Mark
Zuckerberg a mers în Congresul american, unde a apărat în faţa parlamentarilor modelul reţelei de
socializare Facebook, implicată într-un scandal de manipulare şi deturnare de
date personale. El a spus că nu se opune unei forme de reglementare a
internetului, pe care o consideră ”inevitabilă”, în condiţiile în care importanţa
acestuia creşte în lume. Zuckerberg a prezentat, în acelaşi timp, scuze publice
pentru că nu a protejat destul datele personale ale utilizatorilor: Facebook este o
companie idealistă şi optimistă. Mare parte din existenţa noastră ne-am
concentrat pe latura benefică pe care conectarea oamenilor o poate avea. Recent
am văzut că mişcarea #metoo şi Marşul pentru vieţile noastre au prins viaţă,
în mare parte, pe Facebook. După uraganul Harvey, oamenii au strâns peste 20 de
milioane de dolari pentru victime. Şi peste 70 de milioane de afaceri mici folosesc în acest moment
Facebook pentru a se dezvolta şi a crea noi locuri de muncă. Dar este clar acum
că nu am făcut suficient pentru a preveni ca acest instrument să fie folosit,
de asemenea, pentru a face rău. Mă refer aici la răspândirea de ştiri false,
implicarea forţelor străine în alegeri, discursuri bazate pe ură, precum şi în
ce priveşte confidenţialitatea datelor. Nu am conştientizat responsabilitatea
enormă pe care o avem şi aceasta a fost o mare greşeală. A fost greşeala mea şi
îmi pare rău.
Audierea în Congres survine în contextul scandalului
legat de Cambridge Analytica, companie americană care a colectat datele a zeci
de milioane de utilizatori ai Facebook, date pe care le-ar fi utilizat pentru a înțelege psihologia acestora
și a le influența votul în favoarea lui Donald Trump sau în cazul Brexit. Va
trebui să reevaluăm toate aspectele relaţiei noastre cu utilizatorii şi să ne
asigurăm că ne ridicăm la nivelul responsabilităţii pe care o avem, a declarat
în Congres fondatorul Facebook: Nu este suficient să ne asigurăm că
doar punem oamenii în legătură, trebuie să ne asigurăm că aceste conexiuni sunt
pozitive. Nu este suficient să oferim oamenilor o platformă pe care să-şi facă
auzită vocea, ci trebuie să ne asigurăm că oamenii nu se folosesc de această
oportunitate pentru a face rău sau pentru a dezinforma. Nu este suficient să le
dai oamenilor control asupra datelor lor, trebuie să ne asigurăm că
dezvoltatorii care beneficiază de ele le protejează la rândul lor.
Între
utilizatorii ale căror informaţii au fost folosite ilegal sunt şi români. Invitat
la Radio România, Bogdan Botezatu, specialist în ameninţări informatice la
BitDefender, a vorbit despre pericolele legate de accesul la date personale în
mediul online şi despre ce s-a întâmplat la Cambridge Analytica: În acest
moment, datele şi informaţiile despre utilizatori sunt noul petrol. Orice
companie care se respectă colectează ceea ce se numeşte telemetrie, agregă
informaţii, cumpără informaţii de la alte companii şi le pune cap la cap. Acest
lucru se face de obicei pentru scopuri financiare, adică orice companie care
are acces la astfel de informaţii va încerca să le monetizeze prin publicitate.
Vorbim de diverse produse. Ce e diferit la Facebook este faptul că în acest
moment ni s-au vândut preşedinţi, candidaţi politici şi poate mesaje pentru a
părăsi Uniunea Europeană. Asta este singura diferenţă – nu ni s-au vândut
produse, ni s-au vândut candidaţi politici.
Datele a
circa 100 de mii de români au fost culese în acest fel. Sunt români mai
vulnerabili sau mai rezistenţi? Din nou, Bogdan Botezatu: Cred că la acest tip de manipulare suntem
la fel de susceptibili ca orice altă ţară, ca orice altă populaţie care are
acces la tehnologie. Situaţia a fost raportată de nenumărate ori, deşi la noi
s-a folosit terminologia de fake news. Faptul că au existat români profilaţi de
aplicaţia Cambridge Analytica denotă un oarecare interes aici, pentru că pe
internet putem oarecum segmenta populaţia căreia ne adresăm. La începuturile
acestui studiu utilizatorii au fost plătiţi cu câte un dolar. pentru a-şi
instala respectiva aplicaţie şi a face sondajul. Deci Cambridge Analytica a
găsit câteva sute sau poate mii de oamenii în România dornici să participe la
studiu, a plătit bani pentru ca aceştia să se alăture repectivului studiu. Deci
probabil că exsită şi aici un interes. Au vrut să colecteze informaţii şi despre
români, să-i profileze puţin psihologic, posibil în eventualitatea în care ar
avea un partener de afaceri în România, personaje politice sau organizaţii sau
oricine ar fi vrut să ruleze o campanie cu Cambridge Analytica.
Din
păcate, mai spune Bogdan Botezatu, nu se poate crea un soft care să facă
utilizatorul opac pentru asemenea aplicaţii.
