Radio România Internațional

Tag: carne

  • Mâncăruri cu varză şi carne tocată

    Mâncăruri cu varză şi carne tocată

    Pentru că este vremea când varza se găseşte din abundenţă în pieţe şi când aceasta este pusă în saramură pentru a fi acrită, vă propunem un inedit itinerariu prin România. În provinciile româneşti există modalităţi speficice de preparare a verzei cu carne tocată. Sarmalele cu varză le întâlnim oriunde în România, numai că în Transilvania acestea au dimensiuni mai mari. Dacă vom încerca să găsim mâncăruri specifice provinciilor istorice ale României, sarmalele ar putea fi atribuite Moldovei.



    În această ediţie vă prezentăm câteva modalităţi de a combina varza cu carnea tocată de porc, dar nu sub formă de sarmale. Începem cu un preparat care are şi denumire de origine: varza a la Cluj. Avem nevoie de un kg de carne de porc, pulpă sau fleică, de două kg de varză, de o ceaşca de orez, două cepe, câteva felii de slănină afumată, ulei, pastă sau suc de roşii, smântână, piper şi sare. Putem folosi fie varză dulce, fie varză acră pe care o curăţăm şi o tăiem în fâşii subţiri. Dacă este varză dulce, o sărăm şi o frământăm puţin pentru a se înmuia. Dacă este varză acră, trebuie să spălăm varza foaie cu foaie înainte de a o toca. Separat, ceapa trebuie tocată mărunt şi călită uşor în ulei sau, ca să păstrăm specificul local, în untură, după care o amestecăm cu carnea tocată şi cu piper măcinat, după gust. Într-o cratiţă mai mare punem alternativ un strat de varză şi apoi unul de carne, având grijă ca ultimul strat să fie de varză. În struturile de varză punem şi bucăţi de slănină afumată. Turnăm apă combinată cu pastă de roşii sau suc de roşii. Lăsăm cratiţa în cuptor timp de o oră, o oră şi jumătate până când varza de la suprafaţă începe să se rumenească. Între timp, dacă este cazul, mai adăugăm puţin apă. Se porţionează şi se serveşte fierbinte, cu puţină smântănă deasupra.



    În Banat, se face musaca de varză. Pastrăm cantităţile de la reţeta anterioară, adică un kg de carne de porc, pulpă sau fleică, şi circa două kg de varză dulce şi mai adăugăm pe lista ingredientelor, 3 ouă, 4 … 5 roşii, mărar şi pătrunjel verde, cimbru, piper şi sare. Varza tocată este amestecată cu sare. Amestecăm carnea tocată cu puţin orez, cu ouăle, cu cimbru, cu pătrunjel şi mărar tocat şi omogenizăm. Ca mod de preparare seamănă cu varza a la Cluj, numai că deasupra fiecărui strat de tocătură se pune unul de roşii, acesta fiind şi ultimul strat. Se toarnă puţină apă, se pună la fiert la foc mic şi se lasă circa o oră, după care cratiţa trebuie lăsată în cuptor, tot la foc mic, pentru încă un sfert de oră.



    Şi în Muntenia există o mâncare de varză la cuptor asemănătoare cu musacaua de varză din Banat, cu deosebirea că se mai adaugă şi felii subtiri de ardei gras, amestecate în acelaşi strat cu feliile de roşii. Modalitatea de preparare este însă aceeaşi…

  • Din nou despre siguranţa alimentară

    Din nou despre siguranţa alimentară

    La doar câteva luni după scandalul, cu rezonanţă europeană, al lasagnei în care producătorul francez substituia vita cu cal adus din România, un nou caz de fraudă aruncă dubii asupra industriei alimentare de pe continent. Doi distribuitori britanici de alimente au retras din vânzare un lot de conserve de vită provenite din România, fiindcă acestea conţineau, potrivit corespondentului Radio România la Londra, carne de cal, fără ca eticheta să specifice acest fapt.



    La Bucureşti, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare, Vladimir Mănăstireanu, a precizat că ponderea cărnii de cal în conservele retrase e între 1 şi 5 procente, iar tot ce depăşeste 1% e considerat, legal, drept fraudă. Aceasta se referă la diferenţa de cost dintre cele două tipuri de carne şi nu la nocivitatea produsului ca atare, fiindcă, spun specialiştii, calul este, deopotrivă, mai ieftin, dar şi mai propice consumului decât vita. El a spus că a fost deja identificată firma românească producătoare a conservelor de vită feliată şi a anunţat sancţiuni drastice pentru cei care nu au făcut controalele necesare.



    Vladimir Mănăstireanu: “Agenţii economici sunt pasibili de amenzi usturătoare, care pot să ajungă până la 50.000 de RON (echivalentul a circa 12 mii de euro- n.red.), iar dacă medicii veterinari sau alt personal din aceste unităţi au falsificat, sunt pasibili de puşcărie.” În numele patronatului din domeniu, preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii, Sorin Minea, spune că România a demonstrat de fiecare dată că nu a fost sursa cărnii de cal comercializate, sub alte etichete, în diferite ţări europene. El explică: “Fiecare lot care iese dintr-un abator poartă o ştampilă. Ştampila aceea garantează controlul. Dacă cineva nu face acel control, deci dacă proprietarul abatorului respectiv încearcă să păcălească şi falsifică acea ştampilă, înseamnă că are o problemă.”



    Problema falsurilor e una general europeană şi nu se rezumă la industria alimentară. De la ceasuri de lux la haine de firmă, de la Londra la Bucureşti, totul şi pretutindeni e susceptibil de falsificare. Cum, însă, fraudele din sectorul alimentar pot afecta însăşi sănătatea publică, sensibilitatea consumatorilor e pe măsură.



    În vară, în siajul aşa-numitului Dosarului Lasagna, controalele riguroase operate în întreaga Uniune Europeană au oferit relevaţii stupefiante: proteină de porc în mâncăruri presupus halal din restaurante musulmane, materii fecale în produse de patiserie, salamuri etichetate bio ticsite de aditivi cancerigeni. Pare, astfel, fără sfârşit cursa dintre legislatorii şi inspectorii care încearcă să prevină ilegalităţile şi, respectiv, ingeniozitatea morbidă a unor producători fără scrupule.

  • Pactul între ţărani şi orăşeni

    Pactul între ţărani şi orăşeni

    Prin intermediul Asociaţiei pentru Susţinerea Agriculturii Ţărăneşti, orăşenii interesaţi de hrană sănătoasă fac parteneriate cu ţărani ce au nevoie de susţinere financiară şi de o piaţă de desfacere ţintită. ASAT a apărut în urmă cu cinci ani şi are deja susţinători în toate marile oraşe. Mihaela Veţan este preşedinta ASAT. Ea mi-a povestit cum a ajuns acest sistem în România: Prima prezentare a parteneriatelor ASAT a fost făcută în Timişoara în 2007 de către Denise Vuillon, una dintre persoanele are au iniţiat acest sistem în Franţa. În cadrul prezentării la acel moment s-a atras atenţia că la nivel european mica agricultură este în pericol, deoarece ţăranii au tot mai mari dificultăţi şi le e greu să reziste concurenţei făcute de agricultura intensivă, de supermarketuri şi de importuri. În acest context vorbea de o iniţiativă pe care o dezvoltase în Franţa în 2001 şi anume formarea unor grupuri solidare de consumatori care decid să susţină mici producători locali, ţărani de proximitate, care să realizeze produse naturale şi să livreze o dată pe săptămână aceste produse.”



    Sistemul funcţiona informal şi în România, dar nu într-o manieră structurată, cu un angajament ferm de ambele părţi. Mai toate familiile, în special cele cu copii mici, dezvoltă în timp o mică reţea de surse de legume, ouă, lapte şi carne de la ţară, fie având o relaţie cu anumiţi tarabagii din pieţe, fie apelând la rudele de la sate. Totuşi, cu trecerea timpului, la tarabele din pieţe n-au mai fost de găsit ţărani autentici ci, mai degrabă, intermediari. Şi ăsta a fost un motiv suficient de bun pentru Mihaela Veţan să înceapă parteneriatele ASAT. În 2008 am lansat la Timişoara primul parteneriat dezvoltat de 20 de familii de consumatori. Ceea ce este deosebit faţă de relaţiile informale care, din fericire încă mai există în România, este că în parteneriatele ASAT, consumatorii îşi asumă un angajament pe perioada unui an. Practic, toamna se angajează pentru anul care urmează, plătesc un avans producătorului, ca acesta să aibe resursele financiare necesare pentru a-şi pregăti culturile de toamnă, să-şi cumpere seminţele, să-şi pregătească terenul, iar apoi pe perioada anului se obligă să-şi ridice un coş cu produse care sunt realizate în ritm natural.”



    Marin Paraschiv este unul dintre cei 11 producători care furnizează legume pentru 350 de familii din toată ţara. El a aflat de acest tip de parteneriat de la copiii lui, care citiseră despre asta pe Internet. Acum are 15 abonaţi: Dânşii m-au ajutat să cumpăr seminţe, să mai dezvolt un solar, ca să lucrăm protejat. Dânşii mă sponsorizează cu bani. Lunar le dau patru coşuri care costă în jur de 140 de lei. Ne întâlnim la sediul ASAT, sunt 2-3 familii care ajută la ambalarea produselor. Sunt mulţumit că nu trebuie să mai merg să duc legumele la en gros, dânşii sunt mulţumiţi că au totul natural, că pot să vină să viziteze, să vadă cum cresc toate. Sunt foarte mulţi care doresc să cumpere de la ţărani şi să nu cumpere din afară. Legumele noastre sunt foarte bune, roşiile sunt gustoase, şi ardeiul şi vânăta, nu se compară cu ce se aduce din afară.”



    Consumatorii devin conştienţi că dacă vor produse sănătoase, netratate chimic, acestea au un anumit ritm de creştere, nu sunt uniforme, nu sunt neapărat întotdeauna estetice, dar compensează prin calitate. Există o cartă, Cartea principiilor ASAT, care trebuie respectată. În această cartă, practic sunt reglementate elemente legate de producţie, care trebuie să fie naturală, mi-a spus Mihaela Veţan: Nu este o condiţie ca producătorii să fie certificaţi bio, dar trebuie să fie angrenaţi într-o agricultură cât mai naturală, apoi producătorii trebuie să accepte o transparenţă legată de calculul preţului, legată de producţie. Oricând consumatorii pot să meargă la producător să vadă cum sunt realizate produsele. Apoi mai există această condiţie de solidaritate, un element foarte important şi de o parte şi de alta. Să zicem a dat o grindină, răsadurile de varză au fost afectate şi nu poate fi adusă varză timpurie, deşi ea era planificată în lista de produse. Această pierdere se împarte solidar între consumatori, ei nu vor cere să plătească mai puţin abonamentul pentru că n-a fost adusă varză, tocmai pentru că înţeleg că acestea sunt riscurile unei producţii naturale necontrolate. Pe de altă parte, dacă e un an propice pentru anumite culturi, să zicem la roşii, şi se realizează mai mult decât era planificat iniţial, acest surplus este adus consumatorilor, pentru că ei susţin practic costurile de producţie.”



    Preţurile legumelor sunt accesibile unui număr destul de ridicat de persoane, pentru produse naturale, acesta fiind unul dintre dezideratele ASAT România, după spusele Mihaelei Veţan: Ştim că produsele bio sunt un lux, iar noi credem că prin parteneriatele ASAT putem oferi o alternativă, aşa încât un număr cât mai mare de persoane să aibe acces la produse de calitate.”



    Mulţi dintre consumatorii înscrişi în parteneriate sunt tineri părinţi, interesaţi de alimente sănătoase, persoanele care intră în parteneriate înţelegând importanţa susţinerii economiei şi agriculturii locale

  • Pactul dintre ţărani şi orăşeni

    Pactul dintre ţărani şi orăşeni

    Prin intermediul Asociaţiei pentru Susţinerea Agriculturii Tradiţionale, orăşenii interesaţi de hrană sănătoasă fac parteneriate cu ţărani ce au nevoie de susţinere financiară şi de o piaţă de desfacere ţintită. ASAT a apărut în urmă cu cinci ani şi are deja susţinători în toate marile oraşe. Mihaela Veţan este preşedinta ASAT. Ea mi-a povestit cum a ajuns acest sistem în România: Prima prezentare a parteneriatelor ASAT a fost făcută în Timişoara în 2007 de către Denise Vuillon, una dintre persoanele are au iniţiat acest sistem în Franţa. În cadrul prezentării la acel moment s-a atras atenţia că la nivel european mica agricultură este în pericol, deoarece ţăranii au tot mai mari dificultăţi şi le e greu să reziste concurenţei făcute de agricultura intensivă, de supermarketuri şi de importuri. În acest context vorbea de o iniţiativă pe care o dezvoltase în Franţa în 2001 şi anume formarea unor grupuri solidare de consumatori care decid să susţină mici producători locali, ţărani de proximitate, care să realizeze produse naturale şi să livreze o dată pe săptămână aceste produse.”



    Sistemul funcţiona informal şi în România, dar nu într-o manieră structurată, cu un angajament ferm de ambele părţi. Mai toate familiile, în special cele cu copii mici, dezvoltă în timp o mică reţea de surse de legume, ouă, lapte şi carne de la ţară, fie având o relaţie cu anumiţi tarabagii din pieţe, fie apelând la rudele de la sate. Totuşi, cu trecerea timpului, la tarabele din pieţe n-au mai fost de găsit ţărani autentici ci, mai degrabă, intermediari. Şi ăsta a fost un motiv suficient de bun pentru Mihaela Veţan să înceapă parteneriatele ASAT. În 2008 am lansat la Timişoara primul parteneriat dezvoltat de 20 de familii de consumatori. Ceea ce este deosebit faţă de relaţiile informale care, din fericire încă mai există în România, este că în parteneriatele ASAT, consumatorii îşi asumă un angajament pe perioada unui an. Practic, toamna se angajează pentru anul care urmează, plătesc un avans producătorului, ca acesta să aibe resursele financiare necesare pentru a-şi pregăti culturile de toamnă, să-şi cumpere seminţele, să-şi pregătească terenul, iar apoi pe perioada anului se obligă să-şi ridice un coş cu produse care sunt realizate în ritm natural.”



    Marin Paraschiv este unul dintre cei 11 producători care furnizează legume pentru 350 de familii din toată ţara. El a aflat de acest tip de parteneriat de la copiii lui, care citiseră despre asta pe Internet. Acum are 15 abonaţi: Dânşii m-au ajutat să cumpăr seminţe, să mai dezvolt un solar, ca să lucrăm protejat. Dânşii mă sponsorizează cu bani. Lunar le dau patru coşuri care costă în jur de 140 de lei. Ne întâlnim la sediul ASAT, sunt 2-3 familii care ajută la ambalarea produselor. Sunt mulţumit că nu trebuie să mai merg să duc legumele la en gros, dânşii sunt mulţumiţi că au totul natural, că pot să vină să viziteze, să vadă cum cresc toate. Sunt foarte mulţi care doresc să cumpere de la ţărani şi să nu cumpere din afară. Legumele noastre sunt foarte bune, roşiile sunt gustoase, şi ardeiul şi vânăta, nu se compară cu ce se aduce din afară.”



    Consumatorii devin conştienţi că dacă vor produse sănătoase, netratate chimic, acestea au un anumit ritm de creştere, nu sunt uniforme, nu sunt neapărat întotdeauna estetice, dar compensează prin calitate. Există o cartă, Cartea principiilor ASAT, care trebuie respectată. În această cartă, practic sunt reglementate elemente legate de producţie, care trebuie să fie naturală, mi-a spus Mihaela Veţan: Nu este o condiţie ca producătorii să fie certificaţi bio, dar trebuie să fie angrenaţi într-o agricultură cât mai naturală, apoi producătorii trebuie să accepte o transparenţă legată de calculul preţului, legată de producţie. Oricând consumatorii pot să meargă la producător să vadă cum sunt realizate produsele. Apoi mai există această condiţie de solidaritate, un element foarte important şi de o parte şi de alta. Să zicem a dat o grindină, răsadurile de varză au fost afectate şi nu poate fi adusă varză timpurie, deşi ea era planificată în lista de produse. Această pierdere se împarte solidar între consumatori, ei nu vor cere să plătească mai puţin abonamentul pentru că n-a fost adusă varză, tocmai pentru că înţeleg că acestea sunt riscurile unei producţii naturale necontrolate. Pe de altă parte, dacă e un an propice pentru anumite culturi, să zicem la roşii, şi se realizează mai mult decât era planificat iniţial, acest surplus este adus consumatorilor, pentru că ei susţin practic costurile de producţie.”



    Preţurile legumelor sunt accesibile unui număr destul de ridicat de persoane, pentru produse naturale, acesta fiind unul dintre dezideratele ASAT România, după spusele Mihaelei Veţan: Ştim că produsele bio sunt un lux, iar noi credem că prin parteneriatele ASAT putem oferi o alternativă, aşa încât un număr cât mai mare de persoane să aibe acces la produse de calitate.”



    Mulţi dintre consumatorii înscrişi în parteneriate sunt tineri părinţi, interesaţi de alimente sănătoase, persoanele care intră în parteneriate înţelegând importanţa susţinerii economiei şi agriculturii locale.

  • Retrospectiva săptămânii 24/02-02/03/2013

    Retrospectiva săptămânii 24/02-02/03/2013


    CCR a decis că ultimele modificări aduse la noul Statut al parlamentarilor sunt neconstituţionale




    Motiv de disensiuni între puterea social-liberală de la Bucureşti şi opoziţia democrat liberală şi cea populistă, ultimele modificări aduse la noul Statut al parlamentarilor au fost declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională. Opoziţia a contestat legalitatea majorării de la 15 la 45 de zile a termenului în care un ales poate contesta o decizie de incompatibilitate luată de Agentia Nationala de Integritate şi care duce la demisia respectivului parlamentar. Opoziţia consideră ca noul statut conferă, astfel, parlamentarilor o superimunitate şi creeaza o diferenţiere faţă de alte categorii de demnitari, supuse controlului de integritate. Si presedintele Traian Basescu a criticat modificările aduse Statutului parlamentarilor, pe motiv că ele nu respecta standardele europene. In urma deciziei CCR, Legea privind statutul parlamentarilor se va întoarce în Legislativ pentru a fi rediscutată.


    Doi judecători din CSM au fost revocaţi din functie, o premieră în justiţia românească




    Pentru prima oară în istoria justiţiei din România, doi membri din Consiliul Superior al Magistraturii au fost revocaţi. Decizia a fost luată în cazul judecătorilor Alina Ghica şi Cristi Danileţ şi a intervenit după ce magistraţii de la mai multe judecătorii au protestat faţă de amânarea repetată a revocării celor doi, decisă de majoritatea instanţelor din ţară. Reprezentanţii asociaţiilor le-au reproşat membrilor CSM că nu reprezintă interesele profesionale ale magistraţilor. Cei doi au reacţionat, atacând decizia de revocare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.


    Aderarea României la Schengen — subiect central al discuţiilor oficialilor români cu cei europeni




    Premierul român, Victor Ponta, le-a cerut, în această săptămână, miniştrilor implicaţi în demersul de aderare a României la Spaţiul Schengen să continue eforturile diplomatice si politice, indiferent dacă se va lua sau nu o decizie la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, care va avea loc pe 7-8 martie la Bruxelles. Aflat, marţi, în vizită oficială la Copenhaga, premierul a primit asigurări de la omologul sau danez, Helle Thorning-Schmidt, că România poate conta pe susţinerea Executivului danez în procesul de aderare la spatiul european de libera circulatie. Subiectul Schengen a fost discutat, la Amsterdam, şi de preşedintele Senatului de la Bucuresti, Crin Antonescu. Olanda s-a numărat printre statele membre ale UE care au blocat aderarea României, invocând insuficienţa reformelor din justiţie. Potrivit oficialului român, Olanda nu va mai fi un obstacol al admiterii României in Schengen, eventual în două etape, iar Executivul de la Haga separă acest proces de raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe justiţie. Oficialii olandezi au admis faptul că România este pe deplin pregătită din punct de vedere tehnic să intre în Schengen. Tema a fost abordata si de preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Jean-Claude Mignon, care a facut, luni si marti, o vizita la Bucuresti, prilejuita de aniversarea a 20 de ani de la aderarea tarii la Consiliul Europei. El s-a pronuntat în favoarea unei măsuri prin care Romania sa fie primita in spaţiul european de libera circulatie. Nu cred că, dacă ne vom închide ermetic frontierele, ne vom rezolva problemele”, a mai spus Jean-Claude Mignon. Pe de alta parte, preşedintele României, Traian Basescu, este de parere că decizia depinde exclusiv de voinţa politică a celorlalte state membre. El a recomandat, din nou, majorităţii parlamentare de la Bucureşti să ia măsurile necesare pentru a răspunde la problemele semnalate în raportul Comisiei Europene referitoare la reforma justitiei.


    Masuri UE privind siguranta produselor din carne




    România face, de la 1 martie, la recomandarea Comisiei Europene, teste pentru determinarea ADN-ului de cal în produsele alimentare etichetate ca având în compoziţie carne de vită. Masura este valabila pentru toate tarile membre ale UE. Acum mai bine de o luna a fost depistata, prima oara in Marea Britanie, oficial, frauda masivă ce a afectat numeroşi actori din sectorul agroalimentar în Europa. Frauda vizează produse preparate, congelate sau conservate, care ar trebui să fie pe bază de carne de vită tocată, dar care, in schimb, contin, partial sau total, carne de cal.


    Mesajul Papei Benedict al XVI — lea pentru pelerinii romani




    Simţiţi bucuria de a fi iubiţi de Dumnezeu! Acesta este îndemnul pe care l-a adresat credincioşilor Papa Benedict al XVI — lea, înainte de a se retrage, joi, de la conducerea Bisericii Catolice. Anunţată în timpul unei slujbe la Vatican, acum mai bine de două săptămâni, decizia sa de a renunţa, după propria voinţă, la Pontificat, a luat prin surprindere întreaga lume, fiind una inedită în istoria modernă a Bisericii Catolice. In vârstă de 85 de ani, Papa de origine germană a motivat această hotărâre prin faptul că starea şubredă de sănătate nu-i mai permite să-şi îndeplinească atribuţiile. In timpul ultimei sale audienţe, în faţa a peste 150.000 de persoane adunate în Piaţa Sfântul Petru, fostul Suveran Pontif s-a adresat pelerinilor în 11 limbi, între care şi română: “Lăudat să fie Isus Christos! Adresez un salut cordial credincioşilor de limbă română, mai ales celor de la Oradea. Îi primesc cu bucurie şi vă doresc ca pelerinajul vostru să aducă roade bune pentru voi şi comunităţile voastre. Vă binecuvântez din toată inima!” Succesorul fostului sef al Bisericii catolice va fi ales în urmatoarele saptamani.