Tag: Camera Deputatilor

  • Prima reuniune a noului Parlament

    Prima reuniune a noului Parlament

    Marţi a avut loc prima şedinţă a noului Parlament
    de la Bucureşti, rod al alegerilor de pe 11 decembrie. Lucrările celor două
    Camere s-au desfăşurat sub conducerea decanilor de vârstă, Leon Dănăilă, PNL,
    la Senat şi Miron Ignat, din partea Minorităţilor naţionale, la Camera
    Deputaţilor.

    În deschiderea şedinţei, Leon Dănăilă a subliniat că, de-a lungul
    timpului, Senatul României şi-a demonstrat vocaţia de principal motor al
    democraţiei şi de for de dezbatere politică pentru toate problemele din
    societate. Leon Dănăilă: Este de neimaginat un stat puternic, în
    lipsa unei democraţii autentice, iar o democraţie autentică nu este posibilă
    fără un Parlament puternic şi respectat.

    La Camera Deputaţilor,
    preşedintele de şedinţă, Miron Ignat, a vorbit despre responsabilitatea pe care
    parlamentarii o au faţă de cetăţenii care i-au ales. Miron Ignat: Noi,
    parlamentarii acestei legislaturi, trebuie să perfecţionăm legislaţia în
    domeniul învăţământului, în domeniul sanitar, în administraţia publică, astfel
    ca legile ce le vom adopta în prezenta legislatură să fie în folosul celor care
    ne-au ales să îi reprezentăm în acest Parlament.

    Ca etapă procedurală,
    partidele şi-au împărţit comisiile de specialitate. Social-democraţii, cei
    care, cu 45%, s-au impus într-o manieră categorică la alegeri, vor deţine
    conducerea celor mai multe dintre ele, atât la Cameră, cât şi la Senat. La
    Camera Deputaţilor, PSD va conduce 10 comisii, între care cea juridică, de
    buget, de apărare, muncă si sănătate. PNL, a doua forţă în proaspătul
    Legislativ, a obţinut şefia a patru comisii. USR şi ALDE au primit câte două,
    iar UDMR şi PMP, câte o comisie. La Senat, PSD are 11 comisii, în timp ce
    liberalii au cinci. De asemenea, grupurile parlamentare au stabilit câteva repere
    din strategia pe care o vor urma în perioada următoare.

    Liderul PSD, Liviu
    Dragnea: Nu voi mai susţine niciodată vreun act normativ prin care
    să se adopte beneficii sau alte avantaje speciale pentru cei aleşi. După ce o
    să fim în stare să ridicăm nivelul de trai în România, sigur, atunci putem să
    ne gândim şi noi.

    La rându-i, secretarul general interimar al PNL, Marian
    Petrache, a spus că pentru
    formaţiunea sa este importantă: Aşezarea pe funcţiile revenite PNL
    a celor mai pregătiţi oameni. Care au vechime, care ştiu cutumele parlamentare
    şi care pot face o opoziţie constructivă la PSD, în interesul tuturor. Şi al nostru, ca partid, şi al
    cetăţenilor României.

    Rămâne de văzut dacă promisiunile făcute la debutul acestei
    legislaturi vor fi acoperite de fapte.

  • Jurnal românesc – 16.12.2016

    Jurnal românesc – 16.12.2016

    Şase mandate de parlamentari au fost obţinute în diaspora la alegerile din 11 decembrie – două la Senat şi patru la Camera Deputaţilor. Mandatele au fost adjudecate de PNL, USR şi PMP. La Senat, PNL a obţinut un mandat, acesta revenind lui Viorel Riceard Badea, iar la Camera Deputaţilor tot un mandat – Mihai Alexandru Voicu. USR are la Senat un mandat – Radu Mihai Mihail, iar la Camera Deputaţilor un mandat – Manuel Costescu. PMP are două mandate pentru diaspora la Camera Deputaţilor – Constantin Codreanu şi Doru Petrişor Coliu. În listele electorale pentru votul prin corespondenţă au fost înscrişi 8.889 de alegători. Numărul total al alegătorilor care au votat prin corespondenţă a fost de 4.591. Prezenţa la urne în secţiile de votare din diaspora a fost de 106.038 persoane.



    Punctul de pensie a fost majorat cu 5,25% de la 1 ianuarie 2017 prin Ordonanţă de Urgenţă – a anunţat, joi, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru. Decizia a fost luată în ultima şedinţă de Guvern în care Cabinetul Cioloş a mai putut emite ordonanţe de urgenţă. Astfel, de luna viitoare punctul de pensie creşte de la 871,7 lei la 917,5 lei. Potrivit ministrului Muncii, majorarea se aplică şi pensiilor militare de stat.



    Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a aprobat, vineri, suma de 500 milioane euro care va fi acordată României în contul celui de-al doilea împrumut pentru politici de dezvoltare privind eficientizarea finanţelor publice şi creşterea economică. Obiectivul acestui nou program este reformarea anumitor instituţii, crearea de noi locuri de muncă mai bine plătite şi îmbunătăţirea standardelor de viaţă în România. Banca Mondială şi-a deschis biroul în România în anul 1991. Începând de atunci, Banca a furnizat împrumuturi în valoare de peste 10 miliarde dolari americani, garanţii şi granturi în sectoare cum ar fi educaţia, sănătatea, agricultura, mediul, asistenţa socială, justiţia şi transportul.



    Aproape trei sferturi dintre locuitorii din mediul urban vor cheltui între 1.000 şi 3.000 de lei pentru Crăciun şi Revelion, în timp ce aproximativ 18% din aceştia vor avea la dispoziţie o sumă mai mică de 1.000 de lei. Potrivit unui studiu dat publicităţii, o parte semnificativă a bugetului pentru sărbătorile de iarnă va fi destinată cumpărării produselor alimentare şi nealimentare. Astfel, locuitorii din urban vor cheltui, în medie, pentru produsele alimentare 649 lei, iar pentru cele nealimentare (haine, încălţăminte, cosmetice, ornamente) 430 lei. 565 lei este bugetul mediu alocat pentru cadourile oferite celor dragi. Respondenţii care au ales să petreacă perioada sărbătorilor călătorind vor plăti pentru excursii 784 lei, iar pentru ieşirile la restaurant sau în oraş, suma medie alocată va fi de 288 lei.



    Singurul hotel de gheaţă din România, cel de la Bâlea Lac, este deja rezervat integral pentru anul acesta, chiar înainte să fie deschis, inaugurarea urmând să se facă pe 23 decembrie, când aici vor dormi turişti români, britanici şi nemţi. Cine doreşte să se cazeze, are posibilitatea doar după 3 ianuarie 2017 sau în cele 3 iglu-uri care vor fi gata în ianuarie. Tema hotelului din acest an este Cinema ice, ceea ce înseamnă că sculpturile din gheaţă din camere sunt inspirate din cinematografie. Oaspeţii hotelului de la Bâlea Lac vor dormi, în funcţie de preferinţă, în camerele inspirate de peliculele Războiul Stelelor, Hobbitul, Epoca de Gheaţă, Patimile lui Hristos, Mihai Viteazul, Toate pânzele sus, Rocky III, Gladiatorul, King Kong, Titanic, Fălci, Harry Potter şi Dracula. Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac se află la o altitudine de peste 2.000 de metri, în masivul Făgăraş, fiind construit integral din bucăţi de gheaţă scoase din Lacul Bâlea.




  • Alegeri parlamentare 2016: Noi rezultate parțiale

    Alegeri parlamentare 2016: Noi rezultate parțiale

    Alegeri parlamentare 2016: Rezultate parțiale



    Partidul Social Democrat (PSD) a obținut la Senat 45,71% dintre voturile exprimate la alegerile parlamentare de duminică, la nivel național, și la Camera Deputaților 45,50%, a anunțat, marţi, vicepreședintele BEC Marian Muhuleț. Rezultatele pot fi accesate AICI.




    Partidul Național Liberal (PNL) a obținut la Senat 20,42%, iar la Camera Deputaților 20,04%. Uniunea Savați România (USR) a obținut 8,88% la Senat și 8,83% la Camera Deputaților. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a obținut 6,25% la Senat și 6,19% la Camera Deputaților.




    Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) are 6,00% la Senat și 5,62% la Camera Deputaților. Partidul Mișcarea Populară (PMP) a obținut la Senat 5,64% și 5,34% la Camera Deputaților.



    Câte voturi s-au numărat?



    Acestea sunt rezultate parțiale ale alegerilor parlamentare, date publicității după centralizarea proceselor verbale din 99,82% din totalul secţiilor de votare. Prezanţa la vot la nivel naţional a fost de 39,78%.

  • Stânga câştigă parlamentarele din România UPDATE

    Stânga câştigă parlamentarele din România UPDATE

    Succes de proporţii al Stângii



    Doar 40% din cei peste 18 milioane de români cu drept de vot s-au prezentat la urne la alegerile parlamentare de duminică, iar aproape jumătate din ei au optat pentru partidul fanion al Stângii, PSD. Acesta a obţinut în jur de 45 de procente şi la Camera Deputaţilor şi la Senat, iar liderul formaţiunii, Liviu Dragnea, s-a simţit îndreptăţit să revendice pentru PSD postul de premier.



    Opţiunea românilor a fost exprimată limpede, iar acest lucru trebuie respectat de către toate instituţiile fundamentale, a spus Dragnea: “Eu vreau ca în România să se menţină această democraţie stabilă, fără conflicte inutile, iar asta înseamnă că toate instituţiile fundamentale ale statului trebuie să înţeleagă şi să respecte votul de astăzi al românilor”.



    Insucces de proporţii al Dreptei



    PSD a surclasat, practic, partidul reprezentativ al Dreptei, PNL, al cărui declin început la localele din vară a fost confirmat la legislative. Cu doar 20 de procente, liberalii, care îşi doreau ca actualul premier, tehnocratul Dacian Cioloş, să înnoade mandatele, sunt marea dezamăgire a acestor alegeri. Iar ca semn că şi-a asumat eşecul, preşedintele partidului, Alina Gorghiu, şi-a anunţat demisia. Ea a precizat că, marţi, va fi decisă formula care va asigura interimatul la şefia formaţiunii.



    Scor foarte bun pentru Uniunea Salvaţi România



    Partidele mai mici pe care doamna Gorghiu spera să le vadă în legislativ coagulate în jurul proiectului Dacian Cioloş premier — USR şi PMP – au depăşit pragul de 5%, dar nu pot răsturna aritmetica alegerilor. După succesul repurtat la locale în capitală, Uniunea Salvaţi Bucureştiul s-a transformat în Uniunea Salvaţi România şi, cu peste 9% la primul test naţional major, promite să devină alternativa, competentă şi neatinsă de scandaluri de corupţie, la partidele politice tradiţionale. Şeful USR, Nicuşor Dan: “Un partid format din oameni care nu au mai făcut politică intră pentru prima oară după revoluţie intră în parlament”.



    Cine mai intră în Parlament?



    ALDE, construită pe o dizidenţă liberală şi condusă de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, va fi în Parlament şi cu cele circa 6 procente va sprijini, potrivit unei înţelegeri anterioare întărite declarativ după scrutin, PSD. În schimb, în opoziţie vor fi popularii fostului preşedinte Traian Băsescu, intraţi la limita celor 5 procente. Nu va lipsi UDMR, cu peste 6% din voturi, iar liderul Kelemen Hunor nu ascunde dorinţa Uniunii de a fi contributor la deciziile legislativului: “Sper că grupul nostru parlamentar va avea un cuvant de spus în toate deciziile care vor fi luate în parlament”.



    Niciun independent nu se va afla printre noii aleşi. Din punct de vedere tehnic, scrutinul de duminică a marcat revenirea, după două rânduri de alegeri uninominale, la votul proporţional, pe liste.



    În premieră, în diaspora s-a recurs la votul prin corespondenţă, pentru ca românii cu reşedinţa în afara graniţelor să-şi exercite uşor acest drept.



    Ce va urma?



    Politic, lucrurile sunt tranşate în favoarea PSD şi a aliatului lor, ALDE. Votul popular îl plasează pe Klaus Iohannis într-o postură incomodă, iar analiştii se întreabă, la unison, dacă va ceda presiunii PSD şi va abandona criteriul de integritate la care ţine. Înaintea alegerilor, preşedintele Klaus Iohannis avertizase că nu va desemna un prim ministru cu probleme de natură penală, iar Liviu Dragnea, al cărui nume a fost vehiculat ca posibil premier, a suferit o condamnare cu suspendare pentru implicarea sa în referendumul de demitere a fostului şef al statului, Traian Băsescu.

  • Alegeri parlamentare 2016: Noi rezultate parțiale UPDATE

    Alegeri parlamentare 2016: Noi rezultate parțiale UPDATE

    UPDATE Rezultate parțiale



    PSD a obținut la Senat 45,50% dintre voturile exprimate la alegerile parlamentare de duminică, la nivel național, și la Camera Deputaților 45,31%, după centralizarea datelor din 18.203 secții de votare din 19.044, respectiv 95,58%, a anunțat reprezentantul BEC, Marian Muhuleț.



    PNL a obținut la Senat 20,32%, iar la Camera Deputaților 19,95%. USR are la Senat 8,97% și 8,92% la Camera Deputaților. UDMR a obținut 6,49% la Senat și 6,43% la Camera Deputaților. ALDE are 6,01% la Senat și 5,62% la Camera Deputaților. PMP a obținut la Senat 5,59% și 5,29% la Camera Deputaților.



    Următoarea raportare a Biroului Electoral Central va avea loc marți la ora 10,00.




    Alegeri parlamentare 2016: Rezultate parțiale



    Partidul Social Democrat (PSD) a obținut la Senat 45,43% dintre voturile exprimate la alegerile parlamentare de duminică, la nivel național, și la Camera Deputaților 45,26%, a anunțat, luni, vicepreședintele BEC Marian Muhuleț. Rezultatele pot fi accesate AICI.



    Partidul Național Liberal (PNL) a obținut la Senat 20,34%, iar la Camera Deputaților 19,99%. Uniunea Savați România (USR) a obținut 9,18% la Senat și 9,13% la Camera Deputaților. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a obținut 6,33% la Senat și 6,26% la Camera Deputaților.



    Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) are 5,99% la Senat și 5,58% la Camera Deputaților. Partidul Mișcarea Populară (PMP) a obținut la Senat 5,52% și 5,23% la Camera Deputaților.



    Câte voturi s-au numărat?



    Acestea sunt rezultate parțiale date publicității după centralizarea proceselor verbale din 82,55% din totalul secţiilor de votare. Prezanţa la vot la nivel naţional a fost de 39,69%.

  • Alegeri parlamentare 2016: Rezultate parțiale

    Alegeri parlamentare 2016: Rezultate parțiale

    Alegeri parlamentare 2016: Rezultate parțiale



    Partidul Social Democrat (PSD) a obținut la Senat 45,25% dintre voturile exprimate la alegerile parlamentare de duminică, la nivel național, și la Camera Deputaților 45,09%, a anunțat, luni, vicepreședintele BEC Marian Muhuleț. Rezultatele pot fi accesate AICI.



    Partidul Național Liberal (PNL) a obținut la Senat 20,32%, iar la Camera Deputaților 19,96%. Uniunea Savați România (USR) a obținut 9,32% la Senat și 9,26% la Camera Deputaților. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a obținut 6,22% la Senat și 6,15% la Camera Deputaților.



    Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) are 6,05% la Senat și 5,62% la Camera Deputaților. Partidul Mișcarea Populară (PMP) a obținut la Senat 5,51% și 5,22% la Camera Deputaților.



    Câte voturi s-au numărat?



    Acestea sunt rezultate parțiale date publicității după centralizarea proceselor verbale din 68,77% din totalul secţiilor de votare. Prezanţa la vot la nivel naţional a fost de 39,37%.

  • Alegeri parlamentare 2016: Secțiile de votare s-au deschis UPDATE

    Alegeri parlamentare 2016: Secțiile de votare s-au deschis UPDATE

    Alegeri parlamentare 2016: Secțiile de votare s-au deschis



    UPDATE:



    Prezenţa la vot poate fi urmărită în timp real pe site-ul Biroului Electoral Central şi pe platforma online Hartă Prezență Vot – Alegeri Parlamentare 2016 lansată de GovITHub.



    Alegeri parlamentare 2016: Secțiile de votare s-au deschis; peste 18 milioane de cetățeni români cu dretpde vot sunt așteptați la urne pentru a-și desemna reprezentanții în Parlament pentru legislatura 2016-2020.



    Votarea a început la ora 7,00, ora României, și are loc până la ora 21,00. Persoanelor care la ora 21,00 se află în sala unde se votează li se permite să își exercite dreptul de vot.




    Unde se poate vota?



    Alegătorii pot să voteze numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul ori reședința. În cazul în care alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale, aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința.



    Pentru alegerile parlamentare sunt câte două buletine de vot, unul pentru Camera Deputaților și unul pentru Senat.



    S-au constituit 43 de circumscripții electorale, la nivelul celor 41 de județe, o circumscripție în municipiul București și o circumscripţie electorală pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării.




    Votul peste hotare



    Românii de peste hotare sunt așteptați la urne în cele 417 secții de votare organizate în străinătate. În premieră, cetățenii aflați în afara țării au putut vota prin corespondență. 4.561 de români din străinătate au votat prin corespondență, dintr-un total de 8.889 de cetățeni români înscriși în Registrul Electronic.



    Procesul electoral a debutat în străinătate sâmbătă, la ora 20,00 (ora României), pentru românii aflați în Noua Zeelandă și Australia, urmând a se încheia luni, la ora 6,00 (ora României), pentru cei aflați pe Coasta de Vest a Americii de Nord.




    Câţi votanţi, câi candidaţi?



    Conform datelor furnizate sâmbătă de Autoritatea Electorală Permanentă, numărul total al alegătorilor români înscriși în Registrul electoral, inclusiv cetățenii care împlinesc18 ani până la 11 decembrie, este de 18.881.604.



    În cursa electorală pentru scrutinul din 11 decembrie s-au înscris 6.477 de candidați (dintre care 79 de persoane candidează pentru a-i reprezenta pe românii din străinătate). În circumscripțiile electorale din țară vor fi aleși 308 deputați și 134 de senatori. Minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară le este rezervat câte un loc de deputat. În circumscripția electorală 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării vor fi aleși 2 senatori și 4 deputați. Senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.




    Numărarea voturilor



    Procesul de numărare a voturilor va fi, în premieră, înregistrat video și va fi folosit în continuare sistemul informatic de monitorizare a prezenței la urne și de evitare a votului multiplu, care a fost implementat la scrutinul local din iunie 2016.

  • Comisia de buget a Camerei Deputaților: taxele radio-tv nu vor fi eliminate

    Comisia de buget a Camerei Deputaților: taxele radio-tv nu vor fi eliminate

    Comisia de buget-finanțe a Camerei Deputaților a avizat favorabil, luni, cu numai o abținere, proiectul de lege inițiat de liderul PSD, Liviu Dragnea, care prevede eliminarea unor taxe nefiscale, membrii comisiei stabilind, însă, ca taxa radio-tv să rămână în vigoare.



    Astfel, între taxele care vor fi eliminate se află timbrul de mediu pentru autovehicule, taxe la Registrul Comerțului, taxe consulare și de cetățenie, taxe pentru cazierul fiscal, taxa suplimentară pentru eliberarea pașaportului temporar, taxa pentru pierderea sau modificarea actelor, taxe extrajudiciare de timbru, taxa pentru permisele de pescuit recreativ sau sportiv, taxa pentru serviciile prestate de MAI pentru public, tarifele percepute de Casa Națională de Pensii.



    Amendamentul ca taxa radio-tv să nu fie eliminată a aparținut membrilor comisiei și a fost votat în unanimitate.



    La dezbaterile generale, deputații liberali au susținut că acest proiect face parte din campania electorală a PSD, însă au arătat că sunt de acord cu eliminarea mai multor taxe nefiscale. Reprezentanții PSD au susținut că acest proiect este necesar. Proiectul urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaților în ședința de marți, de la ora 10,00, sub rezerva depunerii raportului comisiei, a precizat secretarul Camerei, Marcel Ciolacu.

  • Consiliul Economic şi Social: aviz negativ pentru modificarea Legii 41

    Consiliul Economic şi Social: aviz negativ pentru modificarea Legii 41

    Consiliul Economic şi Social a dat aviz negativ proiectului de modificare a legii de funcţionare a societăţilor publice de radio şi televiziune. Raportul Consiliului arată că propunerea legislativă nu identifică o soluţie economică, financiară sau organizatorică menită să rezolve situaţia financiară critică a TVR.



    Sursa citată susţine că iniţiativa vizează atât funcţionarea TVR, cât şi a Societăţii Române de Radiodifuziune, instituţii care se află în situaţii fundamental diferite din punct de vedere al echilibrului financiar şi al performanţei editoriale. Astfel, modificările propuse pot afecta activitatea Radioului public, lider de piaţă, cu o activitate profitabilă, echilibrat funcţional şi financiar.



    Pe de altă parte, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor a formulat un aviz favorabil asupra propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. Avizul va fi înaintat Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masa, care va dezbate pe fond iniţiativa legislativă.



    În context, copreşedintele PNL, Vasile Blaga, crede că situaţia Televiziunii Române trebuie rezolvată în condiţiile actualei legi de funcţionare. El crede că Guvernul, Parlamentul şi sindicatele trebuie să colaboreze, pentru a găsi o soluţie în cazul TVR:



    “Pe actuala lege să fie numit un consiliu de administraţie care, într-o lună de zile, să vină cu propuneri pe care să le discutăm pentru a găsi soluţii şi să ajungem la concluzia – sigur, printr-o nouă lege – ca politicul să nu mai intervină în această instituţie. Dar teorii am auzit, de închis, reînchis. Astea nu pot fi luate în considerare, pentru că situaţia va fi şi mai complicată, pentru că sunt contracte colective de muncă, trebuie discutat şi cu sindicatele. Tocmai asta este. Parlamentul nu are dreptul să stea deoparte, să fie laş”.

  • Statutul parlamentarilor a intrat în vigoare

    Statutul parlamentarilor a intrat în vigoare

    Promulgată, săptămâna trecută, de preşedintele Traian Băsescu, legea de modificare a Statutului parlamentarilor români a intrat în vigoare. Aceasta după ce, în prealabil, actul normativ fusese adoptat de Plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor, în acord cu decizia Curţii Constituţionale, care semnalase în mai multe rânduri că unele prevederi erau neconforme cu Legea fundamentală. Odată respectivele prevederi incriminate revizuite, legea a fost, prin urmare, adoptată şi promulgată, rămânând, acum, să fie şi respectată.



    Ce conţine ea? In principal, a fost înlăturată obligativitatea motivării cererilor Parchetului în cazul reţinerii, arestării preventive şi a percheziţiei unui parlamentar, renunţându-se, astfel, la super-imunitatea care ar fi urmat să le fie conferită senatorilor şi deputaţilor prin acest Statut. O altă modificare majoră se referă la limitarea zborurilor cu avionul şi a deplasărilor în străinătate.



    Sunt reduse, totodată, cheltuielile prin înjumătăţirea sumelor alocate pentru cazarea senatorilor şi deputaţilor care nu au domiciliul în Bucureşti. Astfel, aceştia au petrecut, miercuri, ultima noapte la hotelurile ale căror servicii erau plătite, din buget, cu aproximativ 8.000 de lei lunar, echivalentul a circa 1.800 de euro. De acum, ei sunt nevoiţi fie să îşi închirieze o locuinţă, fie să îşi negocieze, individual sau colectiv, servicii hoteliere, suma decontata reducându-se la jumătate. Deci, pentru a locui în capitală pe perioada sesiunii parlametare, suma forfetară va fi de numai 4.000 de lei lunar.



    Cât despre cheltuielile din timpul vacanţelor parlamentare, când se presupune că merg pentru a-şi rezolva problemele din teritoriu, acestea vor fi decontate din banii publici în limita a 8 zile, spre deosebire de 15 sau 16, cât era până acum. De asemenea, vor fi acordaţi 1.000 de lei pentru transport, dacă se renunţă la maşina de serviciu. Pentru Parlament, o astfel de opţiune nu ar putea fi decât salutară. Pe de o parte, pentru că, în felul acesta, nu ar mai fi rambursaţi banii daţi pe reparaţiile şi reviziile autovehiculelor. Pe de alta, pentru că nu vor mai exista critici legate de cumpărarea a sute de maşini noi, urmând să fie achiziţonate doar acelea care sunt legate de activitatea şi de demnitatea pe care o are un deputat ales, fie în funcţia de preşedinte al unei comisii, fie de membru al Biroului Permanent, aşa cum se întâmplă în toate parlamentele naţionale din Uniunea Europeană.



    In fine, noul statut al parlamentarilor prevede şi modificări privind modul de utilizare şi justificare a cheltuielilor de organizare şi funcţionare a birourilor parlamentare: parlamentarii sunt obligaţii să justifice 50% din suma forfetară, faţă 46% cât era până acum.