Radio România Internațional

Tag: Camera Deputatilor

  • Punct final în adoptarea Legii carantinei şi izolării

    Punct final în adoptarea Legii carantinei şi izolării

    Odată cu votul de joi seară de la Senat, în calitate de Cameră decizională, Parlamentul de la București a adoptat controversatul proiect de lege privind carantina şi izolarea. Un istoric se impune! Pe 25 iunie, Curtea Constituțională a României declara că izolarea la domiciliu, carantina și internarea nu pot fi impuse prin ordin de ministru, fără valoare de lege, așa cum se întâmplase până atunci, chiar dacă persoanele vizate sunt infectate cu noul coronavirus, aceasta reprezentând o veritabilă privare de libertate şi o restrângere a drepturilor fundamentale. Judecătorii constituționali veneau și cu o soluție – o lege care să stipuleze clar măsurile restrictive.


    Pe 6 iulie, Guvernul liberal adopta un proiect de act normativ destinat combaterii pandemiei de Covid-19, dar aplicabil și în alte situații de risc epidemiologic. Documentul a ajuns, spre aprobare, în Parlament, unde – la solicitările repetate ale președintelui țării, Klaus Iohannis, ale premierului Ludovic Orban sau ale secretarului de stat în MAI, Raed Arafat – ar fi trebuit adoptat în mare viteză, din cauza urgenței sanitare: după decizia CCR, oamenii nu au mai putut fi ținuți în carantină sau izolare, iar cei infectați cu Covid-19 în spitale, altfel decât cu acordul lor. Specialiști, opoziția social-democrată, ONG-uri sau oameni ieșiți în stradă au criticat, însă, aspru proiectul de lege al Executivului, constatând că lăsa loc abuzurilor.


    Pe 9 iulie, actul a trecut de Camera Deputaților într-o formă mult modificată, mergând, apoi, la Senat, unde discuțiile s-au concentrat pe drepturi și libertăți fundamentale. Adoptată în seara de 16 iulie, deci după aproape o lună de la decizia Curții Constituționale, legea prevede, între altele, că măsura carantinării se instituie, în baza afirmaţiilor ştiinţifice oficiale şi a definiţiei de caz, la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de aceasta sau într-un spaţiu desemnat de autorităţi. Vor fi supuse acestei decizii persoanele care sosesc din zone cu risc epidemiologic ridicat sau care au intrat în contact direct cu cel puţin un om confirmat a fi infectat.


    Izolarea, pe durată limitată, se instituie pentru persoanele bolnave cu semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acestea nu prezintă semne sau simptome sugestive. Proiectul de lege a fost modificat în Parlament în proporţie de 90% faţă de forma trimisă de Guvern. Este o lege de compromis, departe de a fi perfectă, dar care – spun reprezentanții grupurilor parlamentare – oferă cadrul legal necesar sistemului medical. Unii români se tem, însă, că vor fi transformați în ʹsuspecțiʹ a căror soartă va depinde de decizia funcționarilor din direcțiile sanitare.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    A
    fost adoptat de Camera Deputaţilor Proiectul de lege care prevede eliberarea
    cărţilor de identitate electronice cu cip. Parlamentarii au decis că vor putea
    avea buletin şi copiii sub 14 ani.


  • Iniţiativa cetăţenească „Fără penali în funcţii publice”

    Iniţiativa cetăţenească „Fără penali în funcţii publice”

    Camera Deputaţilor de la București a adoptat, marți, în regim de urgență și cu un larg consens politic, propunerea legislativă privind iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei, Fără penali în funcţii publice.


    Aceasta prevede ca cetăţenii condamnaţi la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie să nu mai poate fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în parlament şi în funcţia de preşedinte al României până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.


    Liderul USR, Dan Barna, a vorbit despre un moment istoric şi a reamintit că formaţiunea sa a susţinut insistent ca această iniţiativă să fie dezbătută cât mai repede. El a subliniat că, astfel, se face un pic de dreptate morală României:

    Astăzi, o frază foarte simplă devine realitate. Nu mai este posibil să intri în instituţii publice cu o condamnare în istoric şi să pretinzi că ai justificarea morală să conduci acea instituţie.

    Barna a mai spus că milionul de oameni care au semnat această iniţiativă contează în sfârşit și că aceasta reprezintă o eliminare a sfidării din viaţa publică.


    La rândul său, PNL afirmă că a susţinut proiectul de lege în speranţa că va rămâne o iniţiativă cetăţenească şi nu va fi transformată politic. Liderul deputaţilor liberali, Florin Român: Ca şi semnatar al acestei iniţiative, ca şi om care am ajutat la strângerea de semnături, mi-aş fi dorit ca această iniţiativă să nu fie pătată politic, pentru că cei care au semnat au avut un cap de tabel fără sigle de partid, fără doctrine. Se spunea foarte clar doar că cetăţenii îşi doresc acest lucru.


    Liderul grupului PSD, Alfred Simonis, a vorbit despre consens politic şi responsabilitate în luarea deciziilor importante. În opinia sa, prin această iniţiativă se poate recâştiga încrederea cetăţenilor în clasa politică:


    În acest moment avem această ruptură care se reflectă în capitalul scăzut de încredere în oamenii politici. Partidul Social Democrat, ca prima forţă politică a României, are chiar obligăţia să fie chiar vârf de lance în schimbarea relaţiei dintre cetăţeni şi oamenii politici.


    PMP subliniază, la rândul sau, că este un proiect care nu are culoare politică, iar important este ca acest principiu să devină cât mai repede lege pentru a fi aplicată. Propunerea legislativă urmează să intre în dezbaterea Senatului, iar Potrivit Constituţiei pentru a deveni lege trebuie validată printr-un referendum organizat în 30 de zile de la adoptarea în camera superioară a Parlamentului. USR consideră că ar fi o variantă foarte bună că referendumul să aibă loc în aceeaşi zi cu alegerile locale, prevăzute pentru 27 septembrie, pentru a ţine cont de situaţia sanitară din ţară privind răspândirea COVID-19.

  • Mandatele aleşilor locali, prelungite

    Mandatele aleşilor locali, prelungite

    Dacă nu ar fi
    existat această pandemie și nici un alt impediment, în România ar fi fost deja
    organizate alegeri locale, căci mandatele celor aleși în urmă cu patru ani se
    încheiau pe 21 iunie. Conjunctura a impus, însă, amânarea acestora, ca măsură
    de limitare a răspândirii noului coronavirus, iar PSD și ALDE, din opoziție, împreună
    cu liberalii aflați la guvernare au inițiat un demers prin care să se evite
    situația în care comunităţile locale să rămână fără primari. Lansat în
    procedură de urgență, proiectul de lege a trecut, vineri, de Senat, iar luni, în
    calitate de for decizional, Camera Deputaților a decis prelungirea mandatelor
    aleșilor locali până la 1 noiembrie.


    Alături de reducerea la jumătate a numărului
    minim de semnături pentru depunerea candidaturilor, s-a mai decis cădata
    alegerilor viitorului scrutin se va stabili cu cel puțin 60 de zile înaintea
    votării, prin lege organică. Acest din urmă aspect – stabilirea prin lege
    organică și nu prin hotărâre de guvern – este motivul de dezacord în această
    speță între putere și opoziție.


    La fel cum s-a întâmplat în Senat, și în Camera Deputaților amendamentul
    a fost criticat de PNL, care s-a abţinut de la vot. Liderul deputaţilor
    liberali, Florin Roman, a susţinut că stabilirea datei alegerilor prin lege
    organică este neconstituţională şi încalcă unele prevederi ale Codului
    Administrativ.

    Florin Roman: Se
    deschide din nou Cutia Pandorei, în care o majoritate parlamentară, la un moment
    dat, care poate fi conjuncturală, ia din atribuţiile preşedintelui, ia din
    atribuţiile guvernului şi începem o chestiune care încalcă separaţia puterilor
    în stat.


    Nu este și părerea partidului care deține cele mai multe
    mandate în Parlament, PSD, exprimată de preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul
    Marcel Ciolacu: Din ceea ce
    cunosc eu, şi am citit motivarea Curţii Constituţionale, eu am dedus faptul că
    atât Guvernul, cât şi Parlamentul pot, şi unii, şi alţii, să dea data alegerilor.



    În favoarea proiectului s-au pronunţat și parlamentarii UDMR. Anul acesta este
    necesar ca formaţiunile politice să încerce să obţină o majoritate mult mai
    largă decât ponderea pe care o are guvernul actual în parlament pentru
    stabilirea datei alegerilor şi noi credem că această majoritate mai largă se
    conturează,     au declarat reprezentanții UDMR. USR și-a argumentat votul prin
    faptul că, în acest moment, această propunere legislativă este singura opţiune
    pentru a nu trimite administraţia publică locală în haos.

  • Premierul Ludovic Orban, declarații în plenul Camerei Deputaților

    Premierul Ludovic Orban, declarații în plenul Camerei Deputaților

    Restricțiile de activități în domeniul economic au fost determinate de riscul la adresa săntătății oamenilor. Au fost restricții limitate, a spus premierul României, Ludovic Orban, luni, în plenul Camerei Deputaților, unde prezintă măsurile de relansare economică.


    Cu acest prilej, Orban a declarat că cea mai mare parte a domeniilor de activitate au rămas în funcțiune, nefiind oprit niciun șantier.

    Restricţiile de activităţi în domeniul economic care au fost impuse de autorităţi au fost determinate de riscul la adresa vieţii şi sănătăţii oamenilor, iar aceste restricţii, spre deosebire de alte ţări, au fost restricţii limitate. Cea mai mare parte a companiilor din România, cea mai mare parte a domeniilor de activitate au rămas în funcţiune. Asta se vede din datele apărute pe primul trimestru. Nu am oprit niciun şantier şi asta se vede în structura creşterii economice pentru investiţiile publice.


    Referindu-se la zecile de mii de firme cărora li se suspendă plata creditelor, premierul a afirmat că există o Ordonanță de Urgență care permite companiilor să-și amâne ratele.


    In domeniul HoReCa, Orban a spus că a avut io întâlnire cu reprezentații acestei ramuri. Cu această ocazie, au fost stabilite măsurile ce vor fi luate în continuare.
    Guvernul susţine, prin măsuri active, reluarea activităţii sectorului HORECA, atunci când situaţia epidemiologică o va permite, însă această etapă trebuie atent pregătită, în condiţii de siguranţă sanitară pentru cetăţeni. Discuţiile au avut în vedere stabilirea unui calendar de redeschidere a sezonului turistic în România, a teraselor şi cafenelelor, precum şi măsurile de sprijin necesare pentru redresarea sectorului.

    Prim-ministrul a spus că la nivelul Guvernului sunt în etapă avansată de pregătire mai multe măsuri de sprijinire a economiei de care va beneficia şi industria HORECA. În acest sens, sunt avute în vedere acordarea de garanţii guvernamentale pentru creditele contractate de IMM-uri pentru capital de lucru şi investiţii, prelungirea acordării şomajului tehnic pentru sectoarele care nu îşi pot relua activitatea, într-o primă etapă, iar, ulterior, susţinerea din fonduri guvernamentale a unei părţi a cheltuielilor de salarizare pentru angajaţii ale căror locuri de muncă vor fi menţinute de angajatori,
    • În România, până acum, a fost aplicat un model economic, bazat pe creșterea consumului. Niciodată nu a existat un plan bazat pe principiul ce se poate produce în România, se produce în România. Guvernul pregătește un plan de reconstrucție economică sănătoasă care să pună în primul plan investițiile, a mai precizat Ludovic Orban.
    Guvernul Orban a identificat resurse financiare de aproape 2 miliarde de euro pentru programe de susţinere a IMM-urilor în proiecte de investiţii şi 300 milioane de euro capital pentru repornirea companiilor care au fost afectate, inclusiv HORECA.
    Nu a existat niciodată un plan, aşa cum vrem noi să punem în practică şi anume un plan care să se bazeze pe un principiu foarte simplu: ce se poate produce în România să se producă în România, iar Guvernul să fie partenerul oricărui investitor care vrea să realizeze în România investiţii care să genereze cu adevărat producţii în România. (…) Pregătim un plan de reconstrucţie economică pe baze sănătoase, care să pună pe primul plan investiţiile, pentru că modul de creştere sănătos trebuie să se bazeze pe investiţii, inovare, aplicare a rezultatelor inovării, pe creşterea competitivităţii, a procesării în economia românească. Punem la punct o schemă foarte amplă a susţinere a investiţiilor. (…) Nu a existat niciodată în România un proiect atât de ambiţios cum este proiectul nostru. Vrem să alocăm sume uriaşe pentru investiţii publice în infrastructură de transport, energetică, sanitară, a afirmat Orban.

    Premierul a făcut referire la mai multe proiecte, printre care scheme care să garanteze creditele pentru companiile care nu se pot adresa IMM Invest, a creditului comercial între companii pentru fluidizarea fluxului de bani şi a blocării mecanismul prin care o companie bolnavă poate să afecteze întreg lanţul, precum şi a investiţiilor greenfield.

    Am identificat resurse financiare, aproape 2 miliarde de euro, pentru a genera programe pentru susţinerea IMM în proiecte de investiţii şi 300 milioane de euro capital pentru repornirea companiilor care au fost afectate, inclusiv HORECA. (…) Ne gândim inclusiv la scheme de ocupare a forţei de muncă disponibilizate. Estimarea noastră este că 800.000 de români sunt în căutare de locuri de muncă. Trebuie instrumente pentru susţinere, fie plata salariilor pentru cei care îi reangajează pe cei aflaţi în şomaj tehnic şi pentru cei care angajează forţă de muncă,

  • Proiectul Guvernului privind măsurile din starea de alertă a fost adoptat

    Proiectul Guvernului privind măsurile din starea de alertă a fost adoptat

    Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 267 de voturi ”pentru”, 26 ”împotrivă” şi 5 abţineri. proiectul Guvernului privind măsurile din starea de alertă. Printre modificările aduse proiectului se numără și aceea că Parlamentul va trebui să încuviinţeze starea de alertă în cazul în care aceasta se instituie în cel puţin jumătate de ţară.

    A fost eliminat amendamentul introdus de Comisia juridică, la propunerea liberalului Florin Roman, ca legea să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Toate grupurile parlamentare, mai puțin ALDE şi Pro România, au spus că votează în favoarea proiectului.

    ‘Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporţionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia şi necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa vieţii, sănătăţii persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale importante ori a proprietăţii, prevede textul adoptat.

    În cazul în care starea de alertă se instituie în cel puţin jumătate de ţară, este nevoie de încuviinţarea Parlamentului în termen de 5 zile. În forma Guvernului această prevedere nu exista, iar în forma adoptată de Senat, încuviinţarea stării de alertă era necesară doar dacă această măsură era luată la nivelul întregii ţări.

    Starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului Afacerilor Interne şi nu poate depăşi 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului Afacerilor Interne. Starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul ţării sau doar pe teritoriul unor unităţi administrativ-teritoriale, după caz. Când starea de alertă se instituie pe cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de pe teritoriul ţării, măsura se supune încuviinţării Parlamentului. Parlamentul se pronunţă în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviinţare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviinţare, starea de alertă încetează de îndată’, se menţionează în textul adoptat.

    Parlamentul poate aduce modificări măsurilor propuse de Guvern în starea de alertă.

    Deputaţii jurişti au reintrodus unele articole referitoare la restricţii propuse în proiectul Guvernului, care fuseseră eliminate marţi de Senat, iar altele au rămas în forma Camerei superioare.

    Pe durata stării de alertă se poate suspenda consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atât în interiorul, cât şi la terasele din exteriorul acestora. Pe durata stării de alertă poate fi permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice care nu se consumă în spaţiile menţionate, cu excepţia teraselor unde se respectă măsurile de protecţie sanitară – sunt alte prevederi adoptate de deputaţi.

    Actul normativ adoptat mai prevede şi posibilitatea deschiderii centrelor comerciale cu suprafaţă mai mică de 15.000 mp.

    Pe durata stării de alertă se pot suspenda activităţile de comercializare cu amănuntul a produselor şi serviciilor în centrele comerciale în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici, cu acordul CNSSU. Măsura nu se aplică în cazul centrelor comerciale mici de sub 15.000 mp, cu magazine individuale din incintă de sub 500 mp fiecare, se arată în document.

    Măsurile restrictive de drepturi prevăzute în prezenta lege, precum şi, după caz, cele de renunţare sau de relaxare a acestora se dispun cu respectarea principiului egalităţii de tratament juridic pentru situaţii identice sau comparabile, mai prevede un amendament adoptat de deputaţi.

    Camera Deputaţilor este for decizional.

    Proiectul va aştepta la Parlament două zile – termen în care acesta poate fi atacat la CCR. După care este transmis preşedintelui, spre promulgare.

    sursă: agerpres

  • Stare de urgență în România

    Stare de urgență în România

    Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, în România a fost
    decretată, luni, stare de urgenţă, din cauza pandemiei de coronavirus. Potrivit
    preşedintelui Klaus Iohannis, care a făcut anunțul, răspândirea infecţiilor cu
    COVID-19 nu poate fi stopată decât prin măsuri excepţionale care și-au dovedit
    efectele pozitive în ţări grav afectate până acum.


    De aceea, pe parcursul a 30
    de zile, și în România vor fi luate astfel de măsuri, subsumate, toate,
    priorității zero – sănătatea oamenilor. Școlile și universitățile vor rămâne
    închise, frontierele s-ar putea închide şi ele, iar, dacă va fi nevoie, în
    unele zone ar putea fi interzisă circulaţia rutieră, feroviară sau aeriană. În
    cazul în care se va impune, vor fi închise temporar restaurante, hoteluri sau
    alte locuri publice. Ar putea fi, totodată, rechiziţionate stocuri de
    echipamente de protecţie, dezinfectanţi şi medicamente utilizate în tratarea
    noului coronavirus.


    Cu mai multe amănunte, președintele Klaus Iohannis: Dacă va fi nevoie, se pot plafona preţurile la medicamente şi aparatură
    medicală, la alimentele de strictă necesitate şi la serviciile de utilitate
    publică, cum ar fi energia electrică şi termică, gaze, alimentare cu apă,
    salubritate, carburanţi, în limita preţului mediu din ultimele trei luni
    dinaintea declarării stării de urgenţă.

    Serviciile medicale pentru tratarea
    cazurilor de infectare cu noul coronavirus şi a complicaţiilor acestora se
    acordă tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României şi se suportă din
    bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Pentru
    persoanele izolate la domiciliu, ca urmare a măsurilor de limitare a
    răspândirii COVID-19, se vor stabili măsuri de sprijinire, care vor fi puse în
    aplicare de autorităţile administraţiei publice locale.

    Angajatorii şi
    angajaţii afectaţi de efectele crizei COVID-19 vor fi sprijiniţi prin derogări
    de la prevederile legale în vigoare. Angajaţii şi familiile acestora din
    sectoarele economice a căror activitate este afectată sau chiar oprită total
    sau parţial pe perioada stării de urgenţă, prin decizii ale autorităţilor
    publice, vor beneficia de protecţie socială.


    Instituirea stării de urgenţă
    produce efecte şi în Justiţie – a mai spus preşedintele României – care a
    menţionat că activitatea de judecată va continua doar în cauzele de urgenţă
    deosebită. Klaus Iohannis și-a reiterat apelul către cetăţeni să respecte
    regulile impuse de autorităţi: Dragi români, ascultaţi mesajele
    oficialilor, respectaţi cu stricteţe regulile, păstraţi igiena mâinilor,
    evitaţi aglomerările, limitaţi cât se poate de mult orice deplasare. Aveţi mai
    mult decât oricând grijă de cei apropiaţi, în special de cei vârstnici şi de
    cei vulnerabili. Oricât de greu ar părea, păstraţi distanţa socială.


    Decretul privind instituirea stării de urgenţă -
    semnat de şeful statului – a fost publicat în Monitorul Oficial. Joi la amiază,
    Parlamentul se va reuni în plen pentru a-l vota. Încă un semn al urgenței
    sanitare pe care o traversăm, dezbaterile vor avea loc, însă, prin
    teleconferinţă, în sala de plen urmând să se afle doar preşedinţii celor două
    Camere ale Legislativului. Parlamentarii vor vota prin intermediul unei
    aplicaţii informatice securizate. Ședinţa va fi transmisă pe pagina de internet
    a Camerei Deputaţilor.


  • Reacţii la decretarea stării de urgenţă

    Reacţii la decretarea stării de urgenţă

    Instituirea stării de urgenţă, pentru 30 de zile, decretată de
    preşedintele Klaus Iohannis, este necesară pentru a lua cele mai bune decizii
    pentru gestionarea efectelor crizei de coronavirus, susţine şeful Cancelariei
    premierului, Ionel Dancă. El subliniază că nu vor fi afectate drepturile şi
    libertăţile cetăţenilor, iar Guvernul va putea lua mai repede măsuri pentru
    aprovizionarea cu materiale sanitare sau medicamente.

    Decretul urmează să fie aprobat, joi, în plenul reunit al Parlamentului
    bicameral. Până atunci, preşedintele Camerei Deputaţilor, şeful interimar al
    PSD, Marcel Ciolacu, a solicitat, deja, Guvernului monocolor liberal să ia
    măsuri de sprijin financiar pentru firmele cu pierderi cauzate de pandemia de
    coronavirus, precum şi pentru populaţie. El a evocat, între altele, opţiunea
    suspendării plăţii ratelor bancare, precum şi îngheţarea preţurilor la
    utilităţi, gaze,energie, telefon, televiziune şi
    internet, pe o perioadă de trei până la şase luni.

    Pentru firme, PSD solicită ca şomajul tehnic să fie achitat de
    stat în proporţie de 75%, pe o perioadă determinată, rambursarea TVA şi plătirea
    concediilor medicale restante. Decizia preşedintelui României de a decreta
    starea de urgenţă e bună, dar trebuie clarificată repede, pentru că deocamdată
    a stârnit mai multă panică, iar oamenii nu ştiu la ce să se aştepte – apreciază
    fostul premier tehnocrat Dacian Cioloş, azi lider PLUS şi eurodeputat centrist.

    El a menţionat măsuri luate de Comisia Europeană, printre care Iniţiativa de
    investiţii pentru a răspunde crizei create de COVID-19. Aceasta foloseşte în
    principal banii necheltuiţi din fondurile de coeziune, iar România poate
    beneficia astfel de peste trei miliarde de euro – mai afirmă Cioloş.

    Comentatorii
    se aşteaptă ca sugestiile şi somaţiile de acest tip la adresa Guvernului PNL
    condus de Ludovic Orban să se înmulţească. Fiindcă acesta a fost, reinstalat,
    sâmbătă seara, cu voturi ale senatorilor şi deputaţilor din întregul spectru
    politic şi le e, astfel, dator celorlalate partide, în condiţiile în care
    ponderea parlamentară a liberalilor abia trece de 20%.

  • România 43

    România 43

    Nicolae-Daniel Popescu,
    deputat în Circumscripţia nr. 43, pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, membru al comisiei de
    specialitate din Camera Deputaţilor, atrage atenţia asupra traficului de persoane şi
    statisticilor alarmante legate de acest
    fenomen.


  • Se conturează noul Guvern

    Se conturează noul Guvern


    Premierul desemnat al României, Ludovic Orban, a depus, joi, la Parlament lista cu propunerile de miniştri şi programul de guvernare al noului Executiv pe care preşedintele Partidului Naţional Liberal ar urma să îl conducă. Conform regulamentului, în cel mult cincisprezece zile, Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului trebuie să se întrunească pentru a stabili data şedinţei comune de plen, care va avea loc după audierea potenţialilor miniştri în comisiile de specialitate. Pentru a fi validat, noul Guvern PNL, susţinut la scenă deschisă de preşedintele ţării Klaus Iohannis, are nevoie de 233 de voturi.



    Lucrurile, însă, cel puţin la ora actuală, nu sunt evidente! Partidul Social Democrat a criticat, deja, programul de guvernare anunţat de Ludovic Orban. Premierul în exerciţiu, Viorica Dăncilă, al cărei Executiv a fost demis prin moţiune de cenzură, a avertizat, într-o postare pe Facebook, că s-ar pregăti măsuri de austeritate în special pentru bugetari. Şi, încă de la votarea moţiunii, pe 10 octombrie, PSD a spus nu numai că nu îi va vota pe liberali, dar că nu va participa la votul de învestitură pentru a nu se întruni cvorumul necesar. ALDE, care, iniţial, şi-a anunţat sprijinul pentru Guvernul Orban, s-a arătat nemulţumit, de pildă, de propunerea ca un general să gestioneze portofoliul Apărării, afirmând că forţele armate ar trebui conduse de un civil, conform angajamentelor euroatlantice ale României.



    Preşedintele Pro România, Victor Ponta, s-a declarat neîncrezător că Ludovic Orban este capabil să fie un bun prim-ministru. În schimb, USR crede că noul Cabinet are şanse să fie învestit, iar UDMR că, la prima vedere, noua echipă pare acceptabilă. Într-un cuvânt, cu sabia lui Damocles deasupra capului, premierul desemnat Ludovic Orban a dat asigurări că şi-a ales echipa de miniştri pe baza unei selecţii riguroase, iar programul de guvernare include obiective imediate. Între acestea se numără adoptarea unei ordonanţe de urgenţă privind restructurarea Guvernului, buna organizare a apropiatelor alegeri prezidenţiale din 10/24 noiembrie, rectificarea actualului buget al ţării şi elaborarea celui pentru anul viitor. Documentul mai prevede menţinerea cotei unice de impozitare, corectarea legilor în domeniul justiţiei, dar şi a legilor pe care liberalii le consideră cu impact negativ în economie. Ludovic Orban este încrezător în şansele sale şi ale echipei pe care a construit-o şi, pentru a avea succes în Parlament, a precizat că va purta, în continuare, discuţii cu parlamentari independenţi sau neafiliaţi, dar şi de la PSD, pentru a fi sigur că se poate baza pe voturile lor.


  • PSD păstrează şefia Camerei Deputaţilor

    PSD păstrează şefia Camerei Deputaţilor

    Funcţia de şef al Camerei Deputaţilor de la Bucureşti, rămasă vacantă odată cu condamnarea definitivă, pentru corupţie, a fostului lider social-democrat Liviu Dragnea, a fost preluată, miercuri, în urma votului deputaţilor, de către un alt social-democrat — Marcel Ciolacu. Candidat penru acest mandat din partea coaliţiei aflate la guvernare, PSD-ALDE, Ciolacu a obţinut 172 de voturi, devansând-o pe liberala Raluca Turcan, care şi-a adjudecat 100 de voturi, şi pe liderul UDMR, Kelemen Hunor, care a obţinut 20 de voturi.



    După ce a fost ales preşedinte al Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu a declarat că, în această calitate, va avea o altfel de abordare decât predecesorul său, care era şi lider de partid. Cred că s-a terminat acest periplu şi sper să fie de bun augur. Abordarea mea va fi foarte clară – nu sunt şeful deputaţilor, am un singur rol în perioada următoare – de a intra, în primul rând, în normalitate. Normalitate înseamnă respectarea cutumelor parlamentare, toate înţelegerile cu liderii de grup să fie semnate de toată lumea.”


    Marcel Ciolacu a mai spus că doreşte să organizeze mai bine comunicarea între Guvern şi Camera Deputaţilor, precum şi cu presa.



    Pe de altă parte, Marcel Ciolacu a respins ideea ca PSD să renunţe la putere: Am făcut ca partid suficiente greşeli care ne-au costat, deoarece poporul întotdeauna are dreptate. Asta nu înseamnă că putem să ne jucăm cu cuvântul democraţie, cuvântul de majoritate sau să facem şi să răsturnăm lucrurile de fiecare dată când vrem noi. Un guvern îl răstorni democratic, cu moţiune de cenzură.”



    După rezultatele la alegerile europarlamentare, PNL – principalul partid de opoziţie şi cel care şi-a adjudecat, duminică, cele mai multe din voturile românilor, a cerut demisia executivului Dăncilă, pe motiv că nu mai are legitimitate, în caz contrar anunţănd că va depune moţiune de cenzură.

  • Liviu Dragnea, sfârşit de carieră

    Liviu Dragnea, sfârşit de carieră

    Liviu Dragnea, numărul
    trei în statul român, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, dar
    numărul unu din punct de vedere politic, ca lider al PSD, cel mai mare partid
    din ţară, a fost condamnat definitiv la trei şi jumătate de închisoare şi
    încarcerat. Judecătorii au menţinut sentinţa primită, în urmă cu aproape un an, în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Asistenţă Socială şi
    Protecţia Copilului Teleorman. Dragnea se face vinovat de instigare la abuz în serviciu. În calitate de preşedinte al Consiliului
    Judeţean Teleorman, el i-a determinat pe şefii Direcţiei amintite să angajeze
    fictiv şi să menţină în funcţii două membre PSD care, deşi nu s-au prezentat la
    serviciu, au încasat salarii ani de zile. Pentru deja fostul lider
    social-democrat este a doua condamnare.


    El mai primise doi ani de
    inchisoare cu suspendare pentru frauda electorala la referendumul din 2012
    privind demiterea fostului presedinte Traian Basescu. Această condamnare l-a
    împiedicat să ocupe funcţia de prim-ministru după triumful electoral la legislativele
    din 2016, când PSD a obţinut 45% din sufragii. Nu a condus oficial guvernul PSD
    -ALDE constituit atunci, dar l-a controlat autoritar. A schimbat doi prim
    miniştri care dădeau semne de nesupunere, pe primul prin moţiune de cenzură
    introdusă împotriva propriului executiv, gest fără precedent în politica
    românească. La fel a procedat şi cu legislativul. Iar mobilul său ar fi fost
    fuga de puşcărie.


    O spun preşedintele Klaus Iohannis, opoziţia de dreapta,
    jurnalişti, observatori, analişti independenţi şi, nu în ultimul rând, oamenii
    care au protestat constant, în ultimii doi
    ani şi jumătate, împotriva modificărilor în cascadă aduse legilor
    justiţiei şi Codurilor penal şi de procedură penală, prin ordonanţe de urgenţă
    sau iniţiative legislative. Majoritatea acestor modificări aduc atingere
    independenţei justiţiei şi periclitează lupta anticorupţie, au avertizat
    instituţiile europene. Atunci când au probleme în justiţie, oamenii obişnuiţi
    recurg la avocaţi.


    Liviu Dragnea a avut o armată de avocaţi, dar din disperare
    a încercat, spun criticii lui, şi altceva: să-şi subordoneze acele instituţii
    care l-ar fi putut ajuta să scape de problemele din justiţie. El ar fi urmărit
    să facă, la scară naţională, ceea ce făcea nestingherit în Teleorman, pe vremea
    când era preşedintele Consiliului Judeţean. În astfel de judeţe sărace, lipsa
    investitorilor transformă statul, prin instituţiile şi agenţiile sale locale,
    în principal angajator. Iar lideri politici influenţi, cum a dovedit DNA că era
    şi Dragnea, ajung să decidă totul, chiar şi angajări fictive.


    Este esenţa
    procesului care a dus la condamnarea lui Dragnea. Sarcastic, un ziarist aproape
    că regreta că acesta a fost condamnat, pentru că – spunea el – ar fi fost
    curios să vadă execuţia politică a lui Liviu Dragnea în propriul partid, după
    eşecul electoral la europarlamentare. Unul, de altfel, uşor imputabil fostului
    lider, care a atras asupra PSD furia votanţilor. Liviu Dragnea este oficialul
    cu rangul cel mai înalt condamnat pentru corupţie în România postcomunistă.
    Deschizător de drumuri a fost tot un social-democrat, fostul premier Adrian
    Năstase.

  • Lege privind rezerva de aur a României

    Lege privind rezerva de aur a României

    Senatul de la București a adoptat un proiect
    prin care Banca Naţională trebuie să aducă în ţară aproape toată rezerva de aur
    ţinută în străinătate. Votul final va fi dat de
    Camera Deputaților, urmând ca mai apoi documentul să ajungă la președintele
    Klaus Iohannis, pentru promulgare. Proiectul a fost iniţiat de liderul social-democraților, Liviu Dragnea,
    împreună cu senatorul PSD Şerban Nicolae. În motivarea documentului, cei doi
    precizeză că pentru aurul depozitat în străinătate Banca Naţională nu
    realizează niciun fel de venituri, ci doar achită contravaloarea costurilor de
    depozitare.


    În favoarea proiectului s-au pronunţat reprezentanţii PSD, în timp
    ce parlamentarii PNL, PMP şi USR (opoziție) l-au criticat şi au votat
    împotrivă. Liderul de grup al PSD, Şerban Nicolae, a spus că, în prezent,
    rezerva de aur constituită de BNR, în valoare totală de 103,7 tone, se găseşte
    în proporţie de 65% în străinătate, în Banca Angliei şi în Elveţia, iar restul de 40 de tone se află în Tezaurul
    României, la BNR. Nimic din situaţia economică a României nu mai justifică
    păstrarea unei asemenea cantităţi de aur în străinătate, preciza Şerban
    Nicolae, care menţiona că propunerea legislativă nu reprezintă o sancţiune la
    adresa Băncii Centrale.


    Şerban Nicolae: Nu e vorba de niciun fel de
    sancţiune dată BNR. Nu e vorba de nicio critică dată modului în care BNR a
    administrat această rezervă. Nu se pune în niciun fel problema modificării
    modului în care Banca Centrală administrează rezerva internaţională, nu doar aurul.


    Opoziţia a votat împotriva acestui document, despre care spune ca reprezintă o
    măsură populistă cu caracter strict electoral şi cu consecinţe dezastruoase
    pentru economie. Vlad Alexandrescu, viceliderul grupului USR din Senat:
    Măsura
    este lipsită de orice raţionalitate economică şi financiară. Ea s-ar putea
    explica doar în cazul în care ori Guvernul Dăncilă a ajuns la fundul sacului şi
    nu mai are de unde plăti pensiile şi salariile bugetarilor, ori Executivul
    pregăteşte să adopte măsuri radicale în zona
    justiţiei, care pot duce la sancţionarea României şi izolarea ei pe plan
    internaţional.


    Contul
    din Banca Angliei a fost deschis în 1990, Londra fiind unul dintre cele mai
    mari centre financiare ale lumii. Aurul a fost transferat din 1999 până în 2002,
    iar pentru el România plătește anual un comision. Repatrierea lui ar costa însă mult mai mult decât depozitarea în Banca
    Angliei, atrag atenția specialiștii. În plus,     atunci     când o țară
    are rezerve de aur, împrumuturile sale externe au rating mai bun. Depozitarea
    aurului românesc în afara granițelor nu este o practică nouă. România a avut,
    în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aurul la FED în SUA (11,6 tone),
    la Banca Angliei (10,2 tone) şi la Banca Elveţiei (25,4 tone).

  • România 43

    România 43

    Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, solicita Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului convocarea Congresului românilor de pretutindeni.


  • România 43

    România 43

    Modificările legislative aduse de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni au trecut de Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului – Legea urmează să fie promulgată.