Tag: Carmen Avram

  • Noi reforme în agricultura europeană

    Noi reforme în agricultura europeană

    În această perioadă se dezbat foarte multe lucruri la Bruxelles
    legat de ceea ce înseamnă viitorul agriculturii la nivel european, la nivel
    mondial. Se discută în principal despre nevoia de a se asigura alimente de
    calitate și la prețuri accesibile pentru cetățenii Uniunii Europene. Comisia pentru Agricultură din
    Parlamentul European a votat recent pentru trei mari teme: planul strategic, organizarea
    comună a pieţelor agricole şi reglementarea orizontală.


    Discutăm
    subiectul pe larg cu: Carmen Avram – europarlamentar, membru în Comisia pentru Agricultură din Parlamentul
    European și Ramona
    Duminicioiu – membru coordonator în cadrul Asociației Eco Ruralis.


  • Noua strategie a Uniunii Europene privind protejarea pădurilor și reîmpădurite

    Noua strategie a Uniunii Europene privind protejarea pădurilor și reîmpădurite

    Strategia va susține:
    Împăduririle și plantarea de copaci prin stabilirea unui calendar de a planta cel puțin 3 miliarde de
    copaci suplimentari în UE până în 2030, după cum a fost anunțat în
    Strategie de Biodiversitate pentru 2030, cu respectarea deplină a principiilor
    ecologice, contribuind la neutralitatea climatică, economia circulară și
    biodiversitatea; Adaptarea pădurilor la schimbările climatice și întărirea
    rezilienței lor pentru a face față provocărilor viitoare, inclusiv prin
    conservare îmbunătățită și utilizarea diversității genetice a copacilor; Noi
    instruiri, abilități și slujbe care reflectă funcțiile multiple ale pădurilor;
    Dezvoltarea rurală, inclusiv a întreprinderilor locale și a lanțurilor care
    produc valoare, folosind multiplele funcții ale pădurilor; Servicii inovative
    legate de păduri și produse cu un impact scăzut asupra mediului, înlocuind
    alternativele cu emisii intensive de carbon;
    Cercetări puternice și o agendă inovativă pentru a îmbunătăți
    cunoștințele noastre legate de păduri și pentru a optimiza compoziția lor,
    managementul structural și întrebuințarea, inclusiv pentru bioeconomie.


    Strategia pentru păduri anunță de asemenea
    o propunere legislativă menită să intensifice monitorizarea, raportarea și
    colectarea de date în domeniul forestier în UE. Aceasta, în contextul în care
    România se confruntă de ani de zile cu defrișări masive de păduri. Până la acest
    moment, Guvernul de la București nu a făcut niciun anunț în acest sens.


  • România a devenit cel mai mare gater din UE

    România a devenit cel mai mare gater din UE

    La
    începutul secolului al XX-lea, România era acoperită de păduri în proporție de
    40,8%, în prezent acest procent a scăzut sub 30% . România fiind codaşă în topul
    ţărilor europene privind suprafaţa împădurită.



  • Planul Comisiei Europene pentru extinderea agriculturii ecologice

    Planul Comisiei Europene pentru extinderea agriculturii ecologice

    Noile norme privind agricultura ecologică vor intra în vigoare pe 1 ianuarie 2022, ca urmare a amânării cu un an a punerii lor în aplicare.

    Comisia Europeană a prezentat, recent, un Plan de acţiune pentru a stimula producţia şi consumul de produse ecologice, de a atinge un procent de 25% terenuri agricole utilizate pentru agricultura ecologică până în 2030. În prezent, în România, doar 2,4% din terenurile agricole sunt ocupate cu acest tip de agricultură.


  • Strategia UE de combatere a emisiilor de metan

    Strategia UE de combatere a emisiilor de metan

    Comisia
    pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul european a trimis Comisiei
    pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară un aviz referitor la
    strategia Uniunii de reducere a emisiilor de metan. În aviz sunt luate în
    considerare legislația actuală, gradul de poluare cu metan și sugestii pentru
    executivul comunitar.

    Am discutat cu eurodeputatul Carmen Avram din grupul
    socialiștilor și democraților, membru al Comisiei pentru agricultură și
    dezvoltare rurală din legislativul european:

    Uniunea Europeană are un plan declarat
    și anunțat deja privitor la lupta împotriva schimbărilor climatice și, prin
    urmare, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Aici intră și emisiile
    de metan care, din păcate, sunt puse în special pe umerii fermierilor și pe
    munca lor, mai ales a acelora din zootehnie. Toți ochii în acest moment sunt
    îndreptați spre agricultură din păcate, atât când vine vorba despre culturi
    vegetale, cât și când vine voprba despre zootehnie.

    Ce mi se pare mie cel mai
    nedrept este faptul că zootehnia este atacată din mai multe puncte. Există o
    campanie care cere o schimbare a dietei europenilor, ceea ce ar însemna reducerea
    cărnii în alimentația europenilor și înlocuirea ei, pe cât posibil, cu vegetale
    bogate în proteine.

    Pe de altă parte, există o comisie care urmează să-și
    încheie activitatea la sfârșitul anului și să existe un vot în plenul
    Parlamentului prin care sunt eurodeputați care cer interzicerea transportului
    de animale vii. Implicit, va însemna o reducere a numărului de animale crescute
    atunci când se cere reducerea emisiilor de metan, fără să se ia în calcul
    faptul că există diverse modalități pentru a reduce aceste emisii.

    Există
    studii care spun că din totalul emisiilor cu gaz de seră, doar 7% provin din
    zootehnie. Există diete care s-au schimbat în hrana animalelor care pot duce la
    reducerea emisiilor de metan. Există măsuri care pot fi aplicate în zootehnie ca
    să nu ajungem la măsura drastică de a reduce numărul de animale și de a nu
    distruge un sector care este atât de performant. Este un sector european care
    este extrem de puternic și în care muncesc și plătesc taxe la bugetele statelor
    Uniunii Europene 4 milioane de oameni. În acest dosar, am încercat, pe cât
    posibil, să abat atenția de la reducerea efectivului de animale și să atrag
    atenția că există alte metode prin care putem lucra la reducerea gazelor cu
    efect de seră atunci când vine voprba despre zootehnie.


  • Reglementări privind exportul de animale vii din țările UE către țări terțe

    Reglementări privind exportul de animale vii din țările UE către țări terțe

    După mai
    bine de 16 ani, aplicarea de către statele membre a Regulamentului (CE) nr.
    1/2005, care definește responsabilitățile tuturor actorilor implicați în lanțul
    de transport al animalelor vii, rămâne deficitară, aceasta fiind și mai slabă
    în ceea ce privește exportul de animale vii.


    Mai mult,
    aplicarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a
    standardelor OIE este aproape inexistentă în țările terțe. Soluția cel mai
    frecvent menționată la nivel public este o interdicție totală a exportului de
    animale vii și trecerea la comerțul cu carne și cu carcase obținute local în
    abatoare fixe sau mobile.

    Intenționează Comisia să aplice o interdicție pentru
    exportul de animale vii și să propună noi modele de afaceri pentru fermierii
    din Uniunea Europeană?


    Discutăm
    subiectul pe larg cu: Carmen Avram-europarlamentar, membru în Comisia pentru Agricultură
    și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European și Ramona Duminicioiu-membru
    coordonator al Asociației Eco Ruralis din România.







  • Viermii de făină, aliment în UE

    Viermii de făină, aliment în UE

    Comisia Europeană a anunțat recent că utilizarea viermilor de făină galbeni uscați ca aliment a fost aprobată de statele membre. Conform documentului, această primă autorizare de introducere a insectelor pe piața UE ca aliment nou are loc în urma unei evaluări riguroase, efectuată de Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară, EFSA.

    Noul aliment se poate consuma ca gustare, sub formă de insecte uscate întregi, sau ca ingredient al unor produse alimentare – susţin reponsabili europeni.


  • Strategia Farm to Fork -de la Fermă la Furculiță

    Strategia Farm to Fork -de la Fermă la Furculiță

    În Parlamentul European au
    loc în aceste zile o serie de discuții cu privire la implentarea în țările
    membre UE a strategiei De la
    fermă la furculiță, parte a Pactului Verde European. Obiectivul global al acesteia este regândirea întregului lanț de
    aprovizionare și construirea unui sistem alimentar durabil
    din punct de vedere
    ecologic, social și economic, care să acopere toate verigile. Aceasta reflectă
    un nivel crescut de ambiție în a reduce semnificativ utilizarea și riscul
    pesticidelor chimice, precum și utilizarea îngrășămintelor și
    antibioticelor.

    Discutăm subiectul pe larg cu: Carmen
    Avram, europarlamentar, membru în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din
    Parlamentul European și Ramona Duminicioiu, membru coordonator al Asociației Eco
    Ruralis.




  • Producţia şi consumul de alimente bio în România

    Producţia şi consumul de alimente bio în România

    Producţia şi consumul de alimente bio în
    România au urmat o tendință pozitivă în ultimul deceniu, dar creşterea în acest
    domeniu este încă foarte mică în comparație cu media europeană.


    Potrivit
    analiștilor, agricultura ecologică românească rămâne bazată pe export,
    fermierii vrând să profite de marjele mai mari pe piețele de export, o tendinta
    care este accentuata de faptul pe piaţa internă lipsesc facilitățile de
    procesare. Retailul modern este principalul canal prin care se dezvoltă
    vânzările de produse bio; rețelele naționale ale acestor jucători din piață de
    retail sunt motorul creșterii vânzărilor către consumatori și le oferă acestora
    disponibilitatea produselor bio. Este de notat ca toți jucatorii straini
    prezenți în retailul modern promovează produsele bio.

    Principalii furnizori
    de alimente ecologice sunt Germania, Marea Britanie, Italia, Austria, Franța și
    Spania, potrivit acelorași surse din industrie. Restul de 20% produse ecologice
    produse local consumate în România sunt lapte, ouă, miere, orez și
    porumb. Principalele piețe de export pentru produse ecologice românești sunt
    Austria, SUA, Japonia, Germania, Franța, Italia și Danemarca.




  • Programe de cercetare în agricultură, finanțate de Comisia Europeană

    Programe de cercetare în agricultură, finanțate de Comisia Europeană

    Comisia Europeană a
    prezentat, la sfârșitul lunii martie, un Plan de acţiune pentru dezvoltarea
    producţiei ecologice, Planul de acţiune este conceput pentru a oferi sectorului
    agriculturii ecologice, aflat deja în creştere, instrumentele adecvate pentru a
    atinge obiectivul ca 25% din suprafața totală a terenurilor agricole să fie
    utilizate, până în 2030, pentru agricultura ecologică. Pentru a susține această
    dinamică, planul de acţiune propune mai multe măsuri care să aducă alimentele
    ecologice mai aproape de cetăţeni, prin creșterea încrederii acestora și prin
    stimularea cererii. În timp ce planul de acţiune se axează în mare măsură pe
    stimularea cererii de produse ecologice, politica agricolă comună a UE va
    rămâne un instrument esenţial pentru sprijinirea trecerii la agricultura
    ecologică. În prezent, 1,8% din bugetul
    PAC, adică 7,5 miliarde de euro, sunt alocate pentru sprijinirea agriculturii
    ecologice. Viitoarea Politică agricolă comună va include programe ecologice
    care vor fi susţinute de un buget de 38-58 de miliarde de euro, pentru perioada
    2023-2027. De asemenea, Comisia intenţionează să sporească ponderea
    activităţilor de cercetare şi inovare şi să dedice cel puţin 30% din bugetul
    aferent acţiunilor de cercetare şi inovare din domeniul agriculturii.


    Am întrebat-o pe eurodeputata Carmen Avram
    din Grupul Socialiștilor și Democraților, membră a Comisiei pentru Agricultură
    a Parlamentului European, ce ar presupune susținerea activităților de cercetare
    în agricultură:

    E foarte clar că se va pune accentul
    pe asigurarea disponibilității semințelor ecologice, pe lângă alte lucruri,
    reducerea amprentei de carbon și bunăstarea animalelor. Se va concentra această
    cercetare pe asigurarea de semințe pentru că există o probleme pe care mi-au
    semnalat-o foarte mulți fermieri români că, deși își doresc să treacă la
    producția organică, le este foarte complicat să găsească pe piață semințe
    ecologice, deci o parte se va duce în această direcție. Se vor duce bani din
    cercetare pe fertilizatori și pesticide pentru că noi va trebui să reducem
    foarte mult, 50%, pesticidele și fertilizatorii. Noi avem nevoie de o producție
    de substanțe noi care să poată fi folosite pe terenurile agricole astfel încât
    producția să fie chiar organică, și nu pretins organică. Ori aceste substanțe
    nu prea există și este o problemă, în special pentru România care are niște
    dăunători speciali, unici pe teritoriul european care, se pare că sunt foarte
    greu de combătut și la care nu fncționează deât aceste substanțe chimice pe
    care le folosim astăzi. ȘI atunci este nevoie de producerea, întâi și întâi de
    identificarea acelor substanțe care ar putea fi folosite în maximă siguranță
    pentru consumator, dar și cu maximă eficiență pentru producător și culturile
    lui, substanțe care să înlocuiască pesticidele și fertilizatorii pe care noi
    urmează să îi scoatem.


    Pe lângă activităţile de cercetare
    şi inovare, sunt necesare organizarea de evenimente de informare şi crearea
    unor reţele pentru schimbul de bune practici, după cum subliniază
    europarlamentara Carmen Avram:

    De asemenea, se vor duce bani,
    în mod evident, pe campanii de promovare și aici România ar trebui să înceapă
    să se miște în această direcție, în primul rând să-și informeze fermierii
    despre ceea ce urmează, pentru că, în toate discuțiile pe care eu le am cu
    fermierii, constat că nu îi informează nimeni și, uneori, află absolut
    întâmplător despre aceste schimbări din discuții pe o altă temă unde se aduce
    întâmplător vorba despre ceea ce urmează.


    O idee inovativă
    este dezvoltarea reţelelor de turismecologic prin intermediul așa-numitelor biodistricte. Biodistrictele sunt
    zone în care fermierii, cetăţenii, operatorii turistici, asociaţiile şi
    autorităţile publice colaborează în vederea gestionării sustenabile a
    resurselor locale, pe baza principiilor şi practicilor ecologice.


  • Plan de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice în UE

    Plan de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice în UE

    La sfârșitul lunii martie, Comisia
    Europeană a prezentat un Plan de acţiune pentru dezvoltarea producţiei
    ecologice, scopul său general fiind de a stimula producţia şi consumul de
    produse ecologice, precum şi de a dezvolta în mod semnificativ acvacultura
    ecologică.


    Pentru
    succesul acestui plan de dezvoltare a producției ecologice, Comisia Europeană
    are în vedere o monitorizare a progreselor înregistrate, monitorizarea
    realizată înpreună cu reprezentanți ai Parlamentului European, ai statelor
    membre și ai părților interesate.

    Am întrebat-o pe eurodeputate Carmen Avram
    din Grupul Socialiștilor și Democraților, membră a Comisiei pentru Agricultură
    a Parlamentului European, cum se vede acest plan de acțiune pentru dezvoltarea
    produciei ecologice în Uniune, din partea legislativului european:

    Pe de o parte, este o necesitate! Va fi foarte complicat pentru toți
    fermierii europeni, dar în special pentru cei ai României pentru că toate
    aceste ținte care se fixează pentru anul 2030, de exemplu, cum ar fi 25% din
    suprafața agricolă europeană să fie cultivată în regim organic, va fi greu
    pentru anumite state, și România este printre aceste state. România va trebui
    să aibă, să facă un efort extraordinar să atingă această țintă de 25% pentru
    că, spre deosebire de alte state, în acest moment stăm foarte rău la cultura
    organică, adică în România este de 2,4%, adică 300 de mii de hectare.

    Sunt alte
    țări care la 12%, la 15%, țările nordice stau foarte bine, deci noi va trebui
    să atingem, plecând de la 2,4, să atingem 25%. Acesta este și motivul pentru
    care Comisia Europeană a lansat planul european pentru agricultura ecologică
    penru ca el să ajute statele membre printr-o serie de măsuri, 23 la număr, care
    să vizeze stimularea consumului, din nou România stă foarte prost la consum
    deși există foarte multe voci care vor mai multă hrană sănătoasă, practic când
    ajungem în magazine vedem că nivelul consumului nu este la fel de ridicat ca
    pretenții ale celor care vor hrană sănătoasă și este nevoie să stimulăm acest
    consum, și Comisia Europeană încurajează asta. După aceea, trebuie încurajată
    sporirea producției și încurajarea sustenabilității sectorului, într-o creștere
    echilibrată a agriculturii.


    În
    cadrul acestui plan de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice,
    executivul european va crește nivelul d efinanțare, după cum a remarcat
    erodeputata Carmen Avram:

    Dacă facem o comparație,
    în actuala Politică Agricolă Comună, se acordă pentru această agricultură
    organică doar 7,5 miliarde de euro, iar în noua reformă se vor pune la
    dispoziție 58 de miliarde de euro pentru o perioadă de 4 ani, între 2023 și
    2027, bani care sunt destinați sectorului organic. Și atunci când Comisia pune
    la dispoziție atât de mulți bani, și când se gândește că 2030 este foarte
    aproape, mai avem 9 ani până acolo și are tot interesul să stimuleze acest
    consum de hrană organică și prin urmare producția de alimente organice, Comisia
    are tot interesul să verifice dacă statele membre respectă felul în care se vor
    cheltui banii, dacă îi direcționează acolo unde este cea mai mare nevoie de ei
    pentru că ea își dorește ca în 2030 să fie anul în care va putea să declare că
    25% din producția agricolă a Uniunii Europene este organică.

    Problema noastră
    este cum vom face acest lucru? Cum va reuși România să se ridice la acest
    standard? Și de aceea, eu am și cerut în toate comisiile când am participat, și
    toate întrebăriele scrise la Comisia Europeană, am cerut ca acest nivel de 25%
    să se atingă colectiv, adică la un loc toate cele 27 de state să aibă 25% și nu
    să fie fiecare stat membru în parte cu o producție de 25%, tocmai pentru că
    România va avea acel drum foarte greu de parcurs în 9 ani și decalajul se va
    mări între celelalte state și noi. Ce înseamnă că se mărește decalajul?
    Înseamnă că noi vom avea pe piață cel mai puțin cu produsele noastre organice,
    într-o perioadă în care agricultura tradițională trebuie să își scadă din pondere.
    și atunci noi va trebui să obținem o piață pentru produsele noastre organice.
    Cum o obținem? Ținând pasul cu toți ceilalți și reușind să producem pentru
    populație și să exportăm în același timp, la nivel comparabil cu celelalte
    state membre.



  • CE încurajează statele membre să elaboreze planuri naţionale de acţiune privind agricultura eco

    CE încurajează statele membre să elaboreze planuri naţionale de acţiune privind agricultura eco

    Comisia Europeana a prezentat un Plan de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice, scopul sau general fiind de a stimula producţia si consumul de produse ecologice, de a atinge un procent de 25 % terenuri agricole utilizate pentru agricultura ecologică până în 2030, precum şi de a dezvolta în mod semnificativ acvacultura ecologica.


    (Eurodeputatul Carmen Avram, membru al Comisiei pentru
    Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European şi Dacian Badea, preşedinte Fermele Ecologice SILVANIA
    Cooperativa Agricolă Zalău Sălaj)







  • Siguranța centralelor nucleare în spațiul european

    Siguranța centralelor nucleare în spațiul european

    Deși Europa geografică nu este identică cu Uniunea Europeană, blocul comunitar se preocupă și ia atitudine față de tot ce este comun pe continent. Astfel, Comitetul pentru Industrie, Cercetare și Energie al Parlamentului European a adoptat o rezoluție prin care se face un apel la Comisia Europeană să se asigure că centrala de la Astraveț din Belarus nu va porni înainte ca toate măsurile de siguranță să fie la standarde internaționale.

    Europarlamentarul Carmen Avram din grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților Europeni a explicat motivul pentru care a votat rezoluția.

    Existau foarte multe temeri în Parlamentul European despre siguranța acestei centrale. Să ne amintim că abia se împlinesc 35 de ani de la tragedia de la Cernobâl, efectele acelui accident se simt astăzi și le resimt milioane de oameni. Ultimul lucru de care avem nevoie este ca pericolul să se apropie din nou de Uniunea Europeană și de România. Să nu uităm că Ostroveț și Cernobâl sunt la aproximativ aceeași distanță de România. E o rezoluție care se impunea pentru că au avut loc niște incidente foarte ciudate și foarte frecvente la această centrală din Belarus. Au fost niște comunicări oficiale foarte vagi. Este o lipsă de transparență și atunci există această îngrijorare că acolo s-ar putea produce la un moment dat un accident care să afecteze din nou Uniunea Europeană și, în principal, Țările Baltice. pentru că Ostroveț e la doar 50 de kilometri de Vilnius, capitala Lituaniei.

    Această rezoluție, s-a și văzut din votul ei, era necesară, ea a fost votată copleșitor cu 642 de voturi pentru și 29 împotrivă. Ea cere Comisiei Europene să nu se grăbească și să nu permită funcționarea centralei înainte ca toate cerințele de siguranță să fie îndeplinite, înainte ca ea să respecte ceea ce spune Agenția pentru Energie Atomică și să nu facă din această centrală, indiferent care ar fi interesele comerciale, un risc la adresa europenilor. Faptul că ea este construită de către rușii de la Rosatom este o îngrijorare că centrala de la Ostroveț ar putea să devină la un moment dat nu doar un risc ci o permanentă sursă de disconfort și de presiune asupra cetățenilor europeni. Dacă nu este gestionată cum trebuie, o centrală nucleară care este controlată de un stat cu apucături dictatoriale cum este Rusia, ar ptuea fi transformată oricând într-o armă.


    Belarusul a acceptat voluntar asistența experților europeni pentru realizarea unui test de stress al centralei în urmă cu doi ani. Câteva protocoale ar trebui implementate și un nou raport este așteptat acum.


  • Jurnal românesc – 11.02.2021

    Jurnal românesc – 11.02.2021

    Europarlamentarul
    Carmen Avram a cerut Executivului Comunitar să intervină pentru a opri
    discriminarea românilor din Ucraina prin limitarea dreptului la învăţământ în
    limba maternă.
    Eurodeputatul a spus că noua lege a învăţământului adoptată de
    Rada Supremă de la Kiev încalcă inclusiv Articolul 22 din Constituţia
    Ucrainei şi că, începând din 2023, actul normativ va face ca minoritatea
    română, care numără aproape o jumătate de milion de oameni, să nu le mai poată
    transmite limba şi cultura generaţiilor viitoare. Carmen
    Avram a apreciat că situaţia este inacceptabilă şi nu corespunde cu valorile şi
    principiile europene. Accesul la educaţie trebuie garantat de orice stat
    care îşi doreşte o apropiere de Uniunea Europeană şi orice măsură care are ca
    efect asimilarea unei minorităţi trebuie condamnată,
    a declarat aceasta.

    O poziţie similară a avut şi europarlamentarul Eugen Tomac. Acesta a solicitat
    ca Executivul de la Bruxelles să creeze un mecanism de monitorizare a situației
    minorităților naționale din Ucraina. El a declarat că, sub pretextul combaterii
    rusificării, Kiev-ul aplică o serie de măsuri discriminatorii la adresa altor
    comunități etnice. Românii sunt cea mai numeroasă comunitate minoritară
    din Ucraina, după cea rusă și prin urmare, dreptul la educație, exprimare și
    reprezentare trebuie garantat de un stat considerat partener al Uniunii
    Europene,
    a spus eurodeputatul. Eugen Tomac a precizat că va cere
    inclusiv condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea
    standardelor și legislației comunitare privind minoritățile naționale.




    România
    va oferi Republicii Moldova un nou lot de ajutor umanitar de urgență, cu titlu
    gratuit, care să susţină efortul de combatere a pandemiei de COVID-19, a anunţat
    şeful executivului de la Bucureşti, Florin Cîţu
    . Acesta a explicat că, în primă
    fază, vor fi donate echipamente de protecţie medicală în valoare de circa 11
    milioane de lei, ce vor include 1,5 milioane de măşti chirurgicale, 100.000 de
    măşti standard FFP3, 100.000 de combinezoane şi 100.000 de mănuşi nesterile.
    Premierul român a precizat că materialele vor ajunge în stânga Prutului în
    intervalul 11 – 13 februarie şi vor fi transportate de opt reprezentanţi ai
    Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

    Preşedintele Republicii
    Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj de mulţumire administraţiei de la
    Bucureşti. România este prima țară din UE care a reacționat imediat la
    solicitarea noastră de ajutor în lupta cu pandemia,
    a declarat Maia Sandu. Ea
    a arătat că, în urma discuţiilor pe care le-a purtat cu preşedintele şi
    prim-ministrul României, precum şi cu înalți oficiali de la Bruxelles, a fost
    posibilă reactivarea Mecanismului european de protecție civilă, prin care
    țările Uniunii Europene pot ajuta Republica Moldova cu donații. România va mai
    trimite în Republica Moldova 200.000 de doze vaccin pe care preşedintele Klaus
    Iohannis le-a promis cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o la Chişinău, în
    decembrie 2020. Anul acesta, Bucureştiul a mai oferit o tonă de medicamente şi
    echipamente, a căror valoare depăşeşte 650.000 de lei, iar în mai 2020, a
    trimis peste Prut 20 de camioane cu echipamente sanitare a căror valoare a fost
    estimată la 16,5 milioane de lei.




    Ministerul
    Culturii a anunţat că, prin intermediul Muzeului Naţional de Istorie a
    României, va sprijini organizarea Programului de diplomaţie publică şi
    culturală dedicat, anul acesta, aniversării a 140 de ani de relaţii diplomatice
    între România şi Spania. Va fi o bună ocazie pentru promovarea şi întărirea
    legăturii diasporei române din Spania cu valorile culturii noastre naţionale,
    dar în acelaşi timp vom aduce în atenţia publicului nostru elemente din cultura
    spaniolă,
    a declarat ministrul de resort Bogdan Gheorghiu. Cea mai
    importantă manifestare va fi expoziţia Dacia – ultima frontieră a
    romanităţii, care va avea loc la Muzeul Naţional de Arheologie din
    Madrid. Deocamdată, calendarul mai include un istoric al prezenţei culturii
    române la Madrid, expunerea instalaţiei Fiesta, realizată de
    arhitecţii Attila Kim şi Bogdan Ciocodeică, concerte, un moment aniversar
    George Enescu şi expoziţia Memorialului Victimelor Comunismului. Ministerul
    Culturii a precizat că programul acţiunilor şi evenimentelor este stabilit de
    Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada României la Madrid, care va
    coordona manifestările.




    Catedra
    de Filologie Română și Clasică din cadrul Universității Yurii
    Fedkovici din Cernăuţi îi invită la studii pe tinerii români din regiune
    și alte localități din Ucraina, transmite Agenţia BucPress. Catedra a anunţat
    că programele de învățământ sunt structurate pentru a pregăti profesori de
    limba și literatura română, editori, redactori, jurnaliști în presa scrisă şi
    audiovizuală, translatori, funcționari
    culturali și sociali. Între 8 şi 10 locuri la buget sunt disponibile pentru
    programul de studii Limba şi literatura română. Detalii se găsesc
    pe site-ul instituţiei de învăţământ precum şi prin intermediul adresei de
    email catedrarom@gmail.com.

  • Implementarea noii Politici Agricole Comune în România

    Implementarea noii Politici Agricole Comune în România

    Uniunea
    Europeană se pregăteşte pentru o nouă Politică Agricolă Comună, care să aibă în
    vedere furnizarea de alimente sigure și sănătoase în condiţii de protejare a
    mediului şi de combatere a schimbărilor climatice, fără a scăpa din vedere
    asigurarea unui nivel de viață corect pentru fermieri. În luna noiembrie a
    anului trecut, a fost realizat, la comanda Parlamentului European, un studiu
    intitulat Implementarea
    noii Politici agricole Comune în România. Conform celor peste 600 de respondenţi, toţi cu ferme mai mari de 30 de
    hectare, aceştia sunt optimişti în privinţa noii Politici Agricole Comune, însă
    gradul de optimism scade pe măsura creşterii suprafeţei exploatate.

    Eurodeputata
    Carmen Avram, din Grupul Socialiștilor și Democraților, membră a Comisiei
    pentru Agricultură a Parlamentului European, a relevat necesitatea acestui
    studiu:

    Studiul a fost comandat chiar
    de mine pentru că am vrut să văd exact care este atmosfera şi care este starea
    fermierului român în perspectiva noii Politici Agricole Comune şi am descoperit
    că există un optimism, dar că oamenii nu sunt informaţi şi, din acest punct de
    vedere, cred că este imperativ ca noul guvern să înceapă de pe acum o campanie
    de informare a fermierului român, fără de care nu vom putea atinge ţintele care
    au fost trasate de Comisia Europeană.

    Comisia Europeană a publicat recent
    recomandările pentru fiecare stat membru cu privire la acţiunile pe care
    trebuie să le facem şi ne-a recomandat câteva direcţii pe care trebuie să le
    includem în planurile naţionale strategice. Una, internetul pe bandă largă în
    zonele rurale, care este extrem de important pentru a putea face agricultura
    digitală şi de precizie. Şi acest lucru se poate realiza nu numai prin bugetul
    de la agricultură, din fericire, ci şi prin alte programe europene, cum ar fi
    Fondul European Social sau Mecanismul de redresare şi rezilienţă.


    Potrivit studiului, mulţi fermieri nu sunt
    pregătiţi pentru a se conforma cerinţelor noii Politici Agricole Comune, în
    special cei care au exploataţii mici. Pe de altă parte, cei mai mulți fermieri
    doresc să investească în următorii 3 … 5 ani în dezvoltarea de ecoscheme, în
    special cei tineri sau cei care operează ferme cu suprafeţe mai mici.

    Eurodeputata Carmen Avram:
    Am văzut că sunt foarte mulţi fermieri care vor să treacă la agricultura
    ecologică şi nu numai că vor să treacă, ei înţeleg exact necesitatea trecerii
    la agricultură ecologică, România fiind penultima în acest clasament, având
    doar 2,4% din suprafaţa pe care o avem noi astăzi cultivată în regim organic.
    Prin comparaţie cu restul Uniunii Europene, suntem foarte, foarte departe. Ca
    să înţelegeţi diferenţa, pe primul loc este Austria, cu peste 24%, aproape un
    sfert din suprafaţa cultivată este în regim organic şi noi avem un drum foarte
    mult şi greu de parcurs până acolo, iar fermierii înţeleg şi cât de geu va fi,
    dar şi ce oportunitate e asta. Pentru că s-a constatat, culturile organice
    rezistă cel mai bine secetei. În al doilea rând, se vede deja că există o
    cerere de produse bio din ce în ce mai mare, atât la nivel naţional, cât şi la
    export. România are o mare şansă pentru că avem pământul foarte bun şi putem să
    devenim exportatori de produse organice. Şi în al treilea rând, cei care
    pornesc pe acest drum vor primi subvenţii mai mari.