel, ajută și grupurile civice, și comunitățile locale să se mobilizeze pentru a combate poluare. Printre ele se află și asociația bucureșteană Părinți de cireșari, compusă în principal din adulţi, preocupați de sănătatea copiilor lor, a locurilor de joacă și a siguranței stradale. Când și cum a început totul ne spune Elena Lucaci, reprezentanta Părinților de cireșari.

     

    „Ne-am coagulat ca grup civic în jurul unui obiectiv comun, Baza sportivă Cireșarii, care a fost închisă timp de 15 ani. Era frustrant pentru noi, pentru părinții să ne plimbăm copiii în jurul unui parc și să nu intrăm ca să ne bucurăm de el. Dar, de fapt, nu am pornit de acolo, ci din jurul unui loc de joacă din parcul Textila, unde era o zonă de nisip dedicată copiilor. Toți părinții le spuneau copiilor să nu se apropie pentru că nisipul era plin de excremente. Am rugat autoritățile locale să vină în nenumărate rânduri să strângă nisipul pentru că era un pericol pentru sănătatea publică. Nu au venit, așa că eu am cumpărat 22 de saci de rafie, am dat lopata de acasă și am strâns mizeria. Sacii i-am lăsat așa, în jurul locului de joacă. Am sunat la ADP și am spus: „Veniți să vă luați sacii!” De acolo am pornit de fapt și eram vreo 20 de mame la locul de joacă, iar grupul s-a mărit din ce în ce mai mult. Acum grupul de de mame a ajuns undeva la 350 de mame.

     

    Așadar, curățenia locurilor de joacă, dar și a spațiilor verzi sunt prioritare pentru părinți. Și, de vreme ce calitatea aerului depinde și de prezența copacilor, a florilor sau a grădinilor, Părinții de cireșari s-au mobilizat și împotriva toaletărilor inutile care răneau pomi perfect sănătoși. Dar, poate că proiectul cel mai eficient al asociației este „Oprește motorul”, o inițiativă simplă – aceea de a-i ruga pe părinți să nu țină motorul pornit în preajma școlilor și a grădinițelor – a ajuns în scurt timp inițiativă legislativă, discutată în Parlament. Elena Lucaci:

     

    „Inițiativa a pornit tot din cartier, de la mame. Suntem cumva înconjurați de artere principale, deci poluarea este intensă în zonă. Vin foarte multe mașini și staționează cu motorul pornit în fața școlilor. Erau câte 5-6 o dată și părinții coborau din mașină, își lăsau mașina cu motorul pornit și se duceau în fața porții să-și ia copilul. Ne-a frustrat foarte mult și m-am bucurat să văd că nu eram eu singura afectată. Eu am și astm și chiar am făcut o criză de astm în fața grădiniței copilului.

     

    Ne-am mobilizat pe grup, am făcut chetă și am printat 50 de afișe plastifiate și le-am pus la școlile din zona și ne-am gandit că un atelier de mediu pentru copii ar fi mult mai important, copiii având o influență foarte mare asupra adulților. Știm și noi pe propria piele. Și asta am făcut până când Ecopolis a lansat un concurs de proiecte. Am participat și noi cu proiectul „Oprește motorul” și a fost unul dintre cele trei câștigătoare. Am ajuns în 23 de școli, la peste 1200 de copii și am început să avem rezultate. Copiii chiar comunicau acasă cu părinții. Îmi spuneau părinții mai des: „M-a terminat copilul ca să opresc motorul și să mergem cu bicicleta la școală.” Deci cumva funcționează.”

     

    În prezent, modificarea Codului Rutier astfel încât să interzică staționarea peste 5 minute cu motorul pornit în orașe și localități este depusă la Senat, urmând a fi discutată. Dar “Părinții de cireșari” nu se opresc aici, ei având în vedere și la inițiativa de a reduce viteza automobilelor până la 30 de km la oră pe străduțele din jurul școlilor. Elena Lucaci ne explică:

     

    „Sunt arterele acestea importante în jur, și cum toate mașinile inundă străduțele mici, pe strada mea, de exemplu, se merge și cu 80 de km la oră. Așa că vrem să facem niște microstudii. Vrem să monitorizăm calitatea aerului pe distanța casă-școală, școală-casă chiar de către copii cu un senzor mobil. O să fie interesant și pentru ei să se implice în acțiune. A fost prioritatea noastră. Și mai ales vrem să implicăm adolescenții, să-i scoatem din Tic-Tok și să îi aducem la întâlniri comunitare ca să se cunoască. Chiar acum două zile am avut un eveniment în cartier pentru siguranța stradală. Am văzut foarte mulți tineri care nu sunt conștienți de ce se întâmplă în jurul lor. Merg pe stradă cu căștile. Iar la eveniment au participat reprezentanți ai Poliției Secției 4 și un instructor de kung-fu care ne-a învățat tehnici de autoapărare. Și a fost foarte interesant, dar e foarte greu sa aduci adolescenții la evenimente de cartier.”

     

    Greu este, de asemenea, să-i mobilizezi și pe adulți, să ții piept pesimismului și, mai ales, să reziști în fața detractorilor și a celor care-și văd confortul deranjat de acest tip de inițiative. Dar, deși are momente de oboseală și descurajare, Elena Lucaci își revine ajutată tot de ceilalți părinți de cireșari.

     

  • Prevenirea poluării în mediul urban

    Prevenirea poluării în mediul urban

    În
    Europa, calitatea aerului s-a îmbunătățit în mod considerabil din momentul în
    care Uniunea Europeană și statele sale membre au introdus politici și măsuri
    privind calitatea aerului în anii ’70. Cel mai recent raport anual privind calitatea aerului al Agenției
    Europene de Mediu relevă însă
    faptul că majoritatea oamenilor care trăiesc în orașele europene sunt încă
    expuși la niveluri ale poluării atmosferice considerate nocive de Organizația
    Mondială a Sănătății.

    Recent, în Comisia pentru
    transport din cadrul Parlamentului European a fost supusă la vot o opinie în
    dosarul Calitatea aerului dosar pentru
    care comisia principală este comisia de mediu, ENVI. TRAN a prezentat un text
    de opinie, pentru că în momentul în care discuți despre calitatea aerului, mai
    ales în zonele urbane, aglomerate, se discută despre transport, deoarece
    transportul constituie una din sursele mari de poluare, a declarat
    europrlamentarul Marian Jean Marinescu.




    Am votat în comisia pentru transport o
    opinie la un dosar pentru care comisia principală este comisia de mediu. Este
    vorba de calitatea aerului. Noi am avut o opinie pentru că în momentul în care discuți
    de calitatea aerului, mai ales în zonele urbane aglomerate, se discută despre
    transport. Bineînțeles, pentru că transportul constituie una dintre sursele
    mari de poluare, sunt diverse aspecte.

    Se discută despre unde trebuie amplasați
    senzorii mai aproape mai departe, câți senzori, densitatea, ce se întâmplă în
    cazul în care se mărește poluarea, ce măsuri trebuie luate. Bineînțeles că se
    discută și despre compensații și despre penalități, compensații pentru cetățeni,
    penalități pentru statele membre dacă nu îndeplinesc aceste condiții. M-am axat
    mai mult pe ceea ce înseamnă transport și bineînțeles că am spus că în
    localitățile aglomerate cel mai bun lucru pentru a micșora cu o parte poluarea
    este de a avea transport public foarte bine pus la punct. În primul rând pentru
    a micșora transportul cu mașinile în proprietate privată și în același timp
    acest transport trebuie să fie electric. În momentul în care există probleme,
    trebuie luate măsuri și în ceea ce privește transportul, dar să nu reducă
    mobilitatea și posibilitatea de conectare a cetățenilor, pentru că este extrem
    de important.

    Am mers și pe prevenție, adică există acel plan pentru calitatea
    aerului, dar trebuie să existe și o posibilitate de a preveni, deci de a avea
    în vedere tot ceea ce se va întâmpla în viitor într-o zonă anumită și a
    preveni, adică a lua măsurile necesare pentru a nu se mări poluarea în acele
    zone. Rezultatul final va fi în comisia pentru mediu.

    Am depus aceleași
    amendamente și în comisia pentru mediu și vom vedea care va fi rezultatul. Sper
    să fie iarăși un echilibru între nevoia urgentă de a îmbunătăți calitatea
    aerului pentru cetățeni și nevoia de a nu împiedica foarte mult activitatea
    economică.


  • Proiecte de mediu pentru capitala României

    Proiecte de mediu pentru capitala României


    Platforma de Mediu pentru București a anunțat recent susținerea a trei proiecte pentru un al doilea an consecutiv și finanțarea a alte patru noi, care susțin creșterea calității spațiilor verzi ale orașului. Inițiatorii descriu Bucureștiul drept un oraș sufocat de lipsa de verdeață și deconectat de la natură, ceea ce contribuie la poluare, stres, creșterea temperaturii, spațiu restrâns pentru recreere și sport. De aceea, spațiile verzi urbane deschise comunității reprezintă o prioritate pentru următorul an și sunt tema principală pentru a doua rundă de finanțare.


    Unul dintre proiecte vizează aerul din capitala României, iar motivele implicării în astfel de proiecte sunt prezenatte de Alexandru Oprița – coordonator al Platformei de Mediu pentru București:


    “Referitor la calitatea aerului, noi, înainte să începem munca în platformă, am lansat un raport de cercetare privind starea mediului în București, raport care ne arată ceea ce deja știam: calitatea aerului în oraș nu e una bună, iar sursele de poluare, majoritatea, țin de activitatea umană – fie că vorbim de trafic, fie că vorbim de managementul deșeurilor, fie că vorbim de calitatea precară a spațiilor verzi. În primul rând, trebuie să ne punem întrebarea în ce fel de oraș vrem să trăim, pentru că am ajuns cumva într-un punct, universal valabil, nu doar pentru București, în care bunăstarea economică nu mai e suficientă. Avem nevoie să trăim într-un mediu mai bun, iar impactul nostru asupra mediului e unul foarte mare. Secolul XXl vine cu două mari schimbări de mentalitate pe care trebuie să le facem, dacă vrem să avem un nivel mai bun de trai. Prima e modul în care ne raportăm la natură. Trebuie să învățăm să nu mai lucrăm împotriva naturii ci să lucrăm cu ea. Și a doua e legată de modul în care facem lucrurile. Trebuie să învățăm să gândim lucrurile nu doar din punct de vedere individual, ci mai ales pentru comunitate, să începem să le facem împreună, să începem să prioritizăm bunurile comune, pentru că, oricât de bine ne-ar fi nouă, fiecăruia, la noi în casă, atunci când ieșim pe stradă toți respirăm același aer, toți ne lovim de trafic, toți ne lovim de aglomerație și de spații publice de o calitate care nu ne place.”



    Alexandru Oprița, coordonator al Platformei de Mediu pentru București, a prezentat şi modul de dezvoltare a proiectului:


    “Referitor la proiectul pe care îl finanțăm cu privire la calitatea aerului, acesta se numește aerlive.ro și este un proiect implementat de o asociație numită Ecopolis. Ce ne-am dat noi seama, sau ce și-au dat ei seama mai bine zis, e că, înainte de a face politici publice pentru îmbunătățirea calității aerului, trebuie să avem date transparente ca să vedem ce componente ale comportamentului nostru afectează cel mai mult calitatea aerului. Drept urmare, ei au pornit o rețea independentă de monitorizare a calității aerului, tocmai pentru că rețeaua publică nu e suficient de transparentă și datele pot fi cumva puse sub semnul întrebării. Iar prin proiectul finanțat de noi această rețea a fost extinsă cu încă 20 de senzori. Și va continua această extindere. Mai mult, o parte din comunitățile din București și din jurul Bucureștiului, trei comunități, au scris împreună cu asociația Ecopolis o serie de politici publice pentru îmbunătățirea calității aerului”.



    Platforma de mediu pentru București aduce laolaltă organizații non-profit, grupuri de inițiativă civică, autorități publice și companii pentru a crea impactul colectiv necesar pentru a transforma capitala României într-un oraș în care locuitorii duc o viață sănătoasă și se simt bine. Dezvoltarea spiritului civic este deci o componentă deosebit de importantă. Iată ce ne spune Alexandru Opriţa:


    “Prin platforma de mediu am hotărât să schimbăm puțin abordarea, să începem să lucrăm, să creăm o comunitate de mediu care să cuprindă atât societatea civilă, cât și administrație publică și companii, astfel încât să schimbăm cultura aceasta a colaborării. De fapt, de cele mai multe ori lipsește încrederea. Noi, în societatea civilă, am învățat cum să facem advocacy, cum să ne opunem unor acțiuni ale administrației publice. Administrația publică a învățat cum să se apere, ceea ce ne lipsește e să învățăm cum să construim împreună. Pentru că problemele de mediu ale Bucureștiului sunt atât de complexe și ceea ce vedem noi e că e nevoie de o abordare strategică, la care toate părțile să contribuie în mod egal. Trebuie să învățăm să nu ne mai sabotăm unii pe alții, să învățăm cum să ne bazăm politicile publice pe dialog și să găsim acea rețetă de asumare comună a unor direcții, astfel încât la finalul zilei să nu mai dărâmăm mereu zidul pe care-l construiește celălalt. Să nu o luăm mereu de la zero, să învățăm cumva să construim unul pe fundația pusă de celălalt. E clar că dacă vorbim de calitatea aerului sunt lucruri pe care le poate face administrația publică, dar sunt lucruri pe care le pot face și cetățenii. Decizia de a renunța sau nu la mașină sau de a folosi mașina într-o zi sau nu e și o decizie personală a cetățenilor, dar pentru asta avem nevoie de date, avem nevoie de conștientizare, avem nevoie de alternative. În același timp, putem pune la fel problema și cu spațiile verzi din capitală. De multe ori vedem că acestea, fie în unele zone lipsesc – oamenii din anumite cartiere nu au acces la un spațiu verde – iar în alte zone, unde chiar există spații verzi, acestea sunt foarte, foarte prost întreținute”.



    În 11 ani de existență, Fundația Comunitară București a finanțat peste 700 de proiecte și burse în valoare totală de aproape 4 milioane de euro. Ea se inscrie intr-o rețea națională, alături de alte 18 organizații similare din România.






  • Eurobarometru: Europenii, profund îngrijorați de calitatea aerului

    Sondajul a fost realizat între 21 martie și 20 aprilie 2022. Au răspuns întrebărilor peste 26.000 de oameni din diferite grupuri sociale și demografice. Ei au fost intervievați în limbile lor materne, în numele Comisiei Europene.

    Majoritatea consideră că bolile respiratorii, astmul și bolile cardiovasculare sunt cauzate de poluarea aerului. Oamenii sunt, de asemenea, îngrijoraţi şi de impactul poluării aerului asupra apelor, în principal de acidificare şi creşterea cantităţilor de nutrienţi în ape, fenomen care duce la creșterea excesivă a algelor care, la rândul lor, sufocă alte organisme.

    Aproape jumătate dintre cei intervievaţi au fost de părere că în ultimii 10 ani calitatea aerului în Europa s-a deteriorat.

    Sondajul a dezvăluit şi faptul că oamenii nu au suficiente informații despre problemele legate de calitatea aerului din țările lor. Doar 27% au auzit de standardele Uniunii Europene în materie. Pe de altă parte, marea majoritate a celor intervievaţi care cunosc aceste standarde au spus că ele ar trebui îmbunătăţite.

    O majoritate covârşitoare a europenilor consideră că poluarea aerului ar trebui abordată în primul rând la nivel internațional şi abia apoi la nivel european, național și, în sfârșit, la nivel regional sau local.

    Marile instalații industriale, producătorii de energie pe bază de combustibili fosili, autoritățile publice și angajatorii nu fac suficient de mult pentru o bună calitate a aerului – susţine majoritatea celor care au răspuns întrebărilor sondajului. Despre sectorul casnic opiniile sunt mai bune – aici se iau măsuri suficiente. Comparativ cu 2019, anul acesta se pare că oamenii au recurs mai mult la mijloacele de reducere a poluării: au folosit mai des transportul public, bicicleta sau chiar mersul pe jos.

    În acord cu obiectivele Pactului Verde European, Comisia a propus în urmă cu două zile o revizuire a standardelor actuale de calitate a aerului în Uniunea Europeană.

    Noile norme se vor alinia mai strâns celor mai recente recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății și vor ajuta şi la o mai bună implementare, pentru a contribui astfel la atingerea acestor standarde în practică.


  • Probleme de mediu în București

    Probleme de mediu în București

    Bucureștiul nu este cea mai poluată capitală europeană, dar are un nivel de poluare mult peste cel normal, punând astfel în pericol sănătatea locuitorilor. În plus, în ultimii ani, s-a constatat următorul fenomen: calitatea aerului în București este variabilă, mai ales în funcție de sezon. Astfel, iarna, iar mai nou și toamna, se înregistrează valori mai ridicate ale indicatorilor de calitate a aerului, pe fondul intensificării surselor de ardere. Aceste concluzii, împreună cu altele, se găsesc în Raportul de Cercetare privind calitatea mediului în București, lansat recent la cererea Fundației Comunitare București. Raportul constituie, de altfel, baza Platformei de mediu creată tot de această organizație non-guvernamentală, platformă unde sunt invitați să colaboreze activiști civici și reprezentați ai administrațiilor locale.



    Problemele de mediu din București, numeroase și mulți ani ignorate, necesită acum combinarea eforturilor pentru găsirea unor soluții. Și acesta este motivul lansării acestei platforme. Dar orice demers trebuie să înceapă de la analizarea amănunțită a situației și asta a făcut profesorul universitar Cristian Iojă, autorul raportului de cercetare, analizând sursele de poluare din București. Iată ce-a constatat, pe scurt:



    Bucureștiul are probleme cu particulele în suspensie, are probleme cu oxizii de azot, are probleme cu benzenul, are probleme cu mai multe mai multe categorii de de noxe. Toate se leagă, în mare parte, de modul în care alegem să ne mișcăm în cadrul orașului pentru că principala sursă de poluare a aerului o reprezintă traficul. Cei mai mulți dintre cetățenii orașului aleg mașina pentru a se deplasa în cadrul orașului. De asemenea, Bucureștiul are o rată destul de redusă a cetățenilor care utilizează transportul public, de exemplu. Dar ce înseamnă mai departe tipul ăsta de mobilitate? Mobilitatea aceasta înseamnă ocuparea spațiului public. Ne surprinde creșterea numărului de autovehicule înmatriculate în București din ultimii ani de zile. Dar pe asta trebuie să o transpunem mai departe în ocuparea spațiilor publice pentru că vedem că majoritatea trotuarelor sunt ocupate de autovehicule. Iar asta pune probleme în salubrizarea orașului pentru că, dacă instituțiile vor să curețe orașul, e un efort de-a dreptul fabulos să dai la o parte toate mașinile pentru a spăla o stradă. În continuare, referindu-ne la spațiile verzi, autoritățile ne arată niște cifre și ni se spune că suntem foarte aproape de ținta de spații verzi din legislație. Însă dacă ne uităm la ce există în realitate, vedem că principalele noastre spații verzi sunt aglomerate, poate de mașini.



    Cum am ajuns în această situație? Prin combinarea dintre anumite interese economice și neglijența bucureștenilor, consideră profesorul Cristian Iojă: Cred că în momentul de față ceea ce trebuie înțeles la nivelul orașului este că dintr-un mediu poluat, dintr-un aer poluat, din calitatea proastă a apei, din deficitul de spații verzi, din gestionarea deficitară a deșeurilor și din consumul nostru exagerat, unii câștigă. Deci practic noi vorbim în momentul de față despre o economie care este orientată spre un model de consum al Bucureștiului unde nu se conștientizează sau nu se ia în calcul atât de mult problemele de mediu generate. Cred însă și că una dintre problemele principale din care derivă și problemele de mediu pe care le are orașul vine din faptul că există un atașament foarte scăzut încă pentru față de oraș. Există un atașament extrem de scăzut față de oraș și o să zicem o sensibilitate foarte scăzută în legătură cu ce se întâmplă mai departe ca urmare a gesturilor noastre individuale. Dacă luăm mașina zi de zi și pentru orice mișcare, trebuie să conștientizăm că nu avem cum să avem un aer curat. Dacă, de asemenea, avem un consum au un consum exagerat de produse, nu avem cum să avem o economie circulară. Deci practic gesturile acestea individuale multiplicate la scara orașului fac să avem multitudinea de probleme cu care ne confruntăm în momentul de față.



    Gestionarea deșeurilor a devenit, într-adevăr, o problemă gravă în ultimii ani, căci gunoiul s-a înmulțit, iar autoritățile nu a ținut pasul în privința colectării selective, reciclării și depozitării. De aceea, la periferiile capitalei au apărut gropi improvizate de gunoi, iar în satele din apropiere se practică incedierea deșeurilor care eliberează în aer substanțe extreme de nocive pentru sănătatea bucureștenilor. Deocamdată, administrația nu pare să facă față numărului mare de incendieri, iar intervențiile Gărzii de mediu sunt precare comparative cu amploarea fenomenului. În general, modul de a acționa al autorităților este stângaci și îngreunat de birocrație, după cum a observat chiar primarul sectorului 2, la preluarea mandatului. Radu Mihaiu:



    Poliția locală a venit să ne spună că ar trebui să dăm amenzi celor de la Apele Romane că nu și au curățat apele. Avem salba de lacuri din nord-estul Bucureștiului și am avut o discuție cu Apele Române care au zis că și ei ne pot da amenzi pentru că cetățenii Sectorului 2 aruncă gunoi în apele orașului. Eu cred că a fost definitoriu pentru felul în care se raportau autoritățile în acel moment la gestiunea deșeurilor: cum să ne amendăm unii pe alții. Ne-am așezat la masă cu domnul director de la Apele Române și-am propus să facem ceva în comun. Am semnat un protocol care a durat vreo trei luni de zile să-l formulăm, căci, deși exista voința politică, asta este birocrația românească. Trei luni de zile a durat să semnăm un protocol prin care Apele Române contribuie cu utilaje și Primăria Sectorului 2 scoate din apă aceste deșeuri și le duce la groapa de gunoi. Și am scos peste 10.000 de tone de deșeuri din salba de lacuri din București care arată în ce hal de poluare ne-au adus ultimii 30 de ani. Gunoiul nu dispare. Dacă îl preia o firmă, nu înseamnă că dispare. De foarte multe ori ajunge pe camp, ajunge în apă și de foarte, foarte multe ori ajunge în sobele oamenilor. Asta este o realitate. De multe ori se ard lucruri în București și se ard în sobele oamenilor. Ar trebui să gestionăm acest lucru. Ne ajută foarte mult colaborarea cu societatea civilă.



    Chiar colaborarea dintre societatea civilă și autorități este ținta Platformei de mediu lansată recent de Fundația Comunitară București care este, însă, pe deplin conștientă de faptul că această colaborarea trebuie extinsă pe o perioadă foarte îndelungată pentru a da roade și a reduce poluarea.






  • Monitorizarea parametrilor de mediu în jud. Constanţa

    Monitorizarea parametrilor de mediu în jud. Constanţa

    Zgomotul din trafic şi poluarea aerului
    pot declanşa insuficienţa cardiacă, au descoperit oamenii de ştiinţă danezi.


    S-a constatat că pentru fiecare 5,1
    micrograme de particule (praf, murdărie, funingine sau fum) la un metru cub de
    aer, riscul de insuficienţă cardiacă creştea cu 17%, în decursul a trei ani.


    Același studiu mai arată că pentru
    fiecare creştere de 9,3 decibeli a volumului zgomotului rutier, riscul creştea
    cu 12%.


    Și nu este singurul studiu care atrage
    atenția asupra faptului că aerul pe care îl respirăm ne poate îmbolnăvi.


    Însă ce fac autoritățile pentru a
    preveni acest lucru?


    Măsuri mai mult sau mai puțin eficiente
    de reducere a poluării au fost luate de-a lungul timpului.


    Însă, pentru ca acestea să dea cu
    adevărat roade, trebuie să cunoaștem cu exactitate care sunt substanțele
    prezente în aer și care sunt zonele cele mai periculoase.


    Un proiect european, derulat de
    Consiliul Județean Constanța, vine în întâmpinarea acestei nevoi.


    Vicepreședintele Instituției, Petre
    Enciu:




    Activitățile
    principale din acest proiect au vizat în special, monitorizarea parametrilor de
    mediu. Ce-am realizat la Consiliul Județean a fost o platformă web, care a
    integrat parametri de mediu măsurați cu ajutorul unor echipamente speciale
    cumpărate în proiect, în diverse locații din județul Constanța. La fel au făcut
    și partenerii noștri din proiect. Iată-ne astăzi, că putem vorbi de o platformă
    unde avem integrați toți acești parametri, care ne pot ajuta în a identifica
    zone fierbinți în județul Constanța, în ceea ce privește calitatea aerului.
    Putem măsura și vibrații și date meteo.




    Marele
    avantaj al acestui echipament cumpărat în cadrul proiectului,Monitorizarea şi protejarea în comun a
    mediului înconjurător în Bazinul Mării Negre, cod eMS BSB-538, este că poate
    fi transportat cu ușurință acolo unde există o suspiciune de poluare, spune managerul
    de proiect, Florentina Caramitru:




    Acest echipament este mobil. Adică el poate fi încărcat
    într-o mașină și deplasat în locul vulnerabil, în locul în care există o
    problemă, o poluare. În schimb, noi, prin acest proiect, nu trebuie să avem
    neapărat o sesizare. Ne putem duce oricând, oriunde, în orice locație, pe
    teritoriul județului Constanța. În principal, această aparatură urmărește
    monitorizarea parametrilor de aer, respectiv PM – urile, hidrogen sulfurat,
    amoniac dar și parametri precum vibrațiile și alți indicatori meteo




    România,
    Bulgaria și Republica Moldova au colaborat pentru acest proiect, spune Elena
    Georgescu, director economic în cadrul Consiliului Județean Constanța:


    Proiectul a fost finanțat
    prin Programul Operațional Bazinul Mării Negre 2014 – 2020. Consiliul Județean
    Constanța a fost lider de proiect și a avut doi parteneri: Consiliul Regional
    Ungheni din Republica Moldova și Asociația Bulgară pentru Transferul
    Tehnologiei și Inovației, Varna, Bulgaria. Valoarea proiectului a fost de
    723.472,24 euro.


    Datele
    proiectului por fi consultate pe pagina de internet a acestuia:
    www.projectalert.eu.








  • Raport privind calitatea aerului

    Raport privind calitatea aerului

    Peste 400 de mii de decese din Europa sunt cauzate de poluarea atmosferică,
    conform raportului privind calitatea aerului publicat de Agenția Europeană de
    Mediu. Poluanții din agricultură, încălzirea locuințelor și combustibilii continuă să fie principalele
    surse de contaminare. Raportul mai arată că valoarea limită a Uniunii Europene
    pentru particulele fine de materie a fost depășită, în 2018, de șase state
    membre, printre care și România.

    Eurodeputatul social-democrat Tudor Ciuhodaru
    consideră că cetățenii UE pot beneficia de un aer mai curat dacă Uniunea și-ar
    asuma o cotă mai mare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și ar lua
    măsuri mai eficiente pentru încetarea defrișărilor ilegale:


    Am fost printre susținătorii reducerii cu 65% a ceea ce înseamnă emisii de
    gaze cu efect de seră, este o mare problemă la nivel european, din păcate
    interese de altă natură decât viața oamenilor a făcut ca această valoare să fie
    redusă la doar 60%, dar sper ca un plan ambițios – ceea ce înseamnă o revoluție
    verde la nivel Uniunii – să asigure calitatea vieții pentru fiecare dintre noi.
    Totodată, vreau ca pădurile noastre să nu mai plece la export și am propus
    pentru un mecanism adecvat, astfel încât, pe perioada de cinci ani a actualei
    componențe a Parlamentului European, să
    înceteze defrișările ilegale și să se ia măsuri ferme, comunitare ca această
    rezervă incredibilă care asigură calitatea vieții să fie conservată.





    România și Grecia au primit, luna trecută, un aviz motivat din partea
    Comisiei Europene și, drept urmare, un termen de două luni pentru a adopta
    programele naționale de control al poluării atmosferice. Altfel, Comisia poate
    decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

    Tudor Ciuhodaru
    reamintește oportunitățile României pentru rezolvarea problemelor legate de
    calitatea aerului prin adoptarea Pactului verde european:


    Va fi o veritabilă revoluție verde și sper ca ea să înceapă cât mai repede
    pentru că există finanțări suplimentare, există metode alternative, putem găsim
    variante pentru transport, aici fiind o mare problemă din cauza poluanților și
    gazelor cu efect de seră, se pot găsi soluții alternative și finanțare
    europeană, în așa fel încât România să fie printre primii beneficiari ai legii
    climei.

    Gândiți-vă că nu toate statele membre pornesc și din același punct și
    poate e ușor pentru unele țări care au făcut aceste transformări să realizeze
    anumite obiective. Iar ca să nu rămână o vorbă pusă pe hârtie și niște
    obiective fără conținut, am propus ca finanțarea pentru România să fie
    prioritară și să ne ajute să trecem mai ușor peste această perioadă care
    înseamnătransferul către energia
    verde, spre un alt stil de viață și să fie inclusă în acest proiect educație
    ecologică care este atât de importantă în ceea ce însemnă schimbarea de
    mentalități și abordări.

    Sunt convins că aceste lucruri vor fi privite ca o
    oportunitate, sunt alocate resurse enorme la nivel european, iar dacă vom avea
    înțelepciunea să accesăm soluții logistice și financiare, viața noastră va fi
    mai verde, mai sănătoasă și mai lungă.


  • Aer mai curat în Europa

    Aer mai curat în Europa

    Intitulat Calitatea aerului în Europa – raport 2020, documentul Agenţiei Europene de Mediu se bazează pe cele mai recente date oficiale, obținute de la peste 4000 de stații de monitorizare din întreaga Europă, în anul 2018.
    Efectele asupra sănătății sunt estimate separat pentru cei trei poluanți (particulele fine de materie PM2.5, bioxidul de azot și ozonul).

    Potrivit Raportului, valoarea limită a Uniunii Europene pentru particulele fine de materie (PM2.5) a fost depășită, în 2018, de șase state membre: Bulgaria, Croația, Cehia, Italia, Polonia și România.

    Doar Estonia, Finlanda, Islanda și Irlanda au înregistrat concentrații de particule fine de materie mai mici decât valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății, valori care sunt mai stricte.

    Se menține decalajul dintre limitele legale ale Uniunii în ceea ce privește calitatea aerului și recomandările OMS; Comisia intenționează să rezolve această problemă prin revizuirea standardelor Uniunii Europene în cadrul planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării.

    În anul 2018, expunerea la particule fine de materie a cauzat aproape 417.000 de decese premature în 41 de țări din Europa. Aproape 380.000 dintre acestea au fost înregistrate în Uniunea Europeană. Aici intră şi numărul de decese cauzate de dioxidul de azot și de ozonul troposferic.

    Din anul 2000, emisiile principalilor poluanți atmosferici au scăzut semnificativ; şi emisiile provenite din aprovizionarea cu energie au scăzut, dar progresele sunt lente în ceea ce priveşte reducerea emisiilor provenite de la clădiri și din agricultură.

    În anul 2018, datorită calității mai bune a aerului, decesele premature cauzate de poluarea cu particule fine au fost cu aproximativ 60.000 mai puține decât în anul 2009. În ceea ce privește dioxidul de azot, scăderea a fost chiar mai mare: 54% în ultimii zece ani. Aceste progrese au fost determinate de aplicarea permanentă în Europa a politicilor în domeniul mediului și al climei.

    Pandemia de coronavirus a avut şi unele efecte pozitive: au fost confirmate evaluările anterioare conform cărora concentraţia unor poluanți atmosferici a scăzut cu până la 60% în numeroase țări europene în care au fost instituite măsuri de izolare în primăvară.

    Legătura dintre dintre poluarea aerului și gravitatea infecțiilor cu COVID-19 nu este deocamdată clară, fiind necesare cercetări suplimentare.


  • Raport privind calitatea aerului în Europa

    Raport privind calitatea aerului în Europa


    Șase state ale Uniunii Europene printre care și România au înregistrat valori peste limita stabilită în spațiul comunitar a pentru particulele fine de materie (PM2.5), în 2018, arată recent raport al Agenției Europene de Mediu (AEM) intitulat ”Calitatea aerului în Europa — raport 2020”, dat publicității luni. Celelalte cinic țări care au depășit limita sunt Bulgaria, Croația, Cehia, Italia și Polonia.



    Doar patru țări din Europa — Estonia, Finlanda, Islanda și Irlanda — au înregistrat concentrații mai mici ale particulelor fine de materie în raport cu valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care sunt mai stricte, potrivit Comisiei Europene.



    De altfel, raportul AEM constată că se menține decalajul dintre limitele legale ale UE în și recomandările OMS, o problemă pe care Comisia Europeană intenționează să o rezolve prin revizuirea standardelor UE în cadrul planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării.



    400 de mii de decese pe an cauzate de poluarea aerului



    Efectele expunerii la poluarea atmosferică asupra sănătății sunt puternice și pot cauza de la inflamarea plămânilor până la decese premature. Organizația Mondială a Sănătății evaluează dovezile științifice din ce în ce mai numeroase care corelează poluarea atmosferică cu diferite consecințe asupra sănătății, pentru a veni cu noi propuneri către statele lumii.



    Europenii sunt încă afectați din cauza poluării care a provocat decesul prematur a 417.000 de decese premature în 41 de țări din Europa în 2018, conform estimărilor Agenției Europene de Mediu. Din totalul acestora, 379.000 de decese au fost înregistrate în cele 28 de state membre ale UE (inclusiv Marea Britanie în 2028). Numărul de decese premature cauzate de dioxidul de azot (NO2) a fost de 54.000, în timp ce circa 19.000 de persoane au decedat din cauza ozonului troposferic (O3).



    Numărul deceselor premature, în vizibilă scădere



    Cifrele arată, însă, progrese vizibile în ultimii zece ani. Raportul AEM arată că, datorită îmbunătățirii aerului, în 2018 decesele premature cauzate de poluarea cu particule fine de materie au fost cu aproximativ 60.000 mai puține, în comparație cu anul 2009. Cifrele sunt și mai bune în privința deceselor premature cauzate de dioxidul de azot care au scăzut cu 54% în aceeași perioadă de timp.



    Progresele sunt determinate de politicile europene, naționale și locale, precum și reducerile emisiilor din sectoarele principale de activitate au îmbunătățit calitatea aerului în Europa, subliniază raportul.



    Începând din anul 2000, emisiile principalilor poluanți atmosferici, în special al oxizilor de azot (NOx) proveniți din transport, au scăzut semnificativ, deși activitatea în acest sector este tot mai intensă și emisiile de gaze cu efect de seră asociate acestui sector au crescut. Și emisiile poluante provenite din aprovizionarea cu energie au scăzut semnificativ, dar progresele înregistrate în reducerea emisiilor provenite de la clădiri și din agricultură sunt lente.

  • Noi proceduri de infringement din cauza lipsei de măsuri privind protecția mediului

    Noi proceduri de infringement din cauza lipsei de măsuri privind protecția mediului


    România se află în fașa unor noi proceduri de infringement deschise din cauza problemelor legate de mediu. Cel mai avansat avertisment al Comisie Europene este legat de calitatea aerului pentru care România încă nu a adoptat programe naționale de control al poluării atmosferice, conforme cu cu Directiva (UE) 2016/2284. Aceasta stabilește angajamente de reducere a emisiilor pentru emisiile atmosferice antropice ale statelor membre în ceea ce privește diferite substanțe precum dioxidul de sulf, oxizii de azot, compușii organici volatili nemetanici, amoniacul și particulele fine (PM2,5). Emisiile generate de acești poluanți, precum și impactul acestora trebuie monitorizate și raportate.



    Astfel, Comisia Europeană a trimis vineri un aviz motivat, iar România are acum la dispoziție două luni pentru a lua măsurile corespunzătoare. Aceasta este penultima pas înainte ca Executivul de la Bruxelles să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.



    Managementul deșeurilor, o veche problemă a României



    În privința deșeurilor, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere, ceea ce reprezintă deschiderea procedurii de infringement. România are la dispoziţie două luni ca să remedieze deficienţele, Executivul european poate decide să trimită un aviz motivat. Conform Directivei privind deşeurile (2000/60/CE), statele membre trebuie să recupereze şi să elimine deşeurile într-un mod care să nu pună în pericol sănătatea umană şi mediul, fiind interzise abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor. Acestea trebuie tratate fără riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale, dar și fără să cauzeze neplăceri prin zgomot sau mirosuri şi fără a afecta negativ zonele rurale sau locurile de interes special.



    101 depozite de deșeuri neconforme, care au beneficiat de o perioadă de tranziție, ar fi trebuit să fie închise până în iulie 2019. Dintre acestea, doar 86 de depozite de deșeuri sunt în prezent închise și reabilitate.



    CE cere protejarea habitatelor naturale



    La capitolul natură, Comisia atrage atenția că România nu a transpus integral în legislația națională Directiva 92/43/CEE care contribuie la protejarea biodiversității în Uniunea Europeană. Transpunerea incorectă a dispozițiilor directivei poate compromite obiectivele acesteia de conservare.



    Legislația României nu menționează în mod explicit că măsurile de conservare incluse în planurile de gestionare trebuie să țină seama de necesitățile ecologice ale tipurilor de habitate naturale și ale speciilor prezente pe teritoriul respectivelor situri.



    Totodată, legislația națională limitează domeniul de aplicare al principalelor dispoziții ale directivei la activitățile desfășurate în cadrul siturilor Natura 2000. Astfel, sunt excluse toate celelalte cauze posibile de deteriorare sau de perturbare provenite din afara siturilor.


    Și pentru acest capitol, România are la dispoziție două luni până la avizul motivat ce poate fi trimis de Comisia Europeană.



    Apele reziduale din marile orașe, factor de poluare



    Apele reziduale netratate pot pune în pericol sănătatea umană și poluează lacurile, râurile, solul, apele subterane și costiere, reamintește Executivul de la Bruxelles. De aceea, orașele au obligația să instituie infrastructura necesară în scopul de a-și colecta și trata apele urbane reziduale.



    188 de aglomerări mari încă nu respectă obligațiile de colectare a apelor urbane reziduale prevăzute în legislația UE, în timp ce 192 de aglomerări mari nu respectă obligațiile de tratare secundară, iar 193 de aglomerări mari nu respectă obligațiile de tratament mai riguros. Astfel, Comisia a adresat vineri o scrisoare de punere în întârziere, cu același termen de două luni până la avizul motivat.

  • Un oraș mai curat și mai prietenos, adaptat perioadei post-pandemiei

    Un oraș mai curat și mai prietenos, adaptat perioadei post-pandemiei

    Cum vom coabita cu
    noul coronavirus în lunile următoare și cum se va schimba relația noastră cu
    mediul înconjurător pentru a evita infectarea noastră și a celor dragi? Sunt
    întrebări care au devenit stringente, mai ales în orașele supra-aglomerate și
    poluate ca Bucureștiul afectat de mult probleme structurale. De pildă,
    vehiculele de transport comun erau înainte de pandemie extrem de aglomerate,
    facilitând evident contagiunea cu orice fel de bacterii sau viruși.

    De
    asemenea, poluarea e o problemă care s-a amplificat în ultimii ani determinând
    recent Curtea de Justiției a Uniunii Europene (CJUE) să condamne România pentru
    nerespectarea angajamentelor privind calitatea aerului în București. Iar odată
    cu incidența COVID 19, s-a conștienzat mai bine și un alt fapt: calitatea
    precară a aerului laolaltă cu condițiile deficitare de locuire cresc vulnerabilitatea
    organismului în fața oricărui tip de microbi. Deci, pentru a ne feri mai bine
    de boli în viitor, trebuie să modificăm în prezent modul de a trăi în comun.


    Faptul îmbucurător este că multe organizații non-guvernamentale s-au mobilizat
    pentru a propune soluții ca viața citadină să devină cât mai plăcută și mai
    puțin periculoasă pentru sănătate. Unele dintre propuneri aparțin inițiativei
    civice BAZA, formată din arhitecți și urbaniști. Intitulat Orașul, spațiu
    comun. Set de reguli post COVID, manifestul organizației BAZA dorește să fie,
    în primul rând, un pretext pentru un viitor dialog susținut între administrația
    locală și cetățeni, ne spune arhitecta Maria Duda.

    Strada
    ca spațiu comun ar trebui să fie transformabilă, să se adapteze și să cuprindă
    sau să-și asume mai multe funcțiuni decât avea până acum spațiul public. Am
    inclus și recomandarea de a deschide grădinile instituțiilor publice pentru a
    fi folosite ca spații verzi comune, de a se aboli gardul, de a se deschide
    curțile școlilor pentru ca terenul sportiv să fie folosit de toată comunitatea
    sau de tot cartierul. Am recomandat, de asemenea, extinderea spațiului pietonal
    pe carosabil sau așa-numita pietonalizare a străzilor.

    Al doilea set de
    recomandări se referă la degrevarea transportului în comun și de punerea la
    dispoziție, prin taxiuri sau servicii de tip UBER, a posibilității de
    car-sharing. Promovăm mersul pe jos sau folosirea bicicletei pe distanțe mai
    lungi în siguranță precum și adaptarea străzilor pentru deplasarea persoanelor
    cu deficiențe de motricitate. Un al treilea set de recomandări se referă la
    siguranța în spațiul deschis, iar aici ne referim la senzorii de monitorizare a
    calității aerului și a posibilității de igienizare în spațiu public, prin
    instalarea de cișmele, de toalete publice branșate la rețelele de canalizare și
    electricitate.



    De departe,
    problema deplasării în condiții de siguranță dintr-o parte în alta a unui oraș
    mare și aglomerat este cea mai spinoasă, iar propunerile privitoare la evitarea
    transportului în comun sunt perfectibile și ajustabile doar prin dialog,
    subliniază și Alexandru Belenyi, architect, membru al comunității BAZA. În București, cu
    toții știm că transportul în comun punea mari probleme, mai ales pe anumite
    rute unde frecvența vehiculelor era foarte redusă. În plus, autobuzele,
    tramvaiele, troleibuzele și metroul erau supraaglomerate. De aceea, e foarte
    greu să-ți imaginezi cum orice formă de distanțare socială poate fi aplicată în
    condițiile acestea. Evident, ne temem și noi că folosirea în exces a mașinii
    personale va da lovitura de grație spațiului public și celui pietonal pentru că
    toată lumea va apela la ea ca la o soluție perfectă. Este evident că soluția
    aceasta nu e sustenabilă pe termen lung. Aș face, totuși, o diferențiere între
    mașina personală și taximetrie sau car-sharing.



    Pentru a evita
    poluarea cauzată de autoturisme, dar și pentru a refamiliariza cetățenii cu
    orașul în care trăiesc, Primăria Capitalei a adoptat în premieră și oarecum surprinzător
    un proiect venit din partea unei organizații non-guvernamentale: interzicerea
    traficului auto pe unele artere din centrul orașului în weekend și deschiderea
    lor exclusiv pentru pietoni și bicicliști. Maria Duda: ARCEN a reușit să
    deschidă calea cu un proiect care a luat prin surprindere pe foarte multă lume.
    Ei au propus pietonalizarea străzilor minore din jurul parcului Ioanid, iar
    acest proiect a fost preluat de către Primărie și extins asupra altor 7 areale
    fără o consultare publică sau vreo documentare. Totuși, considerăm că acest
    prim pas, chiar dacă este ceva major pentru locuitorii din aceste zone, este
    necesar pentru a găsit modalități de adaptare și optimizare ulterioară pentru a
    deveni un pilon de discuție al întregii societăți civile, cu comunitățile
    locale și cu administrația.



    Indiferent de
    măsurile luate, ele trebuie adaptate constant, din mers, în funcție de schimbul
    de păreri care ar trebui să se instaureze, în sfârșit, între cetățeni și
    administrație, adaugă Alexandru Beleny. În mod paradoxal, pandemia ar putea
    avea și beneficii, unul dintre aceste fiind deschiderea dialogului efectiv
    între autorități și locuitori. Pe lângă manifestul membrilor din comunitatea
    BAZA, un alt set de propuneri a fost formulat și de comunitatea de părinți Grow
    Up Romania, altă organizație civică dornică să privească și optimist pandemia
    de COVID 19, aflăm de la activista Dana Ostacie.

    Noi am văzut această perioadă și
    cumva ca o oportunitate de a corecta unele lucruri, chiar în chip forțat de
    împrejurări. Am pornit scriind un articol în care am adunat cât mai multe
    propuneri venite din partea comunității de părinți Grow Up Romania, dar și
    preluate din exemplele oferite de alte țări. De la acest plan de adaptare a
    orașului după pandemia de coronavirus, am încercat să pornim o discuție. Acest
    articol a fost scris atât pentru noi ca cetățeni care trebuie să devenim mai
    responsabili și să ne schimbăm puțin obiceiurile pe care le avem în spațiu
    public, cât și pentru autorități ca un punct de plecare sau ca un ghid de bune
    practici.



    Iată ce include ghidul realizat
    de Grow Up Romania:     accesul neîngrădit al copiilor pe iarbă, în parcuri
    și în spațiile verzi din cartiere, instalarea unor cișmele cu apă și săpun sau
    asigurarea acestora în toaletele publice existente, pentru a facilita spălatul
    des pe mâini, interzicerea consumului de alimente în parc pentru a evita
    atingerea feței cu mâinile contaminate precum și igienizarea constantă a
    aleilor și a mobilierului urban cu substanțe potrivite, care să nu dăuneze nici
    vegetației, animalelor și nici oamenilor. Cât de receptive vor fi
    autoritățile la aceste propuneri și cât de dispuși vor fi concetățenii noștri
    să le respecte, râmâne de văzut, dar Dana Ostacie este optimistă.

    Sperăm
    că și presiunea civică va funcționa în viitor. Foarte mulți oameni au realizat
    că multe din propunerile noastre puteau fi implementate dinainte de pandemie,
    fiind niște lucruri normale într-o capital europeană. Ideea noastră a prins
    întrucâtva, căci lumea simte nevoia unei schimbări. Parcă nu ne putem întoarce
    la viața obișnuită ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. E nevoie de un efort
    comun atât al cetățenilor, cât și al administrație.



  • Eurobarometru: Protecția mediului, o problemă importantă pentru europeni

    Eurobarometru: Protecția mediului, o problemă importantă pentru europeni

    94% dintre cetățenii din statele membre ale Uniunii Europene spun că protecția mediului este importantă pentru ei, conform unui nou sondaj Eurobarometru. Datele publicate marți de Comisia Europeană arată că 91% dintre cetățeni au afirmat că schimbările climatice constituie o problemă gravă în UE.



    Substanțele chimice și îmbrăcămintea, probleme pentru mediul înconjurător



    Europenii consideră că cele mai importante probleme de mediu sunt schimbările climatice, poluarea aerului şi deșeurile. Peste trei sferturi (78%) dintre respondenți cred că aspectele legate de mediu au un efect direct asupra vieții lor de zi cu zi şi asupra sănătății lor. 8 din 10 cetățeni sunt îngrijorați în privința impactului substanțelor chimice din produsele de uz zilnic.



    Sondajul a examinat atitudinile referitoare la industria îmbrăcămintei, fiind înregistrate niveluri ridicate de îngrijorare în privința problemelor legate de mediu și de condițiile de muncă, informează Comisia Europeană. Respondenții au declarat că își doresc îmbrăcăminte care să dureze mai mult și care să fie făcută din materiale reciclabile.



    4 din 10 români consideră că problemele de mediu le afectează viața



    În România, 87% dintre respondenți au spus că protecția mediului este importantă pentru ei, cu șapte puncte procentuale mai puțin decât media europeană. 41% dintre români consideră că sănătatea și viața de zi cu zi le sunt afectate de către problemele de mediu, față de 36% media în statele Uniunii.



    Schimbările climatice sunt o problemă importantă pentru mediu pentru numai 35% dintre români, față de 53% media statelor UE. Cantitățile sporite de deșeu sunt considerate o problemă de circa o treime din populația României (36%), cu 10% mai puțin decât media europeană.




    Cele mai importante probleme legate de mediu în opinia românilor comparate cu media UE:



    probleme-mediu-eurobarometru-martie2020.jpg




    Românii, îngrijorați de folosirea pesticidelor și îngrășămintelor



    Poluarea aerului a fost numită ca o problemă de mediu importantă de 45% dintre români, foarte aproape de media UE (46%), în timp ce poluarea din sursele agricole, precum pesticidele și îngrășămintele, este considerată o problemă importantă de 37% dintre cei chestionați în România, față de 30% media blocului comunitar.



    În ceea ce privește deciziile luate referitor la protecția mediului, 41% din cetățenii români consideră că acestea trebuie luate de către guvern (26% media europeană), în timp ce 56% consideră că această sarcină trebuie gestionată în comun, în cadrul UE, sub media UE de 70%.



    Sondajul Eurobarometru apare într-un moment în care autoritățile române să găsească soluții pentru de depășirile excesive ale limitelor de poluare din București, problemă care a alarmat populația din Capitală.

  • Scandal ecologic

    Scandal ecologic

    94% din cetăţenii Uniunii Europene şi 87% din România spun că
    protecţia mediului este importantă – arată un eurobarometru realizat în decembrie trecut. Principalele
    patru probleme asupra cărora românii atrag atenţia sunt poluarea aerului,
    poluarea râurilor, lacurilor şi a surselor de apă subterane, poluarea din surse
    agricole şi degradarea solului, precum şi cantităţile sporite de deşeuri.


    Paradoxal,
    deşi România este o ţară sufocată de gunoaie, ea este, în egală măsură,
    importatoare de deşeuri. Este motivul pentru care, de pildă, jurnalişti de la
    BBC au venit, toamna trecută, la faţa locului pentru a găsi o explicaţie. Au
    aflat, bunăoară, că firmele de reciclare româneşti care se ocupă cu
    reprocesarea deșeurilor autohtone riscă să rămână, în lipsa unei colectări
    selective, fără activitate din cauza penuriei de … materie primă. Din acest
    motiv, importă deșeuri selectate din țări precum Marea Britanie. Concluzia BBC era,
    deci, că legislația naţională ar trebui să reglementeze activitatea de
    reciclare și să o alinieze standardelor Uniunii Europene, însă lucrurile par să
    meargă rău.


    Nu mai departe de marţi, procurori din Bucureşti au pus sub acuzare
    trei persoane şi o firmă, pentru că au deversat în râul Argeş sau au îngropat
    în solul din zona unor balastiere din judeţele Ilfov şi Giurgiu, vecine
    Capitalei, sute de tone de deşeuri, aducând un prejudiciu semnificativ
    mediului. Totodată, poliţişti din Bucureşti au făcut numeroase percheziţii în Capitală,
    în Ilfov şi în Giurgiu într-un dosar penal în care sunt vizate două societăţi
    comerciale şi mai multe persoane fizice care ar fi colectat, transportat,
    deversat şi îngropat deşeuri în locuri neautorizate.


    În paralel, recent, în
    Portul Constanţa Sud Agigea, la Marea Neagră, au fost descoperite 16 containere
    cu deşeuri toxice provenind din Marea Britanie, care în acte figurau ca fiind obiecte
    de uz casnic second hand. Există suspiciuni că gunoaiele aduse urmau să fie
    arse ilegal în judeţul Ilfov sau să ajungă în gropile de gunoi din jurul Bucureştiului.
    În paralel cu ancheta legată de săvârşirea infracţiunilor de export sau import
    de deşeuri cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu şi folosirea de acte
    nereale la vamă, containerele respective au fost returnate expeditorului. Procurorul
    care instrumentează cazul spune că acesta ar fi doar un transport suspect, alte
    circa 50 de containere cu deşeuri ajungând în România pe vremea când Marea Britanie
    era, încă, în Uniunea Europeană.


    Unul din rezultatele palpabile ale unor astfel
    de acţiuni scăpate – pare-se – de sub controlul autorităţilor a fost scandalul
    uriaş declanşat în Bucureşti, în noaptea de duminică spre luni: aplicaţiile care
    măsoară calitatea aerului au înregistrat o poluare şi de 10 ori peste maximul
    admis. Ministrul interimar al Mediului, Costel Alexe, a precizat că de vină
    sunt arderile necontrolate din Bucureşti şi din judeţul Ilfov.

  • Judeţul Ilfov se dezvoltă cu ajutorul fondurilor europene

    Judeţul Ilfov se dezvoltă cu ajutorul fondurilor europene

    În prezent sunt în
    curs de implementare proiecte de extindere a retelei de apa şi canalizare în 8
    localitati: Pantelimon, Bragadiru, Ciorogârla, Cornetu, Domnești, Dobroești,
    Brănești si Cernica si Brănești.


    De asemenea s-au
    semnat contracte de finantare pentru restaurarea a două mănăstiri monumente
    istorice: Căldărușani- aflată la 25 de kilometri de București pe teritoriul
    comunei Gruiu și Sfântul Nicolae- Sitaru- lacas de cult construit în 1627-
    situat în zona comunelor Nuci si Grădistea, Presedintele
    Consiliului Judetean Ilfov, Marian Petrache a fost la sfârşitul săptămanii
    trecute la Bruxelles pentru a discuta despre proiectele aflate în derulare:


    Noi practic suntem pe încheierea proiectelor pe mandatul 2013- 2020, s-a finalizat primul proiect pentru apă şi canal pentru 8 localități, acuma suntem în faza de aprobare la Bruxelles a următorului proiect de apă și canal de 360 de milioane de euro, d-aia am fost plecat la Bruxelles, să discut despre două proiecte majore la nivelul Consilului Județean- proiectul de apă și canal și proiectul de gestionare integrată a deșeurilor care va fi în jur de 50 de milioane de euro și care va fi pe mandatul ăsta, 2013- 2020 cu fazare și pe mandatul viitor 2021- 2027.


    Alte două proiecte importante cu finanțare europeană se vor realiza la Măgurele- unde se va construi cel mai ambiţios parc științific din sud- estul Europei și la Moară Vlăsiei- unde se va realiza cel mai mare depozit din țară care va asigura transferul mărfurilor spre aeroport și autostradă:

    Pentru mandatul 2021- 2027, deci începând de la anul, am discutat despre două proiecte strategice care vor schimba faţa economică a județului Ilfov- Parcul Științific de la Măgurele și Multi Modalul de la Moara Vlăsiei. Suntem cu amandoua proiectele în faza avansată de analiză, zilele acestea se încheie faza de cercetare pentru proiectare la parcul științific, adică vom alege proiectantul. După ce alegem proiectantul și facem proiectul, până în toamna zicem noi, deja îl vom depune la Comisia Europeană pentru a finanța o parte din acest proiect din fonduri europene. La fel suntem și cu proiectul de la Moara Vlăsiei, cel cu Inter Modalul, tot în toamnă sperăm să îl depunem pentru finanțare din fonduri europene.

    Alte investiții pentru care se încearcă obținerea de fonduri europene vizează realizarea unei reţele de stații de autobuz smart dotate cu display care afișează timpul când ajunge autobuzul, tonomat de bilete, prize pentru telefoane, trotinete sau mașini electrice și senzori de măsurare a calității aerului.