Radio România Internațional

Tag: candidati

  • Consultări politice la Chişinău

    Consultări politice la Chişinău

    La Chişinău, reprezentanţii Blocului Parlamentar ACUM de centru
    dreapta şi cei ai socialiştilor au discutat posibilitatea deblocării
    activităţii Parlamentului. Discuţiile s-au axat pe aşa-numitul pachet de
    eliberare din captivitate a instituţiilor statului. Un al doilea pas ar fi
    asumarea de către ACUM a unui guvern minoritar, a declarat preşedinta partidului
    Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu: Ceea
    ce ne propunem noi este să începem procesul de dez-oligarhizare. Se poate
    iniţia procesul prin votarea legilor în parlament. Dacă se realizează primul
    pas şi dacă este disponibilitate pentru al doilea pas pentru un guvern asumat
    de ACUM care să continue procesul de curăţare a instituţiilor statului, atunci
    evident se va merge şi la pasul următor.


    Blocul ACUM insistă ca în prima
    etapă atât conducerea Parlamentului, cât şi cea a Guvernului să revină reprezentanţilor
    săi, iar funcţia de şef al legislativului să fie preluată de socialişti doar
    după adoptarea legilor. În acelaşi timp, preşedinta PSRM, Zinaida Greceanîi, a declarat, după
    discuţiile avute cu blocul ACUM, că poziţiile părţilor au rămas aceleaşi, iar
    socialiştii nu renunţă la funcţia de preşedinte al Parlamentului. Totodată, ei
    doresc să mai deţină portofoliile la externe, interne, apărare şi reintegrare
    în viitorul guvern. Zinaida Greceanîi: Mai departe nu am mers. Şi ei şi noi ne-am expus poziţiile, poziţiile
    foarte rigide, am văzut că este o deschidere, deci urmează să vedem ce va urma.


    Discuţiile dintre Blocul ACUM şi PSRM au loc după ce trei oficiali străini din
    partea Statelor Unite, Uniunii Europene şi Federaţiei Ruse au avut vizite
    separate şi întrevederi la Chişinău cu reprezentanţii partidelor parlamentare.


    După
    discuţii, comisarul european pentru politică de vecinătate şi negocieri de
    extindere, Johannes Hahn, a declarat că Uniunea
    Europeana este interesată ca la Chişinău să existe un guvern stabil şi o
    majoritate solidă în Parlament, ca politicienii să poată conlucra pentru a
    îmbunătăţi standardele de viaţă pentru cetăţeni.


    Reprezentanții Blocului ACUM au
    atras atenţia că oficialii străini s-au arătat îngrijorați față de evoluția
    evenimentelor din R. Moldova, subliniind, totodată, faptul că soluţiile
    politice se află în interiorul țării. Amintim că la alegerile parlamentare din
    24 februarie, socialiştii filoruşi ai preşedintelui Igor Dodon şi-au adjudecat
    35 din cele 101 fotolii de deputat. Partidul Democrat, de centru-stânga, al
    controversatului oligarh Vladimir Plahotniuc, va avea 30 de deputaţi, iar
    blocul ACUM, un cartel al dreptei pro-europene, 26. Şapte mandate revin
    partidului populist condus de primarul rusofon al oraşului Orhei, Ilan
    Şor, personaj condamnat, în primă instanţă, la şapte ani şi jumătate de
    detenţie pentru frauda de un miliard de dolari din sistemul bancar al
    republicii. Devin deputaţi şi trei candidaţi independenţi.

  • Alegeri europene 2019

    Alegeri europene 2019

    Românii
    sunt chemaţi pe 26 mai să-şi voteze reprezentanţii în Parlamentul European. În
    viitoarea legislatură, Bucureştiul va trimite la Strasbourg 33 de eurodeputaţi,
    cu unul în plus faţă de cea în curs, dar numai în scenariul în care Marea
    Britanie va părăsi, totuşi, Uniunea. În România, primele euroalegeri au fost
    organizate în 2007, anul intrării ţării în UE.


    Scrutinul este marcat, în mod
    tradiţional, de un absenteism puternic, însă anul acesta lucrurile ar putea sta
    altfel, în condiţiile în care simultan cu el va avea loc referendumul
    consultativ pe tema justiţiei convocat de preşedintele Klaus Iohannis.

    Alegerile din 2019 au loc, pe de altă parte, în contextul în care România
    deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Ar suna ca un îndemn la o
    dezbatere electorală serioasă pe marginea provocărilor care reclamă răspunsuri
    valide pe termen mediu şi lung din partea blocului comunitar: Brexitul,
    migraţia, problemele sociale şi de mediu, forţa de muncă, problemele de
    securitate şi apărare şi, nu în ultimul rând, pericolul reprezentat de
    curentele suveraniste, eurosceptice, chiar eurofobe care bântuie unele state
    ale Uniunii.

    Sloganurile de campanie ale principalilor competitori din România
    nu anunţă, însă, o astfel de dezbatere, ci mai degrabă confruntări cu iz
    populist naţionalist pe fronturile politice interne deja deschise. PSD, numărul
    unu în coaliţia la guvernare, vorbeşte despre patriotismul care ar trebui să
    guverneze prestaţia viitorilor eurodeputaţi şi despre faptul că România merită
    să primească mai mult din partea Uniunii, în vreme ce ALDE, partenerul
    social-democraţilor, doreşte ca ţara să se prezinte cu demnitate şi să pretindă
    respectul UE. E timpul României şi România în primul
    rând decretează liberalii, principala forţă de opoziţie. Uniţi în
    Europa, proclamă PMP, cu gândul şi la Republica Moldova vecină, majoritar
    românofonă. Cei de la ProRomânia, formaţiune născută din dizidenţa
    social-democrată, îşi afirmă mândria dublei apartenenţe, românească şi europeană,
    iar Alianţa de opoziţie 2020 USR PLUS reaminteşte electoratului că fără hoţi şi
    corupţi ţara are o şansă.

    Candidaţii recrutaţi sunt foşti miniştri sau
    eurodeputaţi cu experienţă, dar şi foşti premieri sau primari de mari oraşe,
    jurnalişti cunoscuţi şi chiar un fost şef de stat, Traian Băsescu, cel care
    deschide lista PMP. Purtătoare de stindard la PSD este ex-ministrul Fondurilor
    Europene Rovana Plumb, PNL îl are în frunte pe ziaristul Rareş Bogdan, ALDE şi
    UDMR deschid cu doi europarlamentari, Norica Nicolai, respectiv Iuliu Winkler.
    Cap de listă la Alianţa 2020 USR PLUS este fostul premier tehnocrat Dacian
    Cioloş, şi tot un fost şef de guvern, Victor Ponta, e portdrapelul Pro România.
    Iar formaţiunea mai are doi ex-premieri pe listă, Mihai Tudose şi Iurie Leancă,
    unul la Bucureşti, celălalt la Chişinău.

    Favorite în sondaje sunt PSD şi PNL,
    urmate de Alianţa 2020 USR PLUS, ALDE şi ProRomânia. Şanse să trimită
    reprezentanţi în PE au şi UDMR şi PMP. Balul electoral se deschide sâmbătă, 27
    aprilie, iar regina va fi încoronată pe 26 mai.

  • Partidele îşi pregătesc listele pentru europarlamentare

    Partidele îşi pregătesc listele pentru europarlamentare

    Primii
    care s-au mişcat în perspectiva euroalegerilor de la sfârşitul lunii mai sunt
    Uniunea Salvaţi România, fostă organizaţie neguvernamentală devenită al treilea
    partid parlamentar şi proaspătul PLUS – Partidul Libertate, Unitate şi
    Solidaritate, al fostului premier tehnocrat Dacian Cioloş. Cele două formaţiuni
    au decis, la sfârşitul săptămânii, să participe pe o listă comună la alegerile
    europarlamentare, sub numele de Alianţa 2020 USR-PLUS. Este alianţa care va
    readuce România în Europa şi alianţa care va crea în sfârşit alternativa aceea
    pe care România o aşteaptă, pasul firesc prin care oamenii decenţi, profesionişti
    şi cinstiţi, care vor o Românie fără penali, vor avea cu cine să voteze în mod
    asumat şi conştient, a spus liderul USR, Dan Barna. El s-a declarat convins că lista
    comună este cea mai bună pe care a propus-o, vreodată, România pentru
    europarlamentare.

    În capul ei se află Dacian Cioloş, fost comisar european
    pentru agricultură, aflat la prima candidatură. El a salutat prezenţa pe listă
    a multor tineri, din rîndul cărora viitorii eurodeputaţi USR – PLUS ar urma
    să-şi recruteze coechipierii. Îi urmează lui Cioloş doi foşti miniştri în
    guvernul său tehnocrat, Cristian Ghinea (USR) şi Dragoş Pîslaru (PLUS), precum
    şi franţuzoaica Clotilde Armand (USR), cea care s-a aflat la un pas de a
    câştiga primăria Sectorului 1 al Bucureştiului din partea USR. Fondatorii
    Alianţei USR – PLUS vor să transforme un eventual succes la europarlamentare în
    trambulină pentru scrutinul intern din 2020.

    Şi UDMR
    şi-a stabilit candidaţii pentru alegerile europene, urmând ca ordinea pe listă
    să fie aprobată de Consiliul Permanent al Uniunii, la începutul lunii martie. La
    Congresul UDMR din februarie va avea loc o dezbatere a candidaţilor, vor fi
    prezentate cele mai importante elemente ale programului electoral al Uniunii şi
    va fi lansată şi acţiunea de strângere a semnăturilor de susţinere a
    candidaţilor. Principalul partid al opoziţiei de dreapta,
    PNL, nu şi-a definitivat lista de candidaţi. Liderul liberal Ludovic Orban spune,
    însă, că mizează pe 10-12 locuri eligibile. În opinia sa, la ora actuală, singura forţă politică din
    România ce are capacitatea de a influenţa deciziile la nivel european în
    favoarea şi pentru interesele României este PNL, în primul rând pentru că face
    parte din cea mai puternică familie politică la nivel european, respectiv PPE.


    Nici
    PSD, numărul unu în coaliţia la guvernare, nu a decis pe cine va trimite să-l
    reprezinte în forul legislativ european. Pe termen scurt, omul forte al partidului,
    Liviu Dragnea, are de gestionat nemulţumirile pe care proiectul de buget le-a
    creat în rândul primarilor de municipii precum şi dezertările de parlamentari
    şi fragilizarea majorităţii. PRO România, formaţiunea care colectează
    dizidenţii din PSD, e condusă de fostul său coleg şi premier al României, Victor
    Ponta.

  • Alegeri locale parţiale

    Alegeri locale parţiale


    În România, la sfârşitul săptămanii trecute, la un an după alegerile locale la termen, au avut loc cele parţiale. Acestea au fost organizate în 49 de unităţi administrativ-teritoriale din 32 de judeţe şi au avut ca ţintă funcţia de primar. Potrivit Autoritătii Electorale Permanente (AEP), s-au prezentat la urne doar 33% din cei aproximativ 630.000 de alegători aşteptaţi. Parţialele au fost programate în conditiile în care unii dintre edili au fost aleşi parlamentari la scrutinul de la finele anului trecut, iar alţii au fost condamnaţi pentru diferite infracţiuni.



    Cele mai importante mandate puse în joc duminică au fost cele din Craiova şi Târgu-Jiu, ambele aflate în sud. La Craiova, capitala regiunii istorice Oltenia, PSD (aflat la guvernare), principala formaţiune politică din ţară, şi-a păstrat portofoliul adjudecat anul trecut. Noul edil, Mihail Genoiu, cel care, în prezent, asigură interimatul, îi va succede în funcţie Liei Olguţa Vasilescu, care a câştigat un mandat în Camera Deputaţilor, iar ulterior a devenit ministru al Muncii. Genoiu este considerat mâna dreaptă a lui Vasilescu, cercetată de DNA în mai multe dosare, chiar pentru fapte ce ar fi fost comise pe vremea când îşi exercita mandatul de primar.



    Potrivit AEP, prezenţa la urne în Craiova a fost de doar 18%. La Târgu-Jiu, în schimb, PSD a pierdut postul, câştigat de candidatul PNL (principalul partid de opoziţie), Marcel Romanescu, cel care s-a impus într-o manieră autoritară, cu peste 50% din sufragii. În municipiul Târgu-Jiu, funcţia rămăsese vacantă după ce fostul edil, Florin Cârciumaru, a obtinut un post de senator. La localele din iunie anul trecut, PSD şi PNL au fost marii căştigători, cu 37% şi, respectiv, 30% din mandate. Atunci, cele două partide şi-au păstrat majoritatea fiefurilor tradiţionale, cu PSD dominând în sudul şi estul ţării şi cu PNL confirmând influenţa mare în centru şi vest. Totuşi, faţă de PNL, PSD a ieşit mult mai bine după acel scrutin. Nu neapărat datorită procentelor în plus, ci, mai ales, prin prisma rezultatelor obţinute în Capitală.



    Social-democraţii au luat tot caimacul, după ce au reuşit să pună mâna pe Primăria Generală, precum şi pe toate cele şase de sector. În plus, Gabriela Vrânceanu Firea a devenit prima femeie primar din istoria Metropolei şi, totodată, primul candidat de pe listele PSD care reuşeşte să-şi apropie cel mai important mandat din administraţia locală românească. A fost unul dintre semnalele ce au prefigurat victoria netă a PSD la parlamentarele din decembrie, cu 45% din sufragii, în timp ce PNL, aflat în declin electoral evident, a adunat doar 20%.


  • Scena politică, în precampanie electorală

    Scena politică, în precampanie electorală

    Pe 11 noiembrie se dă, oficial, startul campaniei electorale. Aproape 6.500 de persoane se
    vor înfrunta pentru cele 466 de fotolii de parlamentar: 134 de senator şi 308 de
    deputat, plus 18 pentru deputaţii minorităţilor naţionale, altele decât cea
    maghiară. Cât despre diaspora, aceasta va fi reprezentată de 2 senatori şi de 4
    deputaţi. Cei mai mulţi candidaţi
    aparţin partidelor cotate cu şanse de a intra în Legislativ: PSD, PNL, ALDE,
    PMP, UDMR şi USR.

    În preambulul campaniei electorale, duminică, liberalii şi-au
    lansat, printr-un mare miting desfăşurat în centrul Bucureştiului, sloganul de
    campanie România înainte, precum şi candidaţii la parlamentare. La
    adunare a participat inclusiv premierul tehnocrat Dacian Cioloş. Nu candidează
    la scrutinul parlamentar şi nu este membru al niciunei formaţiuni politice, dar
    va beneficia de susţinerea liberalilor pentru a continua să conducă Guvernul şi
    după alegeri. Dacian Cioloş, care este susţinut şi de Uniunea Salvaţi România,
    a pledat pentru schimbarea atât a clasei politice, cât şi a mentalităţii
    generale: Să vă gândiţi în ce fel fiecare dintre noi
    putem să ne schimbăm pe noi înşine, pentru a cere leadershipului nostru să se
    schimbe, să fie mai onest, să fie mai direct atunci când are ceva de spus şi să
    fie cu bun simţ. Cred că schimbarea începe în primul rând cu noi înşine.

    Social-democraţii au văzut atacuri politice în mesajele de la miting ale
    liberalilor. Iar Liviu Dragnea, liderul lor, a reiterat că exclude să participe
    la o eventuală guvernare cu Dacian Cioloş premier. Acelaşi premier tehnocrat şi-a atras critici şi din partea fostului preşedinte al ţării, Traian
    Băsescu, care crede că un Dacian
    Cioloş neimplicat în politică ar fi reuşit să fie o locomotivă mai
    convingătoare a PNL-ului. Or, prin participarea la mitingul liberal, premierul
    şi-a abandonat statutul de tehnocrat. Duminică, partidul lui Traian Băsescu -
    Mişcarea Populară – şi-a prezentat, şi el, candidaţii pentru alegerile din 11
    decembrie. Formaţiunea îşi doreşte să devină a treia forţă politică din ţară şi
    Traian Băsescu – prim-ministru: Obiectivul nostru politic, pe care îl
    afirmăm deschis, este unirea României cu Republica Moldova, majoritar
    românofonă. Unirea se va face atunci când România va proba cetăţenilor
    Republicii Moldova că este mai bine să fim uniţi, decât să trăim în două state
    independente.

    Cât despre Uniunea Democrată a Maghiarilor din România,
    aceasta va sprijini orice guvern,
    indiferent de culoarea sa politică, care va contribui la dezvoltarea
    Transilvaniei, unde este concentrată minoritatea pe care o reprezintă. Preşedintele
    UDMR, Kelemen Hunor: Noi vrem ca după 2016 să fie o formulă prin
    care se poate reforma societatea românească, se poate asigura un climat mult
    mai calm şi mai echilibrat în ceea ce priveşte dezvoltarea societăţii şi
    evident, să contribuim şi noi la o astfel de schimbare.

    Soarta Executivului de
    la Bucureşti va fi decisă la urne, dincolo de dorinţele politicienilor. Lor le
    revine misiunea să convingă electoratul că sunt cei mai buni.

  • Republica Moldova, înainte de prezidenţiale

    Republica Moldova, înainte de prezidenţiale

    Republica Moldova
    se pregăteşte de alegeri prezidenţiale, iar primul tur va avea loc la 30 octombrie. Sunt primele alegeri
    prezidenţiale din ultimii 20 de ani, deoarece, din 2001, preşedintele a fost
    ales de parlament, fapt care a provocat mai multe crize politice.

    În martie curent, Curtea Constituţională a decis
    revenirea la alegerea preşedintelui în mod direct. Înregistrarea candidaturilor
    se face până pe 29 septembrie, dar reprezentanţii celor mai influente partide
    s-au înscris, deja, oficial, la Comisia Electorală Centrală de la Chişinău. Potrivit
    Codului Electoral, toţi candidaţii – susţinuţi de partide sau independenţi, trebuie
    să colecteze cel puţin 15.000 de semnături în favoarea lor. Sondajele îl
    cotează cu cele mai mari şanse pe liderul Partidului Socialiştilor -
    promoscovit, Igor Dodon. El este urmat de fostul ministru al Educaţiei, Maia
    Sandu, remarcată prin reformele în acest domeniu şi de politicianul Andrei
    Năstase, liderul protestelor masive din toamna anului trecut. Cei doi au
    anunţat că, până la sfârşitul campaniei electorale, vor decide în privinţa
    susţinerii unui candidat comun, pentru a nu dispersa voturile alegătorilor
    proeuropeni. Este aproape sigur că niciun candidat nu va acumula o majoritate
    de voturi, din primul tur.

    Printre personalităţile politice cunoscute care vor
    concura la aceste alegeri mai sunt fostul premier, Iurie Leancă, fostul speaker
    al Parlamentului, Marian Lupu şi fostul
    preşedinte interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. Cei trei fac parte
    din actuala coaliţie proeuropeana de guvernare. Partidul Comuniştilor ar putea
    să nu participe la scrutin, pe care îl consideră neconstituţional. Potrivit
    liderului formaţiunii, Vladimir Voronin,
    decizia Curţii Constituţionale privind revenirea la alegerea directă a
    şefului statului a fost ilegală, schimbarea putând fi facută, crede acesta,
    doar prin referendum. Mişcarea social-politică filorusă Ravnopravie, a cărei conducere
    a fost preluată de primarul oraşului
    Orhei, Ilan Shor – principalul bănuit în dosarul privind dispariţia unui
    miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc, a desemnat-o pe Inna Popenco,
    necunoscută în spaţiul public, în
    calitate de candidat, la fel procedând şi
    primarul de Bălţi, controversatul politician filorus, Renato Usatîi,
    care a propus un jurnalist de limbă rusă drept candidat din partea partidului
    pe care-l conduce.

    Analiştii politici citaţi de Radio Chişinău apreciază că
    alegerile prezidenţiale din octombrie vor avea un caracter geopolitic, aşa cum
    s-a întâmplat şi în ultimii ani. Ei mai
    spun că o eventuală schimbare a
    vectorului dinspre democraţii proeuropeni
    către socialiştii proruşi nu poate să aducă schimbări benefice din punct de
    vedere economic şi social, avand în
    vedere inclusiv situaţia unor regiuni
    ancorate în spaţiul estic, precum Peninsula Crimeea, anexată de Moscova.

  • Alegeri locale în România

    Alegeri locale în România

    Duminică, românii sunt aşteptaţi la urne pentru alegerile locale. Peste 250.000 de candidaţi îşi dispută funcţiile de primari şi de consilieri locali ai celor aproape 3.200 de oraşe şi comune şi, respectiv, de membri ai celor 41 de consilii judeţene.



    Îşi vor putea exprima opţiunea electorală cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv în ziua votării. Aceştia pot vota, pe baza unui act de identitate aflat în termen de valabilitate, doar în localitatea de domiciliu sau de reşedinţă. Pentru cetăţenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene, stabiliţi legal în România, au fost întocmite aşa-numitele liste electorale complementare, pentru ca şi aceştia să poată alege edilii localităţilor în care domiciliază. În schimb, spre deosebire de alegerile parlamentare sau prezidenţiale, când se organizează secţii de vot la ambasade şi consulate, scrutinul local nu permite cetăţenilor români stabiliţi în străinătate să-şi exprime opţiunile decât dacă revin în aşezările din ţară în care au domiciliul ori reşedinţa.



    Este pentru a şaptea oară când, după Revoluţia anticomunistă din 1989, românii îşi aleg primarii şi consilierii, iar scrutinul acesta prilejuieşte câteva premiere. Astfel, secţiile de votare vor dispune de un sistem informatic menit să monitorizeze prezenţa la urne şi, de asemenea, să prevină votul ilegal. Un operator de calculator va scana codul numeric personal din actul de identitate al alegătorului pe o tabletă ce are instalat un program, special creat pentru alegeri, cu ajutorul căruia va fi blocată orice tentativă de vot multiplu, votul persoanelor decedate sau al celor care şi-au pierdut drepturile electorale.



    Toate acestea sunt infracţiuni sancţionate cu închisoare sau amendă penală. Tot pentru prima oară, votul pentru alegerea edililor se va desfăşura într-un singur tur de scrutin. Câştigă candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi, chiar dacă aceasta ar însemna, de pildă, mai puţin de o treime din cei nici 40% dintre alegători, câţi au participat, în medie, la ultimul scrutin local.



    Măsura, adoptată de Parlament în legea electorală şi pecetluită de Curtea Constituţională, care a respins toate contestaţiile pe aceasta temă, a fost vehement criticată de societatea civilă şi de presă, care afirmă că, din cauza unui număr insignifiant de sufragii, viitorii primari vor fi lipsiţi de legitimitate. Comentatorii mai spun, totuşi, că scrutinul de duminică poate primeni o administratie locală grav discreditată de nenumărate scandaluri de corupţie.



    Numai anul trecut, au fost trimişi în judecată 14 primari de municipii, nouă preşedinţi de consilii judeţene si un prefect. De-a dreptul dramatică e situaţia la Bucureşti, unde au fost reţinuţi de procurorii anticoruptie primarul general şi patru din cei şase primari de sector aleşi acum patru ani.

  • Alegeri locale 2016

    Alegeri locale 2016

    De vineri, 6 mai, România
    se află sub semnul primei confruntări electorale a acestui an – localele,
    văzute ca un preambul semnificativ pentru următoarea mare luptă politică din
    toamnă – primenirea Parlamentului. Este un lucru arhi-cunoscut că scrutinul local
    nu naşte pasiuni, deşi, prin măsurile adoptate, autorităţile locale influenţează direct
    viaţa de zi cu zi a cetăţeanului. Dacă în 1992, la primele alegeri de acest fel
    de după Revoluţia anticomunistă, s-au mobilizat aproape 65% dintre românii
    înscrişi pe listele electorale, la următoarele rata de participare s-a menţinut
    constant în jurul a 50%. Influenţată de percepţia
    extrem de negativă a românilor asupra corupţiei inclusiv la nivel local, o tendinţă similară se preconizează
    şi anul acesta. Or, politicienilor le revine dificila misiune de a o
    contracara!

    Primul care a ieşit la rampă a fost, joi, preşedintele ţării, Klaus
    Iohannis, care şi-a sfătuit cei peste 18
    milioane de compatrioţi cu drept de vot să şi-l exercite: Urmăriţi
    campania electorală. Mergeţi la
    adunările electorale. Întrebaţi candidatul dumneavoastră cum vede dezvoltarea
    localităţii. Puneţi întrebări incomode, evaluaţi-l, iar, la sfârşit, vă rog să
    mergeţi la vot. Din 4 în 4 ani, destinul localităţii dumneavoastră este în
    votul dumneavoastră.     Exercitaţi-vă acest drept.

    Până pe 26 aprilie, la miezul nopţii, doritorii şi-au putut depune candidaturile pentru scrutinul local care va
    avea loc, într-un singur tur de scrutin, pe 5 iunie. Reprezentanţii partidelor
    politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor
    naţionale, dar şi independenţii şi-au depus dosarele pentru funcţiile de
    primari, consilieri locali şi judeţeni. După perioada de depunere a
    contestaţiilor, din 4 mai candidaturile au rămas definitive, iar din 6 mai până
    pe 4 iunie dimineaţa, are loc campania electorală, reglementată, din acest an,
    de o nouă legislaţie.

    De la candidaţi se aşteaptă o campanie curată, centrată
    pe proiecte şi pe soluţii la problemele cetăţenilor. De la autorităţi – să-şi
    facă datoria şi să organizeze alegerile impecabil.

    Potrivit ministrului de Interne, Petre Tobă, pregătirea localelor se
    desfăşoară conform calendarului. Un nou sistem informatic de monitorizare a
    prezenţei la vot şi de prevenire a votului multiplu va fi supus, în următoarea
    perioadă, unor teste suplimentare, astfel încât să poată fi identificate
    eventuale vulnerabilităţi şi să fie luate măsuri pentru remedierea acestora.
    Vor fi luate, totodată, măsuri de respectare a ordinii publice.
    Ministrul Petre Tobă: Cu
    acestă ocazie, încă o dată cer tuturor colegilor să aplice legea cu fermitate,
    iar principiile care să le guverneze activitatea sunt acelea de egalitate şi de
    echidistanţă vizavi de toţi competitorii electorali.

    Iată, la final, şi
    câteva cifre: aproape 280 de radiodifuzori vor reflecta, prin emisiuni
    electorale, campania pentru locale. La fotoliul de primar general al
    Bucureştiului în cursă sunt 12 candidaţi. Pentru scrutinul din 5 iunie, vor
    exista peste 18.000 de secţii de votare şi 93.000 de ştampile cu menţiunea
    VOTAT.

  • Alegerile locale – faza înscrierilor

    Alegerile locale – faza înscrierilor

    Corupţia a crescut sau a stagnat după ultimele alegeri – sunt de părere 84%
    dintre bucureşteni, conform unui studiu al Centrului de Sociologie Urbană şi
    Regională (CURS). 22% dintre locuitorii Capitalei recunosc că, în ultimul an,
    au dat mită la una dintre primăriile de sector. 60 din 100 nu acordă nicio
    importanţă orientărilor politice de stânga sau de dreapta, iar 46% spun că nu vor vota la apropiatele alegeri locale de
    pe 5 iunie. Şi, atenţie!, este vorba de oraşul cel mai activ politic
    al României. Că scrutinul local nu naşte, în plan
    naţional, pasiuni e un lucru demult cunoscut.

    Deşi, prin măsurile adoptate,
    autorităţile locale influenţează direct viaţa de zi cu zi a cetăţeanului,
    interesul suscitat de locale a fost, în timp, relativ redus. Dacă la primele
    alegeri de acest fel, din 1992, s-au mobilizat aproape 65% dintre românii
    înscrişi pe listele electorale, la următoarele rata de participare s-a menţinut
    constant în jur de 50%. Influenţată de percepţia extrem de negativă a românilor asupra corupţiei
    inclusiv la nivel local, o tendinţă similară se preconizează şi anul acesta.
    Or, candidaţilor le revine dificila misiune de a o contracara!

    Până marţi, 26
    aprilie, la miezul nopţii, doritorii şi-au putut depune candidaturile pentru 5 iunie. Partidele politice, alianţele
    electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi
    independenţii şi-au depus, în scris, dosarele pentru funcţiile de primari,
    consilieri locali şi judeţeni.

    Reprezentanta PSD-UNPR pentru Primăria
    Bucureştiului, Gabriela Firea, a trimis un decalog contracandidaţilor, în care
    se regăsesc angajamente care să fie respectate, indiferent cine iese primar. Gabriela Firea: ‘Un transport public
    european, un tichet unic pentru transport, să menţinem gratuitatea călătoriilor
    pentru pensionari, să avem în fiecare cabinet medical de şcoală un medic,
    pentru că acum nu există acestă situaţie. Toate grădiniţele, creşele, şcolile şi
    liceele să fie supravegheate, reţeaua de termoficare să fie îmbunătăţită.’

    Cătălin Predoiu, candidatul pentru Capitală al liberalilor vrea să crească
    bugetul oraşului: ‘Obiectivul
    meu principal este să consolidez finanţele Bucureştiului, pentru că un buget
    consolidat şi investiţii în Bucureşti, vor aduce locuri de muncă, spaţii
    culturale, vor aduce şcoli, vor aduce un interes care va transforma încet, încet
    Bucureştiul într-un pol regional, într-un oraş al viitorului, în care oamenii să
    trăiască cu plăcere.’

    Cât despre candidatul Uniunii Salvaţi Bucureştiul,
    Nicuşor Dan, acesta doreşte un sistem simplu de plată a taxelor şi impozitelor: ‘Trebuie să simplificăm, administraţia, ca să nu punem
    oamenii pe drumuri, să punem tot ce înseamnă informaţie despre Bucureşti într-un
    sistem informatic integrat.

    După perioada de
    depunere a contestaţiilor, din 4 mai candidaturile vor rămâne definitive. Campania electorală va începe pe 6 mai şi se va încheia
    pe 4 iunie dimineaţa, în preziua scrutinului.

  • Burse pentru studii

    Burse pentru studii

    De la început, amintim că lansarea publică a
    ofertei de burse, precum şi a modului de organizare a concursului naţional
    pentru bursele de studii acordate cetăţenilor străini este realizată de către
    Ministerul român al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, prin
    Direcţia Relaţii Internaţionale. Rectoratele universităţilor şi potenţialii
    candidaţi sunt înştiinţaţi de această ofertă de burse atât prin adrese oficiale
    ale Direcţiei Relaţii Internaţionale către instituţiile de învăţământ superior
    de stat, cât şi prin publicare pe site-ul Ministerului Educaţiei, care are
    adresa www.edu.ro. Pentru obţinerea de burse ale
    statului român la studii universitare de licenţă pot candida studenţii cetăţeni
    străini care au absolvit cel puţin doi ani de studii, în afara anului
    pregătitor de limba română, într-o universitate de stat din România şi au
    obţinut media generală în toţi anii de studiu absolviţi în ţara noastră de cel
    puţin 8,50.

    Totodată, pentru obţinerea de burse ale statului român la studii de
    masterat, doctorat sau rezidenţiat pot candida cetăţeni străini care au
    absolvit o universitate de stat din România şi au obţinut aceeaşi medie generală
    de cel puţin 8,50. Selecţia finală a candidaţilor cetăţeni străini care
    solicită burse pentru continuarea studiilor universitare, respectiv
    postuniversitare este realizată de către Ministerul Educaţiei. Să notăm că,
    începând cu anul universitar 2008 – 2009, elevii şi studenţii primesc burse
    reprezentând echivalentul în lei al sumei de 65 de euro pe lună, masteranzii,
    medicii aflaţi la specializare şi cursanţii aflaţi la stagii de specializare /
    perfecţionare postuniversitară – 75 de euro pe lună, iar doctoranzii -
    echivalentul în lei al sumei de 85 de euro pe lună. Cheltuielile de cazare a
    studenţilor străini care beneficiază de bursă sunt asigurate prin bugetul
    Ministerului Educaţiei.


    Şi Ministerul român de Externe derulează un
    program de burse pentru cetăţenii care nu aparţin statelor membre ale Uniunii
    Europene în care sunt promovate, cu prioritate, solicitările candidaţilor care
    doresc să studieze ştiinţe politice şi administrative, ştiinţele educaţiei,
    cultură şi civilizaţie românească, jurnalism, studii tehnice, ştiinţe agricole,
    medicină veterinară, arhitectură şi arte. Informaţii suplimentare pot fi aflate
    de pe site-ul www.mae.ro, editat în engleză,
    franceză şi română.



    Burse pentru studii acordă şi Institutul Cultural
    Român. Astfel, se acordă burse românilor care trăiesc în afara ţării şi constau
    în subvenţia pentru petrecerea a trei luni într-o instituţie din România. Apoi
    există burse pentru cercetătorii străini care constau în subvenţionarea a trei
    luni de stagiu într-o instituţie de profil din România, în vederea elaborării
    unei lucrări care dezbate subiecte ce ţin de diverse sfere ale societăţii româneşti.
    ICR acordă şi burse pentru jurnaliştii străini care sunt reprezentate de subvenţionarea
    unui stagiu de documentare de o lună în România, pentru a realiza proiecte vizând
    ţara noastră şi cultura română, în scopul promovării acestora în străinătate.
    Există şi burse pentru traducători profesionişti şi rezidenţe pentru traducători
    în formare. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul Institutului
    Cultural Român, cu adresa www.icr.ro, site
    editat în engleză şi română.

  • Bacalaureat 2015

    Bacalaureat 2015

    Aproape 169 de mii de tineri români s-au înscris la sesiunea iunie-iulie 2015 a examenului de Bacalaureat. Sunt cu peste 7.000 mai mulţi decât în aceeaşi sesiune a anului trecut. Dintre înscrişi, circa 144 de mii de candidaţi (77%) provin din promoţia curentă, iar aproape 25 de mii (23%) – din seriile anterioare. Examenele au început pe 8 iunie cu evaluarea orală, pe parcursul a trei zile, a competenţelor lingvistice de comunicare în limba română. Aceasta a fost urmată de evaluarea competenţelor digitale, precum şi a celor într-o limbă de circulaţie internaţională.



    Probele scrise au debutat pe 29 iunie cu testarea cunoştinţelor la limba şi literatura română. Primele rezultate vor fi afişate pe 6 iulie, iar cele finale, după contestaţii, pe 10 iulie. În premieră, de anul acesta, fără a se schimba în vreun fel modul de organizare a examenelor, lucrările scrise la Bacalaureat vor fi corectate în alte judeţe decât în cele în care sunt susţinute. Ministrul educaţiei, Sorin Câmpeanu, explica, într-o conferinţă de presă, că această posibilitate figurează în Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului încă din 2011.



    Sorin Câmpeanu: “Elevul nu poate fi interesat, nu este interesat de locul în care se corectează lucrările. Profesorul nu este şi nu poate fi interesat decât de numărul de lucrări pe care trebuie să le corecteze, nu de unde provin aceste lucrări, ale cui sunt. Sistemul este, deja, obişnuit, pentru că dintotdeauna contestaţiile la lucrările scrise la Bacalaureat s-au judecat în alte judeţe. Este doar un plus de activitate pentru comisii pe care ni-l asumăm. Am încredere că rezultatele vor fi bune şi este păcat ca nişte rezultate să facă obiectul unor suspiciuni de cele mai multe ori nedrepte.



    Sunt voci care consideră că, prin corectarea lucrărilor în alte judeţe, va fi eliminată posibilitatea favorizării unora dintre elevi. Există, însă, şi contestatari care cred că măsura este o pierdere de timp şi de bani. Mai mult decât atât! Corpul profesoral, bănuit de numeroase nereguli în anii trecuţi, inclusiv de luare de mită, ar fi incriminat şi mai mult. Între timp, de la începutul săptămânii trecute, la minister se lucrează la o nouă Lege a Educaţiei, care va pune accent pe reînfiinţarea şcolilor tehnice, a şcolilor profesionale şi a şcolilor postliceale cu profil tehnic.



    Potrivit secretarului de stat din Ministerul Educaţiei, Vasile Şalaru, pentru elaborarea noii legi, cei de la minister intenţionează să se consulte cu sindicaliştii, cu inspectorii şcolari şi cu populaţia prin intermediul unui referendum, care să aibă loc odată cu alegerile locale de anul viitor.

  • Campania electorală, în linie dreaptă

    Campania electorală, în linie dreaptă

    Duminica viitoare, peste 18 milioane de români cu drept de vot vor fi chemaţi la urne pentru a-şi alege un preşedinte pentru următorii cinci ani. Începută pe 3 octombrie, campania electorală a intrat, luni, în linie dreaptă, candidaţii la cea mai înaltă funcţie din stat urmând să încerce să convingă pe ultima sută de metri un electorat a cărui apatie politică s-a manifestat printr-o prezenţă la urne cu o constantă traiectorie descedentă.



    Dacă euforia Revoluţiei anti-comuniste s-a oglindit, în 1990, inclusiv în cei peste 85% de români care au votat la prezidenţiale, procentul lor s-a redus treptat, ajungând în 2000 la circa 58%, iar la ultimul scrutin, din 2009, la mai puţin de 55%. Anul acesta, scandalurile politice pe bandă rulantă sau cazurile tot mai numeroase de oameni politici corupţi pe care justiţia îi ia, de câteva săptămâni, parcă mai des ca niciodată la bani mărunţi au contribuit, şi ele, la starea de indiferenţă a românilor care, potrivit sondajelor, cred, în majoritate, că, oricine s-ar afla în fruntea ei, ţara nu s-ar îndrepta într-o direcţie bună.



    Prin vot, ei trebuie să demonstreze că le pasă de viitorul ţării şi al comunităţii în care trăiesc — spune, însă, Autoritatea Electorală Centrală. Or, campania electorală este menită ca, până pe 1 noiembrie, în ajunul primului tur, să deschidă apetitul pentru vot prin afişe, pliante, mitinguri sau prezenţe la radio şi televizor. Pe 2 noiembrie, 14 sunt candidaţii care îşi vor disputa întâietatea pentru fotoliul pe care îl ocupă de zece ani actualul preşedinte Traian Băsescu: doi din partea unor alianţe, opt susţinuţi de formaţiuni politice şi patru independenţi. Actualul premier de stânga, Victor Ponta, este reprezentantul alianţei electorale PSD-UNPR-PC, iar etnicul german Klaus Iohannis, al Alianţei Creştin-Liberale, de opoziţie.



    În premieră anul acesta, printre candidaţi figurează două femei — Elena Udrea, din partea Partidului pro-prezidenţial Mişcarea Populară, şi, ca independent, Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, actual europarlamentar. Tot pentru prima oară, la cea mai înaltă funcţie din stat aspiră, ca independent, fostul director al Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu. Se mai prezintă la scrutinul prezidenţial, tot ca independent, şi preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.



    În speranţa că vor conştientiza în număr cât mai mare importanţa demersului de a se prezenta la urne, românii sunt aşteptaţi la vot în cele 18.550 de secţii de votare din ţară şi 294 din străinătate. Au fost tipărite aproape 21 de milioane de buletine de vot şi realizate peste 94 de mii de ştampile cu menţiunea Votat. Dacă va fi cazul, turul doi al prezidenţialelor va avea loc pe 16 noiembrie.

  • Candidaţii la preşedinţia României

    Candidaţii la preşedinţia României

    Biroul Electoral Central din România a declarat, duminică, definitivă, lista de candidaţi pentru alegerile prezidenţiale şi semnele lor electorale. Au intrat, oficial, în cursa pentru Palatul Cotroceni 14 candidaţi. Doi dintre aceştia vin din partea unor alianţe, opt sunt susţinuţi de formaţiuni politice şi patru – independenţi. Cotat, în sondaje, cu cele mai multe şanse la alegerile din noiembrie, preşedintele PSD, Victor Ponta este susţinut de alianţa PSD-UNPR-PC, funcţională şi la guvernare. El îşi propune să schimbe profilul preşedintelui, de la un generator de criză, la un reprezentant al intereselor publice.



    Intrat în cursa prezidenţială, preşedintele PNL şi primar al municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, din partea Alianţei Creştin Liberale, îşi doreşte să facă ‘o altfel de politică’. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, vicepremier şi ministru al Culturii, vrea ca România să devină un stat puternic în regiune, în timp ce preşedintele Partidului Mişcarea Populară, Elena Udrea, fost ministru în Cabinetul Emil Boc, pledează pentru democraţie şi dezvoltare. Ea are sprijinul declarat al preşedintelui României, Trăian Băsescu, care îşi va încheia al doilea mandat în funcţia supremă în stat.



    Liderul Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor încearcă, din nou, să devină preşedintele României şi consideră că problemele ţării sunt sărăcia şi funcţionarea defectuoasă a instituţiilor statului, iar preşedintele fondator al PPDD(populist), Dan Diaconescu se declară candidatul oamenilor de rând. Între independenţi, îl găsim pe preşedintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, fost premier liberal, care vine în faţa alegătorilor cu un proiect de ţară ambiţios — România pe locul 7 în UE – pe Teodor Meleşcanu, care a demisionat din fruntea Servicului Român de Informaţii Externe şi îşi propune să fie preşedintele tuturor românilor, fie ei de dreapa sau de stânga şi pe europarlamentarul Monica Macovei care are ca proiect menţinerea României pe direcţia Vest.



    Alţi candidaţi, cu o cotă mică în cursa prezidentiabililor sau chiar cvasinecunoscuţi, sunt Constantin Rotaru, din partea Partidului Alternativa Socialistă, Mirel Amariţei de la Partidul ProDemo, Szolágyi Zsolt, susţinut de Partidul Popular Maghiar din Transilvania, William Brânză – Partidul Ecologist Român şi Gheorghe Funar, independent. Analiştii politici observă că, în lipsa unui interes real pentru programe electorale, alegătorii vor desemna viitorul şef al statului în funcţie de popularitatea liderilor politici. Aceştia vor intra, pe 3 octombrie, în campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie 2014.

  • Elezioni: 14 candidati in lizza per le presidenziali

    Saranno 14 candidati a contendersi la massima carica nello stato alle elezioni presidenziali che si terranno il 2 novembre in Romania, con il ballottaggio previsto un paio di settimane dopo. Lo scrutinio porta una prima: per la poltrona presidenziale corrono anche due donne.



    Il primo ad aver inoltrato la candidatura è stato il premier Victor Ponta, leader del Partito socialdemocratico, il numero uno della coalizione al governo. Unire e costruire sono le parole d’ordine del suo progetto in rappresentanza dell’alleanza elettorale tra i socialdemocratici, l’Unione nazionale per il progresso della Romania e i conservatori.



    Da parte sua, il leader liberale Klaus Iohannis, che si candida in rappresentanza dell’Alleanza cristiano-liberale, afferma di voler fare una politica diversa. L’eurodeputata Monica Macovei corre in gara per essere, secondo la propria dichiarazione, la “dipendente” dei romeni.



    A sua volta, il leader del Partito liberale riformatore, Calin Popescu Tariceanu, va davanti all’elettorato con un progetto-Paese ambizioso e con un messaggio di serietà.



    Mentre Elena Udrea, leader del Partito del Movimento Popolare, dichiara che la Romania ha la chance di andare sulla strada della democrazia e dello sviluppo, il presidente dell’Unione democratica magiari di Romania, Kelemen Hunor, vuole che la Romania diventi uno stato forte e rispettato nella regione e nell’Unione Europea. Il rappresentante del Partito del Popolo, Dan Diaconescu, dichiara che, per la prima volta, l’uomo della strada ha un candidato alla presidenza.



    Il 23 settembre, nell’ultimo giorno per la presentazione delle candidature, si sono iscritti altri sette aspiranti alla massima carica. L’ex direttore del Servizio Informazioni Esterne, Teodor Melescanu, si prefigge di essere un presidente di tutti i cittadini romeni, di destra o sinistra che fossero.



    Altri candidati sono Constantin Rotaru, appoggiato dal Partito Alternativa Socialista, William Branza, in rappresentanza del Partito Ecologista Romeno, Corneliu Vadim Tudor, leader del Partito la Grande Romania, Mirel Amaritei del Partito Prodemo, accanto a Szilagy Zsolt, sostenuto dal Partito Popolare Magiaro della Transilvania, il quale si pone come obiettivo il rilancio del dialogo romeno-ungherese. L’ultimo ad aver inoltrato la candidatura per le elezioni del 2 novembre è stato l’indipendente Gheorghe Funar.

  • Candidaţii la preşedinţia României

    De la stânga la centru-dreapta, de la populismul în cea mai pură formă la extrema dreaptă clasică, de la anonimi la protagonişti ai scenei politice, electoratul român are o ofertă generoasă de candidaţi la prezidenţialele din noimebrie. Iar diversitatea este completată de inflaţia de pretendenţi la funcţia supremă — 14.



    Marele favorit, a cărui candidatură a cam alungat suspansul unor alegeri mult aşteptate, este premierul Victor Ponta, sprijinit de partidul al cărui lider este, PSD, şi de micuţii aliaţi din coaliţia aflată la co-guvernare, UNPR şi PC. Semn al potenţei sale electorale ori al notorietăţii, nu neaparat şi al performanţei, căci prestaţia sa ca dirijor al orchestrei guvernamentale ridică semne de întrebare, Victor Ponta şi-a oficializat candidatura având în spate 2,3 milioane de semnături.



    Puzderia de semnături, comentează analiştii, este o lovitură menită să trântească la podea speranţele contracandidaţilor săi. Dintre aceştia, se distinge omul propus de opoziţia de centru-dreapta, reprezentată de Alianţa Creştin-Liberală, în care, recent, s-au asociat PNL şi PDL. Co-liderul acesteia, Klaus Iohannis, edil al Sibiului şi cea mai cunoscută figură a minorităţii germane, este recomandat, în principal, de maniera, una foarte apreciată, în care a administrat oraşul transilvănean. De aici încolo, cred observatorii, începe categoria candidaţilor ce păstrează doar şanse teoretice.



    Colege în PDL, la un moment dat, şi ajunse în cariera lor până la înălţimea postului de ministru, Elena Udrea, acum, lider al PMP, şi europarlamentara Monica Macovei, ca independent, îşi dau mâna pentru o premieră: doua femei candidează pentru prima funcţie în stat.



    Pe lângă Iohannis şi Udrea, liota de candidaţi în CV-ul cărora apare PNL este completată de actualul preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, fost lider al formaţiunii şi premier la mijlocul anilor 2000, şi demisionarul, săptămâna aceasta, şef al Serviciului de Informaţii Externe al Romaniei (SIE), Teodor Meleşcanu.



    Liderul UDMR, Kelemen Hunor, al PP-DD, Dan Diaconescu, al PRM, Corneliu Vadim Tudor, şi fostul aghiotant al acestuia, independentul Gheorghe Funar, ex-edil al Clujului, în anii ’90, sunt, la rându-le, personaje politice cunoscute.



    Cei care au stat departe de ochii publicului, deci ai electoratului, dar asipră la fotoliul prezidenţial sustinuţi de formaţiuni de buzunar, sunt Constantin Rotaru, din partea Partidului Alternativa Socialistă, William Brânză, din partea Partidului Ecologist Român, Mirel Amariţei, reprezentant al partidului “Prodemo”, şi Szilagy Zsolt, din partea Partidul Popular Maghiar din Transilvania.