Radio România Internațional

Tag: Carmen Avram

  • Regulamentul de Tranziţie spre noua Politică Agricolă Comună

    Regulamentul de Tranziţie spre noua Politică Agricolă Comună

    Comisia pentru Agricultură a
    Parlamentului European a aprobat, în luna decembrie a anului trecut,
    Regulamentul de Tranziție, care introduce o perioadă de doi ani necesară ca
    statele membre să își pregătească planurile strategice naționale și structurile
    administrative necesare pentru punerea în aplicare a noului cadru juridic al
    Politicii Agricole Comune.

    Eurodeputata Carmen Avram, din Grupul
    Socialiștilor și Democraților, membră a Comisiei pentru Agricultură a
    Parlamentului European, prezintă noutățile introduse de acest Regulament:

    Parlamentul European a reuşit să adopte
    Regulamentul de Tranziţie. Au fost negocieri care au durat aproape un an. Şi ce
    s-a reuşit şi este foarte important a fost să dubleze perioada de tranziţie, de
    la un an cât era iniţial, la doi, ceea ce înseamnă că, până în 2023, fermierii
    noştrii şi fermeirii din celelalte state membre au un interval în care se pot
    adapta noilor cerinţe de la Bruxelles.

    Acum, acest Regulament de tranziţie
    aduce noutăţi importante. Una ar fi dublarea sumelor acordate pentru instalarea
    tinerilor fermieri, de la 50 la 100 de mii de euro. Sau alocarea unui procent
    de minimum 5 % pentru sprijinirea grupurilor de acţiune locală.

    În plus,
    fermierii vor beneficia de suplimentarea bugetului pentru agricultură cu bani
    din Fondul de redresare şi rezilienţă, foarte important, pentru acest ajutor
    disponibil încă de la 1 ianuarie 2021 şi finanţat, atenţie, 100% din bani
    europeni.

    Regulamentul de Tranziție permite menținerea tuturor
    măsurilor și bugetelor actuale din programul de dezvoltare rurală, iar tipul de
    ajutor și condițiile de acordare pentru anii 2021 și 2022 vor fi identice cu
    cele din anii anteriori. Mai mult, Regulamentul de Tranziție aduce beneficii fermierilor din statele care
    au aderat recent la Uniunea Europeană, precum România. Este cunoscut faptul că
    fermierii din România au primit subvenții mai mici în comparație cu fermierii
    din statele vest-europene, însă diferențele se vor reduce.

    Regulamentul de
    Tranziție corectează și unele bedreptăți, după cum am aflat de la eurodeputata
    Carmen Avram:

    Tot Parlamentul European a venit în sprijinul fermierilor prin
    aprobarea ca, prin schimbarea datei de referinţă la acordarea ajutoarelor
    naţionale tranzitorii pentru bovine. Acest an trebuie să fie 2018 şi s-a
    acceptat asta. Este o decizie foarte importantă pentru că, până acum, an de
    referinţă era 2013 şi s-a corectat o situaţie nedreaptă pentru fermierii care
    au înscris exploataţii după anul 2013, dar care între 2013 şi 2020 nu au
    beneficiat de ajutorul naţional tranzitoriu.

    Deci s-a corectat acest an de
    referinţă astfel încât şi fermierii intraţi după 2013 să poată primi bani, iar
    printre condiţiile impuse prin acest Regulament de tranziţie avem şi nişte
    obligaţii cum ar fi alocarea a cel puţin 37% din bugetul de tranziţie pentru
    măsurile de mediu şi de climă şi 55% pentru investiţii în dezvoltare rurală
    printre care sprijinirea activităţilor non-agricole şi a măsurilor de
    cooperare, deci avem şi beneficii.



  • Sprijinirea fermierilor din UE

    Sprijinirea fermierilor din UE

    Comisia
    pentru Agricultură a Parlamentului European a adoptat, în urmă cu o săptămână
    Regulamentul de Tranziție, care stabilește regulile pentru trecerea de la actuala
    la viitoarea Politică Agricolă Comună. Perioada de tranziție propusă și
    adoptată este de doi ani, iar pe parcursul acesteia vor rămâne măsurile din
    actuala Politică Agricolă Comună și vor fi păstrate aceleași reguli de acordare
    a plăților.


    În paralel, statele membre au, astfel, timp suficient pentru a-și
    pregăti planurile strategice naționale, precum și structurile administrative
    necesare pentru punerea în aplicare a noului cadru juridic al Politicii
    Agricole Comune. Acest vot este considerat, de către eurodeputata Carmen Avram,
    membră în Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European, ca un semnal de
    stabilitate și certitudine pentru acest sector, iar în ceea ce-i privește pe
    fermierii români Regulamentul de Tranziție permite menținerea tuturor măsurilor
    și bugetelor actuale din programul de dezvoltare rurală.


    Despre sprijinul
    acordat fermierilor din vest și cel acordat celor din est, eurodeputata Carmen
    Avram:

    Fermierul din Vest are o tradiție îndelungată ca
    tagmă și ca apartenență la Uniunea Europeană. El are deja un business solid,
    are credite avantajoase, pământul lui nu a fost ciopârțit de comuniști, n-a
    trebuit să o ia de la zero acum 30 de ani și să învețe cum se face agricultura
    modernă. Țara lui îl respectă și îl sprijină atât cât este lăsată de regulile
    europene, iar asta nu este valabil pentru Est întotdeauna, în special în
    România de exemplu unde a lua un credit și a face asigurare, sunt niște riscuri
    foarte mari. Deci fermierul din vest este sprijinit, cel din est mai puțin.


    Oriunde
    în Europa, fermierii sunt vulnerabili în fața corporațiilor care fixează
    prețurile unor produse, care scot produse similare cu cele ale fermierului sau
    care, pur și simplu, pun pe piață sub propriul brand produse ale fermierilor:

    Noua Politică Agricolă Comună va rezolva sper situația asta pentru
    ea vrea să întărească micul producător și trebuie spus din nou că unica armă pe
    care o au producătorii din toată Europa este asocierea. România trebuie să
    scape de traumele trecutului și să facem și noi asta pentru că altfel punem în
    pericol fermierul mic și mijlociu, iar fără ei o să dispară și dezvoltarea
    rurală și șansa să mai avem o nouă generație de agricultori care vor fi
    descurajați de ceeea ce văd pe piață.


    Sunt
    destui cei care consideră că, la nivelul Uniunii, oportunitățile de muncă în
    agricultură s-au înrăutățit, un aspect comentat de eurodeputata Carmen
    Avram, din Grupul Socialiștilor și Democraților:

    Problema majoră este că agricultura
    și-a pierdut forța de muncă. În România e foarte grav, evident, dar fenomenul e
    valabil în toată Uniunea Europeană. Între 2007 și 2017, deci doar în 10 ani,
    agricultura europeană a pierdut 2,5 milioane de fermieri, o parte dintre ei din
    cauza îmbătrânirii populației, o altă parte pentru că Europa nu și-a mai creat
    o generație suficientă de tineri fermieri. Au dispărut școlile profesionale pe
    alocuri, în alte locuri s-au împuținat, apoi această eră tehnologică a făcut
    posibilă crearea de noi meserii, mult mai simple și mai ușor de acceptat pentru
    că pot fi făcute de oriunde și sunt mult mai bănoase și mai este și agricultura
    de precizie care elimină foarte mult din forța de muncă. La noi se face mai
    puțin, dar în Europa a prins teren și este, altfel este și una din condițiile
    care se pun acum în noul Pact, se avem o agricultură de precizie, printre
    altele.


  • Cum percep cetăţenii Politica Agricolă Comună?

    Cum percep cetăţenii Politica Agricolă Comună?

    Un
    recent sondaj Eurobarometru, prezentat de Comisia Europeană, relevă că aproape
    trei din patru europeni sunt conștienți de politica agricolă comună (PAC), care
    aduce beneficii nu numai cetăţenilor, ci şi fermierilor din Uniune. Mai mult, majoritatea celor chestionaţi indică faptul că furnizarea
    de alimente sigure și sănătoase, de înaltă calitate, ar trebui să fie
    principalul obiectiv al Politici Agricole Comune. Alte priorităţi ar trebui să
    fie, conform celor chestionaţi, protejarea mediului și combaterea schimbărilor
    climatice, precum și asigurarea unui nivel de viață corect pentru fermieri.


    Am
    invitat-o pe eurodeputata Carmen Avram, din Grupul Socialiștilor și
    Democraților și membră a Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European,
    să comenteze această percepţie a cetăţenilor privind Politica Agricolă Comună:

    Rezultatele
    acestui sondaj m-au mirat puţin pentru că nouă, aici, în Parlamentul European,
    ni se tot spune că agricultura este un monstru care a crescut prea mult şi care
    trebuie adus la ordine, cu bani mai puţini, cu măsuri mai dure, cu o serie de
    condiţii care să facă mai dificil accesul la bani, dar, dacă cetăţeanul
    european simte aşa, mă bucur foarte mult! O serie de sondaje arată că în
    ultimii 20 de ani deja, percepţia consumatorului european s-a schimbat. Dacă
    acum două decenii, de exemplu, selecţia era făcută mai degrabă după aspectul
    unui produs sau după gustul pe care îl căuta un consumator sau în funcţie de
    magazinul care era mai aproape sau mai familiar, europenii au început să pună
    întrebări. De unde vine produsul? Cum a fost fabricat? Cum a fost îngrijit
    animalul din care a fost fabricat alimentul respectiv? Ba chiar au început să
    intre în detalii! Dacă este organic, este sustenabil, dacă a ţinut cont de
    bunăstarea animalului.



    Eurodeputata Carmen Avram consideră că această
    conştientizare a cetăţenilor şi, în acelaşi timp, a consumatorilor este pusă pe
    seama accesului tot mai larg la informaţie, dar şi datorită campaniilor pentru
    o mâncare sănătoasă. Este de fapt tonul pe care l-a dat Uniunea Europeană
    atunci când a apărut Politica Agricolă Comună, care a avut ca principiu de bază
    securitatea alimentară şi accesul facil la hrană, cu preţuri moderate pentru
    fiecare cetăţean în parte.

    Dincolo de motivele de satisfacţie, există însă
    motive de îngrijorare, după cum subliniază eurodeputata Carmen Avram: Există
    un risc ca acest deziderat implinit să fi atins un punct de cotitură pentru că,
    deşi se vorbeşte mai puţin despre asta, noua Politică Agricolă Comună nu este
    doar o reformă, este pur şi simplu o nouă paradigmă, este PAC 2.0, să spunem ca
    explozia social media, de exemplu! Social media a creat nişte oportunităţi
    uriaşe, dar a venit şi cu pericole aşa că acum, odată cu noile prevederi, dacă
    nu gestionăm situaţia cu atenţie, riscăm să ajungem fix la punerea în pericol a
    acelor principii fundamentale iniţiale. Să crească preţurile la alimente, cetăţenii
    să se împartă în consumatori de lux şi consumatori de mâna a doua, iar aceştia
    din urmă să mănânce mai nesănătos decât până acum, dintr-un import care va fi
    greu de controlat şi care este refractar la verificări şi condiţii de calitate
    decise de Uniunea Europeană. Fermierul viitorului, în special cel mic şi mediu,
    va trebui să fie sprijinit, îngrijit şi încurajat pentru că ei vor fi sursa
    hranei noastre şi, din fericire, noua Politică Agricolă Comună chiar îl pune în
    centru pe cel mic, pe cel neglijat până acum. Şi atunci sunt sigură că şi
    România va trebui să facă acelaşi lucru.


  • Măsuri pentru protejarea populației de sturioni din Marea Neagră

    Măsuri pentru protejarea populației de sturioni din Marea Neagră

    În 2006, cu un an înainte de intrarea în Uniunea Europeană, România a interzis
    timp de 10 ani pescuitul sturionilor, un moratoriu care a fost prelungit apoi
    până în 2021. Un proiect susţinut din fonduri europene şi dezvoltat de
    Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi releva faptul că pescuitul sturionilor
    trebuie interzis în continuare, până la obţinerea unor date certe privind supravieţuirea
    în sălbăticie a acestor specii ameninţate cu dispariţia. În cadrul acestui
    proiect, circa 200 de mii de pui de sturioni au fost marcaţi şi eliberaţi în
    apele Dunării.


    În
    toamna anului trecut, eurodeputata Carmen Avram, din Grupul Socialiștilor și
    Democraților și membră supleantă a Comisiei pentru pescuit a
    Parlamentului European (PECH), a făcut un apel către Parlamentul european şi
    către Comisia Europeană pentru adoptarea unor măsuri mult mai dure împotriva
    celor care pescuiesc sturioni în Dunăre
    şi în Marea Neagră.

    Este
    foarte, foarte important că am adus subiectul în discuţie şi că am sensibilizat
    un număr destul de mare de europarlamentari din toată Uniunea Europeană, urmând
    să organizăm şi un grup cu astfel de europarlamentari, să-i aduc în deltă, să
    le prezint situaţia şi să vedem cum să luptăm împreună pentru a salva această
    specie. A venit Covid-ul peste noi şi a trebuit să amânăm, dar această
    întâlnire şi această prezentare la faţa locului se va produce.


    Eurodeputata Carmen Avram consideră că
    este nevoie atât de monitorizarea populaţiei de sturioni, dar şi de o
    legislaţie adecvată care să sprijine refacerea acesteia:

    Am făcut demersuri pentru
    a fi monitorizată constant populaţia de sturioni de-a lungul Dunării, dar în
    special în România pentru că aici este situaţia cea mai gravă. Am cerut să fie
    protejate şi restaurate habitate-cheie în care să permitem să se reproducă
    sturionul ca să refacem populaţia de sturioni din Dunăre şi acum mă zbat să
    obţin fonduri pentru înfiinţarea unei gene de sturion sălbatic în România astfel
    încât să o lăsăm să se înmulţească şi să repopulăm Dunărea cu sturioni.
    Problema noastră este că nu ne ajută deloc faptul că suntem vecini cu Turcia la
    Marea Neagră şi cu Ucraina pe Dunăre, care nu trebuie să respecte restricţiile
    care sunt impuse deja la nivelul Uniunii Europene privind pescuitul de sturioni.


    Un aspect deloc de neglijat este cel legat
    de crearea condiţiilor pentru reproducerea sturionilor. Aceştia urcă pe Dunăre
    pentru a depune icrele, însă nu pot trece mai departe de barajele
    hidroenergetice de pe fluviu.

    Să încercăm să găsim o soluţie, să
    asigurăm sturionului traseul pe care îl avea până acum câteva decenii şi care
    îl ajuta să se reproducă, pe de o parte să-i lăsăm cale liberă şi, pe de altă
    parte, să oprim pescuitul ilegal şi agresiv. Ce am mai putea să facem este să
    încurajăm oamenii pasionaţi să înfiinţeze ferme de sturioni. Acum am în faţă
    bugetul pentru anul 2021 şi există fonduri în continuare pentru acvacultură. E
    nevoie să îi ajutăm pe aceşti oameni să deschidă ferme. Cu cât sunt mai multe
    ferme de sturioni, cu atât mai multe şanse avem să aducem în Dunăre sturionul.


  • Tendinţe privind forţa de muncă din agricultură

    Tendinţe privind forţa de muncă din agricultură

    Schimbările
    climatice, progresul tehnologic și mobilitatea forței de muncă au transformat
    profund domeniul agriculturii. Utilajele agricole sunt din ce în ce mai
    performante, iar computerele contează tot mai mult în tehnologiile de procesare
    a produselor agricole, însă munca fizică din agricultură nu va dispărea prea
    curând. În ultimii ani, fermierii din Uniunea Europeană s-au confruntat cu un deficit
    al forței de muncă, compensat parțial de o migrație a lucrătorilor din statele
    est-europene. La nivelul Uniunii Europene, deficitul nu poate compensat
    deoarece forța de muncă din agricultură înregistrează un declin, de la an la
    an.

    Eurodeputata Carmen Avram, din Grupul Socialiștilor și Democraților și
    membră a Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European, consideră că în
    ultimii 15 ani, Uniunea Europeană a pierdut 30% din forța de muncă din
    agricultură, iar la întâlnirile cu responsabili din instituțiile europene – cea
    mai recentă fiind cu ministrul federal al agriculturii și alimentației din
    Germania, Julia Kloeckner – a atras atenția asupra acestei tendințe:

    Am solicitat președinției germane a Consiliului Uniunii
    Europene, dar și tuturor comisarilor și reprezentanților Comisiei Europene pe
    care i-am întâlnit în primul an de mandat, să acorde o mai mare atenție asupra
    noii generații de agricultori europeni și mai multe investiții atunci când vine
    vorba de pregătirea acestei noi generații, care este crucială. Noi avem în
    Uniunea Europeană 450 de milioane de europeni pe care trebuie să-i hrănim, plus
    avem contracte pe care le-am încheiat cu țări terțe. Avem nevoie să ne asigurăm
    hrana pentru aproape 500 de, de milioane de oameni și, cu toate acestea, suntem
    în pericol să nu ne mai putem ține de cuvânt, să nu mai putem să ne hrănim
    populația, să nu mai putem să ne achităm de contractele pe care le-am încheiat
    pentru că, pur și simplu, preocuparea față de asigurarea transmiterii acestei îndeletniciri
    nobile de la o generație la alta, lasă de dorit.


    Atunci când vorbim despre declinul forței de muncă din
    agricultura europeană, este vorba nu numai despre muncitori, ci și despre
    antreprenori care, din diferite motive, își abandonează fermele.

    Eurodeputata
    Carmen Avram: În Europa, între 2007 și 2017,
    deci în doar 10 ani, au fost 2,5 milioane de muncitori care au părăsit sectorul
    agricol. Avem această problemă de care trebuie să ne ocupăm pentru că există
    mai multe motive care au dus la criza în care suntem în acest moment. La nivel
    european aveam această schimbare de generații și tinerii care au oportunități
    noi de muncă, oportunități care nu existau acum 25 … 30 de ani și care astăzi
    nu implică neapărat muncă manuală, dar, cred că în timp ce țările occidentale
    se ocupă totuși, sunt avizate și par să aibă planuri de viitor în această
    problemă, cea mai afectată va fi, cu siguranță, România care nu pare să
    perceapă pericolul și nu pare să fie pregătită pentru viitor. De aceea, noi
    suntem într-o situație mult mai gravă pentru că, pe lângă problema generației
    tinere, mai avem în plus migrarea în masă, exodul de la sat la oraș,
    distrugerea școlilor profesionale și un dezinteres tot mai mare al
    autorităților la nivel național față de agricultură. Gândiți-vă că România are
    o capacitate de angajare în domeniul agricol de 23% din totalul forței de
    muncă, adică vă imaginați câtă nevoie avem de oameni pe câmpuri, în fermele
    României și, în același timp, ce lipsă de personal o să avem în anii care vin.



  • Le télétravail : quel avenir sur le long terme ?

    Le télétravail : quel avenir sur le long terme ?

    Réglementé il y a deux ans, le télétravail a pris des galons ces derniers mois, remplissant l’objectif premier de la vie en pandémie : assurer la distanciation physique. Si le 16 mars, le jour de la déclaration de l’état d’urgence en Roumanie, 15 mille contrats de travail comprenaient déjà des clauses prévoyant du télétravail, deux mois plus tard ce nombre s’est vu tripler. Une étude réalisée par Colliers International dans les pays de la région, dont la Roumanie, a mis en évidence que, pour quelque 40% des répondants, faire du télétravail n’était pas commode. Les rencontres entre collègues semblent leur manquer le plus, alors que 67% des répondants accusent l’absence de frontière précise entre vie privée et vie professionnelle. Malgré tout, plus de la moitié des Roumains qui ont expérimenté le télétravail, apprécient avoir gardé la même productivité qu’en temps normal, alors que 23% pensent même avoir vu leur productivité augmenter.

    Cette nouvelle efficacité retrouvée n’a pas échappé aux chefs d’entreprises, qui ne rechigneraient pas devant l’idée de poursuivre l’expérience. Mais, serait-ce une option viable sur le long terme ? Carmen Avram, eurodéputée social-démocrate roumaine, a bien voulu se pencher sur la question, sur les ondes de Radio Roumanie.: « Je parie que le télétravail sera progressivement embrassé dans toute l’UE. On l’a vu, l’efficacité du travailleur augmente, chose a priori paradoxale. Et je crois qu’il faudrait approfondir davantage le sujet. Ce qui est certain, c’est que là où cela est possible, les gens qui font du télétravail se débrouillent très bien. Parlons un peu de la stratégie européenne. Le budget qui se dessine pour les sept années à venir sera centré sur la stratégie du Pacte vert. Qu’est-ce qu’il prévoit ? La réduction des émissions, la baisse de la pollution. Or, faire faire aux gens le même nombre de trajets domicile/travail et retour comme auparavant, cela serait impensable. Il faudrait donc revoir la copie, et essayer de poursuivre la pratique du télétravail, là où cela serait possible. On envisage ainsi de réduire les émissions, tout en gardant une productivité de haut niveau. Les gens respectent les dates butoir, ils arrivent à bien remplir leurs obligations professionnelles. Donc, du point de vue de ce Pacte, mais aussi du point de vue de l’employeur, il s’agit d’éléments très positifs. »

    Mis à part l’endroit choisi comme lieu de travail, le télétravail présuppose néanmoins l’existence d’une certaine infrastructure technologique et de communication. Ce n’est que de la sorte qu’un niveau de haute productivité puisse être garanti. Cela présuppose aussi la maîtrise de certaines habilités, ainsi que la capacité de changer les modèles habituels d’interaction professionnelle.

    Pour y voir plus clair dans ces domaines, écoutons l’avis d’un spécialiste en RH, Sorin Faur : « La réussite d’une telle entreprise relève moins des capacités technologiques dont l’on dispose, que de notre état d’esprit, de notre perspective. Quant au manager, en télétravail, en situation de communiquer à distance, son rôle devient encore plus essentiel qu’à l’accoutumée. Parce qu’il doit remplir des tâches nouvelles, des charges dont il n’avait pas l’habitude. Partager le même espace au travail, c’est différent. On se voit, on décode le langage non verbal de l’autre, on s’observe. Or, le travail à distance c’est une autre paire de manches. Prenez une équipe de 15 personnes. Chacune travaille depuis chez soi. Vous n’avez plus de contacts entre les gens, plus rien. Le rôle du manager change complètement. Il devient un nœud de communications. »

    Selon le sociologue Mircea Kivu, le télétravail apporte sans doute des facilités, mais aussi pas mal d’inconvénients :« L’homme est un être social par excellence. Il a besoin d’interactions. Et pas qu’au téléphone ou par Skype ; les gens ont besoin de cette proximité physique pour bâtir une équipe. Aboutir à former une équipe, cela confère des avantages, mis en évidence par les dizaines d’années d’études dans le domaine des ressources humaines. Transférer le travail à domicile, nous fait perdre ces avantages. Sachez qu’il y a eu des expériences qui ont été menées bien avant cette pandémie, lorsque de grandes entreprises avaient évalué la possibilité d’implémenter le télétravail, ne fut-ce que pour une partie de leur personnel. Pour ce qui est de l’infrastructure, cela s’est avéré bien évidemment possible. Mais l’on a constaté que les employés ressentaient très vite le besoin de se retrouver ensemble. Il faut donc trouver la parade, pour contrer les inconvénients du système qu’implique le travail à domicile. Et je pense surtout aux formations, censées développer l’esprit d’équipe, et qui soient organisées régulièrement au profit des ceux qui sont réduits à pratiquer le télétravail sur le long terme. »

    L’avenir du télétravail demeure sujet à caution. Ce que l’on sait en revanche de façon à peu près certaine, c’est que Bucarest est la meilleure ville au monde pour pratiquer le télétravail, selon les données qui ressortent de l’Indexe réalisée par les Britanniques de Broadband Deals. Ils ont analysé 50 grandes villes à travers le monde, en prenant comme principaux critères la vitesse moyenne des communications par internet, les services disponibles pour livrer des repas à domicile, le nombre disponible d’emplois à distance, le prix d’achat d’un ordinateur portable ou encore le coût de la vie. En lice, après Bucarest, on retrouve trois métropoles américaines, Huston, Las Vegas et Atlanta, suivies par Budapest.(Trad. Ionut Jugureanu)

  • Homeoffice: Ist Telearbeit eine langfristig tragfähige Lösung?

    Homeoffice: Ist Telearbeit eine langfristig tragfähige Lösung?

    15.000 Arbeitsverträge wiesen am 16. März, als in Rumänien der Ausnahmezustand ausgerufen wurde, die Telearbeitsklausel auf. Innerhalb von zwei Monaten verdreifachte sich die Zahl. Mit anderen Worten ist diese Art von Arbeit sowohl für Arbeitnehmer als auch für Arbeitgeber immer attraktiver geworden.



    Telearbeit kann allerdings nicht in jedem Bereich angewendet werden und sie stellt für viele Rumänen eine Herausforderung dar. Eine von Colliers International in Ländern der Region, darunter Rumänien, durchgeführte Studie zeigt, dass 40 Prozent der Befragten Schwierigkeiten haben, von zu Hause aus zu arbeiten. Spontane Treffen mit Kollegen fehlen ihnen am meisten, und für 67 Prozent ist es eine Herausforderung, dass es keine klare Abgrenzung zwischen Privat- und Berufsleben gibt. Trotz aller Unannehmlichkeiten ist mehr als die Hälfte der befragten Rumänen der Ansicht, dass sie genauso produktiv geblieben sind, während 23% sogar eine Steigerung ihrer Produktivität einschätzen. Diese Effizienzsteigerung wurde auch von den Managern bemerkt, weshalb die Möglichkeit der Beibehaltung dieser Art der Tätigkeit analysiert wird. Wie tragfähig ist diese Option auf lange Sicht? Es ist ein sehr interessantes Thema, sagt die rumänische sozialdemokratische Europaabgeordnete Carmen Avram, die bei Radio Rumänien unter anderem über die Vorteile der Telearbeit sprach:



    Ich denke, Telearbeit wird in der EU zur Gewohnheit werden. Es wurde paradoxerweise festgestellt, dass die Effizienz der Mitarbeiter in dieser Zeit sehr hoch war. Ich denke, dass mehr Studien in diesem Bereich notwendig sind, aber man hat gesehen, dass der Arbeitnehmer besser arbeitet, da, wo er von zu Hause aus arbeiten kann und darf. Nehmen wir den Fall der Europäischen Union. Der gesamte Haushalt für die nächsten sieben Jahre wird sich auf eine wirtschaftliche Erholung konzentrieren, die wiederum auf der Green-Deal-Strategie basiert. Was bedeutet nun der Grüne Pakt? Verringerung der Emissionen, Verringerung der Umweltverschmutzung. Ich denke, dass eine gleiche Anzahl von Arbeitnehmern in Bewegung wie vor der Coronavirus-Krise zu setzen, eines der Kriterien sein wird, die angesprochen werden, denn wenn wir zum Beispiel die Emissionen reduzieren wollen, und dann hätten wir einen sehr gro‎ßen Gewinn, wenn wir die Arbeitnehmer nach Möglichkeit zuhause behalten würden. Wir können die Emissionen auf diese Weise reduzieren. Wir können Mitarbeiter haben, die sehr gut arbeiten und die, ich wiederhole, in den Sektoren, in denen dies möglich ist, ihre vom Arbeitgeber erteilten Aufgaben erfüllen und die Fristen einhalten. Ich denke also, aus der Sicht des Green Deals wird es beispielsweise Gespräche geben, und man wird darauf bestehen, dass das geschieht, wo es möglich ist. Es ist auch für den Arbeitgeber sehr profitabel.“




    Neben der Heimarbeit hat die Telearbeit als spezifisches Element den technologischen Faktor, d.h. sie erfolgt über elektronische Kommunikationsmittel, sie erfordert eine leistungsfähige Infrastruktur, die eine höhere Produktivität ermöglicht. Gleichzeitig bedarf es bestimmter Fähigkeiten und einer Neuorientierung, auch der Art und Weise, wie wir interagieren, sowie neuer Rollen. Humanressourcen-Experte Sorin Faur dazu:



    Es geht nicht um Technologie, es geht um Denkweise und Perspektive. Apropos Management: Die Rolle des Managements in der Fernkommunikation nimmt stark zu. Ich meine, es gibt einige zusätzliche Aufgaben, die wir bisher nicht hatten, weil sie implizit mit dem Zusammensein zu tun hatten — wir sind zusammen, einen Meter voneinander entfernt, wir arbeiten im selben Büro, in einem gemeinsamen Raum, wir sehen einander, wir haben eine nonverbale Kommunikation, wir beobachten einander. Stattdessen nehmen wir bei der Telearbeit ein Team von 15 Personen, sagen wir, jeder arbeitet von zu Hause aus, es gibt keinen Kontakt, es gibt nichts. Die Rolle des Managers ändert sich grundlegend. Er wird zu einer Drehscheibe der Kommunikation.“




    Nach Meinung des Soziologen Mircea Kivu gibt es Vorteile, aber auch Nachteile, und wir müssen wissen, wie wir uns gegen letztere wehren können:



    Menschen sind soziale Wesen. Sie müssen interagieren. Sie können nicht nur am Telefon oder per Skype interagieren, sie müssen nahe beieinander sein, um ein sogenanntes Team zu bilden. Es gibt einige Vorteile der Teamarbeit, die in jahrzehntelangen Studien über Humanressourcen hervorgehoben wurden. Und leider gehen durch die Verlagerung des grö‎ßten Teils der Arbeit nach Hause viele dieser Vorteile verloren. Kurz vor dieser Pandemie gab es Experimente, als gro‎ße Unternehmen dachten, sie könnten zumindest einen beträchtlichen Teil ihrer Arbeit in die Wohnungen der Mitarbeiter verlagern. Physisch ist das möglich, bestimmte Vorgänge können durchgeführt werden, aber es hat sich herausgestellt, dass die Mitarbeiter nach einer Weile das Bedürfnis verspüren, zusammen zu sein. Und dann, denke ich, müssen wir darüber nachdenken, wie wir uns vor den Nachteilen dieses Systems schützen können. Ich denke, dass Arbeitgeber, die ihre Mitarbeiter wochenlang zu Hause behalten, von Zeit zu Zeit eine Art Teambuilding organisieren sollten.“




    Es bleibt abzuwarten, was passieren wird. Bekannt ist jedoch, dass Bukarest die beste Stadt der Welt ist, um von zu Hause oder aus der Ferne zu arbeiten, so der Remote Working Index, der von Broadband Deals in Gro‎ßbritannien erstellt wurde. 50 Gro‎ßstädte in der Welt wurden unter Berücksichtigung mehrerer Faktoren analysiert: die durchschnittliche Geschwindigkeit des Internets, Lebensmittelzustelldienste, die Anzahl der verfügbaren Remote“-Arbeitsplätze, der Preis eines Laptops und die monatlichen Lebenskosten. Auf den folgenden Plätzen befinden sich drei Städte in den Vereinigten Staaten: Huston, Las Vegas und Atlanta, gefolgt von Budapest.

  • Can telework be a viable long-term solution?

    Can telework be a viable long-term solution?

    Introduced in
    Romania two years ago, telework has gained a lot of traction in recent months,
    being one of the solutions identified to ensure social distancing norms imposed
    by the pandemic. 15,000 people had a telework clause already stipulated into
    their employment agreements when a state of emergency was declared in Romania
    on March 16. Over the next two months, their number tripled. In other words,
    telework became more and more the solution, both for employees and employers.
    Telework does not suit any field of activity, however. Actually, it’s turned
    out to be a challenge for many Romanians. A study conducted by Colliers
    International in Romania and nearby countries reveals that 40% of respondents
    are experiencing difficulties working from home. Spontaneous encounters with
    colleagues have been flagged as one the things employees seem to miss the most.
    67% of participants say there is no clear boundary between personal and professional
    life. Despite these shortcomings, more than half of Romanians who took part in
    the survey claim their productivity has not fallen short. 23% actually say they
    have been more effective working from home. Company managers too seem to have
    taken notice of this boost in efficiency, which is why they are considering making telework a regular part of
    their companies’ activity.

    Yet how viable exactly is telework? It’s a very
    interesting topic, Romanian Social-Democrat MEP Carmen Avram says. She told us more
    about the benefits of telework:

    I believe
    telework will become commonplace across the EU. It’s been proven, and I
    personally find this to be a paradox, that employees’ efficiency has gone up
    during this period. More studies are still needed, but the evidence shows that
    people work better whenever it’s possible for them to work from home. Let’s
    look at the European Union. The entire budget for the next seven years will
    focus on economic recovery, in turn based on the Green Deal. What is this Green
    Deal about? It seeks to reduce carbon gas emissions and pollution overall. I
    think getting working people out of their homes and out in the streets in
    numbers similar to those prior to the coronavirus crisis will be one of the
    criteria taken under advisement. If we want, for example, to curb emissions, we
    would have a lot to gain from keeping our employees working from home, whenever
    this is possible. This would lower emissions and make employees deliver better
    and faster in sectors where this is possible, employees who stick to deadlines
    and complete their assignments. So, in terms of the Green Deal, this will be
    one of the options on the table. It’s equally profitable for employers too.

    Apart from
    working from home, telework also relies heavily on technology, meaning it is
    being carried out through electronic means of communication. It requires
    state-of-the-art hardware, so as to improve productivity. At the same time,
    people require certain skills, having to rethink their interaction and take up
    new roles. We’ve spoken to human resources expert Sorin Faur:

    This isn’t
    about technology, it’s about mindset, perspective. Speaking of management, its
    role in remote communication is critical. There are additional tasks to manage,
    which were previously implicit, because we were together, sitting close to each
    other, often sharing the same office, a common area. We could see each other
    and read our non-verbal language, we were aware of our peers. Conversely, a
    team of say 15 people who each works from their home will have zero contact. It
    is here that the manager’s role changes fundamentally. He becomes a
    communication hub.

    Sociologist
    Mircea Kivu believes there are pros and cons to telework, and we need to be on
    our guard with respect to the latter:


    People are
    social beings. They crave interaction. The need to interact not just on Skype
    or on their smartphones. They need to be close to other people to be a team.
    There are benefits to teamwork that have been underpinned by HR studies over
    the course of decades. Unfortunately, by shifting most of the workload to
    people’s homes, many of these benefits are lost. There’ve been experiments,
    even prior to this pandemic, when large enterprises thought of getting at least
    part of their employees to work from home. While this was physically possible,
    and the business kept operational, they noticed that after a while the workers
    felt the need to work together. So I think we need to consider how to defend
    ourselves against the downsides of this system. And I’m thinking those managers
    who keep their employees at home for weeks should maybe organize team-buildings
    or other activities every once in a while.

    The future is
    uncertain. What we do know, however, is that Bucharest is the best-suited city
    in the world to work from home, according to the Remote Working Index compiled
    by Broadband Deals in the UK. 50 of the world’s largest cities have been under
    scrutiny for this survey, factoring in aspects such as average Internet speed,
    availability of food delivery, the number of remote working jobs available, the
    price of a laptop and the cost of living.
    Huston, Las Vegas and Atlanta in the United States and Budapest in
    Hungary follow Bucharest in the ranking of cities deemed optimal for remote
    working.


    (Translated by
    V. Palcu)





  • Green Deal: ambitionierter Ökopakt für Europa

    Green Deal: ambitionierter Ökopakt für Europa

    Es geht mit anderen Worten darum, die Emissionen von Kohlendioxid und anderen toxischen Elementen auf ein Niveau zu reduzieren, bei dem sie von den Ökosystemen auf natürliche Weise absorbiert werden. Das ist keineswegs eine neue Idee, sie ist seit mehreren Jahren eine der Prioritäten in Brüssel, und im Dezember letzten Jahres hat Kommissionschefin Ursula von der Leyen im Plenum des EU-Parlaments den Europäischen Ökopakt — den sogenannten New Green Deal — ins Leben gerufen.



    Das Dokument ist ein Fahrplan, der die Nachhaltigkeit der europäischen Wirtschaft sicherstellen soll, indem Klima- und Umweltherausforderungen in Chancen in allen Politikbereichen umgewandelt werden und ein Übergang gewährleistet wird, der fair und inklusiv für alle“ ist. Der rumänischer Europaabgeordnete Siegfried Mureşan wei‎ß, worum es geht: Wir wollen, dass wir bis zum Jahr 2050 nicht mehr Kohlendioxid aussto‎ßen, als die Natur auf natürliche Weise durch die Umwelt und durch die Vegetation aufnehmen kann. Dies ist das langfristig nachhaltige Ziel: weniger Umweltverschmutzung, sauberere Städte und dabei stabile, gut bezahlte Arbeitsplätze in neuen Wirtschaftssektoren, basierend auf Forschung, Innovation und Digitalisierung“, meint Mureşan.



    Der Europäische Ökopakt, unsere Vision für ein klimaneutrales Europa bis 2050, dreht sich um die Menschen. Eine beispiellose Transformation erwartet uns, die funktionieren wird, wenn sie für uns alle fair und tragbar ist. Wir werden Menschen und Regionen unterstützen, die für diesen Wandel grö‎ßere Anstrengungen unternehmen müssen, um sicherzustellen, dass niemand zurückgelassen wird. Der Umweltpakt geht mit einem hohen Investitionsbedarf einher, aus dem wir Investitionsmöglichkeiten machen werden“ — sagte ihrerseits Ursula von der Leyen.




    Laut der Präsidentin der Europäischen Kommission ist geplant, mindestens eine Milliarde Euro zu mobilisieren, um eine Welle grüner Investitionen auszulösen. Brüssel will, dass der Mechanismus für einen fairen Übergang ein Schlüsselinstrument ist, das auf drei Hauptfinanzierungsquellen basiert — dem Fonds für einen fairen Übergang, einem Finanzierungssystem auf InvestEU-Ebene und einem Kreditmechanismus in Zusammenarbeit mit der Europäischen Investitionsbank. Alle Mitgliedstaaten, Regionen und Sektoren müssen zum Übergang beitragen, aber die Intensität der Herausforderungen wird unterschiedlich ausfallen. Der Pakt wird als das ehrgeizigste Ma‎ßnahmenpaket bezeichnet, wie die rumänische Europaabgeordnete Carmen Avram erklärt:



    Der Green Deal zielt darauf ab, alle Politiken zu ändern, unter denen die Europäische Union in den letzten 70 Jahren gearbeitet hat, weil die Union ihre CO2-Emissionen bis 2030 um etwa 50% und bis 2050 um zwischen 80% bis 100% senken will. Das hei‎ßt, Europa sollte zum ersten kohlenstofffreien Kontinent werden. Diese Revolution zielt darauf ab, die globale Erwärmung im Vergleich zur vorindustriellen Zeit auf 1,5 Grad Celsius zu begrenzen. Warum muss das sein? Weil es wissenschaftlich erwiesen ist, dass wir uns schnell auf einen Punkt zubewegen, nach dem die Uhr nicht mehr zurückgedreht werden kann und die Erde unbewohnbar wird“, meint Carmen Avram.



    Der Europäische Grüne Pakt ist unsere neue Wachstumsstrategie — er wird uns helfen, Emissionen zu reduzieren und Arbeitsplätze zu schaffen“, betont Ursula von der Leyen. Zu diesem Zweck schlägt die Kommission vor, im Haushaltsrahmen 2021–2027 ein Viertel des Unionshaushalts für klimarelevante Aktivitäten zu verwenden. Und da nach Angaben der Kommission die derzeitige Politik eine Reduzierung der Treibhausgasemissionen um nur 60% bis 2050 ermöglichen würde, sind ambitioniertere Ma‎ßnahmen erforderlich.



    Das Europäische Parlament möchte, dass das künftige Klimaschutzgesetz in Bezug auf das EU-Emissionsreduktionsziel bis 2030 ehrgeizigere Ziele setzt, 55% bis 2030 im Vergleich zu 1990, anstatt mindestens 50%“, wie von der Europäischen Kommission vorgeschlagen wird. Die EU sollte diese Ziele lange vor der UN-Klimakonferenz im November annehmen. Die Abgeordneten wollen auch ein Zwischenziel für 2040, um sicherzustellen, dass die EU auf dem richtigen Weg ist, bis 2050 die Klimaneutralität zu erreichen. In einem Schreiben, in dem mehrere EU-Staaten aufgefordert werden, den Prozess zu beschleunigen, wird begrü‎ßt, dass die Diskussionen zwischen den EU-Mitgliedstaaten über das endgültige Klimaziel für 2030 spätestens im Juni beginnen sollten, was bedeutet, dass bis dahin die Kommission ihre eigenen Empfehlungen vorlegen sollte. Rumänien ist Teil des Ökopaktes und würde zusammen mit Polen und Deutschland das meiste europäische Geld aus dem Mechanismus für einen fairen Übergang erhalten.

  • The Romanian Revolution, debated in the European Parliament

    The Romanian Revolution, debated in the European Parliament


    Sunday will mark 30 years since the anticommunist revolution in Romania. On December 22, 1989, under the pressure of the hundreds of thousands of protesters, dictators Nicolae Ceausescu fled the headquarters of the communist partys Central Committee. Captured and subsequently subjected to a speedy trial, Ceausescu and his wife were executed on December 25 in a barracks in Targoviste. Romania was the only country in Eastern Europe where the toppling of the communist regime was produced with bloodshed. Shortly after the revolution broke out on December 16 in Timisoara, many people were killed, shot down by the so-called terrorists, whose identity is yet to be ascertained. On Monday evening, the European Parliament met in Strasbourg and debated the marking of 30 years since the Romanian Revolution. A European Commission declaration evokes the violence that marked the Romanian revolution and the peoples struggle to topple the oppressive communist regime. European Commissioner for Transport, Romanian Adina Valean, a member of the EPP and the National Liberal Party, read the declaration in Parliament, highlighting the need to pay homage to the Romanians sacrifice and the fact that Europe must make sure that no other member state should see such bloody events.



    “It is important to keep the memory of those events alive, to remember the extraordinary effort and loss of lives Romanians had to go through to obtain their freedom. I understand the European Parliament will pass a resolution of its own, and I think it is important that all these documents represent a testimony of the dangers of dictatorship, of populism, of attacks on the foundations of democracy. Since many European politicians from other member states are very young, its key they should always remember and act together to defend the community against events such as Romanians had to endure”.



    In turn MEP Carmen Avram told RRI more about the resolution the European Parliament is expected to pass on Thursday.



    “The document seeks to uncover the truth behind the events of 1989. 30 years have since passed and its embarrassing for us, as a country, to still not have the answers. Its inadmissible to be a 20-million-strong country and have 20 million versions of the revolution, since each of us has fabricated his own version in the absence of truth. Its important people still talk about the revolution. The resolution will be passed and I hope the situation in Romania is brought to the European fore, and at the same time Romanians should be more mindful of whats happening in their country and on the continent. Once the resolution is passed, we need to address how education on the communist regime and the revolution is done in schools, to see whether more needs doing and to step up our efforts when we talk about our recent past”.


    The revolution was also marked on Monday in a solemn session in the Romanian Parliament.


    (Translated by V. Palcu)




  • Débat au Parlement européen sur la Révolution anticommuniste en Roumanie

    Débat au Parlement européen sur la Révolution anticommuniste en Roumanie

    La Roumanie va commémorer, dimanche prochain, les 30 ans écoulés depuis la révolution anticommuniste. Le 22 décembre 1989, sous la pression de plusieurs centaines de milliers de manifestants, le dictateur Nicolae Ceauşescu quittait le siège du Comité central du parti communiste à bord d’un hélicoptère Nicolae Ceauşescu et son épouse allaient être capturés et exécutés le jour de Noël, après un jugement sommaire, dans une caserne militaire de la ville de Târgovişte (sud). La Roumanie a été l’unique pays d’Europe centrale et de l’Est où le renversement du régime a été ensanglanté. La répression a été instaurée dès l’éclatement de la révolution, le 16 décembre, à Timisoara, dans l’ouest du pays. Toutefois, la plupart des plus d’un millier de tués sont tombés victimes, après la fuite de Ceauşescu, des soi-disant terroristes, dont l’identité n‘est toujours été établie.



    Lundi soir, le Parlement européen, réuni en séance plénière à Strasbourg, a accueilli un débat consacré à la 30e commémoration de la Révolution anticommuniste de Roumanie. Une déclaration de la Commission européenne a été présentée, en première. Elle remémore les violences qui ont marqué la révolte des Roumains et leur tentative de renverser le régime communiste oppressif. Adina Vălean, eurodéputée roumaine représentante du PNL – PPE et commissaire européenne aux Transports, a lu, devant le plénum du Parlement européen, la Déclaration de l’Exécutif de Bruxelles. Le document met en exergue la nécessité de rendre hommage au sacrifice des Roumains et que l’Europe veille à ce que pas une nation n’ait plus à subir de tels événements sanglants. Voici ce que Adina Vălean a déclaré en exclusivité pour Radio Roumanie internationale: “Il est important de garder vivant le souvenir collectif de ces événements-là, de l’effort extraordinaire et du prix du sang que les Roumains ont payé pour leur liberté. La résolution du Parlement européen les rappellera elle aussi aux hommes politiques, aux anciens comme aux jeunes, car beaucoup des parlementaires européens issus d’autres Etats membres sont très jeunes. Il est bon que nous ayons un tel débat, car les dangers de la dictature, du populisme, des attaques contre les fondements de la démocratie ne disparaissent jamais. Tout cela doit être présent à l’esprit des hommes politiques, lesquels se doivent d’agir ensemble afin de nous épargner un avenir à l’image du passé des Roumains. ”



    L’eurodéputée roumaine sociale-démocrate Carmen Avram déclarait, au micro de RRI, que le document que le Législatif communautaire devrait adopter jeudi “est une résolution qui exige que la lumière soit faite sur la Révolution de 1989. Au bout de 30 ans, c’est vraiment une honte pour le pays de n’avoir toujours pas de réponses. Il est inadmissible que les 20 millions de Roumains aient autant de variantes là-dessus, car, à défaut de vérité, chacun a imaginé son propre scénario. Il est très important que l’on parle aujourd’hui de la révolution en Roumanie et que l’on vote cette résolution. J’espère que cela va ramener à l’esprit des Européens la situation en Roumanie et qu’ils seront plus attentifs à ce qui se passe dans leurs propres pays et sur le continent. En plus, après cette résolution, il nous faudrait voir si notre histoire récente est suffisamment étudiée à l’école et sinon redoubler d’efforts en ce sens.”



    Les 3 décennies écoulées depuis la révolution anticommuniste ont également été marquées lundi par une réunion solennelle du Parlement de Bucarest. Installé, au lendemain de la Seconde Guerre Mondiale, par les troupes d’occupation soviétiques, le régime communiste a été officiellement condamné en 2006 comme étant criminel et illégitime. Il a fait, selon les historiens, au moins 600 mille victimes en l’espace d’un demi-siècle.


  • Fonduri europene pentru agricultură și sănătate

    Fonduri europene pentru agricultură și sănătate

    Cea de-a cincea reformă majoră a politicii
    agricole comune s-a desfășurat în anul
    2013 și a intrat în vigoare în 2015. Instituțiile europene s-au angajat
    să adopte o nouă reformă în cadrul financiar multianual 2021-2027 până la
    sfârșitul perioadei actuale 2020. Viitoarea Politică agricolă comună se va
    concentra asupra a nouă obiective, care să reflecte funcționalitatea sa pe mai
    multe planuri: economic, de mediu și socio-teritorial. Aceasta ar menține cei
    doi piloni ai săi și cele două fonduri agricole pentru a sprijini programele naționale,
    în funcție de o serie de măsuri alese pe baza unei abordări integrate.


    Agricultura va
    suferi cea mai drastică tăiere de fonduri. Cei mai afectați de această plafonare
    vor fi marii fermieri    , a precizat
    europarlamentarul Carmen Avram, membru în Comisia pentru agricultură și
    dezvoltare rurală din Parlamentul European.




    Carmen Avram: România este văzută ca un stat care trebuie să se alinieze
    evident la Politica agricolă comună, deci să accepte plafonarea subvențiilor,
    ceea ce pentru noi evident ar fi dezastruos. În
    aceste date care sunt furnizate și despre care se tot vorbește în Comisie și în
    Parlament în general, nu se ține cont de exemplu despre faptul că România din
    cei 850 de mii de fermieri pe care-i are, are doar 3% fermieri mari și ceea ce
    ar putea să încline balanța spre tăierea subventiilor, că restul sunt fermieri
    mici care se încadrează în subvențiile noi. Ce nu se spune este că acest 3%,
    cât reprezintă fermierii mijlocii și mari, sunt cei care lucrează aproape jumătate
    din pământul agricol și furnizează 75% din cerealele care se vând pe piața din
    România, adică furnizează hrană bună și la un cost foarte bun. Nu putem să
    acceptăm tăierea subvențiilor. Hrana noastră este asigurată de acești fermieri
    mari. Nu se mai ține cont de faptul că fermierii noștri nu seamănă cu cei din vest.
    Fermierii noștri nu dețin tot pământul pe care-l exploatează, el este și
    arendat. Acestă arendă pe care ei o plătesc este cumva egală cu subvenția pe care
    ei o primesc acum. Deci dacă li se taie subvenția celor care au peste 500 de
    hectare, trebuie sa vină cu bani de acasă. Ei nu pot asigura hrana României cum
    o fac fermierii mari. Deci presiunile sunt foarte mari și această linie de
    mijloc se va găsi doar după ce va fi explicată foarte, foarte bine structura
    agriculturii românești.




    Din bugetul alocat Uniunii Europene, în actualul exercițiu financiar,
    agricultura europeană beneficiază de circa 40%. Diferența este uriașă și se va
    răsfrânge asupra plăților directe de care beneficiază fermierii, dacă se va
    ajunge la 27%.




    Carmen
    Avram: Am discutat cu fermieri
    mari. Unii spuneau că pe ei nu-i interesează foarte tare subvenția pentru că
    deja le merge bine, dar ar trebui să ia în calcul faptul că unii dintre ei
    cresc și vite și au și teren agricol și sunt ferme mixte, iar aceste ferme
    mixte vor fi afectate de tăieri, pentru că în momentul în care nu mai ai
    subvenții pe terenul agricol totuși va trebui să-ți hrănești animalele cu ceva,
    dar în marea lor majoritate fermierii sunt foarte îngrijorați. Un grup de
    fermieri o să vină la Bruxelles pe la începutul lunii decembrie, o să le intermediez
    întâlniri cu membri ai Comisiei AGRI, ca să le explice mai clar și la prima
    mână, ce înseamnă să fi agricultor în România. E o îngrijorare și e normal să
    fie așa, pentru că oamenii întâmpină numai dificultăți financiare. E foarte
    greu de spus ce s-a întâmplat în perioada de tranziție. Toți sperăm că nu vom
    ajunge la asta. E foarte greu de spus pentru că aproape toată Comisia, sau mare
    parte din Comisia Agriculturii este complet nouă și atunci, perioada fiind atât
    de scurtă, de când am început să ne întâlnim în această formula, nu ne-a dat
    șansa să ne cunoaștem atât de bine încât să pot să anticipez ce se întâmpla și
    cum va arăta perioada de tranziție. Se va găsi probabil o variantă de compromis
    între ceea ce se așteaptă și ceea ce este acum. Tot ce pot să sper este că
    subvențiile care urmează să crească, de anul viitor să depășească 200 de euro,
    vor rămâne totuși pentru România până la intrarea în vigoare a noii Politici
    agricole comune.



    Tăierea fondurilor pentru agricultură, va afecta plățile pentru agricultori,
    nu va înlătura nici pericolul plafonării subvențiilor pe fermă și beneficiar.




    Carmen Avram: Deocamdată se stă. Cei care sunt de partea României, în
    special Italia, încearcă să obțină o perioadă de negociere pentru ceea ce s-a
    negociat în celălat mandate, să nu fie întors la Comisie. De exemplu Franța solicit,
    prin reprezentantul ei în Comisie, să se întoarcă această Politică agricolă
    comună la nivelul -1, adică înainte de propunerea Comisiei nici măcar la
    propunerea Comisiei pe care noi nu putem să o acceptăm în forma ei inițială. Se
    duc negocieri intense pentru ca aceste dosare sa nu fie redeschise. Teoretic
    dacă avem noroc și voturi putem să ajungem cu ceea ce s-a negociat în plenul
    Parlamentului; la un moment dat daca nu avem noroc și voturi vom asista la
    redeschiderea acestor dosare și asta va dura foarte, foarte mult. Asta e o altă
    problemă,
    pentru că dacă redeschizi dosarele și începi să le renegociezi implementarea
    Politicii agricole commune, va fi la rândul ei întârziată, ceea ce înseamnă că
    e nevoie de o perioadă de tranziție. Se vorbește deja foarte intens despre
    organizarea acestei perioade de tranziție, pentru că politica ar trebui să intre
    în 2021 și atunci dacă ea nu intră la momentul care trebuie, va urma o perioadă
    de tranziție dificilă cu alte bugete și altă structură.




    Introducerea plafonării de la 100.000 de
    euro pentru o fermă, va duce la reducerea cu 445 de milioane de euro pe an
    pentru subvențiile fermelor medii și mari, ce va afecta grav
    competitivitatea acestor ferme, ele fiind cele mai competitive din România.
    Chiar și dublarea sumei plăților directe pe hectar care ar urma să fie
    redistribuită fermelor mici, nu va fi suficientă pentru creșterea
    competitivității acestora. Comisia propune o
    reducere a plăților de la 60 000 EUR și un plafon obligatoriu pentru
    sumele de peste 100 000 EUR pe exploatație. În plus, programele de
    intervenție sectoriale sunt transferate de la organizarea comună a piețelor, la
    noile planuri strategice naționale.


    Noua
    arhitectură ecologică este mult mai flexibilă în ceea ce privește conceperea și
    gestionarea sa, care este încredințată autorităților naționale. Acesta ar avea
    trei aspecte: noua condiționalitate obligatorie, dar mai flexibilă în detalii;
    programele privind clima și mediul care ar fi finanțate de Finanțarea
    politicii agricole comune
    și ar înlocui plățile ecologice existente și angajamentele de mediu și
    climatice finanțate de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală -
    FEADR.


    În ceea ce
    privește al doilea pilon: Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală nu
    mai este un fond structural în cadrul comun al politicii de coeziune; rata de
    cofinanțare se reduce cu 10 puncte procentuale; Comisia concentrează
    intervențiile din motive de simplificare, deși unele dintre măsuri devin mai
    puțin vizibile cum ar fi agricultura ecologică; în cele din urmă, normele
    programului Leader se încadrează în domeniul de aplicare al politicii de
    coeziune, chiar dacă finanțarea sa este finanțată din bugetul agricol. Din
    totalul de aproximativ 43 mld. euro pe care se anticipează că PAC îi va pierde
    în perioada următoare de finanțare raportat la cadrul actual, cea mai mare
    scădere este înregistrată la nivelul plăților directe. În ultima perioadă,
    Politica Agricolă Comună a trecut printr-un amplu proces de reformă, care s-a
    concretizat într-un set de regulamente care stabilesc cadrul legislativ al PAC,
    pentru perioada 2014-2020. În perioada 2021-2027 alocarea pentru Politica
    Agricolă Comună la nivelul UE se anticipează a fi de 365 mld. euro, din care
    286,2 mld. euro prin Fondul European de Garantare agricolă pentru Pilonul 1 și
    78,8 mld. euro prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală pentru
    Pilonul 2.

    Romania are nevoie de investiții în
    agricultură dar și în sănătate




    Dreptul bolnavilor trebuie să fie respectat
    a spus vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Parlamentul European, Cristian
    Buşoi.


    Sunt multe lipsuri în sistem, nu s-au construit spitale și cele existente arată
    rău, sănătatea, în general, nu este finanțată corespunzător nevoilor
    pacienților și medicilor. Ce nu trebuie să uităm însă este că există bani
    europeni care pot să ajungă în țară și să fie folosiți pentru suplinirea
    lipsurilor. Avem la dispoziție în exercițiul financiar următor peste 9 miliarde
    de euro, a spus vicepreședintele Comisiei de Sanătate Cristian Bușoi.


    Cristian Buşoi: Trebuie investit
    în cercetare, sunt bani și în programul Horizont Europa. M-am ocupat ca și
    raportor pe partea de sănătate, sunt bani și-n industria pharma dacă vom ști să
    găsim scheme de rambursare care să îi încurajeze să facă aceste investiții,
    pentru că vorbim de miliarde și miliarde de euro și e nevoie de niște reguli
    foarte clare.


    Eurodeputatul Cristian Bușoi a mai spus că bugetul total al Programului de
    Sănătate al UE a fost majorat. Toți acești bani pot însemna progres în medicină
    și condiții mai bune în spitale și în cabinetele medicale. Trebuie doar să fie
    accesați și utilizați cu folos în strictul interes al bolnavilor și al
    medicilor care salvează vieți.


    Cristian Buşoi: UE
    poate avea o valoare adăugată, pentru că pe cetățean și pe român îl interesează
    lucrurile concrete, pentru că aceste proceduri sunt valabile și în Belgia și în
    Franța și în Italia și-n România și aceasta e o problemă gravă peste tot.
    România dacă în unele statistici nu apare atât de grav, nu că nu ar exista,
    ci pentru că din autocenzură ne raportăm și trebuie să ne oprim să ne mai auto-tratăm,
    acestă auto medicație în care luam după ureche antibiotice este extrem de
    nocivă, în domeniul veterinar lucrurile trebuie înțelese pentru că multe vin nu
    doar din prescrierea haotică și nejustificatele antibiotice la oameni, ci și la
    animale și de acolo pe lanțul alimentar și prin toate mijloacele se ajunge la
    rezistență. La nivelul real trebuie să ne oprim să mai prescriem antibiotice
    atunci când nu este cazul.





    Europarlamentarul PPE Cristian Bușoi a
    explicat, care sunt principalele cauze ale infecțiilor intraspitalicești și cum
    ar putea să reducă România cazurile de acest fel.


    Cristian Buşoi: Infecțiile
    intraspitalicești sunt legate de existența antimicrobiană, pentru că anumite
    bacterii din spital au căpătat rezistență și nu mai pot fi ținute sub control,
    țin și de anumite măsuri de igienă de felul cum personalul medical face toate
    procedurile necesare, de ordinea din spitale, cum intră familia, aparținătorii,
    de felul în care se face cu adevărat cu biocide protejarea sălilor de operații
    sau a tuturor spațiilor din spitale. Sunt multe cauze care necesită o abordare
    complexă și care necesită în primul rând o voință foarte clară și niște
    proceduri foarte clare. Dar așa cum am zis o bună parte din rezistența
    împotriva microbilor la antibiotice, existența unor super bacterii și lucrul
    acesta deja nu mai poate fi controlat așa cum ne-am dori.



    Sunt multe cauze care necesită o abordare
    complexă și care necesită în primul rând o voință foarte clară și niște
    proceduri foarte clare, a mai spus Cristian Bușoi.

  • Probleme în validarea unor comisari europeni

    Probleme în validarea unor comisari europeni

    După alegerea în
    funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, germana Ursula von der Leyen încearcă
    să-şi construiască noua echipă de comisari, propuşi de statele membre ale
    blocului comunitar, ceea ce se dovedeşte a fi destul de complicat.


    La
    Bruxelles, candidaţii polonez şi suedez, Janusz Wojciechowski, propus pentru
    Agricultură, respectiv Ylva Johansson, pentru Afaceri Interne, au fost respinşi
    de comisiile de specialitate din legislativul european, după audieri.
    Eurodeputaţii din Comisiile pentru agricultură, respectiv Afaceri Interne le
    vor trimite acestor candidaţi întrebări suplimentare şi, dacă tot nu vor fi
    mulţumiţi, ar putea să mai fie audiaţi încă o dată. De cei doi
    s-au declarat nemulţumiţi şi europarlamentarii români. Social-democrata Carmen Avram a subliniat
    faptul că domeniul agriculturii trebuie condus de o persoană competentă.


    Carmen Avram: Pentru noi, ca români, era foarte
    important de aflat care este viziunea acestui nou comisar în privinţa politicii
    agricole comune. Ei, şi nu am reuşit să aflăm. Tocmai de aceea, subscriu, sunt
    foarte de acord, ca acest comisar nominalizat să fie reaudiat, pentru că e
    foarte important pentru România.


    La rândul său, europarlamentarul din
    Grupul Popularilor Europeni, Siegfried Mureşan, s-a declarat dezamăgit de prestatia
    candidatului Poloniei: Pentru fermierii din România, pentru
    agricultură, pentru politica agricolă comună robustă, un comisar puternic este
    o necesitate absolută, iar acest candidat pe care l-am văzut ieri a fi extrem
    de slab nu va putea fi, până la o eventuală a doua audiere săptămâna viitoare,
    sub nicio formă suficient de bine pregătit pentru a îndeplini acest portofoliu
    important.


    Nici comisarul-desemnat al Franţei pentru piaţa internă, Sylvie
    Goulard, care are un dosar deschis de Oficiul European Antifraudă, nu a reuşit
    să-i convingă pe deputaţii din Parlamentul European, care i-au solicitat
    clarificări suplimentare, îndeosebi în privinţa unei presupuse angajări fictive
    a unuia din colaboratorii săi.


    Au fost respinşi, din cauza unor conflicte de
    interese, candidaţii din partea României şi Ungariei, Rovana Plumb, propusă
    pentru Transporturi, respectiv Laszlo
    Trocsanyi, propus la postul de comisar european pentru vecinătate şi extindere.
    Europarlamentarul
    Dan Nica, fost ministru al Comunicaţiilor, este noua propunere a conducerii
    social democrate, î    n locul Rovanei Plumb. PSD a stabilit, însă, şi o variantă de rezervă, pentru cazul în
    care Comisia Europeană va dori ca postul să fie ocupat de o femeie.     Este
    vorba de Gabriela Ciot, secretar de stat în Ministerul de Externe.