Radio România Internațional

Tag: calitatea aerului

Poluarea în Bucureşti, o mare problemă

În ultimii
doi ani, calitatea aerului în Bucureşti a depăşit cotele maxime admise. În condiţiile
în care, în conformitate cu măsurile la nivelul Uniunii Europene, în decursul
unui an nu ar trebui să existe mai mult de 35 de zile în care valorile să fie peste
limita normală, în 2018, de pildă, în Bucureşti au fost 70 de zile în care acestea
au trecut cu peste 30% de maximul admis. Luni, ca urmare a acestor informaţii
vehiculate în spaţiul public referitoare la calitatea aerului din Capitală, ministrul
liberal al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a făcut o vizită la
Staţia de monitorizare a calităţii aerului de la Cercul Militar Naţional, ocazie
de a o critica aspru pe primarul social-democrat Gabriela Firea că nu ar fi pus
în aplicare niciuna dintre măsurile pe care şi le-a propus în această privinţă.

Municipalitatea a reacţionat imediat! Într-un comunicat, Gabriela Firea spune
că nu se poate recupera în 36 de luni ce nu s-a făcut în zeci de ani. Potrivit
acesteia, reţelele independente de măsurare a calităţii aerului, administrate
de însuşi Ministerul Mediului, nu sunt autorizate/omologate. Indicii de calitate
invocaţi reprezintă
valori momentane înregistrate de staţiile fixe de monitorizare prin alte metode
de măsurare decât cea gravimetrică, deci nu sunt validate. La capitolul ‘măsuri
deja luate’, primarul general al Bucureştiului aminteşte că parcul auto al serviciului de transport în comun al
Capitalei a fost modernizat în ultimii 3 ani, Municipalitatea asumându-şi achiziţionarea a 830 de noi mijloace de
transport, pentru care au fost alocate 474 de milioane de euro din bugetul
local şi din fonduri europene nerambursabile. Pe străzile oraşului circulă,
deja, 400 de autobuze noi, în timp ce 130 de autobuze hibrid Mercedes Benz vor
ajunge la Bucureşti în primăvara acestui an, urmând să mai fie achiziţionate
100 de troleibuze, 100 de autobuze electrice şi 100 de tramvaie.

Primarul
Gabriela Firea aminteşte, totodată, că au fost separate căile de rulare a cinci
dintre liniile de tramvai utilizate intens, că, în perioada 2017-2019, au fost
acordate 30.000 de vouchere pentru achiziţionarea de biciclete şi că, din 2018,
se derulează proiectul privind realizarea a patru trasee de piste de biciclete
cu o lungime totală de peste 48 de kilometri. A fost iniţiat un program de eco-vouchere
pentru eliminarea din traficul bucureştean a autovehiculelor cu grad ridicat de
poluare şi a fost gândit un proiect-pilot al autobuzului şcolar. În fine, în
Bucureşti a intrat în vigoare, la acest început de ianuarie, şi vinieta OXIGEN,
prin acest program, Capitala urmând să se alinieze la tendinţele altor oraşe
europene, care, prin instaurarea unor taxe de poluare, au obţinut rezultate
spectaculoase în îmbunătăţirea calităţii aerului şi au dus, implicit, la decongestionarea
traficului rutier în zonele centrale. Banii colectaţi prin această vinietă vor
fi alocaţi numai pentru alte măsuri de protejare a mediului.

7 January 2020
Curtea Europeană de Justiție cere măsuri mai dure pentru calitatea aerului

Curtea Europeană de Justiţie a decis, miercuri, că oraşele trebuie să ia măsuri dacă nivelul de poluare a aerului depăşeşte limita admisă într-un singur punct de măsurare, mai degrabă decât pe baza unei medii stabilite la nivelul unei regiuni, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Poluarea din interiorul Uniunii Europene cauzează un număr alarmant de decese și crește costurile pentru sănătatea populației. Conform unui raport publicat anul trecut de Curtea de Conturi Europeană, poluarea aerului este responsabilă pentru aproximativ 400.000 de decese premature în fiecare an în statele membre UE şi pentru costuri suplimentare cu sănătatea în valoare de miliarde de euro.

“Politica struțului trebuie să înceteze”

Curtea Europeană de Justiţie a fost sesizată să se pronunţe într-un dosar demarat de rezidenţii din Bruxelles şi care vizează planurile privind calitatea aerului elaborate de municipalitatea din Bruxelles.

În decizia sa, CEJ subliniază că deşi autorităţile pot alege unde să facă măsurători, aceste locuri trebuie să includă cele mai poluate zone şi concluzionează că pentru a determina dacă o limită a fost atinsă în cursul unui an calendaristic “este suficient ca un nivel de poluare să fie mai mare decât limita la un singur punct de măsurare”.

“Politica struţului, prin care unele autorităţi încearcă să ascundă amploarea poluării în loc să se asigure că cetăţenii respiră un aer curat, trebuie să înceteze”, a declarat Jens Muller, de la ONG-ul Transport and Environment cu sediul la Bruxelles.

România riscă amenzi usturătoare pentru calitatea aerului din București

În România, calitatea aerului este o mare problemă pentru locutorii din marile orașe. La București, măsurătorile arată depășiri și de 2-3 ori a limitelor de particule nocive din aer. Mai mult, rețeaua de monitorizare a Ministerului Mediu nu a funcționat ani buni, timp în care bucureștenii nu a avut date despre cât de poluat este aerul pe care îl respiră.

Curtea Europeană de Justiție a înștiințat autoritățile române, la finalul lunii octombrie a anului trecut, că a început procesul intentat de Comisia Europeană în luna mai pentru că statul român nu rezolvă problema poluării din București. Lipsa de măsuri luate pentru calitatea aerului poate aduce amenzi între 100-400 de mii de euro, pe zi, pentru statul român.

În același timp, la Cluj-Napoca sunt făcut pași importanți pentru un aer cât mai curat, iar primarul Emil Boc a anunțat, la sesiunea plenară a Comitetului European al Regiunilor de la Bruxelles, că orașul transilvănean va deține numai autobuze electrice: “Cluj-Napoca este angajat în atingerea obiectivului de mobilitate, întregul transport în comun va deveni unul electric până în anul 2025. Suntem de acord cu această tranziție și este important și cum atingem obiectivele și în acest punct am de făcut două observații: În primul rând trebuie să modificăm modul în care comunicăm cu cetățenii. Cetățenii trebuie să fie alături de noi din acest punct de vedre, pentru că o Europă neutră din punct de vedere climatic este un obiectiv important nu doar pentru elite și pentru acest lucru trebuie să discutăm cu cetățenii.”

27 June 2019
Poluarea aerului şi sănătatea românilor

Bucureștiul este
cea mai aglomerată capitală europeană și pe locul 5 în rândul capitalelor cu
cel mai aglomerat trafic din lume. Iar poluarea aerului omoară în fiecare an
peste 23 000 de români, provocând boli precum cancer pulmonar, boală cardiacă
ischemică, accident vascular cerebral, infecții respiratorii inferioare și
boală pulmonară obstructivă cronică. Aceste date sunt o doar o parte din
concluziile, la fel de brutale şi de dramatice, unor cercetări recente
realizate de organizaţia non-guvernamentală Observatorul Român de Sănătate
privind stadiul luptei contra poluării în cele mai mari 10 orașe ale României.

O luptă care, după cum se vede, nu este purtată într-un mod foarte eficient. De
altfel, Organizaţia Mondială a Sănătăţii confirmă aceste date şi le completează
arătând că traficul supra-aglomerat din marile orașe românești s-a transformat
într-o gravă problemă de sănătate publică din cauza poluării cu particule în
suspensie, celebrele deja PM10 şi PM2,5 eliberate de motoarele diesel. De
altfel, în 2017, România a importat aproape 520.000 de autoturisme second-hand,
fără nicio restricţie legală de când taxa de mediu aplicată anterior a fost
declarată ilegală de către Curtea Europeană de Justiţie.

Ea nu a fost înlocuită
cu altă măsură menită să reducă importul de maşini rulate poluante, după cum a
constatat şi Ştefan Voinea, reprezentantul Observatorului Român de Sănătate: În doi-trei ani, am devenit un fel de cimitir de maşini
vechi al Europei pentru că ţări precum Germania sau Franţa scapă de maşinile
poluante, iar ele ajung la noi pentru că le cumpărăm foarte ieftin şi nu există
niciun fel de strategie pentru a bloca aceste lucruri. Cam o treime din
cancerele la plămâni sunt direct cauzate de poluarea diesel. Problema e că în
toate cazurile de îmbolnăviri, poluarea e considerată o cauză care contribuie,
nu care determină direct boala sau moartea. Dar există metodologii prin care se
arată foarte clar impactul asupra sănătăţii şi numărul de ani de viaţă pierduţi
ca urmare directă a poluării. Agenţia Internaţională pentru Cercetarea
Cancerului din cadrul OMS a clasificat noxele diesel ca fiind elemente cancerigene
de tip I, adică cel mai periculos cancerigen.

Toxicitatea aerului din Bucureşti a atras, mai ales, atenţia
bucureştenilor. Recent, 4600 dintre aceştia au iniţiat o petiție inițială care s-a
transformat într-o cerere de chemare în judecată, depusă la tribunal pe 9 mai.
Intitulată Dreptul la aer, cererea invocă dreptul constituţional al aer curat,
dar şi legislaţia europeană la care a aderat şi România, şi în baza căreia
oricum Comisia Europeană a început o procedură de infrigement contra ţării
noastre. Avocatul Marius Petroiu, iniţiatorul petiţiei şi a acţiunii juridice
împotriva Primăriei Capitalei, ne oferă amănunte, arătând că situaţia
deplorabilă a aerului din Bucureşti este cunoscută demult de autorităţi
datorită raportărilor venite de la Ministerul Mediului şi transmise încă din
2007 Comisiei Europene în baza acquis-ului comunitar. Marius Petroiu:

În urma acestor raportări se constată că unele municipalități din
România sunt foarte poluate cu anumite substanțe cancerigene. Unul dintre
acești poluanți foarte periculoși este oxidul de azot, sub forma dioxidului de
azot care de patru ori mai poluant și mai periculos, fiind responsabil și de
efectul de seră, și de apariția așa-numitului smog din anumite municipii. În
aceste condiții, Primăria București ca autoritate locală trebuia să adopte un
plan de calitate a aerului cu măsuri eficiente și care să protejeze categoriile
cele mai vulnerabile: copiii și vârstnicii. Răspunsul primăriei a fost
adoptarea acestui Plan Integrat de Calitate a Aerului. Îl adoptă în iunie 2018,
deci de-abia anul trecut, deși raportări către Comisie cu privire la depășirea
valorilor normale au început din 2007. Timp de 11 ani, locuitorii Bucureștiului
au respirat un aer toxic. În ceea ce privește acest plan, primăria susține că-l
aplică și că a aplicat deja toate măsurile din conținutul lui, susținând chiar
că poluare a scăzut.

Totuşi, oricare cetăţean al Bucureştiului poate infirma acest lucru.
Poluarea a crescut în oraş, oricine simte acest lucru, după cum oricine poate
confirma că a crescut numărul autorismele din traficul capitalei. Prin urmare,
măsurile luate de autorităţi nu au avut niciun efect, iar PICA (Planul Integrat
de Calitate a Aerului), aşa cum au
constatat şi cerut semnatarii petiţiei Dreptul la aer, ar trebui anulat şi
înlocuit cu unul eficient.

Marius Petroiu: Planul trebuia redactat în baza unui
studiu de calitate a aerului. Deși este adoptat în 2018, Primăria a întocmit
acest plan pe baza unui studiu din 2013 care, în mod firesc, nu conține niciun
indicator care să demonstreze numărul efectiv de vehicule care se afla efectiv
în trafic în București la data adoptării PICA sau măcar cu un an înainte.
Dimpotrivă. Nu reiese câte vehicule se află în trafic sau în tranzit în
București și poluează orașul. Totuși, chiar și studiul acesta vechi in 2013,
menționa că nu a evaluat, deși aspectul a foarte important, poluarea apărută în
urma șantierelor de construcții și demolări. După o estimare recentă, o treime
din poluarea din Capitală e determinată de șantiere, restul de două treimi
fiind determinat de traficul rutier.

Faptul că
poluarea cauzată de trafic a crescut precum odată cu degradarea sănătăţii
oamenilor este cunoscut la nivelul Primăriei şi menţionat în documente, ne
spune tot avocatul Marius Petroiu:
La nivelul Bucureştiului, din 2013,
nivelul de îmbolnăviri şi afecţiune legate de căile respiratorii era foarte
ridicat. În plus, în ianuarie 2018, Curtea de Conturi publica un raport aferent
monitorizării calităţii aerului din municipalităţile din România menţiona că în
Bucureşti, faţă de restul ţării, media de viaţă e mai scăzută cu 22 de luni din
cauza poluării. Informaţia cea mai interesantă, dar şi cea mai dramatică, e
alta.

În baza unei cereri făcută de noi, rezultă că, faţă de 2013 când s-a
realizat acest studiu de calitate a aerului, la 31 decembrie 2018, numărul de
cazuri de cancer în Bucureşti ar fi crescut cu 24%. Nu se ştie dacă poluarea e
cauza exclusivă a acestor îmbolnăviri. Dar Primăria, chiar prin PICA,
recunoaşte că poluanţii vizaţi pentru a fi combătuţi, sunt cancerigeni: azotul,
benzenul precum şi PM10. Iar ei sunt cauzaţi de traficul rutier şi de emisiile
motoarelor diesel. Deci măsurile de combatere a poluării trebuie să vizeze
traficul cauzat de aceste motoare.

De asemenea, implementarea acestor măsuri trebuie să
fie realizată cât mai urgent pentru reducerea cât mai rapidă a unei situaţii
devenită deja tragică.

5 June 2019
Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu

Comisia Europeană ajută statele membre să aplice mai bine normele UE în
materie de mediu pentru a proteja cetățenii și pentru a le îmbunătăți calitatea
vieții.

Calitatea slabă a aerului continuă să fie o problemă în România.
Principalele surse de poluare a aerului provin din sectorul transporturilor și
din cel al energiei, în special din utilizarea combustibililor fosili/solizi în
gospodării. Ţara noastră ar putea înregistra progrese semnificative în soluționarea
acestei probleme, printre altele, prin restructurarea sistemului energetic și a
sistemului de încălzire a gospodăriilor. Această restructurare se poate realiza
prin favorizarea integrării surselor regenerabile și prin trecerea la gaze naturale,
la încălzirea centralizată și la controlul poluării. Este una dintre
concluziile evaluării punerii în aplicare a politicilor de mediu ale UE în
România. Potrivit acestui raport, au fost identificate deficiențe grave și
structurale în datele despre calitatea aerului, măsurate de rețeaua de monitorizare
din România și raportate Comisiei Europene. În realitate, situația ar putea fi
mult mai gravă decât cea raportată efectiv.

Comisia Europeană a publicat recent cea de a doua evaluare a punerii în
aplicare a politicilor de mediu, scopul fiind, bineînţeles, acela de
îmbunătățire a punerii în aplicare a politicii europene de mediu și a normelor
convenite de comun acord în toate statele membre ale UE.

Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit:

EIR – evaluarea punerii în aplicare
a politicilor de mediu este rezultatul muncii de doi ani, împreună cu statele
membre, rezultatul final al unui ciclu de analiză, dialog și colaborare.
Consider că este o analiză detaliată și obiectivă a ceea ce funcționează în
politica de mediu și ce mai este de făcut. În EIR este vorba despre cauze, deci
privește și guvernarea și chestionează dacă autoritățile de mediu dispun de
resursele și abilitățile de care au nevoie. Această evaluare analizează modul
în care politica de mediu este integrată în alte politici sectoriale și dacă
factorii de decizie sunt ascultați, dacă vocile lor contează.

Implementarea politicii și a legislației UE în domeniul mediului este
esențială pentru un mediu sănătos, dar, în acelaşi timp, oferă noi oportunități
pentru o creștere economică durabilă, pentru inovare și crearea de locuri de
muncă. Dacă legislația în domeniul mediului ar fi pusă pe deplin în aplicare,
suma care s-ar economisi la nivelul UE în ceea ce privește costurile de
sănătate și costurile directe pentru mediu ar fi de circa 55 de miliarde de
euro anual, se arată în comunicatul legislativului european.

Pachetul prezentat de Comisie include 28 de rapoarte de țară, care prezintă
situația actuală în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației UE în
domeniul mediului, dar și oportunități de îmbunătățire în fiecare stat membru. Pachetul
include și o comunicare ce formulează concluzii și definește tendințele comune
la nivelul UE, precum și recomandări de îmbunătățire adresate tuturor statelor
membre.

De exemplu, în ceea ce priveşte calitatea aerului, evaluarea arată că
optsprezece state membre continuă să se confrunte cu niveluri ridicate ale
emisiilor de oxid de azot (NOx). Având în vedere impactul poluării atmosferice
asupra sănătății, Comisia s-a angajat în dialoguri privind aerul curat cu mai
multe țări din UE, în paralel cu adoptarea unor măsuri mai bine direcționate de
asigurare a respectării legislației.

Evaluarea Comisiei vizează şi gestionarea deşeurilor, atingerea
obiectivelor directivelor privind apa, protejarea naturii şi a biodiversităţii,
punerea în aplicare a legislaţiei privind schimbările climatice.

7 May 2019
Comisia ia măsuri împotriva poluării atmosferice

Comisia Europeană a propus recent măsuri pentru combaterea
poluării atmosferice şi a trimis în faţa Curţii de Justiţie a UE şapte state
care au încălcat normele comuinitare convenite privind limitele de poluare
atmosferică sau pe cele referitoare la omologarea de tip pentru autovehicule.
Deciziile survin în condiţiile în care în Uniunea Europeană calitatea aerului
s-a îmbunătățit, în general, în ultimele decenii, dar calitatea vieții multor
cetățeni europeni este în continuare afectată într-un mod considerat
inacceptabil.

Poluarea atmosferică este direct responsabilă pentru boli cronice
și grave precum astmul, tulburările cardiovasculare și cancerul pulmonar.
Măsurile propuse au în vedere trei piloni principali: standardele de calitate a
aerului, obiectivele naționale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră și standardele de emisie pentru principalele surse de poluare – de
exemplu, de la nave și autovehicule, până la sectorul energetic și industrie.

Comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella,
a declarat: Obiectivul este de a
proteja cetăţenii şi de a asigura un aer curat pentru toţi cetăţenii în
întreaga Europă. În fiecare an, peste patru sute de mii de europeni mor
prematur ca urmare a proastei calităţi a aerului şi mult mai mulţi suferă de
boli cronice sau alte boli cauzate de poluarea atmosferică. Ceea ce avem noi de
făcut este simplu – să ajutăm şi să reducem la minimum numărul acestora. Iar
prin aceste proceduri de infringement şi prin întreg ansamblul de măsuri chiar
asta facem.

În comunicarea adoptată, intitulată O Europă care
oferă protecție: Aer curat pentru toți, Comisia prezintă măsurile disponibile
pentru a ajuta statele membre să combată poluarea atmosferică. Bruxelles-ul
subliniază, de asemenea, nevoia de a intensifica cooperarea cu statele membre
prin colaborarea cu autoritățile relevante în cadrul noilor dialoguri privind
aerul curat, precum și prin utilizarea fondurilor UE pentru a sprijini măsurile
de îmbunătățire a calității aerului. În scopul abordării emisiilor de poluanți
atmosferici provenind de la traficul rutier, Comisia va continua să își
consolideze colaborarea cu autoritățile naționale, regionale și locale cu privire
la o abordare integrată comună a reglementărilor privind accesul vehiculelor
urbane în cadrul Agendei urbane a UE. În plus, Comisia a condus o amplă reformă
pentru a se asigura că emisiile de poluanți atmosferici provenind de la
vehicule sunt măsurate în condiții reale de conducere.

28 June 2018
Poluarea aerului în Uniunea Europeană

Poluarea aerului dăunează sănătății umane și mediului. În Europa, emisiile
multor poluanți atmosferici au scăzut substanțial în ultimele decenii, ceea ce
a dus la îmbunătățirea calității aerului în regiune. Cu toate acestea,
concentrațiile de poluanți atmosferici sunt încă prea ridicate, iar problemele
legate de calitatea aerului persistă. Mai multe țări au depășit una sau mai
multe dintre limitele de emisie impuse pentru patru poluanți importanți din
atmosferă. Obiectivul pe termen lung al Uniunii Europene este de a atinge
niveluri de calitate a aerului care nu duc la efecte inacceptabile și la
riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu. Uniunea Europeană acționează la
multe niveluri pentru a reduce expunerea la poluarea atmosferică – prin
legislație şi prin cooperarea cu sectoarele responsabile de poluarea aerului,
precum și cu autoritățile internaționale, naționale și regionale și cu
organizațiile neguvernamentale. La acestea se adaugă, binenţeles, cercetarea în
domeniu. La sfârșitul anului 2013, Comisia Europeană a adoptat un pachet propus
privind calitatea aerului curat, care include noi măsuri de reducere a poluării
aerului.

Cu detalii despre ţintele Uniunii Europene în ceea ce priveşte
calitatea aerului, Karmenu Vella, comisarul european pentru mediu, afaceri
maritime şi pescuit: Cred
că trebuie să punem accentul pe acele îmbunătățiri pe care cetățenii le pot
simți, înțelege și, de asemenea, aprecia. În ceea ce privește calitatea
aerului, în multe zone Europa este lider mondial, însă, din punctul de vedere
al calității aerului, din păcate, nu reușim în multe dintre oraşele noastre. Unele
dintre standardele noastre de calitate a aerului sunt mai slabe decât cele
recomandate de nivelurile Organizației Mondiale a Sănătății, motiv pentru care
trebuie să facem mai mult. Şi vom face! Am încurajat miniștrii responsabili
pentru mediu să colaboreze îndeaproape cu omologii lor naționali, de exemplu,
cu cei de la energie, transport și agricultură, dar şi să lucreze peste
granițe.

26 June 2018
România, în fața Curții europene de justiție din cauza calității aerului

Comisia Europeană a decis, joi, să trimită șase state, printre care și România, în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Ungaria, Italia, România şi Franţa, Germania și Marea Britanie au ajuns în această situație din cauza nerespectării valorilor-limită convenite pentru calitatea aerului şi pentru neadoptarea măsurilor corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depăşire a acestor valori, se arată în comunicatul de presă al Comisiei.

București, un oraș foarte poluat

Țara noastră alături de Ungaria și Italia vor fi judecate din cauza nivelurilor ridicate persistente de particule în suspensie (particulate matter – PM10). Conform legislației europene, valorile-limită privind calitatea aerului înconjurător ar fi trebuit atinse în 2010 şi, respectiv, 2005.

Bucureștenii sunt foarte afectați de nivelul poluării aerului. Potrivit datelor Comisiei Europene, valorile-limită zilnice au fost depăşite în Capitală, în mod persistent, încă de la momentul în care dreptul Uniunii a devenit aplicabil României, iar în 2016 acestea au fost depăşite pentru o perioadă de 38 de zile.

Karmenu Vella: “Statele au primit suficiente ultime șanse

Comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella, a explicat de ce Comisia a luat această decizie: Am spus că actuala Comisie este o Comisie care oferă protecţie. Decizia noastră este o concretizare a acestei promisiuni. Pe parcursul ultimului deceniu, statele membre trimise astăzi în faţa Curţii de Justiţie au primit suficiente ultime şanse pentru a remedia situaţia. Este convingerea mea că decizia de astăzi va duce la ameliorări pentru cetăţeni într-un timp mult mai scurt. Însă doar acţiunea în justiţie nu va rezolva problema. De aceea prezentăm sprijinul concret pe care Comisia îl poate acorda autorităţilor naţionale în eforturile lor de a promova un aer mai curat pentru oraşele europene.

Populația urbană expusă la poluarea particulelor în suspensie (date colectate în 2012) – Sursa:Eurostat

CE: Nu au fost prezentate măsuri credibile pentru reducerea poluării

Comisia Europeană mai precizează că cele șase state membre în cauză nu au prezentat măsuri credibile, eficace şi la timp pentru a reduce poluarea în cadrul limitelor convenite şi cât mai curând posibil, aşa cum impune legislaţia UE.

Celelalte trei țări UE, Franţa, Germania şi Marea Britanie, vor fi în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru nerespectarea valorilor-limită pentru dioxidul de azot şi pentru neadoptarea măsurilor corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depăşire a acestor valori, conform comunicatului de presă al Comisiei Europene.

Citește și: Calitatea aerului în România

17 May 2018
Calitatea aerului, o prioritate pentru Uniunea Europeană

Uniunea Europeană îşi continuă politicile de mediu cu
scopul îmbunătăţirii calităţii aerului din statele membre. Deşi există regiuni
în care standardele stabilite sunt respectate, cetăţenii europeni din marile
încă oraşe se confruntă cu problemele cauzate de poluare, în special cu
emisiile de dioxid de carbon care le pun în pericol sănătatea.

Karmenu Vella, comisarul european pentru afaceri maritime
şi pescuit, despre măsurile pe care Uniunea Europeană le propune în vederea optimizării
calităţii aerului: În ceea ce priveşte calitatea aerului, în
multe zone care au în vedere protejarea mediului înconjurător, Europa este un
lider global. Dar atunci când este vorba despre calitatea aerului în general,
ne dezamăgim propriii cetăţeni. Unele norme în ceea ce priveşte calitatea
aerului sunt mai slabe decât ceea ce recomandă Organizaţia Mondială a
Sănătăţii. De aceea, trebuie să facem mai mult, vom face mai mult. Încurajez
ministerele să aibă o colaborare apropiată cu partenerii naţionali, cum ar fi
cei din domeniul energiei, al transportului şi al agriculturii. De asemenea,
încurajez cooperarea transfrontalieră. Încurajez aceste instituţii şi pe
reprezentanţii lor să îşi păstreze ambiţia în negocierea actualelor iniţiative
legislative, cum ar fi limitarea emisiilor de dioxid de carbon de la automobile
şi implementarea taxelor de drum. M-am exprimat clar asupra faptului că mult
prea multe zone din Europa încă se mai confruntă cu deficienţe inacceptabile în
ceea ce priveşte standardele calităţii aerului. Comisia nu este mulţumită cu
această situaţie. Responsabilitatea noastră are menirea de a-i proteja pe
cetăţenii europeni şi nu ne vom dezice de această responsabilitate. Întrunirea
ministerială pe tema calităţii aerului, organizată în ianuarie şi la care au
participat nouă state membre, necesită o continuare care să întărească măsurile
stabilite pentru respectarea standardelor de mediu, mai ales în acele cazuri în
care măsurile de protecţie nu au fost adoptate. În acest caz, voi solicita
colegilor mei să se adreseze Curţii Europene de Justiţie.

Începând cu anii 1970, calitatea aerului a reprezentat o
problema dezbătută în mod curent la nivel european. Cele mai noi cercetări din
domeniul sănătăţii au confirmat cât de periculoase sunt emisiile de dioxid de
carbon, iar domeniile vizate pentru adoptarea de reglementări sunt domeniul
energetic, transporturile şi agricultura. Prin directivele de mediu stabilite,
Uniunea Europeană lucrează constant pentru diminuarea acestor emisii prioritare
fiind zonele cu risc crescut de poluare, în special aglomerările urbane, unde
poluarea aerului atinge deseori cote alarmante.

16 April 2018
Calitatea aerului şi a apei din Europa

Cifrele arată că respirăm, bem, trăim mult mai sănătos decât acum 30 de ani. Potrivit Agenţiei Europene de Mediu, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 19% faţă de 1990, chiar dacă activitatea economică a crescut cu 45%. Utilizarea combustibililor fosili a scăzut şi ea, ca şi emisiile unor poluanţi proveniţi din transport şi industrie.

Normele stabilite de Uniunea Europeană privind nivelurile maxime de poluanți din aer există de peste două decenii – și, totuși, câteva zeci de orașe europene nu reușesc să atingă standardele actuale privind calitatea aerului. Printre ele se află şi trei de la noi: Bucureşti, Iaşi şi Braşov, pentru care România a primit avertizări. Probleme sunt la depăşirea frecventă a limitelor de emisii de particule fine, numite tehnic PM10, şi dioxid de azot.

La solicitarea Comisiei, Ministerul Meidului a trimis la Bruxelles un plan consistent de măsuri de reducere a poluării, după cum a declarat pentru Radio România Actualităţi, directoarea pentru evaluare, impact şi controlul poluării, Dorina Mocanu: Măsurile se pot împărţi pe 3 categorii: acţiuni care se reflectă în managementul traficului, inclusiv programul de stimulare a înnoirii parcului auto, numit Rabla, programul naţional pentru crearea de infrastucturi pentru maşini electrice, modernizarea transportului public, inclusiv prin trecerea la transportul publci electric. A doua categorie de măsuri se referă la încălzirea rezidenţială: măsuri de creştere a eficienţei energetice prin reabilitarea termică a clădirilor, prin modernizarea sistemelor de termoficare, instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme moderne. Cele mai multe dintre aceste măsuri sunt deja finanţabile sau finanţate din programele fondului pentru mediu. Al treilea set de măsuri se referă la realizarea de spaţii verzi.

În fiecare an, peste 400 de mii de europeni mor prematur din cauza noxelor din aer și mult mai mulți suferă de boli respiratorii și cardiovasculare, cauzate de poluarea atmosferică. În România, cel puţin 25 de mii de decese sunt puse pe seama aerului pe care îl respirăm. În termeni economici, costurile determinate de calitatea proastă a aerului depășesc, la nivel european, cu mult 20 de miliarde de euro pe an, din cauza creșterii cheltuielilor medicale și a reducerii productivității lucrătorilor. Comisia dorește să coopereze cu statele membre pentru a le ajuta să se încadreze în limitele de emisii pe care au convenit să le respecte și care garantează sănătatea cetățenilor.

20 March 2018
CE avertizează în legătura cu calitatea aerului

Poluarea atmosferică râmâne cel mai mare pericol pentru sănătatea europeanilor. Concentraţiile poluanţilor atmosferici continuă să fie foarte mari, iar problemele legate de calitatea aerului persistă. Sunt vizate 9 state europene, inclusiv România, state care riscă să fie sancţionare pentru că depăşesc limitele de emisii fixate în Uniunea Europeană. In pofida avertismentelor repetate ale Comisiei, aceste ţări nu au luat, până acum, măsuri pentru diminuarea poluării aerului.

La o întâlnire cu miniştrii mediului din cele 9 state membre, organizată la Bruxelles, comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella, a cerut acestor state să ia măsuri urgente pentru reducerea poluarii: Comisia a afirmat în mod constant faptul că doreşte să se implice considerabil în chestiunile majore. Si nu există ceva mai important decât prevenirea pierderii de vieţi omeneşti cauzate de poluarea aerului. Mai întâi, doresc să subliniez că am invitat miniştrii la Bruxelles, deoarece principala mea preocupare, de fapt preocuparea principală a Comisiei, este protejarea cetăţenilor europeni. Atunci când mă refer la cetăţeni, mă refer la persoanele care suferă deja din cauza poluării şi la toate celelalte care sunt expuse riscurilor. Mă gândesc la copiii care au astm şi la părinţii lor, la părinţii care suferă de boli pulmonare obstructive şi la copiii lor. Miniştrii au declarat că înţeleg faptul că, pentru a dobândi credibilitate în faţa cetăţenilor, trebuie întreprinse acţiuni eficace, ceea ce înseamnă că trebuie să se respecte procesul care asigură înfăptuirea respectivelor acţiuni. Intâlnirea de astăzi a avut loc nu numai cu sprijinul deplin al preşedintelui Juncker, ci şi cu sprijinul deplin al celor 500 de milioane de cetăţeni. Suntem, de asemenea, hotărâţi – în calitate de Colegiu – să acţionăm în ceea ce priveşte această problemă cu seriozitatea care se impune.

Datele Agenţiei Europene de Mediu arată că peste 400 de mii de oameni îşi pierd viaţa prematur, în fiecare an, în Uniunea Europeană, iar mulţi oameni suferă de boli respiratorii şi cardiovasculare din cauza expunerii la poluare, Toate acestea generează costuri de miliarde de euro pe an în domeniul sănătăţii. Dacă ne referim la România, peste 25.000 de decese premature se înregistrează în fiecare an din cauza aerului poluat.Cele mai mari probleme se înregistrează în marile aglomerări urbane, acolo unde stilul de viaţă şi în special traficul intens generează emisii şi noxe ridicate. In acest sens, România a anunţat că va aloca în acest an suma de 13 milioane de lei pentru Programul de dezvoltare şi optimizare a Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, respectiv 20 milioane de lei pentru reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului, inclusiv monitorizarea calităţii aerului.

6 February 2018
Reuniune ministerială la Bruxelles privind poluarea aerului

Comisarul UE pentru Mediu, Karmenu Vella, a
invitat miniştrii din nouă ţări europene la Bruxelles pentru găsirea soluţiilor
la problema gravă a poluării aerului în Uniunea Europeană. Cele nouă state
membre – Cehia, Germania, Spania, Franţa, Italia, Ungaria, România, Slovacia şi
Marea Britanie – riscă să fie vizate de proceduri de sancţionare pentru
depăşirea limitelor stabilite în cazul poluării aerului.

Această reuniune pe tema calităţii aerului a fost
convocată din trei motive. Pentru protejarea cetăţenilor. Pentru a clarifica
faptul că dacă nu vor fi îmbunătăţiri ale calităţii aerului vor apărea
consecinţe juridice. Pentru a le reaminti statelor membre că acest pas este
sfârşitul unei perioade lungi, unii ar spune prea lungi, de oferte pentru
asistenţă, consultanţă şi avertizări, a afirmat Karmenu Vella, comisarul
UE pentru Mediu, Afaceri maritime şi Pescuit.

Agenția
Europeană de Mediu în cel mai recent raport al său Calitatea aerului în
Europa, a arătat că, deși calitatea aerului a cunoscut o ușoară îmbunătățire,
poluarea atmosferică rămâne cel mai mare pericol din punct de vedere al
mediului pentru sănătatea în Europa. Președintele executiv al Agenției Europene
de Mediu, prof. Hans Bruyninckx: Mai bine
de 80% dintre cetățenii europeni, locuitori în mediul urban, nu trăiesc într-un
mediu care să respecte normele Organizației Mondiale pentru Sănătate. Europa
este Regiunea de pe planetă care abordează cu seriozitate problema calității
aerului. Aș spune, așadar, că Europa este continentul care a înregistrat cele
mai mari progrese din lume în ceea ce privește calitatea aerului dar ca cetățeni
europeni nu putem accepta ca 400 de mii de persoane să moară prematur din cauza
poluării aerului și, la fel, nu putem accepta, fără a face ceva, impactul pe
care îl are poluarea aerului în privința
calității aerului.

Comisia Europeană a
adoptat un Plan de acțiune privind asigurarea respectării legislației. Cele
nouă acțiuni, care vor fi puse în aplicare în perioada 2018-2019, vizează să
ajute inspectorii și ofițerii de drept să combine forțele, să încurajeze
formarea profesională și să îmbunătățească informațiile către statele membre și
practicieni. Se vor aborda, de asemenea, subiecte specifice, cum ar fi crimă de
mediu. Pentru a contribui la îmbunătățirea conformității și a guvernanței,
Comisia înființează Forumul de conformitate și guvernare privind mediul – un
grup de experți la nivel înalt alcătuit din funcționari din statele membre și
reprezentanți ai rețelelor europene de mediu, agenții, auditori, inspectori,
ofițeri de poliție, procurori și judecători.

30 January 2018
Calitatea aerului în România

Nouă miniștri pentru mediu din țările UE, printre care și cel din România, au fost invitați la o reuniune ce va avea loc la Bruxelles marți, 30 ianuarie, având ca obiectiv găsirea de soluții care să abordeze problema gravă a poluării aerului. România se află printre statele cu cea mai proastă calitate a aerului din Europa și a întârziat aplicarea măsurilor pentru reducerea poluanților atmosferici.

De altfel, este deja deschisă o procedură de neîndeplinire a obligațiilor împotriva a 16 state membre. În cazul în care România sau celelalte state vizate nu vor lua măsuri pentru a reduce nivelul de poluanți principali, Comisia Europeană va fi obligată să treacă le trimită în fața Curții Europene de Justiție.

Comisarul european Karmenu Vella, responsabil pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, a declarat: Am solicitat această reuniune privind calitatea aerului din trei motive: pentru a asigura protecția cetățenilor; pentru a clarifica faptul că lipsa unei îmbunătățiri a calității aerului are consecințe juridice și pentru a le reaminti statelor membre că facem acest pas la sfârșitul unei lungi — unii ar spune chiar prea lungi — perioade în care am oferit sprijin, consiliere și am formulat avertizări. Noi, Comisia, avem în primul rând o responsabilitate față de milioanele de europeni — tineri și bătrâni, bolnavi și sănătoși — care sunt afectați de proasta calitate a aerului. Părinții unui copil care suferă de bronșită sau fiica unei persoane cu o boală pulmonară doresc să simtă cât mai rapid o îmbunătățire a calității aerului. Pentru ei sunt inutile niște planuri de acțiune pe termen de 10-12 ani sau unele care sunt ineficace.

Populația urbană expusă la poluarea particulelor în suspensie (date colectate în 2012) – Sursa:Eurostat

Sute de mii de decese din cauza poluării în Europa

Răspunsul pentru convocarea la Bruxelles a venit din partea ministrului Mediului de la București, Grațiela Gavrielscu, care mută presiunea pe primăriile orașelor din România. “Potrivit legii, responsabilitatea calităţii aerului le revine, direct, primarilor, Ministerului Mediului revenindu-i doar cele ce privesc reglementarea şi monitorizarea acesteia. Din această perspectivă, am avut întâlniri şi am purtat corespondenţă oficială cu edilii marilor aglomerări urbane şi i-am invitat să ne unim eforturile pentru binele sănătăţii locuitorilor din oraşele dumnealor şi pentru evitarea situaţiei ca României să i se impună sancţiuni de către Comisia Europeană, a declarat ministrul Gavrilescu pentru Mediafax.

Datele Agenției Europene de Mediu (EEA) arată că România se află în topul statelor europene în care populația este puternic expusă la poluare. 54% din populația urbană este expusă la noxe și particule în suspensie peste limitele agreate în Uniunea Europeană. Din cauza calității precare a aerului ce cauzează boli respiratorii și cardiovasculae, peste 400.000 de persoane îşi pierd viaţa prematur, în fiecare an, în Uniunea Europeană (circa 24.000 în România). Agenția Europeană oferă date în timp real despre poluarea din statele europene, cu ajutorul stațiilor pentru măsurarea calității aerului. Din nefericire, stațiile instalate în România nu transmit datele și nu pot fi accesate online, la fel cele din majoritatea statelor UE.

Populația expusă la poluarea aerului (galben) și poluare fonică (albastru) – Sursa: Eurostat

Calitatea aerului în Europa (clip video în limba engleză)

24 January 2018