Radio România Internațional

Tag: candidati

  • Doar două săptămâni au mai rămas pentru depunerea candidaturilor pentru alegerile prezidențiale, anunță BEC

    Doar două săptămâni au mai rămas pentru depunerea candidaturilor pentru alegerile prezidențiale, anunță BEC

    Partidele, alianţele politice şi electorale, organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi mai au la dispoziţie două săptămâni pentru a depune la Biroul Electoral Central candidaturile pentru alegerile prezidenţiale din luna mai.

    Potrivit ordonanţei de guvern care a stabilit calendarul electoral şi care, în prezent, se află în dezbaterea Parlamentului, campania electorală va începe la 4 aprilie şi va dura o lună.

    În ţară, scrutinul se va desfăşura pe 4 mai, iar, în străinătate, pe parcursul a trei zile, respectiv 2, 3 şi 4 mai. Votul pentru un eventual al doilea tur va avea loc pe 18 mai, în aceleaşi condiţii.

    Săptămâna aceasta, Parlamentul l-a revocat pe Toni Greblă din funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente şi a numit un interimar, iar Consiliul Naţional al Audiovizualului a aprobat setul de reguli privind desfăşurarea în audiovizual a campaniei electorale.

  • 13 pentru România

    13 pentru România

    În România, alegerile prezidenţiale suscită, în general, cel mai mare interes şi provoacă pasiuni. În plus, anul acesta – unul special pentru că vine, după două decenii, cu toate alegerile posibile – cele două runde ale scrutinului pentru funcţia supremă sunt organizate înainte şi după legislative, crescând astfel miza electorală. În jargon comercial, cererea din partea electoratului este mare, însă oferta, nu din punct de vedere numeric, pentru că sunt, totuşi, 13 candidaţi, ci calitativ, este foarte slabă, poate cea mai slabă din ultimii 35 de ani, spun la unison comentatori şi analişti.

    Şi au argumente: majoritatea aspiranţilor nu au un profil profesional bine conturat, chiar dacă ar avea experienţă politică, au puţină carismă sau deloc, iar unii dintre ei nu au scăpat neatinşi de scandaluri cu iz de corupţie; există, pe de altă parte, şi candidaţi a căror competenţă în zona de politică externă şi securitate, domenii care domină fişa postului prezidenţial, a fost probată şi e incontestabilă, dar suferă în privinţa sprijinului politic, deoarece s-au înscris în competiţie ca independenţi.

    Apoi, acest scrutin prezidenţial mai suferă la un capitol: unul dintre candidaţi este dat ca sigur calificat în runda decisivă din 8 decembrie, însă pentru locul al doilea se bat cel puţin două personaje, dacă nu chiar trei, iar acest lucru diluează, paradoxal, tensiunea competiţiei. Au rămas în memoria colectivă confruntările dintre Ion Iliescu şi Emil Constantinescu din 1992 şi 1996, cea dintre Traian Băsescu şi Adrian Năstase din 2004, sau cea din 2014 dintre Klaus Iohannis, actualul preşedinte, şi adversarul său din epocă, Victor Ponta.

    Au fost, toate, dispute ale principalelor blocuri poltice, de stânga şi de dreapta, acesta din urmă câştigător în ultimele două decenii. Cu o singură excepţie, în timpul actualei campanii prezidenţiale a existat doar o dezbatere televizată şi nici aceea nu i-a reunit pe toţi candidaţii.

    Din punct de vedere ideologic, în competiţie sunt reprezentate toate curentele, de la cel social-democrat la curentul liberal şi de la pro-europenii centrişti la naţionaliştii populişti şi suveranişti. Amintim că, în România, balul electoral s-a deschis pe 9 iunie, când au avut loc, simultan, alegeri locale şi europarlamentare. Pe 24 noiembrie şi 8 decembrie sunt cele două tururi ale prezidenţialelor, iar între ele, pe 1 decembrie, chiar de Ziua Naţională, se vor organiza alegeri legislative. Alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate vor putea vota în primul tur al prezidenţialelor timp de 3 zile, vineri, sâmbătă şi duminică.

    Autorităţile au organizat în afara ţării circa 950 de secţii de votare, un număr record. Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, circa 7000 de cetăţeni români din străinătate au optat pentru votul prin corespondenţă.

    Audio Player
  • România, înaintea alegerilor prezidenţiale

    România, înaintea alegerilor prezidenţiale

    Luna viitoare, președintelui Klaus Iohannis i se termină al doilea și ultimul mandat de cinci ani la care-i dădea dreptul Constituția. Așa-zisul deceniu Iohannis e, deja, temă de recapitulare, în editoriale de presă ori în filme documentare, iar bilanțul nu-i defel strălucit. Coordonarea politicii externe a țării e o prerogativă prezidențială și acesta e și domeniul unde s-au acumulat cele mai grave restanțe. Mulți români se simt, încă, cetățeni de rangul doi ai Uniunii Europene, fiindcă țara lor a fost admisă în Spațiul Schengen, de liberă circulație, doar cu frontierele aeriene și maritime, nu și cu cele terestre.

    Deși parteneriatul strategic dintre București și Washington pare, după declarațiile oficialilor, să fi ajuns la apogeu, România n-a fost încă inclusă nici în programul Visa Waiver, care permite intrarea fără vize în Statele Unite. Sprijinul consecvent acordat de România Ucrainei vecine, invadată de trupele ruse, le-a creat deservicii majore unor categorii socio-profesionale autohtone, de la fermieri la transportatori, care-au ieșit în stradă pentru a-și striga nemulțumirea.

    În plan intern, sunt nenumărate reproșurile la adresa președintelui Iohannis, unul dintre acestea fiind că și-a ignorat complet rolul de mediator în societate, și acela stipulat în Constituție. După Iohannis, rămâne sentimentul că oricine poate fi președinte – scria, recent, un editorialist. Cert e că 14 aspiranți s-au înscris, inițial, în cursa pentru succesiunea lui. Sunt lideri de partide parlamentare, reprezentanți ai unor formațiuni politice marginale sau candidați independenți. Unul dintre ei, fostul premier Ludovic Orban, candidat pentru Forţa Dreptei, a anunțat, luni, că renunță şi că o va susţine pe șefa USR, Elena Lasconi. Echipele celor 13 rămași au turat la maximum motoarele în ultimele zile ale campaniei electorale, care se încheie în ajunul votului, pe 23 noiembrie, la ora 7:00.

    Votarea în ţară se va desfăşura duminică, între orele 7:00 – 21:00. Dacă la momentul închiderii urnelor se vor afla alegători la rând sau în incintă, preşedintele secţiei de votare poate dispune prelungirea votării până la ora 23:59, atunci când sistemul se va închide automat. Alegătorii pot vota doar în localitatea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, iar în Bucureşti, doar în sectorul unde sunt înscrişi pe listele permanente. Adresa secţiei de votare de care aparţine alegătorul poate fi aflată pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente. Alegătorii care se află în altă localitate îşi exprimă opţiunea electorală la orice secţie, fiind înscrişi pe listele suplimentare. Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot vota fie prin corespondenţă, fie la orice secţie organizată în ţară sau în străinătate.

    Turul decisiv de scrutin, pe care și-l vor disputa primii doi clasați, e programat pe 8 decembrie, la o săptămână după ce, pe 1, chiar de Ziua Națională, românii își vor alege și un nou Parlament. Audio Player

  • 14 candidaţi pentru prezidenţiale

    14 candidaţi pentru prezidenţiale

    Cea mai pasionantă competiţie din cel mai aglomerat an electoral pe care îl traversează România în ultimele două decenii vizează fotoliul prezidenţial. Turul unu al scrutinului pentru funcţia supremă este programat pe 24 noiembrie, iar runda decisivă două săptămâni mai târziu, pe 8 decembrie. Exact ca acum 5 ani, în cursă au rămas, după validarea la Curtea Constituţională, 14 candidaţi – 10 susţinuţi de formaţiuni politice şi 4 independenţi.

    Nu a trecut de filtrul CCR eurodeputata Diana Şoşoacă, şefa S.O.S România, reprezentanta radicală a curentului suveranist, antioccidental şi pro-rus. Candidatura i-a fost invalidată pe motiv că Şoşoacă ar fi lovit, prin declaraţii şi gesturi, pilonii constituţionali care se referă la apartenenţa ţării la structurile europene şi euroatlantice. Decizia a stârnit un val de reacţii în spaţiul public, majoritatea critice, chiar dacă respectivul personaj politic este considerat toxic, din cauza violenţei de limbaj şi a ideilor pe care le propagă.

     

    Curentul suveranist şi naţionalist nu rămâne, totuşi, fără exponent, pentru că printre candidaţi se află liderul Alianţei pentru Unirea Românilor, George Simion. Cel mai proeminent candidat al stângii politice este actualul premier şi şef la PSD, Marcel Ciolacu. Sondajele îl creditează cu şanse mari să câştige turul întâi. El e încrezător că va câştiga şi bătălia finală, deşi experienţa ultimilor 20 de ani a demonstrat că, în runda decisivă, candidatul dreptei a fost alesul.

     

    Pe de altă parte, anul acesta lucrurile sunt complicate pe culoarul de dreapta. Aspirantul pe care îl propune PNL, principalul partid de dreapta, este liderul nu foarte carismatic al formaţiunii, fostul premier Nicolae Ciucă. E în urma partidului ca intenţie de vot, iar intrarea sa în turul al doilea este incertă. PNL şi candidatul său decontează, potrivit sondajelor, mariajul guvernamental cu PSD. Încercarea lor de acum de a se distanţa politic de social-democraţi, fără a părăsi guvernul, nu pare credibilă.

     

    Pe culoarul de dreapta e şi preşedinta Uniunii Salvaţi România, Elena Lasconi, primar într-un orăşel din sud. E convinsă că va intra în turul al doilea şi militează pentru reunirea dreptei. Într-un top cinci al candidaţilor cu şanse să intre în turul decisiv este şi independentul Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO până de curând. Geoană spune că a învăţat din greşelile trecutului, aluzie la modul în care, în calitate de lider al PSD, a pierdut dramatic cursa prezidenţială din 2009, vorbeşte de nevoia de schimbare şi pretinde că este cel mai competent candidat în domenii pe care actualul context geostrategic le face încă şi mai relevante.

     

    Pe lista candidaţilor se mai află, între alţii, un fost ministru de Justiţie şi de Externe, independentul Cristian Diaconescu, şi fostul premier şi lider liberal Ludovic Orban. Turul al doilea al prezidenţialelor încheie maratonul electoral din acest an, început în iunie cu alegerile locale şi europarlamentare. Alegerile pentru Parlamentul naţional vor avea loc chiar de Ziua Naţională, pe 1 decembrie.

     

     

  • Cine candidează la Președinția României

    Cine candidează la Președinția României

    Alegerile prezidențiale au intrat, zilele acestea, în linie dreaptă. Cel mai așteptat scrutin din toate cele patru organizate, anul acesta, în România va avea loc în două tururi: pe 24 noiembrie și 8 decembrie.

    Duminică seară, întrunit pentru a analiza și ultimele dosare depuse, Biroul Electoral Central a respins 10 candidaturi şi a admis înregistrarea altor 9. Astfel că, în total, în cursa pentru cea mai înaltă funcție în Stat sunt 16 candidaţi admişi. Lista competitorilor va rămâne definitivă pe 10 octombrie, după ce vor fi depuse și alte documente obligatorii – declaraţiile pe proprie răspundere dacă au avut sau nu calitatea de lucrători sau de colaboratori ai Securităţii, poliția politică a ex-regimului comunist, precum şi declaraţiile de avere şi de interese.

    Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale începe oficial pe data de 25 octombrie și se anunță aprigă, pe măsura mizei politice a evenimentului. Neoficial, campania a început, însă, deja, de săptămâni bune, fiecare din aspiranții cei mai notorii la fotoliul prezidențial încercând să-și maximizeze poziția de start în cursă. Este vorba, în ordinea depunerii candidaturilor la BEC, de George Simion, din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), de Elena Lasconi reprezentând Uniunea Salvați România (USR) și de Nicolae Ciucă, liderul Partidului Național Liberal. Li se adaugă Kelemen Hunor, din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Mircea Geoană – candidat independent și Marcel Ciolacu, liderul Partidului Social Democrat.

    Un scandal uriaș a izbucnit sâmbătă seară, după ce judecătorii Curții Constituţionale au admis, cu majoritate de voturi, contestaţiile la înregistrarea candidaturii Dianei Şoşoacă la alegerile prezidențiale. Controversata europarlamentară a depus un nou dosar de candidatură, respins, însă, și el, duminică, de această dată de Biroul Electoral Central.

    Decizia CCR, definitivă și fără precedent, de a o elimina din cursa electorală pe președinta S.O.S. România a adâncit disensiunile dintre PSD şi PNL, actuali parteneri la guvernare.

    Diana Şoşoacă a acuzat că scoaterea sa din cursă l-ar favoriza pe liderul AUR, George Simion, care, astfel, ar avea şanse mai mari să intre în turul doi, iar social-democratul Marcel Ciolacu – dat de sondaje cu prima șansă – ar avea un adversar mai facil în finala prezidenţială.

    Opinia a fost împărtăşită de PNL şi USR, ai căror liderii – Nicolae Ciucă și Elena Lasconi – cred că PSD ar fi influenţat respingerea candidaturii dnei Șoșoacă.

    PSD a respins acuzaţiile, iar Marcel Ciolacu a subliniat că CCR trebuie să publice rapid motivarea, altfel se poate vorbi de o vulnerabilitate a sistemului democratic din România.

    Decizia Curţii poate că are acoperire constituţională, dar în mod sigur are efecte antidemocratice, nesănătoase pentru democraţie – a reacționat și independentul Mircea Geoană.

  • 11 candidaţi pentru preşedinţia Republicii Moldova

    11 candidaţi pentru preşedinţia Republicii Moldova

    11 candidaţi au primit undă verde din partea Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău în vederea participării la alegerile pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.

    Preşedintele în funcţie, Maia Sandu, care s-a înscris în cursă pentru un nou mandat, îi va avea drept principali oponenţi pe fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, susţinut de Partidul Socialiștilor, şi pe fostul primar al municipiului Bălţi, Renato Usatîi, lider al formaţiunii Partidul Nostru. Acestora li se adaugă Vasile Tarlev din partea partidului Viitorul Moldovei, Ion Chicu din partea Partidului Dezvoltării şi Consolidării Moldovei, Octavian Țîcu de la Blocul Electoral Împreună, dar şi independenții Tudor Ulianovschi, Victoria Furtună, Andrei Năstase, Natalia Morari și Irina Vlah.

    În paralel cu scrutinul pentru şefia statului, la 20 octombrie va avea loc şi un referendum de modificare a Constituţiei privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. La plebiscit s-au înscris 12 partide cu opţiunea “DA” şi două cu opţiunea “NU”. Socialiştii au decis să boicoteze referendumul, iar comuniştii şi un partid din blocul politic afiliat oligarhului Ilan Şor s-au declarat împotriva aderării ţării la UE.

    Conform unui sondaj realizat de compania iData şi publicat luni de presa din stânga Prutului, Maia Sandu conduce în cursa prezidenţială, la fel ca votul “DA” la referendumul pentru integrarea europeană. Astfel, dacă duminica aceasta ar avea loc alegeri, Sandu ar obţine 26,8% din voturi, urmată de Renato Usatîi, cu 12,7 procente şi de Alexandr Stoianoglo, cu 11,2%.

    În ceea ce priveşte referendumul, 46% dintre cei intervievaţi ar vota în favoarea integrării europene, 39% ar respinge această opţiune, în timp ce 12,7 procente dintre alegători nu s-au decis încă. Din totalul persoanelor consultate, 67% au spus că vor merge în mod sigur să voteze.

    Expertul din cadrul Institutului pentru Politici şi Reforme Europene de la Chişinău, Mihai Mogâldea, a declarat că rezultatele referendumului vor transmite un semnal clar către partenerii europeni, că societatea din Republica Moldova îşi doreşte integrarea europeană şi este gata să parcurgă procesul de reforme şi schimbări necesare pentru atingerea acestui deziderat.

    La rândul său, fostul eurodeputat român Victor Boştinaru a spus că o victorie a forţelor pro-europene ar însemna şi o înfrângere strategică a Rusiei şi a propagandei sale, care în prezent sabotează masiv ideea aderării la UE şi încearcă să-i convingă pe basarabeni că nu au nevoie de comunitatea europeană.

    Recent, secretarul de stat american, Antony Blinken, a avertizat că Rusia va încerca să manipuleze rezultatul alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, inclusiv prin televiziunea de propagandă Russia Today, care, potrivit acestuia, şi-ar coordona activitatea cu serviciile de informaţii ruseşti. În acest sens, Washingtonul a impus sancţiuni la adresa unor entităţi şi persoane din Federaţia Rusă pentru interferenţe în procesul electoral din Republica Moldova.

  • Calendarul alegerilor prezidenţiale

    Calendarul alegerilor prezidenţiale

    Guvernul român a adoptat, miercuri, calendarul pentru alegerile prezidenţiale din acest an, la o săptămână după ce stabilise şi calendarul scrutinului legislativ.

    Primul tur al prezidenţialelor va avea loc pe 24 noiembrie. Legea prevede că, pentru a fi ales, un candidat ar trebui să obţină, în prima rundă, voturile a jumătate plus 1 din numărul total de electori, deci peste 9 milioane de sufragii, ceea ce este practic imposibil, astfel că este prevăzut un al doilea tur, pe 8 decembrie.

    Între cele două tururi ale prezidenţialelor vor avea loc alegerile parlamentare, adică pe 1 decembrie, de Ziua Naţională. Alegătorii români cu domiciliul în străinătate vor putea vota trei zile – vineri, sâmbătă şi duminică – la scrutinul prezidential, faţă de cele două zile în care îşi pot exprima opţiunea la parlamentare.

    Dacă ultima competiţie pentru funcţia supremă a avut un final aşteptat, iar candidatul liberal la propria succesiune, Klaus Iohannis, a confirmat sondajele şi a surclasat-o, în 2019, pe reprezentanta PSD, Viorica Dăncilă, cu totul altfel se anunţă lupta pentru fotoliul de preşedinte în 2024. Aceasta, pentru că doza de imprevizibil e mai mare ca oricând, ceea ce se reflectă şi în sondaje.

    Şanse bune să intre în turul decisiv au un fost lider PSD, Mircea Geoană, în prezent secretar general adjunct al NATO, şi actualul şef al social-democraţilor, prim-ministrul Marcel Ciolacu.

    Potrivit propriilor spuse, Geoană va face anunţul oficial al candidaturii după încheierea mandatului la NATO. Amintim că el a fost contracandidatul lui Traian Băsescu în 2009 şi a pierdut la mai puţin de un procent, ceea ce a trezit suspiciuni de fraudă şi a determinat PSD să conteste, fără succes, însă, rezultatul scrutinului.

    De altfel, stânga politică nu a mai dat preşedintele din 2000, când a câştigat un al doilea mandat figura tutelară a social-democraţiei, Ion Iliescu.

    Marcel Ciolacu, validat la recentul congres PSD drept candidatul partidului la prezidenţiale, este încrezător că va fi el cel care va sparge monopolul dreptei în ce priveşte funcţia supremă.

    Contextul îi este favorabil: candidatul PNL, Nicolae Ciucă, fostul şef de stat major al armatei, propulsat, cu largul sprijin al lui Klaus Iohannis, în funcţia de lider al liberalilor, este sub scorul partidului în sondajele de opinie. PSD şi PNL sunt partenere la guvernare, dar tensiunile preelectorale şi discursul inflamat le perturbă cooperarea.

    Tot dinspre dreapta ar veni, în ciuda neclarităţii ideologice, noua preşedintă a USR, Elena Lasconi, al cărei unic avantaj este, în acest moment, elementul de prospeţime pe piaţa politică.

    În competiţia pentru fotoliul prezidenţial vor intra şi exponenţii curentului suveranist, naţionalist, liderul AUR, George Simion, şi Diana Șoșoacă (partidul SOS România).

    Turul al doilea al prezidenţialelor va încheia maratonul electoral din România. Amintim că, pe 9 iunie, au avut loc alegeri locale şi europarlamentare.

  • Când vor fi alegerile prezidenţiale

    Când vor fi alegerile prezidenţiale

    2024 este, în România, ʺanul tuturor alegerilorʺ. Abia organizate localele și europarlamentarele pe 9 iunie, coaliţia la guvernare în România s-a reunit, săptămâna trecută, pentru a discuta despre data următorului scrutin – cel prezidenţial – pe fondul neînţelegerilor pe această temă dintre formațiunile care o compun, PSD și PNL.

    Liberalii ar vrea ca prezidențialele să aibă loc spre sfârşitul anului, în noiembrie-decembrie, în timp ce social-democraţii insistă să fie menţinută perioada, deja, convenită informal în coaliţie – luna septembrie. PNL contra-argumentează că un scrutin în prima jumătate a lui septembrie ar perturba începutul anului şcolar, iar campania electorală s-ar suprapune cu perioada concediilor. Așa că negocierile pe tema calendarului au continuat și săptămâna aceasta!

    Marți, PSD şi PNL au negociat, timp de trei ore, într-o nouă şedinţă a coaliţiei de guvernare, fără a putea să ajungă, nici de această dată, la un acord definitiv. Singurele date acceptabile pentru social-democraţi sunt 15 ori 29 septembrie pentru primul tur. Varianta pentru care insistă liberalii este 10 sau 24 noiembrie. PNL spune că datele iniţiale ale înţelegerii nu mai sunt de actualitate şi că rezultatele localelor profilează diferit competiţia prezidenţială, în vreme ce pentru PSD decizia asumată trebuie respectată.

    PSD îi cere ministrului liberal de Interne, Cătălin Predoiu, să stabilească împreună cu colegii din partid care dată va fi până la urmă, 15 sau 29 septembrie, şi să o înainteze şedinţei de Guvern care ar putea să fie vineri, pentru a fi adoptată prin act normativ.

    Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romaşcanu: ʺEu cred că ministrul Predoiu, împreună cu Partidul Naţional Liberal, vor face ceea ce au promis să facă, să avem alegerile în septembrie. Dacă ei pot să blocheze, să vedem dacă vor face acest lucru.ʺ

    În schimb, prim-vicepreşedintele PNL, Rareş Bogdan, spune că înţelegerea din luna martie nu mai este de actualitate şi că alegerile prezidenţiale trebuie să se organizeze la termen, adică în noiembrie:

    ʺCele două partide care s-au reunit la Poiana Braşov şi la Sâmbăta de Sus au luat decizia ca partidele să meargă cu candidat propriu la alegerile prezidenţiale. Deci, practic înţelegerea avută în luna martie a căzut, fiecare dintre partide dorind să susţină propriul candidat la alegeri. Aşa că propunerea respectivă, din punctul nostru de vedere, este caducă şi credem extrem de serios că aceste alegeri trebuie organizate la termenul constituţional, în luna noiembrie.ʺ

    Cu alegeri prezidențiale în septembrie, noiembrie sau decembrie, până la finele lui 2024 va trebui, oricum, organizat și al patrulea scrutin al acestui ʺan al tuturor alegerilorʺ – cel pentru Parlamentul național.

  • Radiografie într-un an cu multe alegeri

    Radiografie într-un an cu multe alegeri

    2024
    se anunță a fi un an special, cu multe scrutine, care vor da cursul
    societății românești pentru următorii
    ani. Vor fi alegeri
    europene, locale, legislative şi prezidenţiale, alegeri cu miză mare pentru că
    au potențialul de a reseta tabloul politic actual al României.

    O privire asupra
    acestuia arată, de o parte, cele două formațiuni care asigură în prezent
    guvernarea, PSD și PNL, și care în acest mandat, în premieră pentru România, au
    negociat și respectat înțelegerea unei rocade la vărful executivului.
    Social-democrații sunt creditați acum cu 30%, în timp ce liberalii au 20% din
    intențiile de vot.

    De cealaltă parte, opoziția are mult mai multe componente. În
    primul rând, există o opoziție
    democratică – formată din recent constituita Alianța Dreapta Unită, ce include Uniunea Salvaţi România, Partidul Mişcarea Populară și
    Forța Dreptei – și UDMR, care se bazează ca de fiecare dată pe votanții săi de
    etnie maghiară. Tot în opoziție găsim și Alianţa pentru Unirea Românilor, creditată cu 19,5% în
    sondajele de opinie, și care, în principal pe fondul problemelor economice, a
    coagulat în jurul său alte
    mici formațiuni, formând ceea ce este definit drept polul suveranist.

    Există și o aripă
    dizidentă a AUR, S.O.S., a controversatei senatoare Diana Şoşoacă, formațiune
    ce pare că ar avea șanse de a intra în legislativ grație celor 5 procente cu
    care este creditată în sondaje. Partidele care aleargă pe culoarul suveranist adună
    circa 25% din voturi, procent care este posibil să mai crească puțin până la
    alegeri, în timp ce 70-75% din societatea românească rezonează totuși la
    moderație politică. Startul scrutinelor va fi dat, în iunie, de alegerile europarlamentare.

    Sociologul Remus Ștefureac, despre contextul intern și extern în care au loc
    alegerile din acest an:

    Avem
    alegeri europarlamentare, care vor influența, nu doar România ci toată UE, care
    cred că vor reașeza puțin lucrurile având în vedere ascensiunea anumitor
    curente; alegerile prezidențiale din SUA, care vor avea o dimensiune
    geopolitică importantă și extrem de sensibilă pentru zona în care trăim, pentru
    evoluția conflictului din Ucraina și implicit pentru climatul de securitate de
    care depinde în mod direct România. Și, nu în ultimul rând, alegerile din 2024
    vin după o succesiune de crize de patru ani, de la pandemie, o criză sanitară,
    o criză de încredere, o schimbare inclusiv a modului în care se comunică
    informația.

    Practic, după pandemie am asistat și la o explozie a tot ceea ce
    înseamnă conspirații, dezinformări, angoase colective, dublate de criză
    economică, de inflație, de criză energetică, de un climat de securitate
    teribil. Practic, România nu s-a mai aflat într-o asemenea situație de aproape
    70 de ani, cu un război la granițele țării, în care Rusia este agresorul
    principal.

    Toate acestea determină o stare de angoasă puternică, influențează
    foarte mult percepția publică, temerile în societate sunt diversificate chiar
    dacă în acest moment sunt concentrate pe probleme interne.

    Bătălia
    se va da foarte mult în mediul online. Adică va fi, după părerea mea, prima
    campanie total digitalizată, cu utilizare masivă a platformelor sociale, media,
    de către toate partidele, spune Sebastian Fitzek, specialist în comunicare
    politică:

    Facebook, Instagram,
    Tik Tok – toate vor deveni zone fierbinți de confruntare în care candidații vor
    investi masiv în promovarea țintită și în armatele de troli, în fake-news-uri
    uneori. Temele de campanie se vor învârti în general în jurul economiei, în
    jurul creșterii nivelului de trai, dar și asupra criticilor, diagnosticările
    fiscale vor fi bineînțeles întotdeauna prezente. Va fi o luptă acerbă între
    tabăra AUR și celelalte partide, lucrul astă deja se prevede, deci va fi o
    luptă extrem de strânsă cu șanse reale de alternanță la guvernare între PNL și
    PSD. Evident că ambele partide care sunt deja uzate moral după guvernarea din
    2023 vor face probabil și un pic de loc USR-ului și acestei alianțe de dreapta
    care tocmai s-a încheiat de curând și care va căuta să intre la guvernare dacă,
    mai ales, PNL se prăbușește.

    La nivel european, între principalele teme
    ale campaniilor electrorale cu siguranța se va regăsi cea a migrației,
    punctează și profesorul universitar Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe,
    făcând referire inclusiv la atentatele din Europa ultimilor ani:

    Acestea lasă urme. Senzația, sentimentul
    că identitatea ta ca societate se diluează, dar, mai mult, că ai în corpul
    social un vierme care roade mărul din interior și acest vierme ar putea fi
    extremismul religios, toate astea au pus o problemă la care nu ne-am fi gândit
    acum 20 de ani. Și cred că o bună parte din succesul acestor partide
    suveraniste a luat în calcul și această problemă a imigrației despre care
    vorbește ceva mai mult decât vorbesc partidele normale, mainstream, cele care
    dădeau tonul politicii în Europa.

    Uitați ce s-a intâmplat în Olanda, ce se
    întâmplă în țări nordice sau dimpotrivă în țări sudice precum Italia. Uitați-vă la succesul pe care totuși îl are Victor
    Orban în Ungaria sau premierul Austriei, care tot ține caldă această temă a
    migrației. Și, cel puțin la o componentă masivă a societății, au succes aceste
    teme.

    În ceea ce privește alegerile din Rusia, Profesorul
    Cioroianu crede că acestea nu vor schimba foarte mult peisajul deoarece
    câștigătorul e cunoscut 99%. În schimb, alegerile din SUA, spune acesta, sunt
    într-atât de importante încât pot schimba nu numai situația din America, ci și
    din Europa și din Asia-Pacific în egală măsură.


  • Alegeri locale în R. Moldova: 27 de candidați pentru Primăria Chișinău

    Alegeri locale în R. Moldova: 27 de candidați pentru Primăria Chișinău

    Cetăţenii Republicii Moldova sunt chemaţi, astăzi, la urne pentru a-şi alege primarii şi consilierii locali. Rezultatele scrutinului sunt importante şi în perspectiva alegerilor prezidenţiale de anul viitor şi a celor parlamentare din 2025, în urmă cărora se va şti dacă ţara vecină îşi va continuă parcursul european. Miza principală este oraşul Chişînău, cu cea mai mare concentraţie de populaţie şi de resurse.

    Un număr record de 28 de candidaţi au fost înregistraţi pentru funcţia de primar. Scrutinul se desfăşoară pe fundalul unor ingerinţe fără precedent în procesul electoral din Republica Moldova din partea Rusiei, prin finanţare ilegală a partidelor, coruperea alegătorilor şi a candidaţilor. Vineri seară, a fost scos din cursa electorală Partidul Şansă, afiliatul oligarhului fugar Ilan Şor, după ce Serviciul de Informaţii şi Securitate a raportat că formaţiunea a cumpărat votanţi cu bani primiţi din Rusia.

    Alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023 reprezintă cel de-al optulea scrutin de acest tip de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.

  • Proiect de lege – Alegerea deputatilor in Parlamentul European prin vot universal direct

    Proiect de lege – Alegerea deputatilor in Parlamentul European prin vot universal direct

    Proiectul de lege pentru alegerea deputațior în
    Parlamentul European prevede un sistem
    în care fiecare alegător ar trebui să aibă două voturi: unul pentru a alege
    deputații europeni în circumscripțiile naționale și unul într-o circumscripție
    la nivelul UE, cu 28 de locuri suplimentare. Listele de candidați pentru aceste
    locuri ar trebui să respecte reprezentarea geografică și ar urma să fie înființată
    o nouă Autoritate Electorală Europeană. Deputații europeni încearcă, de
    asemenea, să transforme cele 27 de alegeri separate care au loc în prezent în
    țările UE (cu sistemele lor divergente și cu drepturi de vot), în care
    cetățenii își aleg deputații în Parlamentul European, într-o alegere europeană
    reală, unică, cu standarde minime comune.

    Alfăm detalii de la Domènec Ruiz Devesa, europarlamentar: Cred cu adevărat că am eleborat un
    proiect de lege care este, fără îndoială, inovator și ambițios, dar totodată, echilibrat. Toate grupurile politice, au reușit să își introducă prioriăți
    importante. Astfel, se propune o soluție pentru consolidarea
    principiului candidatului principal pentru Comisia Europeană, printr-o listă
    pan europeană formată din 28 de locuri, însă, ca soluție echilibrată. Cetățenii
    vor putea vota nu doar candidaturile naționale, ci și cele prezentate de
    partidele politice europene, iar numarul 1 de pe această listă va fi candidatul
    ce va prezida Comisia. Această listă va fi aceeași în toată Europa. Alegătorul,
    va primi o putere suplimentară, fiindcă pe lângă faptul că alege deputați va
    putea susține direct, un partid politic european, un program electoral comun și
    un candidat la Președinția Comisiei Europene, cu de altfel de întâmplă în
    democrațile parlamentare naționale. Printr-un singur mecanism se obțin trei
    obiective: se europenizează campania electorală cu 28 de candidați ce trebuie să facă
    o campanie în toată Europa și nu doar într-un stat membru cu probleme
    naționale, se scot în evidență partidele politice europene și devine real
    principiul candidatului principal care până acum a fost doar virtual.


  • Doi candidaţi pentru şefia PNL

    Doi candidaţi pentru şefia PNL

    Reuniți,
    duminică, în Consiliu Național, liberalii români au decis să-și aleagă noul
    președinte la Congresul din 25 septembrie. Se vor înfrunta atunci actualul
    lider al formațiunii, Ludovic Orban, și premierul Florin Cîțu. Dacă intenția
    lui Orban era deja cunoscută, cea a lui Cîțu a a fost anunțată abia în
    dimineața Consiliului. Ambele erau însă așteptate și previzibile, cei doi
    politicieni crescându-și vizibilitatea publică în ultima perioadă. Actualul
    președinte a făcut vizite în filiale în căutare de sprijin și s-a afișat la
    evenimente cu primari ai partidului, în timp ce premierul s-a axat pe campania
    pro-vaccinare și și-a sporit aparatiile in mass-media. Florin Cîţu spune că PNL
    (principala formațiune a guvernului de centru-dreapta de la București) are
    nevoie de un suflu nou şi că îşi propune să menţină partidul cel puţin opt ani
    la conducerea țării.

    România se schimbă. Europa se schimbă. Lumea se
    schimbă. E nevoie şi de un alt tip de politician, a susținut actualul
    prim-ministru. Ludovic Orban (premierul de anul trecut) a salutat decizia lui
    Cîțu de a-i deveni contracandidat la şefia PNL, convins că această competiţie
    nu va afecta activitatea partidului şi nici guvernarea. El a dat asigurări că
    între el şi Florin Cîţu nu va exista ‘nicio fisură’, cauzată de lupta internă,
    având în vedere obiectivele de îndeplinit – programul de guvernare, campania de
    vaccinare anti COVID şi pregătirea Planului Național de Redresare și
    Reziliență. Chiar dacă există o competiţie, cum e firesc, pentru că din patru
    în patru ani avem alegeri în partid, împreună luăm toate deciziile importante,
    împreună participăm la şedinţele coaliţiei, a mai spus Orban – în prezent
    președinte al Camerei Deputaților.

    Pentru continuarea muncii în echipă s-a
    pronunțat și premierul. Totuși, după cum remarcă presa de la București, cei doi
    lideri nu au mai apărut public împreună în ultima perioadă, nici măcar la
    aniversarea a 146 de ani de la înființarea PNL. Calendarul acțiunilor interne
    din partid prevede în perioada 1 iunie – 15 iulie alegerea noilor lideri ai
    organizaţiilor locale, iar între 1 iulie și 10 august alegerea conducerilor la
    nivel judeţean. După finalizarea acestor demersuri, urmează o perioadă de 45 de
    zile în care candidaţii la funcţia de preşedinte trebuie să vină cu o moţiune,
    pe care o vor prezenta filialelor, care decid ce candidat sprijină. Totuși,
    dacă o filială ia o decizie de susţinere a unui candidat, asta nu înseamnă că
    toţi delegaţii acesteia trebuie să voteze în conformitate. Susţinerea este mai
    mult o condiţie statutară deoarece pentru a putea aspira la șefia partidului,
    un candidat trebuie să fie agreat de cel puțin 10 filiale judeţene.


  • Schimbări pe harta aleşilor locali

    Schimbări pe harta aleşilor locali

    Atât
    liberalii la guvernare, cât și social-democrații din opoziție clamează victoria
    la alegerile locale de duminică,din
    România. Ce argumente invocă fiecare? Reconfortat de un scor foarte bun la
    europarlamentarele și prezidențialele de anul trecut și ajuns la putere, la
    finele lui 2019, prin moțiune de cenzură pe fondul unei importante susțineri
    populare, Partidul Național Liberal și-a facut un stindard din câștigarea ʹen
    fanfareʹ și a localelor și parlamentarelor de anul acesta. De aceea,
    ʹsubtilizândʹ social-democraților primării importante sau fotolii de președinți
    de Consilii Județene și obținând un scor politic de peste 30% la scrutinul
    local de duminică, liberalii au salutat un rezultat istoric în ultimele 3
    decenii.


    A ieșit la rampă inclusiv președintele țării, Klaus Iohannis, care a clamat
    victoria majoră a dreptei, cu PNL – a spus șeful statului – devenit cel mai
    mare partid din România. Președintele a felicitat, în egală măsură, Alianța
    USR-PLUS, formaţiune tânără, la început de drum, al cărei electorat, în
    general, nemulțumit de partidele tradiționale, a ieșit în număr mare la vot,
    încredințându-i primării importante, precum cele din Timișoara, Brașov sau Bacău.


    Klaus Iohannis: Românii au votat pentru o direcţie nouă,
    a bunului simţ, a respectului faţă de cetăţean, a democraţiei. Oamenii îşi
    doresc comunităţi administrate de lideri competenţi, care îşi ţin promisiunile
    şi îşi asumă răspunderea oricât de dificilă ar fi, indiferent de circumstanţe.
    Administraţia publică locală trebuie reconstruită pe o serie de piloni
    fundamentali, precum transparenţă, integritate profesionalism, toate puse în
    slujba unui principiu esenţial: interesul public.


    De cealaltă parte, PSD a
    suferit, pe 27 septembrie, pierderi importante comparativ cu scrutinul de acum
    patru ani: primăria generală a Bucureștiului e doar una dintre ele! Numeric,
    însă, rezultatele social-democraților nu sunt tocmai rele: 20 din 41 de
    consilii județene, aproape 1.500 de primării dintr-un total de circa 3.200 …
    Ceea ce l-a determinat pe președintele formațiunii, Marcel Ciolacu, să clameze,
    la rându-i, întâietatea partidului său:

    Rămânem
    cel mai mare partid din Romania. Procesul de reconstrucţie internă a dat roade
    în acest moment. Partidul Social Democrat trebuie să se deschidă. Persoanele
    anchilozate de prea mult timp în anumite funcţii publice, indiferent dacă au
    fost din partea Partidului Social Democrat sau din partea Partidului Naţional
    Liberal au fost sancţionate de către români. Românii au întotdeauna dreptate!


    Apele se vor separa definitiv și fiecare formațiune va da măsura greutății sale
    pe scena politică, reflectată în votul românilor, la parlamentarele prevăzute
    să aibă loc pe 6 decembrie.

  • Săptămâna alegerilor locale

    Săptămâna alegerilor locale

    Mai sunt doar câteva zile până la alegerile locale
    de duminică, 27 septembrie, probabil primele din istoria României care au loc
    în condiții de pandemie. În mod normal scutinul ar fi trebuit să aibă loc în
    luna iunie, dar a fost amânat chiar din această cauză, mandatele aleșilor fiind
    prelungite. Mulți critică acum decizia, având în vedere că infectările cu
    coronavirus au crescut în România față de iunie, dar cine ar fi putut să știe la vremea respectivă cum vor evolua
    lucrurile?!


    În orice caz, alegerile, ca de altfel și campania electorală, stau
    sub semnul măsurilor de protecție sanitară, cum ar fi restricțiile la adunările
    de orice fel, purtarea măștilor de protecție, distanțarea socială, contactele
    cât mai reduse între persoane și cu obiectele comune, etc… Autoritățile dau
    asigurări că dacă măsurile sunt respectate, riscul de infectare nu va crește,
    dar sunt și voci din opoziție care cred că scrutinul ar fi trebuit să fie
    amânat din nou.


    Din punct de vedere tehnic, românii sunt chemați să aleagă 41
    de preşedinţi de consilii judeţene, peste 1300 de consilieri judeţeni, 40 de
    mii de consilieri locali şi 3200 de primari. Rezultatele la
    consiliile județene, unde votul este cosiderat politic, se pot constitui în
    indicii bune despre ce s-ar putea întâmpla la alegerile generale programate
    pentru 6 decembrie.


    Lupta se dă, cam ca de obicei între Stânga și Dreapta, mai
    exact între PSD – marele câștigător al precedentelor alegeri locale și generale
    și PNL, aflat acum la guvernare. Liberalii i-au devansat pe social-democraţi – acum
    în opoziție, dar majoritari în Parlament – la ultimele alegeri
    europarlamentare, considerate un barometru. Din ce în ce mai mult în joc a
    intrat, însă, Alianța de centru – dreapta USR – PLUS, care a obținut un scor
    foarte bun la europarlamentare și care are un electorat deloc neglijabil în
    marile orașe, nemulțumit de partidele tradiționale. Relația acesteia cu PNL
    este oarecum ciudată, deși de înțeles.


    În multe locuri susțin candidați comuni
    pentru a învinge PSD, iar în altele, în special în marile orase, sunt
    competitori direcți, de unde și acțiunile contradictorii, ba de prietenie, ba
    de ostilitate. Un exemplu bun este capitala, unde PNL și USR – PLUS sprijină
    același candidat la primăria generală, pe Nicușor Dan, care apare în sondaje
    puțin în fața edilului șef în funcție, social-democrata Gabriela Firea. Dreapta
    are candidați comuni și la primăriile de sector, dar nu și la consiliile locale
    ale Bucureștiului.


    Alături de cei doi mari favoriți, în capitală mai candidează
    fostul președinte al României, Traian Băsescu, actual europarlamentar, susținut
    de PMP, care gravitează în zona pragului electoral de 5%. El este creditat cu
    un scor de circa 9% și analiștii cred că procentele sunt desprinse în mare
    parte de la candidatul Dreptei. Ei mai spun că intrarea acestuia în cursă a
    venit tocmai în urma unor dispute între PMP și dreapta unită din București.


    Alegerile au loc într-un singur tur de scrutin, iar potrivit
    analiștilor va conta foarte mult prezența la vot.

  • A început campania electorală

    A început campania electorală

    Amânat în luna iunie pentru toamnă din cauza epidemiei de coronavirus, scrutinul local va avea loc pe 27 septembrie, sub semnul măsurilor de securitate sanitară impuse de acelasi coronavirus.


    Acţiunile din campania electorală declanşată vineri se vor desfăşura cu anumite restricţii. Astfel, echipele de campanie şi candidaţii vor purta măşti de protecţie la întrunirile electorale atât în interior, cât şi în exterior. Evenimentele din interior vor dura cel mult două ore şi la ele vor participa maximum 50 de persoane, în vreme ce în exterior vor participa maximum 100 de persoane.


    De asemenea, la campaniile electorale care vor avea loc din uşă în uşă vor participa echipe formate din doar două persoane. Va fi o campanie atipică, ce are loc într-un moment complicat, dar democraţia nu poate fi suspendată, pusă între paranteze, sublinia preşedintele Klaus Iohannis. El a lansat un apel la respectarea măsurilor de protecţie sanitară, adresându-se în special candidaţilor, cărora le-a cerut să nu-i expună pe oameni riscului infectării, pentru că niciun obiectiv electoral nu este mai important decât sănătatea.


    Din punct de vedere politic, alegerile locale din acest an vin cu o particularitate remarcată de presă odată cu lansarea candidaturilor. Partidele mari au renunţat, practic, la alianţele – adesea toxice – cu aşa-zisele partide balama, acele formaţiuni mici, utile când e nevoie de voturi, dar predispuse la şantaj. Acestea aveau, însă, nevoie de vizibilitate, în condiţiile în care scrutinul local va fi urmat la finalul anului de cel legislativ, şi aşa se explică numărul mare de formaţiuni şi candidaţi intraţi în competiţia pentru primării şi consilii judeţene.


    Numai în Bucureşti, care constituie miza principala a competiţiei, peste o sută de persoane candidează în încercarea de a obţine funcţia de primar general al Capitalei sau de primar de sector. La primăria principalului oraş al ţării aspiră, pe lângă politicieni consacraţi, personaje ce par exotice în peisajul politic, între care actori de mâna a doua, un ghid montan, un teolog, un antrenor, un ofiţer în rezervă, un diplomat, un şofer.


    Totuşi, disputa electorală se va purta, nu doar în Bucureşti, ci şi în celelate mari oraşe, între stânga şi dreapta, reprezentate de PSD şi PNL, acesta din urmă singur sau în combinaţie cu USR-PLUS. În joc sunt 41 de funcţii de preşedinţi de consilii judeţene, peste 1300 de consilieri judeţeni, 40 de mii de consilieri locali şi 3200 de primării.