Radio România Internațional

Tag: CAS

  • Oamin’i şi bănţâ

    Cabinetlu a liderlui social-democrat român Victor Ponta ari loatâ, tru chirolu dit soni, un şingir di apofasi cu caracter popular, ţi au scupolu tra s-ducă la criştearea a nivelui di bânaticu a român’ilor şi ti unâ ma bunâ dinamică a economiil’ei şi a investiţiilor. Tru andamusea di guvernu di gioi, minişţârl’ii vulusirâ unâ ordonanţă di ananghi ti alâxearea şi completarea a Codlui fiscal, prit cari s-bagâ pi aradâ nâscânti deduţeri la mpârmuturi tru cazlu a persoanilor fiziţi cu tin’ii di cafi mes icţ pensii di până la 2200 lei. A persoanilor dit aestă categorie va lâ si facâ giumitati rata la mpârmut ti un chirodi doi an’i, artimaia hiindalui borgea a guvernul tra s-pâlteascâ toclu suplimentar. Prit aesti fatilităţ fiscali ţi s-da a bânâtorlor ţi au borgi s-mutreaşti criştearea a amintatiţlor disponibili şi, di aoa, criştearea a consumlui, cu hâairlâticâ tră criştearea economicâ.



    Premierlu Victor Ponta spusi că aestă apofasi easti unâ lumachi dit un şingir ţi nica acaţâ tru isapi agiundzearea tru scara di ma ninti a pensiilor şi a tin’iilor di cafi mes n’icşurati tru chirolu di chipitâ a crizâl’ei economicâ şi criştearea, di la 1 di alunar, a tin’iil’ei di cafi mes pi economie la 900 di lei. Tru ţi mutreaţti mediul di emburlâchi, premierlu cundil’e că armasi tru idyea scarâ cota unică şi nipâltearea a impozitlui la profitlu reinvestit hiindalui tru plan câ di la 1 di sumedru, s-hibâ n’icşurat CAS-lu la angajator cu âinţi tru sută. Lugursită unâ dit apofasili nai cama di simasie tru an’il’I dit soni, n’icşurarea a cotilor di CAS, apufusitâ di Senat şi cu nâdii mări tra s-treacâ ş-tru Camera a Deputaţlor, ari tru scupo andruparea a mediului di emburlâchi, crearea di năi locuri di lucru şi — cara indicatorl’ii economiţ va s-da izini — va s-agiungâ la nâscânti crişteri a tin’iilor di cafi mes. Cu plan icâ nu, tru idyea andamusi di guvernu di gioi, Executivlu apufusi şi data a alidzerlor prezidenţiali, protlu tur di scrutin hiindalui tru plan tra sâ s-dizvârteascâ la 2 di brumar 2014.



    Partidili dit opoziţie leagă, di altâ parti, meatrili populari a guvernului Ponta di proxima antriţeari electorală tru cari soţial-democraţl’ii suntu cotaţ, aşi cum spun sondajili, cu prota şansă. Di altă parti, sindicatili nu suntu cândâsiti că tuti apofasili dimândati va s-agiutâ ti criştearea a bânaticlui. Pi fondul a scutearil’ei di pi lucru, di la 1 di alunar, a aţilor 2500 di lucrâtori dit sistemlu a Căl’iurlor di Her Români şi protestili a lucrătorlor dit sănătati, liderlu a Bloclui Naţional Sindical, Dumitru Costin, declară că n’icşurarea a CAS-lui va u aspargâ ziga a bugetlui ti asigurărli suţiali. El easti fârâ di nâdii tru ligâturâ cu şansili câ, prit aşi dzâsa scuteari dit zona a lucurlui pi laia a multilor posturi — di furn’ia a n’icşuraril’ei la CAS — s-iasâ tru migdani pisti noapti cama di dauă miliun’i di locuri di lucru tru economie.



    Armanipsearea: Tascu Lala











  • Oameni şi bănci

    Cabinetul liderului social-democrat român Victor Ponta a luat, in ultimul timp, o serie de măsuri cu caracter popular, menite să ducă la creşterea nivelului de trai al românilor şi la o mai bună dinamică a economiei şi investiţiilor.



    În sedinţa de guvern de joi, miniştrii au adoptat o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului fiscal, prin care se reglementează unele deduceri la credite în cazul persoanelor fizice cu salarii sau pensii de până la 2200 lei. Persoanelor din acestă categorie li se va putea înjumătăţi rata la credit pe o perioadă de doi ani, guvernul urmând să suporte dobânda suplimentară. Prin aceste facilităţi fiscale acordate populaţiei îndatorate se urmăreşte majorarea veniturilor disponibile şi, de aici, creşterea consumului, cu efecte favorabile asupra creşterii economice.



    Premierul Victor Ponta a menţionat că această măsură reprezintă o verigă dintr-un lanţ care mai cuprinde întregirea pensiilor şi a salariilor diminuate în perioada de apogeu a crizei economice şi mărirea, de la 1 iulie, a salariului minim pe economie la 900 de lei.



    În ceea ce priveşte mediul de afaceri, premierul a specificat că a fost păstrată cota unică şi scutirea de impozit a profitului reinvestit urmând ca, de la 1 octombrie, sa fie redus CAS la angajator cu cinci la sută. Considerată una dintre măsurile cele mai importante din ultimii ani, reducerea cotelor de CAS, adoptată deja de Senat şi cu şanse mari de a trece şi în Camera Deputaţilor, are ca scop sprijinirea mediului de afaceri, crearea de noi locuri de muncă şi – dacă indicatorii economici permit — atragerea unor măriri salariale.



    Întâmplător sau nu, în aceeaşi şedinţă de guvern de joi, Executivul a stabilit şi data alegerilor prezidenţiale, primul tur de scrutin urmând să se desfăşoare la 2 noiembrie 2014. Partidele din opoziţie leagă, de altfel, măsurile populare ale guvernului Ponta de proxima confruntare electorală în care social-democraţii sunt cotaţi, potrivit sondajelor, cu prima şansă.



    Pe de altă parte, sindicatele nu sunt convinse că toate măsurile anunţate vor contribui la cresterea nivelului de trai. Pe fondul disponibilizării, de la 1 iulie, a 2500 de angajaţi din sistemul Căilor Ferate Române şi al protestelor lucrătorilor din sănătate, liderul Blocul Naţional Sindical, Dumitru Costin, a declarat că reducerea CAS va dezechilibra bugetul asigurărilor sociale. El este sceptic cu privire la şansele ca, prin presupusa scoatere din zona muncii la negru a numeroase posturi — urmare a reducerii CAS – să apară peste noapte peste două milioane de locuri de muncă în economie.

  • Măsuri economice

    Măsuri economice

    Senatul României a adoptat, cu o largă majoritate, un proiect de lege privind reducerea contribuţiilor de asigurări sociale la angajator, cu cinci procente. Dacă documentul va primi şi acordul Camerei Deputaţilor, care este for decizional în acest caz, proiectul va fi supus votului plenului, într-o sesiune extraordinară, la începutul lunii iulie şi va fi pus în practică, la 1 octombrie.



    În expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege iniţiat de guvern se arată că implementarea acestei măsuri este necesară mediului de afaceri din România. Prin reducerea CAS cu cinci puncte, cresc fondurile rămase la dispoziţia angajatorului şi pot fi create noi locuri de muncă. În felul acesta, va creşte numărul de contribuabili şi va fi stimulat mediul de afaceri. Caz rar în parlamentul României – nu doar partidele aflate la putere, dar şi opozitia a salutat promovarea acestui proiect de lege.



    Sindicatele spun, însa, că economia românească nu este pregătită pentru aplicarea măsurii, de la 1 octombrie. Liderul Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin a declarat că reducerea CAS va dezechilibra bugetul asigurărilor sociale. Dumitru Costin: “Pe modelul economic actual al României, această reducere cu cinci puncte procentuale a CAS nu va duce acolo unde visează Guvernul României şi anume la conformarea angajatorilor şi a angajaţilor, la scoaterea la lumină a contractelor de muncă. Ar trebui să ajungem la o cifră uriaşă de salariaţi în România, undeva la peste opt milioane de salariaţi. Este imposibil să cred că, într-un an de zile, or să apară peste două milioane de locuri de muncă în economia din România.”



    Şi Fondul Monetar Internaţional s-a aratat sceptic în legătură cu scăderea CAS. Purtătorul de cuvânt al Fondului, Gerry Rice, spune că trebuie luate în calcul efectele asupra bugetului si influenţa asupra ţintelor fiscale, în 2015.



    La rândul său, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, Mihai Tănăsescu, deşi nu crede că reducerea CAS va conduce la dezechilibre, e de părere că ea trebuie însoţită de restructurări. Mihai Tănăsescu: O asemenea măsură trebuie acompaniată puternic de o restructurare a Administraţiei fiscale, pentru a colecta mai bine şi mai mult, şi nu în ultimul rând de o restructurare a cheltuielilor publice pentru o prioritizare mai corectă, în aşa fel încât volumul investiţiilor să aibă un trend crescător şi nu un trend descrescător.”



    Guvernul mizează că va echilibra deficitul bugetar rezultat din reducerea CAS printr-o serie de măsuri compensatorii cum ar fi taxa pe construcţii speciale, recuperarea datoriilor firmelor intrate în insolvenţă şi cresterea accizei la benzină şi motorină.

  • Ultimul acord cu FMI?

    Ultimul acord cu FMI?

    Evaluarea celui de-al zecelea acord încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional în ultimii 23 de ani s-a amânat pentru toamnă, până la întocmirea proiectului de buget pentru anul viitor. Reprezentanţii creditorilor internaţionali, prezenţi la Bucureşti la începutul acestei luni, au luat această decizie după ce mai multe puncte au rămas în suspensie. Unul major de dezacord este decizia autorităţilor române de a reduce cu cinci puncte procentuale contribuţiile de asigurări sociale la angajator.



    Boardul FMI a aprobat, în septembrie anul trecut, scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române pentru încheierea acestui aranjament de tip preventiv, în valoare de aproximativ două miliarde de euro, pentru o perioadă de doi ani, la care se adaugă alte două miliarde de euro de la Comisia Europeană. El expiră la jumătatea anului viitor şi, spun responsabilii români, acest contract de stabilitate, care asigură o ancoră, este cu siguranţă ultimul cu aceste instituţii creditoare. În acelaşi timp, spun analiştii, întârzierea înregistrată în procesul de evaluare a actualului acord nu ridică motive de îngrijorare imediată.



    Analistul economic Aurelian Dochia, explică: Dacă nu mai avem acordurile cu Fondul, evident că rămân semne de întrebare cu privire la politicile economice pe care guvernele le vor adopta în lipsa constrângerilor pe care de obicei le au din partea Fondului. Istoria noastră de vreo 20 de ani ne spune că există unele riscuri în această privinţă, dar până la urmă cred că depăşirea acestor acorduri trebuie să se întâmple şi trebuie să stăm pe picioarele noastre.”



    Momentul este destul de favorabil pentru România, atitudinea pieţelor internaţionale îmbuntăţindu-se considerabil în ultima vreme — mai spune Aurelian Dochia. În plus, acordul este unul de tip preventiv, Bucureştiul oricum nu intenţiona să folosească banii puşi la dispoziţie de finanţatorii internaţionali. Situaţia s-ar putea schimba, însă, dacă economia mondială ar da din nou semne de slăbiciune. Aurelian Dochia: Acest acord, în anumite condiţii, ar putea să recapete importanţă dacă pe pieţele financiare internaţionale apar din nou tulburări. Deocamdată lucrurile sunt relativ calme şi nu este nici un motiv de îngrijorare.”



    Oricum, actualul acord stand-by rămâne valabil, a subliniat premierul Victor Ponta: Acordul nu se întrerupe, nu se reziliază în vreun fel sau altul, nu se denunţă. Avem acest acord şi asta înseamnă că dacă vom avea cumva nevoie, sigur nu e cazul să accesăm creditele care sunt puse la dispoziţia României. Cu siguranţă avem în continuare acces la acel top up de 10% ca şi cofinanţare pentru fondurile europene, fără nici un fel de impediment. Liniile de credit deschise de Banca Mondială pentru programele de sănătate, de educaţie sunt valabile şi funcţionale. Şi din acest punct de vedere, cred că încrederea pe care România şi-a câştigat-o atât în faţa instituţiilor financiare internaţionale cât şi a pieţelor financiare private este un bun câştigat pe care trebuie să-l păstrăm.”



    Evoluţia indicatorilor macroeconomici s-a aflat în centrul discuţiilor de la Bucureşti, în condiţiile în care încasările bugetare nu se ridică la nivelul anticipat, iar guvernul intenţionează să implementeze o serie de măsuri care vor afecta negativ tocmai veniturile la buget. Între acestea, amintita reducere a CAS la angajator cu 5%, amânată cu trei luni, până la 1 octombrie. Potrivit ministrului finanţelor Ioana Petrescu, măsura va îmbunătăţi mediul de afaceri, va reduce povara fiscală pentru angajatorii corecţi şi ar putea conduce chiar la crearea de noi locuri de muncă, în urma scăderii angajărilor la negru.



    Se estimează că pierderile la buget prin aplicarea acestei măsuri se vor ridica pe trimestrul II la peste două miliarde şi jumătate de lei, însă executivul se ateaptă şi la efecte pozitive asupra bugetului, de aproape un miliard, atât din creşterea economică suplimentară, cât şi din taxele aferente locurilor de muncă trecute din piaţa neagră în zona fiscalizată.



    INS atrage, pe de altă parte, atenţia asupra faptului că exporturile României au scăzut în primele patru luni ale anului după ce ţara s-a situat pe primul loc în Europa în ultimii trei ani la acest capitol. Importurile cresc mai rapid decât exporturile – a declarat la Radio România copreşedintele Consiliului de Export, Mihai Ionescu: “Exporturile au început să obosească. Pe luna aprilie avem cel mai mic ritm de creştere în ultimii patru ani, ceea ce e un semnal important de care ar trebui să se ţină cont. Trei sectoare sunt în scădere dramatică: metalurgia, chimia şi producţia de calculatoare, în timp ce vedetele exportului continuă să fie construcţia de maşini, electronica şi electrotehnica, sectorul de IT.”


    Experţii financiari internaţionali apreciază, totuşi, că economia României a continuat să se redreseze şi este de aşteptat să crească în acest an cu 2,8%.

  • Măsuri fiscale

    Măsuri fiscale

    Fără să aibă undă verde din partea creditorilor externi ai României– FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială -, măsura reducerii cu 5% a contribuţiilor asigurărilor sociale la angajator a intrat în ultimele etape, unele pur tehnice, ce preced intrarea sa în vigoare, la 1 octombrie. Guvernul a aprobat, miercuri, proiectul de lege privind reducerea CAS, al cărui traseu mai include două borne: aprobarea în Parlament, ce se anunţă o simplă formalitate, şi promulgarea de către şeful statului, Traian Băsescu, cel care, până acum, nu a dat de înteles că doreşte retuşuri.



    Premierul Victor Ponta detaliază: ”Senatul mi-a comunicat că aşteaptă proiectul, îl dezbate în procedura cea mai rapidă şi îl adoptă, iar Camera Deputaţilor, la începutul lunii iulie, va avea, oricum, o sesiune extraordinară şi atunci îl adoptă. Deci, poate pleca la preşedinte pentru promulgare. Am discutat clar cu instituţiile financiare internaţionale, ne încadăm în 2014 în toate obligaţiile pe care ni le-am asumat. Important este ca mai departe, prin toate măsurile fiscal-bugetare şi de combatare a evaziunii fiscale, să facem această măsură sustenabilă, pe termen lung”.



    Aplicarea măsurii printr-o lege, susţin observatorii, este menită să aducă un surplus de legitimitate politică, în condiţiile în care, deopotrivă, instituţiile financiare internaţionale, Opoziţia de centru-dreapta şi marile confederaţii sindicale nu au ascuns că au ceva semne de întrebare.



    Opoziţia, prin fostul premier democrat-liberal Emil Boc, reproşează guvernului că reducerea CAS va fi operată chiar în preajma prezidenţialelor din noiembrie. Emil Boc: ”O măsură extrem de importantă pentru economia românească devine, din nefericire, doar o măsură de propagandă electorală, pentru că ea este pregătită să intre în vigoare la începutul campaniei electorale, fără a avea acordul Fondului Monetar Internaţional”.



    La rându-i, una dintre cele mai importante confederaţii sindicale din ţară, Cartel ALFA, consideră că reducerea CAS la angajator va creşte, de fapt, profiturile nete ale companiilor, în special ale multinaţionalelor. Mai mult, aplicarea acestei măsuri – susţine organizaţia sindicală – reduce cu aproximativ 20% contribuţiile la sistemul de pensii, micşorând, astfel, bugetul asigurărilor sociale cu aproape şase miliarde lei, circa 1,35 miliarde de euro, pe an.



    De partea sa, premierul Ponta a declarat că măsura nu va provoca nicio gaură în bugetul asigurărilor sociale, fiindcă pierderile vor fi compensate prin recuperarea datoriilor de la contribuabilii aflaţi în insolvenţă.


  • Evoluţii economice româneşti

    Evoluţii economice româneşti

    Fără a avea acordul instituţiilor financiare internaţionale, autorităţile de la Bucureşti au decis, totuşi, reducerea cu 5 procente a contribuţiilor de asigurări sociale la angajator, de la 1 octombrie. Anunţul a fost făcut de premierul Victor Ponta, care a dat asigurări că statul român va respecta toate ţintele macroeconomice convenite cu Fondul Monetar Internaţional, cu care România a încheiat în toamna anului trecut un acord de tip preventiv.



    Măsura, catalogată în an electoral de către opoziţie drept populistă, fusese prevăzută pentru 1 iulie, amânarea având loc în urma discuţiilor recente de la Bucureşti cu reprezentanţii creditorilor internaţionali. Această măsură economică, diferită de ceea ce s-a promovat până acum în România, poate fi aplicată întrucât există banii necesari în buget, a explicat şeful executivului, precizând că impactul bugetar al introducerii acestei măsuri va fi, în ultimul trimestru al acestui an, de 850 de milioane de lei.



    Victor Ponta: Nu mărim deficitul bugetar, nu creştem taxe sau impozite pentru a acoperi acest lucru. Decizia trebuie luată însă, şi guvernul o va propune, de asemenea pot să mă angajez în numele coaliţiei de guvernare deoarece acest lucru l-am stabilit, deci decizia, proiectul de lege va fi votat de către Parlament şi în acest fel legitimitatea politică pentru această măsură poate fi deplină. Sunt convins că şi opoziţia va vota pentru şi, în acest fel, va fi expresia unui consens politic pentru ca în acest moment, şi nu mai târziu, nu anul viitor, nu peste doi ani, nu peste trei, să luăm această măsură de reducere a fiscalităţii muncii.”



    1 iulie rămâne, însă, dată fermă pentru creşterea salariului minim brut pe ţară, de la 850 de lei, cât este în prezent, la 900 de lei, aceasta fiind a doua majorare din acest an, după cea similară de 50 de lei aplicată la 1 ianuarie. Pe de altă parte, consilierul onorific al premierului, Ionel Blănculescu, a anunţat că taxa pe construcţii speciale ar putea fi modificată de la începutul anului viitor. Acest lucru se va întâmpla, însă, doar în condiţiile în care o analiză ce urmează să fie realizată în perioada următoare va releva că impactul acestei taxe asupra mediului economic este mult mai mare decât cel preconizat.



    Potrivit estimărilor iniţiale, suma colectată ar fi trebuit să se ridice la un miliard şi jumătate de lei, însă dimensiunea posibilă a încasărilor a fost redusă de Fondul Monetar Internaţional la 400 de milioane de lei, considerându-se că România nu e capabilă să colecteze în totalitate o astfel de taxă.

  • De la creditorii internaţionali, la fondurile europene

    De la creditorii internaţionali, la fondurile europene

    Jalonată de consultări cu responsabili guvernamentali, lideri ai opoziţiei, bancheri, reprezentanţi ai cercurilor de afaceri, vizita de evaluare la Bucureşti a delegaţiei comune a FMI, CE şi BM s-a finalizat fără semnarea unei noi scrisori de intenţie. Creditorii şi Guvernul nu s-au pus de acord asupra reducerii cu cinci procente a contribuţiilor de asigurări sociale ale angajatorilor.


    Anunţată de multă vreme de Executiv şi preconizată iniţial pentru 1 iulie, măsura, de altfel aşteptata cu nerăbadare de patroni, va fi aplicată abia de la 1 octombrie. Aceasta va fi stipulată într-un proiect de lege, ce va fi analizat, miercuri, în şedinţa de guvern, şi va fi trimis apoi Parlamentului. Premierul Victor Ponta susţine că la buget există banii necesari şi că nu va fi nevoie nici de mărirea deficitului bugetar, nici de inventarea unor taxe sau impozite noi.



    Ponta speră că, pentru plusul de legitimitate pe care i-l conferă consensul politic, această reducere a fiscalităţii muncii va fi votată în Parlament şi de Opoziţie. Premierul a insistat că acordul stand-by, de tip preventiv, încheiat cu instituţiile financiare internaţionale, rămâne valabil. Următoarele discuţii cu partenerii internaţionali vor fi în noiembrie, când, potrivit premierului, va fi analizat proiectul de buget pentru 2015. Ponta spune că nu este nevoie de reînnoirea acordului în valoare de 4 miliarde de euro, din care România oricum nu intenţionează să acceseze fonduri. Analistul economic Aurelian Dochia e de un optimism mai curând prudent:



    “Dacă nu mai avem acordurile cu Fondul, evident că rămân semne de întrebare cu privire la politicile economice pe care guvernele le vor adopta în lipsa constrângerilor pe care de obicei le au din partea Fondului. Istoria noastră de vreo 20 de ani ne spune că există unele riscuri în această privinţă, dar până la urmă cred că depăşirea acestor acorduri trebuie să se întâmple şi trebuie să stăm pe picioarele noastre.”



    Şi mai retincenţi, comentatorii politici notează riscurile pe care le implică adoptarea, într-un an în care vor avea loc alegeri prezidenţiale, a unor astfel de măsuri exuberante, cu străvezii resorturi electorale: deşi nici măcar nu şi-a oficializat candidatura, primul ministru e, potrivit sondajelor privind intenţiile de vot, marele favorit al scrutinului.



    Replica echipei guvernamentale a fost promptă: România nu va duce, oricum, lipsă de bani, fiindcă acordul de parteneriat al României cu Comisia Europeană privind alocarea de noi fondurilor comunitare va putea fi semnat până la sfârşitul acestui an. Potrivit ministrului de resort, Eugen Teodorovici, banii aferenţi exerciţiului bugetar 2007 – 2014 vor fi cheltuiţi în proporţie de 80% la finalul anului viitor, când se va încheia şi actualul cadru financiar comunitar.

  • România şi acordul cu FMI

    România şi acordul cu FMI

    După o vizită de 10 zile la Bucuresti, în care interlocutori i-au fost cei mai înalţi demnitari ori reprezentanţi ai mediului de afaceri, delegaţia finanţatorilor externi, FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, a anunţat că a treia evaluare a prezentului acord cu Romania a fost amânată. Pentru noiembrie, a precizat misiunea, confirmată şi de premierul Victor Ponta, cel care a dat detalii despre consecinţele amânării evaluării prezentului acord, unul de tip preventiv, în valoare de patru miliarde de euro.



    Victor Ponta: Acordul nu se întrerupe, nu se reziliază în vreun fel sau altul, nu se denunţă. Avem acest acord şi asta înseamnă că, dacă vom avea cumva nevoie – sigur, nu e cazul – să accesăm creditele care sunt puse la dispoziţia României, cu siguranţă avem în continuare acces la acel top up de 10% ca şi cofinanţare pentru fondurile europene. De asemenea, liniile de credit deschise de Banca Mondială pentru programele de sănătate, de educaţie sunt valabile şi funcţionale. Şi, din acest punct de vedere, cred că încrederea pe care România şi-a câştigat-o atât în faţa instituţiilor financiare internaţionale, cât şi a pieţelor financiare private este un bun câştigat pe care trebuie să-l păstrăm”.



    Disensiunile părţilor s-au născut în jurul manierei în care trebuie aplicată ceea ce finanţiştii numesc relaxare fiscală, altiminteri, cerută, de multă vreme şi cu mulţi decibeli, de întreg mediul de afaceri. Principala măsură prin care Executivul de la Bucureşti vrea să reducă presiunea asupra clasei anteprenoriale este reducerea cu cinci procente a contribuţiilor asigurărilor sociale (CAS) pentru angajatori.



    Anunţată, iniţial, pentru 1 iulie, măsura – a detaliat Ponta – va fi pusă în practică la 1 octombrie, fără a avea, însă, acceptul creditorilor internaţionali. De altfel, reducerea CAS, consideră analiştii economici, a fost mărul discordiei în negocierile cu FMI, care, de ani buni încoace, după ce criza a măturat economia autohtonă, a avut un cuvânt greu de spus în politicile financiaro-economice promovate de guvernele ce s-au succedat la Bucureşti. Pentru reducerea CAS, a mai spus Ponta, bugetul este suficient de generos, aşa că pierderile suferite la colectare nu vor fi acoperite de taxe ori impozite suplimentare. Victor Ponta: ”Nu mărim deficitul bugetar, nu creştem taxe sau impozite pentru a acoperi acest lucru”.



    În timp ce, pentru guvern, scăderea CAS are un rol pivotal în pachetul de relaxare fiscală, Opoziţia acuză ceea ce numeşte oportunismul electoral al guvernului de stânga. Deoarece, constată preşedintele interimar al PNL, Klaus Iohannis, măsura va fi aplicată chiar în luna premergătoare alegerilor prezidenţiale, din noiembrie.

  • România şi acordul cu FMI

    După unâ vizită di 10 dzâli faptâ Bucureşti, tru cari interlocutori eara nai cama analţâ demnitari icâ reprezentanţâ a mediului di emburlâchi, delegaţia a finanţatorlor externi, FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, dimândarâ că treia isapi faptâ tru acordul di tora cu România fu amânată. Tra brumar, cundil’e misiunea, aprucheatâ ş-di premierlu Victor Ponta, aţel cari spusi cama pi largu ti consecinţili mutrindalui amânarea a isapil’ei tră acordul di tora, un di turlie preventivâ, tru valoari di patru miliardi di euro. Victor Ponta:




    Acordul nu s-dânâseaşti, nu s-reziliadză tru vârâ turlie icâ altâ, nu s-denunţă. Avem aestu acord şi aestâ spuni că, ma s-hibâ ananghi – cadealihea, nu easti zborlu — s-accesăm mpârmuturli cari suntu bâgati la dispoziţia ali Românie, cu sigurlâchi avem ma largu izini la aţel top up di 10% ca şi cofinanţari tră fondurli europene. Tutunâoarâ, liniile di mpârmut dişcl’isi di Banca Mondială tră programele di sănătate, di educaţie suntu valabili şi funcţionale. Şi, dit aestâ videalâ, minduescu că pistusinea pi cari România ş-u amintâ em dinintea a instituţiilor financiari internaţionali, em dinintea a pâzărlor financiari privati easti un bun amintat pi cari lipseaşti sâ lu ţânem ma largu tru idyea scara”.




    Niachicâserli a părţâlor s-amintarâ anvarliga di turlia tru cari lipseaşti s-hibâ bâgatâ tru lucru aţea ţi finanţiştil’i âl’i spun hâbiniseari fiscală, dimec, câftată, di multu chiro şi cu mulţâ decibeli, pân di mardzinâ, di mediul di emburlachi. Prota apofasi prit cari Executivlu di Bucureşti va tra sâ u scadâ zorea andicra di clasa anteprenorialâ easti n’icşurarea cu ţinţi proţenti a contribuţiilor asiguripserlor suţiale (CAS) tră angajatori. Dimandată, iniţial, tră 1 di alunar, apofasea — spusi minutiş Ponta – va s-hibâ bâgatâ tru practico la 1 sumedru, fără s-aibă, ama apruchearea a creditorlor internaţionali. Dimec, n’icşurarea a CAS, lugursescu analiştil’i economiţ, fu merlu ali discordie tru arada a negocierlor cu FMI, cari, di cabaia ani, după ţi criza u arni economia autohtonă, avu un zbor greu ti spuneari tru arada a politiţlor financiaro-economiţi promovati di guvernili ţi vinirţ pi ipotisi un dupu alantu Bucureşti.




    Tră n’icşurarea a CAS, nica spusi Ponta, bugetlu easti duri filotim, aşi că chirerli trapti cu adunarea nu va s-hibâ anvâliti di taxe icâ impoziti suplimentari. Diznău, Victor Ponta: ”Nu lu-criştem deficitlu bugetar, nu criştem taxi icâ impoziti tra s-anvâlim aestu lucru”. Tru chirolu anda tră guvernu, scăderea a CAS ari un rol pivotal tru pachetlu di hâbiniseari fiscală, Opoziţia stipseaşti aţea ţi u numâseaşti oportunismul electoral a guvernului di stânga. Di itia câ, agiundzi pi isapi prezidentul interimar a PNL, Klaus Iohannis, apofasea va s-hibă bâgatâ tru lucru tamam tru meslu di dinintea a alidzerlor prezidenţiale, dit brumar.



    Armanipsearea: Tascu Lala





  • Economie şi energhie

    Banca Mondială agiumsi pi isapea tru scâdeari murindalui ritmolu di crişteare care va s-hibâ înregistrat di economia mondială tru aestu an. Tu ţi mutreaşti România, u feaţi ma bunâ, ama, prognoza di creaştire, di la 2,5%, cât lugursea tru yinar, la 2,8%, a deapoa avansul economic s-hibâ ma mari anlu ţi yini, de 3,2%. Cifrili suntu idyealui tru cazlu a regiunil’ei Europa Centralâ şi di Estu. Aşi cum spuni un raportu a instituţiil’ei financiarâ internaţionalâ, câftarea externă ma vârtoasâ easti aţea cari va s-ducâ la unâ hâiri a catastisil’ei pi pâzarea a lucurlui dit România şi turnarea la hârgiueari.



    Tru idyiul chiro, inflaţia n’icşurata va s-da izini a Băncâlei Centralâ s-aibă unâ politică monetară di andrupari tra ndridzearea ali economie. Guvernul di Bucureşti şi Fondul Monetar Internaţional, a curi reprezentanţi suntu vinţt aesti dzali tru România ti una naua isapi a acordului stand-by vulusit anu toamna, ari la thimel’iu una crişteare a PIB în 2014 între 2,2% şi 2,5% şi de 2,5% anlu ti yini. Autorităţile române ahurhira, prota s-prota, s-candaseasca creditorl’I internaţionali că ari izvuri tra s-l’ia apofasea ti n’icsurarea a contribuţiilor de asigurări sociale – CAS – cu 5% dit giumitatea a anlui.



    Guvernul va, de altă parte, s-aminta nai cama ptanu 435 de milioane de euro tra 51% dit acţiunile Electrica, ti va li listeadza la bursă. Simfun cu programlu ti cari s-achicasira, până pe 26 cirisar lipseasti s-hiba bitisiti ndridzerli de listare la bursă, a deapoa pi 3 di alunar s-ahurheasca tranzacţionarea acţiunilor Electrica. Premierul Victor Ponta este încrezător în succesul acestei operaţiuni şi spune că sumele obţinute vor fi direcţionate către investiţii:



    Escu candasitu, câ va s+aibâ unâ listare di succes, aşi cum fu şi la Romgaz, şi la Transelectrica, şi la Transgaz şi tut capitalu privat ti lu amintăm va s+hibâ ţânut tră investiţii tru infrastructura di energie.”



    Ministurlu delegat tră energie, Răzvan Nicolescu, spusi că easte yborlu ti nai marli proces de listari pi piaţa di capital dit România, iara pâhălu a unei acţiuni va s-hibâ anamisa di 11 şi 13,5 lei. 85% dit numirlu a acţiunilor va s-hibâ acupărate di mărlâii investitori, iara 15% la si cad a nţiţlor investitori. Ma s+aiba un interes criscut di partea a aiştor dit soni, ahârdyearea va s+creascâ di la 15% la 22% şi, tră tuţ, va s-poata s+aiba nâscânti discounturi. Răzvan Nicolescu cundilâe, di altă parte, că di la 1 di alunar producătorlâii di gaze naturale va s-hib borgea ti dari loari unâ parti dit producţia propriişiş pi bursă, iara dit 2015 aestă misură va s+baga tru lucru şi ti furnizorlţi di gazi naturali.



    Armanipsearea: Taşcu Lala