Radio România Internațional

Tag: Cambridge Analytica

  • Protejarea avertizorilor de integritate în UE

    Protejarea avertizorilor de integritate în UE

    Miniştrii din
    statele Uniunii Europene au adoptat la începutul săptămânii trecute, pe 7
    octombrie, Directiva privind protecția persoanelor care raportează încălcări
    ale dreptului Uniunii, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI),
    care s-a desfăşurat la Luxemburg.



    Directiva
    privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii
    acoperă numeroase domenii ale legislației UE, de la combaterea spălării
    banilor, protecția datelor, protecția intereselor financiare ale Uniunii,
    siguranța alimentară și a produselor, sănătatea publică, protecția mediului
    înconjurător și securitatea nucleară. După ce va fi publicată în Jurnalul
    Oficial, directiva va intra în vigoare la douăzeci de zile de la data
    publicării.


    Directiva este
    necesară deoarece protecția acordată avertizorilor de integritate la nivelul UE
    este fragmentară și inegală.



    Christian
    Wigand, purtătorul de cuvânt al Comisie Europene ne-a spus mai multe: În urma scandalurilor recente de tip Dieselgate, Panama Papers sau
    revelaţiile Cambridge Analytica, a devenit clar că avertizorii pot juca un rol
    foarte important în dezvăluirea unor activităţi ilegale, ce dăunează
    interesului public sau stării de bine a cetăţenilor sau a societăţii. A fost
    important pentru Comisia Europeană să vină cu această propunere, stabilind
    astfel noi standarde la nivelul întregii Uniuni Europene pentru
    avertizorii de integritate, pentru aceia ce lucrează în interesul public, să
    creeze canale sigure de raportare a ilegalităţilor, dar şi să îi protejeze,
    astfel încât să nu sufere de pe urma concedierilor sau de pe urma altor forme de
    răzbunare.


    Odată intrată
    în vigoare directiva, ţările membre UE vor avea doi ani la dispoziţie, pentru
    transpunerea ei în legislaţia naţională    , ne-a mai spus interlocutorul nostru
    şi a precizat ce noutăţi aduce această directivă:

    Directiva prevede ca companiile să creze
    canale sigure pentru raportarea disfuncţionalităţilor. Astfel companiile ce au
    mai multe de 50 de angajați sau
    municipalitățile cu peste 10 000 de locuitori trebuie să creeze canale sigure
    de raportare interne. Apoi trebuie să existe o ierarhie de 14 canale, astfel
    încât avertizorii să fie încurajaţi să folosească canalele interne, din cadrul
    organizaţiilor, dacă ei consideră că aceasta este posibil, iar apoi să se
    adreseze publicului şi autorităţilor. Acesta este un element nou şi important.
    Iar un altul este protejarea avertizorilor împotriva concedierilor sau
    intimidărilor, pentru că s-a descoperit că 36% dintre lucrătorii ce raportează
    comportamente incorecte au de suportat de pe urma represaliilor.

  • Fake News: Wie gehen wir damit um?

    Fake News: Wie gehen wir damit um?

    Mit den jüngsten Präsidentschaftswahlen in den USA im öffentlichen Diskurs angekommen — als Republikaner und Demokraten sich gegenseitig beschuldigten, falsche Nachrichten verbreitet zu haben, um Wahlen zu gewinnen –, sind Fake News ein Phänomen mit globalen Auswirkungen, das die Behörden und Spezialisten durch die Konsequenzen, die sie haben können, beunruhigt. Falsche Nachrichten, wie nicht gerade treffend die Desinformation genannt wird, sind immer da. Das Ausma‎ß des Phänomens hat die Aufmerksamkeit der Öffentlichkeit auf sich gezogen, vielleicht am deutlichsten während des Skandals um Cambridge Analytica, einer Beratungsfirma, der vorgeworfen wurde, zahlreiche Facebook-Konten manipuliert zu haben, um das Wahlergebnis in mehreren Staaten zu beeinflussen. Andreea Gavrilă, eine der Gründerinnen von rubrika.ro, dem ersten automatisierten Nachrichtenanalysator aus zuverlässigen Quellen in Rumänien, stellt eine Analyse des Begriffs Fake-News“ für Radio Rumänien vor:



    Die Terminologie falscher Nachrichten ist nicht immer korrekt in dem Sinne, dass wir dieses Falsche nicht als Binom im Vergleich zur Wahrheit berücksichtigen können. In diesem Sinne sind gefälschte Nachrichten oder Fake News nicht unbedingt Nachrichten, sie sind nicht notwendigerweise falsch, und au‎ßerdem können sie immer einen Kern der Wahrheit haben, was bedeutet, dass wir diese Nachrichten unter dem Begriff gefälschte Nachrichten, Desinformation und Informationsunordnung übersetzen könnten, was dieses Thema der falschen Nachrichten oder Fake News sehr gut zusammenfassen. Ich denke, irgendwie müssen wir betonen, dass dies nicht unbedingt eine unwahre Nachricht ist, zumal in gefälschten Nachrichten die Wahrscheinlichkeit hoch ist, dass es einen Kern der Wahrheit gibt.“




    Die Entwicklung von Online-Medien und sozialen Netzwerken, die Abhängigkeit von diesen und der exklusive Medienkonsum über das Internet sind Faktoren, die die Verbreitung von gefälschten Nachrichten begünstigen. Eine breite Palette von Medienprodukten fällt in diesen Bereich. Und wenn Sie ein Teenager sind, sind Sie anfälliger für Fehlinformationen. Laut einer Studie des Reuters Institute for Study of Journalism sind gewöhnliche Leute, das hei‎ßt nicht spezialisierte Leute auf diesem Gebiet, bereit, sich in den Bereich der gefälschten Nachrichten zu begeben, angefangen mit Parodie — was mit gefälschten Informationen funktioniert, jedoch ohne die Absicht, zu manipulieren — über schlecht verfasste Nachrichten, die das Ergebnis der Ungeschicktheit des Journalisten sind, bis hin zu parteiischen Nachrichten, einen Teil der Werbung, dem hyperpolitisierten Inhalt, den erfundenen Nachrichten. Die Schlussfolgerung des Reuters Institute for Study of Journalism wäre, dass die Definition von Fake News so weit gefasst ist, dass sie nicht mehr funktionsfähig ist. Daher schlagen sie vor, den Begriff Fake News“ aufzugeben, weil dieser irreführend ist, und auf die Idee der Desinformation zurückzugreifen, was die Absicht der Irreführung beinhaltet. Die Idee wird auch von Ioana Avădani, Direktorin des Zentrums für unabhängigen Journalismus, geteilt:



    Ich habe eine ziemlich gro‎ße Zurückhaltung, den Begriff Fake News zu verwenden, obwohl dies eine sprachliche Abkürzung für das Phänomen ist. Nicht alle falschen Informationen, die zu uns kommen, sind Neuigkeiten. Nicht alle falschen Informationen stammen von Journalisten. Der Begriff Fake News bezieht sich direkt auf Nachrichten, auf Journalisten und auf den professionellen Bereich, was mir ungerecht erscheint.“




    Wie können wir uns vor falschen Nachrichten schützen? Kritisches Denken und Medienbildung sind zwei der Waffen“, die erfolgreich gegen das Phänomen falscher Nachrichten und Falschinformationen eingesetzt werden können. Das hei‎ßt, zu versuchen, nach mehr Informationen aus verschiedenen Quellen zu suchen, zu reagieren, Quellen verlässlicher Informationen zu finden, und uns nicht darauf zu beschränken, Informationen nur aus sozialen Netzwerken zu erhalten, meinen die Leute von rubrika.ro. Zu dem Schutzschild, das wir immer bei uns haben müssen, sollte gehören, die tatsächlichen Autoren der Online-Nachrichten zu überprüfen, und vor allem zu prüfen, ob die Website eine physische Adresse und Telefonnummer hat, fügt Ioana Avădani hinzu. Mit anderen Worten ist eine Art Informationshygiene erforderlich.



    Um das Bewusstsein zu schärfen, veranstaltet das Zentrum für unabhängigen Journalismus seit 25 Jahren Schulprojekte, um die Funktionsweise von Medien besser zu verstehen. Wir sind eine Handvoll NGOs, die dies tun. Wir glauben, dass es entscheidend ist, wenn man an einem Ende ein Mediensystem hat, das nach bestimmten Regeln arbeitet, am anderen Ende eine Gruppe von Verbrauchern zu haben, die diese Regeln kennen und schätzen“, sagt Ioana Avădani. In Rumänien wird dieses Phänomen hauptsächlich im Online-Umfeld verzeichnet, da die audiovisuellen Medien vom Medienrat (CNA) geregelt werden, der Geldbu‎ßen für die Nichteinhaltung der Vorschriften verhängen kann.

  • Un an de GDPR

    Un an de GDPR

    A trecut un an de când în întreaga Uniune Europeană a intrat în vigoare un nou Regulament general privind protecţia datelor cu caracter personal. Documentul conţine unele dintre cele mai stricte norme din lume, adaptate la noile realităţi din era tehnologiei digitale.

    Reguli pentru întreprinderi și organizații și drepturi pentru cetățeni, este principiul care stă la baza Regulamentului privind protecția datelor cu caracter personal intrat în vigoare în toată Uniunea Europeană pe 25 mai anul trecut.

    Cunoscut pe scurt sub denumirea de GDPR, de la inițialele denumirii din limba engleză, regulamentul a adus, într-adevăr, drepturi noi pentru europeni. Este vorba de dreptul de a fi uitat, adică de a cere ștergerea datelor cu caracter personal, și de a primi notificări în cel mult 3 zile în cazul unor breșe de securitate. În același timp, fiecare persoană poate obţine acum informaţii privind datele colectate despre ea.

    Prevederile se aplică tuturor companiilor și organizațiilor care stochează sau procesează date personale ale europenilor. Amenzile în cazul nerespectării normelor pot ajunge la 4 la sută din cifra anuală de afaceri.

    Regulamentul a intrat în vigoare în plin scandal legat de folosirea ilegală a datelor a zeci de milioane de utilizatori ai rețelei Facebook de către firma Cambridge Analytica, specializată în strategie politică.

    Nu este nici o îndoială, protecția datelor cu caracter personal este crucială pentru cetățenii noștri. Este și un drept fundamental în Uniunea Europeană. Este de asemenea imoportantă în afaceri și reprezintă o cale prin care poți obține încrederea în era economiei digitale. Scandalul Facebook /Cambridge Analytica a demonstrat pe deplin faptul că dreptul la intimidate este mai mult decât un lux. Este o necesitate, a afirmat comisarul european pentru justiție, Vera Jourova.


    Și tot ea a ținut să precizeze: Oamenii lasă urme digitale în tot ce fac. Fără protecție, ei riscă să piardă controlul asupra propriei imagini, asupra libertății de a alege în calitate de consumatori. Iar la nivelul societății, pot fi puse în pericol procesele democratice. Protecția datelor este legată direct de încredere, a conchis Vera Jourova.

    A trecut așadar un an de la intrarea în vigoare a regulamentului, iar până acum, la nivel comunitar, au fost depuse nu mai puțin de 144 de mii 500 de plângeri și au existat peste 89 de mii de notificări privind producerea unor breșe de securitate.

    Potrivit datelor oficiale ale Comisiei Europene, în Germania, un operator de internet a fost amendat cu 20 de mii de euro pentru că nu a respectat normele de securitate pentru datele colectate de la clienți, în timp ce în Polonia, o companie de brokeraj a primit o sancțiune de 220 de mii de euro. Dar cea mai mare amendă de până acum a fost dată în Franța, nu mai puțin de 50 milioane de euro, și a fost aplicată gigantului american Google pentru neinformarea suficientă a utilizatorilor cu privire la exploatarea datelor lor.


  • Fake-news, măsuri de contracarare

    Fake-news, măsuri de contracarare


    Fake-news,
    un termen înşelător? În
    opinia multora ar trebui înlocuit cu cel de dezinformare, care presupune
    intenţia de a induce în eroare. Intrate în discursul public odată cu cele mai
    recente alegeri prezidenţiale din SUA – când republicanii şi democraţii s-au
    acuzat reciproc de propagarea de ştiri false în scopul câştigării alegerilor -
    fake-news – urile au devenit un fenomen cu efecte globale, care provoacă îngrijorare
    autorităţilor şi specialiştilor prin consecinţele pe care le pot avea.


    Ştirile
    false, cum sunt nu tocmai corect numite dezinformările, există, însă,
    dintotdeauna. Amploarea fenomenului a atras atenţia opiniei publice poate cel
    mai evident în timpul scandalului în care a fost implicată firma de consultanţă
    Cambridge Analytica, acuzată că ar fi manipulat numeroase conturi de Facebook
    pentru a influenţa rezultatul alegerilor din mai multe state. Invitată la Radio
    România, Andreea Gavrilă, unul dintre fondatorii rubrika.ro – primul analizator
    automat de ştiri din surse de încredere din România – cu o analiză a termenului
    de fake-news:

    Terminologia de ştiri false nu este întotdeauna una
    corectă, în sensul în care nu putem să luăm în calcul această falsitate ca un
    binom în comparaţie cu adevărul. În sensul ăsta, ştirile false sau fake-news nu
    sunt neapărat ştiri, nu sunt neapărat false şi cu atât mai mult întotdeauna pot
    avea un sâmbure de adevăr, ceea ce înseamnă că am putea traduce aceste ştiri prin
    termenul de ştiri contrafăcute, dezinformare şi dezordine informaţională, ceea
    ce încapsulează foarte bine această temă de ştiri false sau de fake-news. Deci,
    cumva, cred că trebuie să punem în evidenţă faptul că nu este neapărat o ştire
    neadevărată, cu atât mai mult cu cât într-o ştire fake există o foarte mare
    probabilitate să existe un sâmbure de adevăr.


    Dezvoltarea
    mediului on-line şi a rețelelor sociale, dependența de acestea și consumul
    media exclusiv prin intermediul internetului sunt factori favorizanţI pentru
    extinderea fenomenului fake-news. O
    gamă largă de produse media intră în această zonă. Iar dacă ești adolescent, ești cu atât mai predispus să te confrunți cu
    dezinformarea. Potrivit unui studiu realizat de Reuters Institute for the Study of Journalism, oamenii
    obişnuiţi, adică persoanele nespecializate în acest domeniu, sunt dispuşi să
    încadreze în zona de fake-news începând de la parodie – care funcţionează cu
    informaţie contrafăcută, dar fără a avea intenţia de a manipula -, ştirile
    prost făcute din cauza neîndemânării jurnalistului, ştirile prost făcute cu
    intenţie, deci ştirile părtinitoare, o parte din publicitate, conţinutul
    hiperpolitizat, până la ştirile inventate.


    Concluzia celor de la Reuters Institute for the Study of
    Journalism ar fi că definiția fake news este atât de largă, încât devine
    inoperantă. De aceea, ei propun să se renunțe la termenul de fake
    news, pentru că este înșelător si să se meargă pe ideea de dezinformare,
    cea care presupune intenția de a induce în eroare. Ideea este îmbrăţişată şi de
    Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalsim Independent: Am rețineri destul de întemeiate în ce
    privește utilizarea termenului fake news, deşi reprezintă o scurtătură lingvistică pentru
    fenomen. Nu toate informațiile false care ne parvin sunt știri. Nu toate
    informațiile false ne parvin de la ziariști. Termenul de fake-news face o
    trimitere directă către news, către ziarişti, către zona profesională, ceea
    ce mi se pare nedrept.


    Cum ne putem proteja de ştirile false? În contracarea fenomenului știrilor
    false și al dezinformării, gândirea critică și educația media sunt două dintre
    armele care pot fi folosite cu succes. Adică să încercăm să căutăm mai multe
    informații din surse diferite, să reacționăm, să găsim surse de informare de
    încredere, să nu ne limităm la a lua informații doar de pe rețelele sociale,
    spun cei de la rubrika.ro. Din scutul de protecție pe care trebuie să-l avem
    tot timpul la noi, nu trebuie să lipsească verificarea autorilor reali ai
    știrilor din on-line și, foarte important, să verificăm dacă site-ul
    respectiv are o adresă fizică și un număr de telefon, adaugă Ioana Avădani.


    Altfel
    spus, e nevoie de un fel de igienă informaţională. Într-o încercare de conştientizare,
    Centrul pentru Jurnalism Independent organizează de 25 de ani proiecte de
    educație pentru elevii de liceu, pentru a-i face să înțeleagă cum funcționează
    mass-media. Suntem o mână de ONG-uri care facem lucrul acesta. Noi credem că
    este crucial că, dacă ai la un capăt un sistem media care funcționează dupa
    anumite norme, să ai la capătul celălalt și un grup de consumatori care
    să cunoască acele norme și să le aprecieze,     spune Ioana Avădani. În România,
    fenomenul se manifestă în principal în mediul on-line, pentru că media
    audio-vizuală este reglamentată de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA),
    care poate da amenzi pentru nerespectarea acestuia.

  • Brexit: Scheidungskrach ohne Ende

    Brexit: Scheidungskrach ohne Ende

    Inzwischen hat die Europäische Kommission in Brüssel angekündigt, die Vorbereitungen für eine immer wahrscheinlicher werdende Situation eines Brexits ohne Abkommen abgeschlossen zu haben. Die Ankündigung erfolgte, als die EU London eine Frist einräumte, um seinen politischen Stillstand zu lösen, Brüssel ist aber auch skeptisch ist skeptisch, dass diese Verschiebung zu Ergebnissen führen wird. In dieser komplizierten Gleichung, in der britische Politiker von vielen als Hindernis und nicht als Lösung des Problems betrachtet werden, ist die Zahl jener nicht zu vernachlässigen, denen es immer klarer wird, dass das Verlassen der europäischen Gemeinschaft keine gute Idee ist. Diese unterschrieben in gro‎ßen Zahlen ein Gesuch, wodurch sie ihren Standpunkt zum Ausdruck bringen. Polit-Analyst Cristian Pârvulescu über die Ursachen und Folgen des Austritts Gro‎ßbritanniens aus der EU:



    Der Brexit ist eine Absurdität. Er kann für Gro‎ßbritannien nicht nützlich sein, und jeder vernünftige Mensch versteht das. Die Brexit-Erklärungen sind zahllos. Zum einen hat eine sehr zielgerichtete Kampagne, der Cambridge-Analytica-Skandal, gezeigt, wie schlecht soziale Netzwerke sind und wie Facebook ausgenutzt wurde, um Fake-News an Gruppen zu senden, die für die Abstimmung mobilisiert wurden, die EU zu verlassen. Zum einen haben die Netzwerke, zum anderen die russischen Trolle eine wichtige Rolle bei der Verbreitung dieser Ideen gespielt. Leider hat die Abhängigkeit eines gro‎ßen Teils der Öffentlichkeit von Facebook, das als demokratisches und freies Kommunikationsmittel gilt, zu dieser Situation geführt. Es ist weder demokratisch noch frei. Der Beweis dafür ist, dass die ersten Ideen, die in sozialen Netzwerken verbreitet werden, extremistische Ideen sind. Wir haben also all das und dazu die Unzufriedenheit in den ländlichen und Randgebieten Gro‎ßbritanniens im Verhältnis zu den Städten. Es war eine authentische Land-Stadt-Spaltung, bei der die Landbevölkerung, die sich als Opfer der Europäischen Union sah, dafür gestimmt hat, ohne zu wissen, dass sie gegen ihre eigenen Interessen stimmt. Niemand hat sich die Konsequenzen eines Brexits vorgestellt. Zum Beispiel wurde die komplizierte Situation in Nordirland oder Schottland nie als solche dargestellt. Das Abkommen kann aufgrund der besonderen Situation in Nordirland nicht bestehen. Dort setzte die EU einem blutigen Bürgerkrieg ein Ende, der seit Jahrzehnten andauerte und seine Ursprünge vor Jahrhunderten hatte. Es wird nicht möglich sein, irgendeine Lösung zu finden, sobald eine echte Grenze zwischen Nordirland und Irland entstehen würde. Die gefundene Kompromisslösung wird von den nationalistischen Fundamentalisten des Unterhauses nicht befürwortet. Daher die Blockade.“




    Abgesehen von den Gründen für das Abstimmungsergebnis haben wir eine traurige Situation, sagt Professor Cristian Pârvulescu. Seiner Meinung nach spricht die Welt von Gro‎ßbritannien, das entschieden habe. Allerdings besteht Gro‎ßbritannien nicht nur aus 52% der Bevölkerung, die für den Austritt gestimmt haben. Eine Demokratie müsse die gesamte Gesellschaft berücksichtigen. Cristian Pârvulescu:



    Eine komplizierte Angelegenheit kann nicht auf eine Frage reduziert werden, die mit Ja oder Nein beantwortet werden kann, du gehst oder du bleibst, denn auf solche Dinge kann man keine Antworten liefern. Viele der Fragen, die im Laufe der Verhandlungen aufkamen, entstanden, ohne dass jemand daran gedacht hat. Wir haben eine Theorie des Neoinstitutionalismus in der Politikwissenschaft, die besagt, dass eine Änderung nur völlig zufällig auftreten kann, wenn eine Institution bereits auf die Beine gestellt wurde. Die EU ist eine Institution, die im Jahr 1950 in Gang gesetzt wurde, so hat sie zu ihren Gunsten eine lange Geschichte von Erfolgen und Misserfolgen vorzuweisen, dennoch eine Geschichte, und sie könnte somit nicht in irgendeiner Weise entgleisen, sie wird fortfahren. Und diese Theorie besagt noch etwas — Politik spielt im Vergleich zu anderen Bereichen eine entscheidende Rolle. Also nicht Soziales, nicht die Wirtschaft, nicht die Kultur, Religion usw., sondern die Politik entscheidet letztlich alles. Bei dem Referendum in Gro‎ßbritannien hatte David Cameron die Schnapsidee, dass dieses Referendum, das er ins Leben rief, um nationale Wahlen zu gewinnen, in der Tat leicht zu überwinden wäre und seine innere Position stärken würde. Es war ein Fehler. Es gibt bereits unzählige Experimente, die beweisen, dass das Referendum eine Möglichkeit für einen gro‎ßen Teil der Wähler ist, ihre Frustration gegenüber der politischen Klasse zum Ausdruck zu bringen. Und das ist in Gro‎ßbritannien passiert, man hat Frustrationen zum Ausdruck gebracht. Cameron trat aus der Geschichte und Politik aus, das Problem blieb weiterhin bestehen. Und alles ist ihm zu verdanken, jenem Politiker, der ein Werkzeug verwenden wollte, um sich zu legitimieren.“




    Das Referendum reduziere die Situation auf schrecklich einfache Dinge und schaffe auch einen Druck der öffentlichen Meinung, diese Spirale des Schweigens, wie sie in der Soziologie genannt wird, sagt Cristian Pârvulescu. Diese brachte diejenigen Briten, die den Brexit eher ablehnen, dazu, sich nicht zu äu‎ßern, und somit habe die Tyrannei der Mehrheit gewirkt, die zudem die Demokratie als Ganzes gefährde, so der rumänische Politikwissenschaftler.

  • Comisia Europeană cere reţelelor de socializare mai multe eforturi pentru combaterea dezinformării

    Comisia Europeană cere reţelelor de socializare mai multe eforturi pentru combaterea dezinformării

    Se apropie cu pași repezi alegerile pentru un nou Parlament European, iar executivul comunitar cere marilor reţele de socializare Facebook, Google şi Twitter eforturi suplimentare pentru combaterea dezinformării.

    Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în toate statele membre ale Uniunii în perioada 23 -26 mai, însă campania electorală începe chiar la sfârșitul acestei luni. Dezinformarea și fenomenul știrilor false au luat amploare în ultimii ani în toată lume. Nu mai departe de anul trecut a izbucnit scandalul Cambridge Analytica, după numele firme americane, specializată în strategie politică, acuzată că a folosit ilegal datele a nu mai puțin de 87 de milioane de utilizatori ai rețelei Facebook. Este vorba de date personale pe care compania le-ar fi utilizat pentru a înțelege psihologia alegătorilor și pentru a le influența votul în favoarea președintelui american Donald Trump în scrutinul din 2016 sau a ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană în același an 2016.

    Ne dorim ca fiecare vot să fie exprimat în deplină libertate. Trebuie să protejăm datele personale ale cetăţenilor,astfel încât aceste informații să nu mai poată fi folosite pentru a influența rezultatul unui proces democratic, cum sunt alegerile, spunea anul trecut președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, la întâlnirea pe care a avut-o cu patronul Facebook, Mark Zuckerberg.

    Mai e puțin, așa cum spuneam, până la alegerile europarlamentare, iar Comisia Europeană le cere rețelelor de socializare să îi furnizeze detalii suplimentare despre cum combat ”dezinformarea” pe platformele lor, aşa cum s-au angajat prin Codul de bune practici semnat în octombrie anul trecut. Prin această înțelegere, Facebook, Google şi Twitter au promis să informeze lunar Bruxelles-ul despre activităţile lor.

    Acest cod de bune practici dorit de Comisie, dar decis de platforme și de industria de publicitate online reprezintă un proces de autoreglementare, în consecință început în mod voluntar. Prin intermediul lui, semnatarii și-au luat angajamentul de a pune în practică o serie de măsuri pentru a combate dezinformarea și răspândirea ei pe scară largă. Angajamentul se referă, între altele, la încadrarea publicității politice, la sistemele de marcare a boţilor informatici și la eradicare conturilor false. Este o ocazie oferită industriei de a rezolva problema dezinformării pentru moment fără intervenție legislativă. Progresele făcute până acum nu pot fi negate. Schimbările sunt vizibile pentru utilizatori. Există însă în continuare multe puncte slabe. În primul rând, multe dintre inițiative nu au loc decât în câteva state member, a afirmat comisarul pentru economia digitală, Mariya Gabriel.

    Lipsa de transparență în materie publicitate politică este principala critică adusă atât rețelei Facebook, cât și platformei Twitter. Nici Google, spune Comisia Europeană, nu a prezentat date suficient de exacte. Facebook primește și laude pentru că a oferit informații actualizate referitoare la cazuri de amestec din partea unor țări din afara spațiului comunitar în statele membre ale Uniunii.


  • Măsuri luate pentru protejarea desfășurării alegerilor parlamentare

    Măsuri luate pentru protejarea desfășurării alegerilor parlamentare

    Comisia Europeană ia măsuri pentru a se asigura că alegerile de anul viitor pentru Parlament se vor desfășura în siguranță, în contextul în care în ultimii ani s-a văzut clar că există forțe străine care încearcă să influențeze procesele electorale din statele occidentale, inclusiv din statele membre ale Uniunii Europene.

    Comisia Europeană ia în serios pericolul unor încercări de a deturna procesul electoral și alegerile pentru Parlament de anul viitor; de altfel, subiectul a fost abordat chiar și în discursul președintelui Comisiei, Jean Claude Juncker, cu privire la Starea Uniunii. Îngrijorările europenilor sunt cauzate de o serie de precedente care s-au înregistrat în ultimii ani, precedente care servesc, însă, ca avertismente și dictează acțiunile care vor fi luate pentru a proteja alegerile. Va fi acordată o atenție sporită mediului virtual, folosit cu predilecție în ultimii ani pentru manipularea proceselor electorale și se va pune accentual, totodată, pe combaterea dezinformării.

    Comisarul European pentru Justiție, protecția consumatorilor și egalitate de gen, Vera Jurova: Trebuie să ne asigurăm că alegerile se vor desfășura într-un mod liber și sigur. De aceea venim cu un nou pachet de reguli și recomandări pentru statele membre cu privire la modul în care pot asigura securitatea alegerilor. Care este diferența între 2014 și 2019? Aș spune că, acum, organizarea alegerilor nu trebuie să aibă loc ca și cum condițiile ar fi normale. Când, în luna aprilie, după ce izbucnise scandalul cu Cambridge Analytica, m-am întâlnit cu responsabilii de la Comisiile Electorale din toate țările membre, am avut o dezbatere bună, dar nu s-a înțeles pe deplin că situația este mult mai complexă acum, că trebuie să fim mult mai atenți pentru a ne proteja de propaganda străină, că trebuie să fim fermi în ceea ce privește infracțiunile cibernetice, trebuie să fim mai prudenți și să ne mobilizăm pentru a proteja alegerile libere. În principiu, ceea ce vrem și intenționăm să atingem sunt patru obiective: să protejăm populația împotriva manipulării și să ne asigurăm că datele lor personale nu vor fi furate și folosite în mod abuziv. Aici trebuie să fac din nou o legătură cu Cambridge Analytica, pentru că arată că acest lucru li s-a întâmplat, deja, oamenilor și în Europa. Al doilea obiectiv privește reclama electorală online, care este în creștere, avem statistici care arată că partidele politice fac campanie online, așa că trebuie să avem mai multă transparență, inclusiv în ceea ce privește finanțarea – ceea ce spunem este că aceleași reguli care se aplică offline trebuie să fie valabile și online. Al treilea obiectiv este să protejăm alegerile de infracțiuni online și de atacuri cibernetice. Cel de-al patrulea obiectiv – vrem ca europenii să fie mai rezistenți la dezinformare și propagandă, ceea ce înseamnă că vrem să luptăm împotriva dezinformării fără să introducem vreun fel de cenzură.


    Federația Rusă a fost acuzată, în ultimii ani, că s-ar fi aflat în spatele unor campanii de dezinformare online și că ar fi încercat să influențeze procesele electorale din Statele Unite și din unele țări membre ale Uniunii Europene. Dezinformarea ar fi jucat, totodată, un rol important pentru a convinge electoratul britanic să opteze pentru Brexit.


  • Mark Zuckerberg​ îşi cere scuze în faţa deputaţilor europeni pentru uriaşa scurgere de date​

    Mark Zuckerberg​ îşi cere scuze în faţa deputaţilor europeni pentru uriaşa scurgere de date​

    Patronul rețelei de socializare Facebook, Mark Zuckerberg, şi-a cerut scuze pentru lacunele în protejarea datelor personale ale utilizatorilor. El a avut recent la Bruxelles o întrevedere cu mai mulţi parlamentari europeni.

    Mark Zuckerberg a venit la sediul din Bruxelles al Parlamentului European pentru a răspunde întrebărilor legate de folosirea ilegală a datelor a zeci de milioane de utilizatori ai reţelei Facebook de către firma Cambridge Analytica, specializată în strategie politică. Îmbrăcat într-un costum sobru şi surâzător, Mark Zuckerberg a stat la alături de preşedintele legislativului comunitar, Antonio Tajani, şi a fost foarte atent la tot ce au avut de spus liderii de grupuri politice.

    S-a vorbit despre informaţii false, despre ingerinţe în alegeri și despre utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal, iar fondatorul Facebook a recunoscut că rețeaua nu şi-a îndeplinit responsabilităţile. A fost o greşeală , a admis Zuckerberg: A devenit clar că în ultimii ani nu am făcut suficient pentru a împiedica folosirea în scop negativ a instrumentelor pe care le-am construit. Fie că este vorba de ştiri false, de ingerinţele în alegeri sau de utilizarea abuzivă a datelor personale, nu am avut o perspectivă largă asupra responsabilităţilor. A fost o eroare şi îmi pare rău


    Noile scuze prezentate de fondatorul Facebook au fost primite însă cu multă rezervă de Guy Verhofstadt, lider al grupului ALDE din parlamentul european. Este deja a treia oară de la începutul anului, a spus politicianul, întrebându-l pe fondatorul Facebook cum vrea să își aducă oamenii aminte de el: ca unul dintre cei trei giganţi ai internetului, alături de Bill Gates şi Steve Jobs, sau ca de un geniu care a creat un monstru digital care distruge democraţiile.


    Mai conciliant, președintele Parlamentului comunitar, italianul Antonio Tajani, i-a mulţumit lui Zuckerberg pentru pentru prezenţa sa la Bruxelles, cu un an înainte de alegerile legislative europene: Ne dorim ca fiecare vot să fie exprimat în deplină libertate. Trebuie să protejăm datele personale ale cetăţenilor, astfel încât aceste informații să nu mai poată fi folosite pentru a influența rezultatul unui proces democratic, cum sunt alegerile. Datele personale au devenit o resursă de o valoare inestimabilă, a spus Antonio Tajani.


    Iar Mark Zuckerberg a dat asigurări că integritatea alegerilor de anul viitor pentru Parlamentul European reprezintă o prioritate pentru Facebook.

    Vagi promisiuni, au afirmat liderii grupului ecologist din legislativul comunitar, Philippe Lamberts şi Ska Keller. Nu foarte convingător, a fost de părere şi Manfred Weber, liderul grupului Partidului Popular European, cel mai mare din Parlamentul European.

    Audierea lui Mark Zuckerberg la Bruxelles a avut loc cu doar câteva zile înainte de intrarea în vigoare a Noului Regulament european pentru protecția datelor cu caracter personal. Vom respecta noile norme, a spus fondatorul Facebook, adăugând că reţeaua sa socială împărtăşeşte pe deplin cele trei principii aflate în centrul noii reglementări comunitare: Control, transparenţă şi responsabilitate. ​


  • Propunerea Comisiei pentru protecţia avertizorilor de integritate

    Propunerea Comisiei pentru protecţia avertizorilor de integritate

    Comisia
    Europeană     propune măsuri de protecţie suplimentare pentru avertizorii de
    integritate     (whistleblowers). Acestea ar urma să garanteze un nivel ridicat de
    protecţie persoanelor care denunţă încălcări ale dreptului comunitar    , prin
    stabilirea unor noi standarde aplicabile la nivelul Uniunii Europene. Noul act
    legislativ va crea canale sigure de raportare atât în cadrul unei organizaţii,
    cât şi către autorităţile publice. De asemenea, acesta va proteja avertizorii
    de integritate împotriva retrogradării, concedierii şi altor forme de
    represalii.

    Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a
    subliniat rolul important pe care îl pot îndeplini avertizorii de integritate
    aducând la lumina zilei activităţi ilegale care dăunează interesului public şi
    bunăstării cetăţenilor şi a societăţii.
    Multe dintre recentele scandaluri, precum Dieselgate, LuxLeaks şi Panama
    Papers     sau cel provocat de dezvăluirile în curs cu privire la Cambridge
    Analytica    , nu ar fi fost niciodată aduse la lumina zilei dacă în interiorul
    organizaţiilor respective nu ar fi existat voci suficient de curajoase pentru a
    se exprima. Numai că persoanele respective şi-au asumat riscuri considerabile,
    inclusiv legate de integritatea lor fizică sau de carierele lor. Avertizorii de
    integritate pot adesea plăti scump pentru acţiunile lor. De aceea, consider că
    trebuie să îi protejăm mai mult decât o facem în prezent.

    Propunerea prezentată de Comisie le va
    oferi o protecție la nivelul întregii UE persoanelor care trag semnalul de
    alarmă cu privire la încălcări ale legislației UE din domeniile următoare:
    achizițiile publice; serviciile financiare, spălarea banilor și finanțarea
    terorismului; siguranța produselor; securitatea transporturilor; protecția
    mediului; securitatea nucleară; siguranța alimentară și siguranța hranei pentru
    animale, sănătatea și bunăstarea animalelor; sănătatea publică; protecția
    consumatorului; viața privată, protecția datelor și securitatea rețelelor și a
    sistemelor informatice. Această protecție se aplică, de asemenea, denunțurilor
    privind încălcări ale normelor Uniunii în materie de concurență, încălcări ale
    normelor privind impozitul pe profit și abuzurilor din domeniu, precum și
    denunțurilor care semnalează prejudicii aduse intereselor financiare ale UE.
    Comisia încurajează statele membre să depășească acest standard minim și să
    creeze, pe baza acelorași principii, cadre cuprinzătoare pentru protecția
    denunțătorilor de nereguli.


  • Mark Zuckerberg devant le Congrès américain

    Mark Zuckerberg devant le Congrès américain

    De son intervention devant les élus américains, nous retiendrons deux choses: primo, Mark Zuckerberg ne s’opposerait pas à réglementer Internet, phénomène qu’il estime « inévitable » à terme, vu aussi l’importance croissante que prend Internet. Secundo, il a présenté des excuses publiques, pour n’avoir pas correctement protégé les données personnelles fournies par les utilisateurs de son réseau de socialisation.

    Mark Zuckerberg : « Facebook est une compagnie idéaliste et optimiste. Le plus clair de notre existence, nous nous sommes concentrés sur le côté bénéfique que revêt la mise en relation des gens. Encore récemment nous avons vu que les mouvements #metoo et « Marchons pour nos vies » ont pris corps grâce, en bonne partie, à Facebook. Suite à l’ouragan Harvey, les gens ont récolté plus de 20 millions de dollars au bénéfice des victimes. Dans un autre registre, plus de 70 de millions de PMEs utilisent Facebook aujourd’hui : pour se développer et pour créer de nouveaux emplois. Mais il nous apparaît clairement maintenant que nous avons fait trop peu pour prévenir une utilisation indélicate, malintentionnée, de cet instrument formidable. Diffuser de fausses informations, permettre l’implication d’intérêts étrangers dans nos élections, publier des discours haineux, ne pas avoir suffisamment protégé la confidentialité des données personnelles, dans tous ces domaines, nous avons failli à notre devoir. Il s’agit d’une énorme erreur de jugement, nous ne nous étions pas rendu compte de l’impact que cela pouvait avoir. C’est mon erreur, et je le regrette. »

    L’audience devant le Congrès survient dans le contexte du scandale Cambridge Analytica, compagnie britannique qui a collecté les données des dizaines de millions d’utilisateurs Facebook, des données utilisées pour comprendre les profils psychologiques individuels des électeurs américains et pour faire pencher la balance en faveur de Donald Trump ou encore, dans un autre contexte, en faveur du vote pour le Brexit.

    Il nous faudrait réévaluer la relation que l’on a avec nos utilisateurs, et ce dans toutes ses dimensions, et nous assurer de pouvoir correctement assumer nos responsabilités, a encore déclaré devant le Congrès américain le fondateur de Facebook.

    Mark Zuckerberg : « Il ne suffit pas que l’on mette les gens en lien, les uns avec les autres. Il nous faut nous assurer que les relations créées soient positives. Il ne suffit pas de mettre à disposition des gens une plateforme où ils puissent s’exprimer. Il nous faut nous assurer que ses usagers ne l’utilisent pas à mauvais escient, pour désinformer, pour se faire mal. Il ne suffit pas d’offrir aux gens la possibilité de décider ce qu’il advient de leurs données. Il faut aussi s’assurer que ceux qui en bénéficient les protègent à leur tour ».

    Aussi, parmi les utilisateurs floués dans l’affaire Cambridge Analytica, on retrouve des Roumains. Convié par Radio Roumanie, Bogdan Botezatu, féru des menaces informatiques chez BitDefender, énumère les menaces potentielles qui guettent les données personnelles postées en ligne, et détaille l’affaire Cambridge Analytica : « C’est qu’en ce moment, les données et les informations sur les utilisateurs sont une sorte de nouvelle forme d’or noir. Toute compagnie qui se respecte un tant soit peu va collecter des données télémétriques, va agréger des informations, va acheter des informations détenues par d’autres compagnies et va les agréger. On fait cela contre de la monnaie sonnante et trébuchante, on essayera de gagner grâce à la publicité. Je parle là de la vente des produits. Ce qui distingue l’affaire Facebook, c’est que, dans ce cas, on nous a « vendu » des présidents, des candidats politiques, et peut-être des messages pour quitter, le cœur léger, l’Union européenne. C’est à peu près la seule différence : on a abandonné la vente de produits, on nous a vendu des candidats aux élections ».

    Il paraît que les données personnelles de près de cent mille Roumains ont été collectées ainsi.

    Pourrait-on distinguer le profil du Roumain vulnérable ou encore du « résistant » ? Bogdan Botezatu : « J’estime que, face à ce type de menaces, on est aussi vulnérable que la plupart des autres pays, des autres populations qui ont accès à cette technologie. Pour cette situation, on a tiré maintes fois la sonnette d’alarme, même si on n’avait pas utilisé le terme de « fake news ». Qu’il y ait eu des Roumains précisément ciblés par l’application Cambridge Analytica, cela montre un intérêt certain. Sur Internet, on peut cibler une population spécifique, et en adapter le message. Au départ, les utilisateurs gagnaient un dollar pour installer cette application et pour participer au sondage. Il va donc de soi que Cambridge Analytica avait identifié quelques centaines, voire quelques milliers de Roumains prêts à prendre part à leur étude bidon. Ils ont donc rencontré là un certain intérêt. Ils ont payé des gens pour y participer. C’est donc qu’ils ont envisagé collecter des données sur les Roumains, dessiner leurs profils psychologiques, probablement dans l’éventualité de dénicher un client potentiel, que ce soit parmi les personnages politiques, les organisations, peu importe de qui il s’agissait au fond. C’était à prendre tous ceux qui auraient été prêts à faire des affaires, à dérouler une campagne menée par ou avec Cambridge Analytica. »

    Malheureusement, avoue Bogdan Botezatu, il nous est impossible de créer un programme qui mette en échec ce genre d’applications. (Trad. Ionut Jugureanu)

  • Intră în vigoare Noul Regulament pentru protecţia datelor

    Intră în vigoare Noul Regulament pentru protecţia datelor

    Noile reguli privind protecția datelor cu caracter personal vor înlocui norme adoptate în 1995, depășite între timp de avansul tehnologic, după cum afirmă comisarul european pentru justiție, Vera Jourova: Actualele norme privind protecția datelor au fost adoptate în urmă cu 23 de ani. Dacă luăm în calcul evoluțiile din domeniul digital putem spune că regulile datează din preistorie, din perioada în care oamenii aveau telefoane mobile de mărimea unei cărămizi, iar tehnologia Wi-fi, Facebook-ul sau Instagramul nu fuseseră încă inventate. Astăzi însă , grație noilor tehnologii, distruibim tot mai multe informații, iar majoritatea sunt date personale: nume,adrese, fotografii, imagini video, email-uri, postări pe rețele sociale, sms-uri, dar și detalii despre plățile făcute la bancă sau din domeniul medical.

    Așadar în două decenii, lumea a fost în permanentă schimbare, internetula luat avânt, au apărut rețelele de socializare, iar o mare parte din comerț sau din campaniile electorale s-au mutat în mediul on line. Au apărut și s-au înmulțit însă în același timp atacurile cibernetice încheiate cu furtul de date personale. Un asemenea incident a vizat în 2013 compania americană Yahoo, dar problemele au fost făcute publice abia anul trecut.

    Nu trebuie uitat nici scandalul legat de folosirea ilegală a datelor a zeci de milioane de utilizatori ai rețelei Facebook de către firma Cambridge Analytica, specializată în strategie politică.

    Pentru a face față noilor riscuri, Comisia Europeană a pus la punct un set unic de norme la nivelul comunitar cu drepturi noi și consolidate pentru cetățeni, precum dreptul de a fi uitat, adică de a cere ștergerea datelor cu caracter personal, și de a primi notificări în maximum 3 zile în cazul unor breșe de securitate. În același timp, fiecare persoană va putea obţine informaţii privind datele colectate despre ea.

    Regulamentul se aplică din 25 mai tuturor companii care stochează sau procesează date personale ale europenilor. Amenzile în cazul nerespectării normelor pot ajunge la 4 la sută din cifra anuală de afaceri.

    Cel mai mare impact al noului regulament va fi, probabil, resimţit de industria de publicitate online, dependentă de informațiile privind obiceiurile de navigare pe internet sau de interesele utilizatorilor.

    Este unul din motivele pentru care multe rețele de socializare, precum Facebook, Twitter sau Instagram, au trimis în aceste zile notificări prin care le cer utilizatorilor acceptul pentru ca datele lor să poată fi folosite în continuare în scop publicitar. Este modificată și politica de confidențialitate, iar pentru a se conforma noilor norme europene serviciul de mesagerie WhatsApp, deținut de compania Facebook, a decis să ridice vârsta minimă a utilizatorilor săi din Europa de la 13 la 16 ani.


  • May 3, 2018

    May 3, 2018

    VISIT – A delegation led by the minister for the Romanians Around the World, Natalia-Elena Intotero, is currently on a three-day visit to Italy. According to a communiqué issued by the line ministry, the visit starts in Bari, in the region of Puglia and will come to a close in Rome, in the Lazio region. The agenda of the visit includes talks with representatives of the local authorities, of the associative environment, trade unions and members of the Orthodox religious denomination. Data released by the Italian National Statistics Institute show the Romanian community in Italy exceeds 1,100,000 people of a total of 5 million foreign citizens who are legally residing in Italy, being the largest foreign community in that country.



    DIPLOMACY– Romanian foreign minister, Teodor Meleşcanu, is today starting a two-day official visit to Morocco, at the invitation of his Moroccan counterpart, Nasser Bourita. According to a communiqué issued by the Romanian Foreign Ministry, the agenda of the visit includes talks with Moroccan PM Saadeddine El-Othmani, the Speaker of the House of Councillors (the upper house of Parliament), Hakim Benchamach and with the minister of education Saaid Amzazi. The visit also has an economic dimension, meant to boost two way trade exchanges and mutual investments. Minister Melescanu is also due to meet the president of the Morocco-Romania Bilateral Chamber of Commerce, to be attended by local entrepreneurs as well. On Friday, Teodor Meleşcanu will meet his counterpart, Nasser Bourita. On that occasion, the two officials will sign a Memorandum of Understanding between the Romanian and Moroccan Foreign Ministries, respectively, and a Cooperation Agreement between the Romanian Diplomatic Institute and the Moroccan Academy of Diplomatic Studies.



    SEA SHIELD – Sea Shield, the biggest allied military exercise on NATOs south-eastern flank is unfolding in Constanta, south-eastern Romania, as of today. Taking part in the exercise are 21 military ships, 10 fighters, a submarine and 2,300 military from several countries. According to a communiqué issued by the Chief of Staff of the Romanian Naval Forces, during the military training exercise the military will practice NATO standard-fighting procedures against asymmetrical, submarine and maritime threats, according to a scenario based on a fictitious geopolitical situation. The Romanian Naval Forces are contributing to the exercise two frigates, two guided-missile destroyers, and two maritime dredging ships. The Romanian Air Forces also contribute three MiG 21 Lancer fighters and the Ground Forces will contribute, for the first time, an infantry detachment.



    WORLD PRESS FREEDOM DAY – Some parts of the mass media have significantly contributed to the radicalisation of the public discourse by political bias and the assimilation of themes imposed by politicians, the fake news also contaminating the media landscape in Romania and contributing to the consolidation of alternative narratives, where the actions carried out by the ruling politicians are given legitimacy and those by the contesters are incriminated. The assessment is included in the 2017-2018 Report on Press Freedom in Romania, made public today. The document also shows that the ruling power, following the December 2016 elections, has imposed new leaderships at the Romanian Television Company, TVR, and the Romanian Radio Broadcasting Corporation, SRR, the TV and radio licence fee being eliminated after several attempts by the politicians over the past few years, thus increasing the two public media institutions dependency on the political power. Celebrated every year on May 3, the World Press Freedom Day is marked by 100 events the world over. Romania is ranking 44th in a global classification of press freedom, ahead of such countries as the US or Italy and behind South Korea.



    CAMBRIDGE ANALYTICA – The British firm Cambridge Analytica closed on Wednesday citing a loss of business. According to the BBC, “the closure of Cambridge Analytica will not stop a probe into the firm’s handling of millions of people’s data, investigators have said. The firm has been accused of acquiring data from up to 87 million Facebook profiles for use in political campaigns. The Information Commissioner’s Office (ICO) said its investigation will still ‘pursue individuals and directors, the BBC reports



    TABLE TENNIS– Romanias womens table tennis team is today facing the team of Hong Kong, in the quarter finals of the World Championships held in Sweden. Romania has qualified in the quarter-finals after securing four wins and sustaining one defeat. In exchange, the national mens team has failed to qualify for the eighth finals of the World Championships, after losing to Hong Kong.

  • Protecţia datelor ca primă linie de apărare împotriva manipulării alegerilor

    Protecţia datelor ca primă linie de apărare împotriva manipulării alegerilor

    Protecția datelor a încetat să fie doar o chestiune care ține de dreptul individului la viața privată. Recentul scandal legat de Cambridge Analytica a arătat că datele personale furnizate de utilizatori pot fi folosite pentru a influența opțiunile acestora în campaniile electorale – cu alte cuvinte, se pot influența rezultatul alegerilor și, implicit, peisajul politic în anumite țări și unele politici ale acestora. Alegătorii devin ținta unor mesaje gândite pentru personalitatea fiecărui individ în funcție de așa-numite psiho-grafice realizate în baza comportamentului online al unui utilizator – ce pagini accesează, ce prieteni are, ce like-uri a dat, din ce categorii demografice face parte, și așa mai departe. Mesajele personalizate reprezintă, însă, doar una dintre metodele prin care se încearcă manipularea rezultatelor alegerilor. Propaganda, utilizarea de așa-numite fake news – știri false care fac parte din narațiuni mai ample – dezinformarea și atacurile cibernetice au fost, toate, menționate în legătură cu tentative recente de a influență rezultatele alegerilor din unele țări occidentale. De aceea, la nivel European se fac eforturi pentru a se merge dincolo de simpla protecție a datelor indivizilor, după cum a declarat, în cadrul unei dezbateri din Parlamentul European, reprezentanta președinției bulgare a Consiliului European, Monika Panayotova:


    Regulile privind protecția datelor nu reprezintă o soluție completă împotriva manipulării alegerilor. Alte măsuri, dincolo de protecția datelor, sunt de asemenea necesare pentru a proteja statul de drept și democrația. Noi provocări împotriva statului de drept și a drepturilor omului, cum ar fi un nivel tot mai mare de dezinformarea, trebuie echilibrate cu o mai bună educație cu privire la mass-media. Legislația actuală este considerată a fi suficientă în linii mari, însă trebuie aplicată mai bine și sprijinită și de alte măsuri cum ar fi stabilirea de pagini de internet care verifică informația, coduri de conduită auto-asumate și o cooperare mai bună cu furnizorii de servicii. Acest lucru se întâmplă deja în mai multe țări, cât și la nivelul UE.


    Alegerile prezidențiale din Statele Unite sau campania pentru Brexit reprezintă cazuri cunoscute în care au avut loc campanii on-line de știri false care este posibil să fi influențat rezultatul alegerilor. Printre măsurile luate pentru combaterea acestui fenomen se numără apariția unor centre de analiză care demontează știrile false, inițierea unor coduri de conduită – la nivel European există, de exemplu unul, asumat de marii jucători online, privind eliminarea limbajului care incită la ură – dar și educarea publicului, astfel încât acesta să poată să distingă între presa credibilă și cea folosită în scopul dezinformării și manipulării.


  • Dosarul Cambridge Analytica în Parlamentul European

    Dosarul Cambridge Analytica în Parlamentul European

    Datele a circa 2,7 milioane de utilizatori Facebook din Uniunea Europeană au fost accesate ilegal prin compania americană de consultanţă Cambridge Analytica, acestea fiind folosite abuziv alături de ale altor câteva zeci de milioane din întreaga lume. Datele ar fi fost folosite pentru a înțelege psihologia utilizatorilor și a le influența votul în favoarea lui Donald Trump sau în cazul Brexit, de exemplu. În aceste condiţii, Parlamentul European i-a cerut lui Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, să vină personal pentru a da explicaţii la Bruxelles în faţa eurodeputaţilor.



    Suntem convinşi că milioane de europeni afectaţi de scandalul Cambridge Analytica merită o explicaţie completă şi detaliată de la principalul responsabil al Facebook, a apreciat preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, într-o scrisoare adresată lui Zuckerberg.



    Dosarul Cambridge Analytica a fost adus în discuţie şi la Strasbourg, în plenul Parlamentului, unde cazul Facebook – Cambridge Analytica, s-a spus, subliniază importanţa protejării datelor private şi personale. Uniunea Europeană deja a recunoscut această importanţă prin noile reguli eficiente privind protecţia datelor.



    Comisarul european pentru justiţie, consumator şi egalitate de gen Věra Jourová: Acest caz este prea important, nu putem să-l tratăm sub forma de business as usual. Toţi trebuie să tragem învăţăminte din acest scandal Facebook – Cambridge Analytica. Şi, din acest punct de vedere, există trei aspecte: 1. datele personale, 2,7 milioane de europeni posibil să fi fost afectaţi de acest scandal; 2. există efecte asupra proceselor noastre democratice, inclusiv asupra proceselor electorale, şi 3. există şi un aspect infracţional al acestui caz. S-a spus că modul în care tratăm viaţa privată defineşte până la urmă respectarea unor drepturi fundamentale. Noi, europenii, am prevăzut că pot să apară cazuri de acest tip şi ne-am dorit să fim bine pregătiţi. Şi dacă există o chestiune pozitivă ca rezultat al acestei crize este acela că s-a reflectat importanţa protecţiei datelor în Europa, dar şi în lume.



    Peste o lună, pe 25 mai, în Uniunea Europeană va intra în vigoare Regulamentul general privind protecţia datelor personale, menit să întărească drepturile persoanelor fizice, care în relaţia cu diverşi operatori de date pot cere modificarea, actualizarea sau ştergerea anumitor informaţii, astfel încât să aibă control în ceea ce priveşte datele personale.



  • Cambridge Analytica: Daten von 100.000 Rumänen gesammelt

    Cambridge Analytica: Daten von 100.000 Rumänen gesammelt

    Zuckerberg sagte im US-Kongress, er würde sich nicht einer Form von Internet-Regulierung widersetzen, die er angesichts der weltweit steigenden Bedeutung des Internets für unvermeidlich“ hielte. Gleichzeitig entschuldigte sich der Facebook-Gründer öffentlich dafür, dass er die persönlichen Daten der Nutzer nicht vollständig geschützt habe.



    Facebook ist ein idealistisches und optimistisches Unternehmen. Ein gro‎ßer Teil unserer Existenz hat sich auf die positiven Aspekte konzentriert, die Menschen verbinden können. Ich habe kürzlich gesehen, dass die #metoo-Bewegung und der »Marsch für unser Leben« hauptsächlich auf Facebook ihren Lauf genommen haben. Nach dem Hurrikan Harvey sammelten die Menschen über 20 Millionen Dollar für die Opfer. Und über 70 Millionen kleine Unternehmen nutzen derzeit Facebook, um neue Arbeitsplätze zu schaffen und zu entwickeln. Aber es ist jetzt klar, dass wir nicht genug getan haben, um zu verhindern, dass dieses Instrument auch dazu benutzt wird, Schaden anzurichten. Ich beziehe mich hier auf die Verbreitung falscher Nachrichten, die Beteiligung ausländischer Kräfte an Wahlen, Hassreden und die Vertraulichkeit von Daten. Wir haben die enorme Verantwortung, die wir haben, nicht erkannt, und das war ein gro‎ßer Fehler. Es war meine Schuld und es tut mir leid.“




    Die Anhörung im Kongress fand im Zusammenhang mit dem Cambridge-Analytica-Skandal statt. Dabei ging es um eine amerikanische Firma, die die Daten von zig Millionen von Facebook-Nutzern gesammelt hat. Die Daten sollen verwendet worden sein, um die Psychologie der Menschen zu verstehen und das Wählerverhalten zugunsten von Donald Trump oder den Brexit zu beeinflussen. Man werde alle Aspekte der Beziehung zu den Nutzern neu bewerten und sicherstellen müssen, dass von uns erwartete Verantwortung übernehmen, sagte der Facebook-Gründer.



    Es reicht nicht, uns lediglich zu vergewissern, dass wir Leute in Kontakt miteinander bringen, wir müssen sicherstellen, dass diese Verbindungen positiv sind. Es reicht nicht, Menschen eine Stimme zu geben, wir müssen auch sicherstellen, dass die Menschen sie nicht missbrauchen, um anderen zu schaden oder Falschinformationen zu verbreiten. Es reicht nicht, den Menschen die Kontrolle über ihre Daten zu geben, wir müssen sicherstellen, dass die Entwickler, die von den Daten profitieren, diese wiederum schützen.“




    Unter den Nutzern, deren Daten illegal verwendet wurden, befinden sich auch Rumänen. Bogdan Botezatu, ein Spezialist für IT-Bedrohungen beim Software-Unternehmen BitDefender, sprach über die Gefahren des Zugriffs auf persönliche Daten in der Online-Umgebung und darüber, was bei Cambridge Analytica passiert ist.



    Heute sind Benutzerdaten und Informationen so etwas wie das neue Erdöl. Jedes seriöse Unternehmen hat den Anspruch, sogenannte Telemetrie zu sammeln, Informationen zu verbinden, Informationen von anderen Unternehmen zu kaufen und sie zusammen zu tragen. Dies wird normalerweise für finanzielle Zwecke getan, d.h. jedes Unternehmen, das Zugang zu solchen Informationen hat, wird versuchen, die Daten durch Werbung in Geld zu verwandeln. Wir sprechen über verschiedene Produkte. Was bei Facebook anders ist, ist die Tatsache, dass uns in diesem Moment Präsidenten, politische Kandidaten und vielleicht Botschaften verkauft wurden, etwa um die Europäische Union zu verlassen. Das ist der einzige Unterschied — uns wurden keine Produkte angedreht, uns wurden politische Kandidaten verkauft.“




    Die Daten von etwa 100.000 Rumänen wurden auf diese Weise gesammelt. Sind Rumänen anfälliger oder gewappnet? Die Frage beantwortet Bogdan Botezatu.



    Ich denke, wir sind für diese Art von Manipulation genauso anfällig wie jedes andere Land und wie jede andere Bevölkerung, die Zugang zu Technologie hat. Die Situation wurde mehrmals gemeldet, auch wenn bei uns die Fake-News-Bezeichnung verwendet wurde. Die Tatsache, dass es Rumänen gab, die ein Profil von der Cambridge-Analytica-Anwendung erstellt bekamen, zeugt von einem gewissen Interesse, denn im Internet können wir die Bevölkerung, auf die wir eingehen, irgendwie einteilen. Zu Beginn dieser Studie erhielten die Benutzer einen Dollar, um die Anwendung zu installieren und die Umfrage durchzuführen. So fand Cambridge Analytica in Rumänien einige Hundert oder vielleicht Tausende von Menschen, die bereit waren, an der Studie teilzunehmen, und sie zahlten ihnen Geld für die Teilnahme an der jeweiligen Studie. Es gibt also wahrscheinlich ein Interesse hier. Sie wollten also auch Informationen über den Durchschnittsrumänen sammeln, sein psychologisches Profil soweit wie möglich erstellen, etwa für den Fall, dass sie einen Geschäftspartner in Rumänien haben sollten, politische Persönlichkeiten oder Organisationen oder wer auch immer eine Kampagne mit Cambridge Analytica abwickeln wollte.“




    Und leider, sagt Bogdan Botezatu, kann man keine Software entwickeln, um den Benutzer für solche Anwendungen unsichtbar zu machen.