Radio România Internațional

Tag: CAS

09.03.2020 (mise à jour)

COVID 19– En
Roumanie, le Comité national des situations spéciales d’urgences a décidé lundi
de la fermeture des écoles du 11 jusqu’au 22 mars, avec la possibilité de
prolonger cette période en fonction de l’évolution des cas d’infections au
coronavirus, a annoncé le premier ministre en exercice, Ludovic Orban, à l’issue
d’une réunion du Comité national pour les situations d’Urgence. Le même comité
a décidé de supprimer jusqu’au 23 mars tous les vols directs depuis et
vers l’Italie, le transport routier de personnes vers et depuis l’Italie à
partir du 12 mars et jusqu’au 31 mars. Par ailleurs, les trains de voyageurs
reliant directement la Roumanie à l’Italie seront supprimés à partir du 12 mars
et jusqu’au 31 mars. Les compagnies aériennes sont obligées à communiquer aux
voyageurs qui s’embarquent à partir d’Italie, de la Chine, d’Iran et de la
Corée du Sud dans des courses aériennes avec escale vers la Roumanie, le fait
qu’ils seront placés en quarantaine dès leur arrivée sur le sol roumain. Les
personnes en provenance des quatre Etats qui arrivent par les points de passage
de la frontière terrestre seront obligés à observer une période de quarantaine
dans les départements frontaliers ou bien seront confinées à domicile. Le bilan
de l’infection au nouveau coronavirus en Roumanie est désormais de 17 cas
confirmés d’infection. Sur ce total, 5 ont été déclarés guéris et ont quitté
l’hôpital. L’état de santé des malades toujours hospitalisés est bon. En
Roumanie 27 personnes sont en quarantaine dans des centres spécialisées et presque
13000 sont confinées à domicile, sous surveillance médicale. L’Italie, le pays
européen qui accueille la communauté roumaine la plus nombreuse est le pays le
plus touché par l’épidémie de coronavirus après la Chine. L’Italie affiche
également le taux de mortalité le plus important, d’environ 5%. Parmi les 16
millions de citoyens italiens en quarantaine figure un demi-million de
ressortissants roumains. Lundi encore, le directeur de l’OMS a averti que
« la menace d’une véritable pandémie du coronavirus qui a infecté déjà
plus de 110.000 personnes partout dans le monde est devenue très réelle.

Grippe – La Roumanie a enregistré encore un décès du à la grippe saisonnière ce qui alourdit le bilan à 57. Il s’agit d’un homme de 60 ans du département d’Arges, non vacciné et avec des conditions médicales préexistantes. Plusieurs établissements scolaires de Roumanie ont décidé d’annuler partiellement ou intégralement les cours en raison de la grippe.

Politique – La direction du Parlement roumain a décidé que la séance consacrée au vote d’investiture du cabinet dirigé par le ministre désigné, le libéral Florin Cîtu aura lieu le jeudi, 12 mars, à partir du 16h00. A l’exception du portefeuille des finances, le gouvernement proposé est identique au précédent cabinet, celui du premier ministre libéral Ludovic Orban qui a été destitué par motion de censure. Lors des auditions de la semaine dernière, devant les commissions parlementaires spécialisées, neuf des ministres proposés ont reçu l’avis positif et sept, négatif. L’avis des commissions est consultatif. Afin d’être investi, l’exécutif doit recenser 233 voix. Le PSD, le parti qui détient le plus de voix au législatif a annoncé qu’il voterait contre le gouvernement Cîtu. Rappelons-le, ce dernier a été désigné à former un gouvernement après que Ludovic Orban eut déposé son mandat de premier ministre désigné suite à une décision de la Cour Constitutionnelle.

Météo – En Roumanie,
le temps sera plutôt morose, avec des pluies qui toucheront le sud-ouest et le
sud-est du territoire. Des orages seront signalés dans les 24 prochaines heures
quand les températures maximales iront de 8 à 17 degrés. 15 degrés mardi, dans
la capitale.

9 March 2020
Măsuri pentru sistemul de pensii

Guvernul de stânga de la Bucureşti, în care PSD joaca rolul primadonei, pare neobosit în a acorda ajutoare sociale unor mari categorii de persoane defavorizate. În amplul pachet social se regăsesc, între altele, creşterea salariului minim brut pe economie cu aproape 10%, până la 975 lei, circa 220 de euro, majorarea indemnizaţiilor pentru persoanele cu handicap cu 16 procente şi dublarea alocatiei de sprijin pentru 500 de mii de copiii proveniţi din familii cu venituri reduse.

Majorarea sumelor pentru copiii aflaţi în plasament şi dublarea alocaţiilor de hrană pentru copiii instituţionalizaţi sau aflaţi în grija asistenţilor maternali şi dublarea alocaţiilor zilnice de hrană pentru adulţii cu dizabilităţi sau aflaţi în centre de îngrijire sunt, şi ele, măsuri ce vor căpăta concreteţe. Iar ca semn că generozitatea executivului are graniţe îndepărtate, nici pensiile nu au fost uitate. Astfel, a declarat ministrul muncii şi protecţiei sociale, Rovana Plumb, cabinetul din care face parte va pune în aplicare, de la 1 ianuarie 2015, decizia Curţii Constituţionale privind recalcularea pensiilor. În termeni pragmatici, numărul celor care vor beneficia de recalcularea pensiilor este de aproape 240 de mii, iar valoarea medie de creştere este 400 de lei (circa 90 de euro), ca urmare a aplicării coeficientului de corecţie. Totuşi, creşterea reală va şi mai mare, întrucât aceştia vor profita şi de decizia executivului prin care toate pensiiile vor fi majorate cu 5% în 2015. Pe de altă parte, susţine ministrul, autorităţile vor să stimuleze reintegrarea pe piaţa muncii prin acordarea aşa-numitului venit minim de inserţie, care ar urma să includă venitul minim garantat, alocaţia de susţinere a familiei şi ajutorul de încălzire.

Cu detalii, ministrul Rovana Plumb: ”Prin introducerea venitului minim de inserţie vrem ca acest venit minim garantat să constituie un factor de determinare a persoanelor de a reintra pe piaţa muncii, dat fiind faptul că nu va mai fi scăzut din salariul pe care el îl va obţine, fie în calitate de zilier, fie în baza unui contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau determinată. Dăm posibilitatea şi motivaţia de a se reintra pe piaţa muncii”.

Aceste facilităţi, la care se adaugă şi altele, cum ar scăderea CAS cu 5% la angajator, dispariţia mai multor taxe şi impozite ori amnistia fiscală pentru unii pensionari şi unele mame, au fost decise în ultimele luni. Că măsurile au fost luate într-un an electoral, în care miza alegerilor prezidenţiale din noiembrie este una uriaşă, ar putea trece, pentru cei neobişnuiţi cu mersul lucrurilor în România post-comunistă, ca o simplă coincidenţă.

24 October 2014
Măsuri fiscale şi financiare

Reducerea contribuţiilor plătite de angajatori la fondul de asigurări sociale … Anularea obligaţiei anumitor categorii sociale de a da înapoi bani primiţi în plus din calcularea greşită a unor venituri … Rectificare bugetară …

1 octombrie a venit în România cu un tăvălug de decizii fiscale şi financiare, de unii apreciate, de alţii contestate. Scăderea cu 5% a taxei plătite de angajatori pentru asigurările sociale ale angajaţilor lor era aşteptată de cel puţin cinci ani de patroni. Considerată benefică pentru mediul de afaceri, ea provoacă, în egală măsură, nelinişte. Unii investitori se tem că, anul viitor, reducerea CAS ar putea atrage după sine majorări de taxe şi impozite sau apariţia unora noi.

Totodată, potrivit secretarului general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Cristian Pârvan, nu există nicio garanţie că măsura va duce la crearea de noi locuri de muncă: Aceste acţiuni vor fi diferite de la companie la companie, având în vedere că mediul de afaceri s-a confruntat în acest an cu nenumărate creşteri de costuri, generate de preţul energiei, preţul gazelor, al combustibilului … Este bine dacă se vor putea păstra locurile de muncă la companiile care se află la limita de rentabilitate.

Contestaţiilor de natură strict economică li se adaugă şi cele cu caracter politic. Actualul Guvern de coaliţie, în care Partidul Social Democrat e vioara întâi, este acuzat că deciziile luate au evidentă tentă electorală, intervenind cu numai o lună şi jumătate înaintea alegerilor prezidenţiale.

Premierul Victor Ponta, candidat şi, potrivit sondajelor, potenţial câştigător, este, de altfel, extrem de criticat, pe măsura cerbiciei cu care susţine deciziile Executivului pe care îl conduce. Mai mult decât plastic supranumită electorata”, de la 1 octombrie intră în vigoare şi măsura prin care aproximativ 30 de mii de pensionari români nu vor mai fi obligaţi să dea înapoi banii — în total, 65 de milioane de lei — pe care îi primiseră în plus din calcularea greşită a pensiilor. De returnarea altor 15 milioane de lei au fost scutite şi peste 12 mii de mame care au obţinut venituri suplimentare pe perioada în care au încasat indemnizaţii de creştere a copilului.

Bugetul nu va avea de suferit ! — susţin guvernanţii de la Bucureşti. Dimpotrivă, cu ocazia noii rectificări bugetare, a doua din acest an, aprobată marţi, premierul Ponta se felicita: Pentru prima dată după foarte mulţi ani, avem pe primele nouă luni încasări bugetare care depăşesc previziunile pe baza cărora s-a construit bugetul de stat. Românii au muncit, firmele cinstite şi-au plătit taxele şi impozitele şi evaziunea fiscală a scăzut, în aşa fel încât am putut să avem toate resursele previzionate şi chiar resurse suplimentare.

La actuala rectificare bugetară, criticată de opoziţia de centru-dreapta, au primit fonduri suplimentare substanţiale ministerul Muncii, al Dezvoltării şi autorităţile locale.

1 October 2014
Jurnal românesc – 1.10.2014

Corina Creţu, comisarul european desemnat pentru politică regională, a fost audiată miercuri în Parlamentul European. Ea şi-a prezentat la Bruxelles. priorităţile în Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) a Legislativului comunitar. “Prioritatea mea absolută este să mă asigur că vom maximiza contribuţia politicii regionale la crearea de locuri de muncă şi creştere economică, a spus Corina Creţu. Ea a menţionat că această politică va fi foarte importantă pentru priorităţile Comisiei Europene în domeniul inovării, a IMM-urilor, a pieţei unice digitale, a obiectivelor de mediu şi de incluziune socială. Portofoliul Politicilor Regionale dispune de un buget de 350 de miliarde de euro în perioada 2014-2020.

De la 1 octombrie contribuţiile la fondul de asigurări sociale (CAS) scad cu 5 puncte procentuale la angajator. Patronii vor plăti taxe mai mici, însă unii investitori se tem că, anul viitor, reducerea CAS ar putea aduce majorări de taxe şi impozite. Premierul Victor Ponta a sustinut în repetate rânduri că bugetul de stat poate suporta impactul reducerii acestei taxe şi a afirmat că măsura va stimula mediul de afaceri şi va favoriza crearea de noi locuri de muncă.

România poate să fie un pilon important de stabilitate pentru o regiune atât de tulburată în ultimul timp, dar şi o poartă a relaţiilor economice pe care China, a doua economie a lumii, le are cu UE, a declarat premierul Victor Ponta. El a participat, marti, la recepţia organizată de Ambasada Chinei cu ocazia împliniri a 65 de ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze şi a 65 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice româno-chineze. La rândul său, ambasadoarea acestei ţări la Bucureşti, Huo Yuzhen, a afirmat ca Beijingul este cel mai mare partener comercial al României din Asia iar România este printre primele ţări care a stabilit relaţii diplomatice cu China Nouă. Potrivit acesteia, in prima jumătate a anului, valoarea schimburilor comerciale bilaterale a ajuns la 2,3 miliarde de dolari, în creştere cu peste 25%.

Consiliul Suprem de Apărare a Tării a solicitat intervenţia legislativă urgentă a guvernului sau parlamentului Romaniei pentru revizuirea legii privind reţinerea datelor şi cea privind comunicaţiile electronice, care prevede înregistrarea utilizatorilor de cartele prepay şi retele wi-fi. Membri CSAT au aratat că, în urma declarării celor doua legi ca fiind neconstituţionale, au apărut implicaţii negative la adresa securităţii naţionale. Membrii CSAT, reuniţi în şedinţă marţi, au analizat riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale prognozate pentru 2015. CSAT a mai decis ca Guvernul să introducă în şcoli pregătirea obligatorie privind securitatea spaţiului cibernetic şi să creeze specializări în învăţământul universitar şi postuniversitar în domeniu.

Deputatul neafiliat Aurelian Mihai a renunţat la greva foamei, după 14 zile în care a refuzat inclusiv perfuziile. Decizia sa a survenit după ce plenul Camerei Deputaţilor a hotărât să retrimită la comisia pentru românii de pretutindeni proiectul de lege privind reducerea taxelor consulare.

Hotelurile şi pensiunile din România au cazat, în primele opt luni ale anului, aproape 14 milioane de turişti, în creştere cu 5,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică. Potrivit INS, 82,1% din turişti au fost români, iar restul străini, cea mai mare pondere a acestora provenind din Uniunea Europeană.

1 October 2014
Retrospectiva săptămânii 14.09 – 20.09.2014

România şi energia

România a devenit, săptămâna aceasta, una dintre victimele reducerii de gaze ruseşti, decizie pe care Moscova a luat-o unilateral şi fără un anunţ prealabil. Deşi livrările, în cazul României, nu au scăzut până la un nivel îngrijorător, Bucureştiul se teme, asemenea altor capitale comunitare, precum Viena, Varşovia sau Bratislava, afectate, şi ele, săptămâna aceasta, că Moscova exersează o practică pe care, la iarnă, ar putea s-o folosească drept armă energetică. Ministrul român delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu, a dat asigurări că populaţia nu va avea de suferit la iarnă, indiferent de politica pe care Rusia o va promova în domeniul energetic, unul delicat pentru mai toată Europa. Într-un asemenea context, dominat de incertitudine, autorităţile de la Bucureşti au luat o decizie ce pare firească. Camera Deputaţilor, ca for decizional, a adoptat proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale şi, respectiv, a Legii petrolului. Una dintre principalele modificări aduse este amânarea cu doi ani şi jumătate a liberalizării preţului la gaze. În discuţiile cu creditorii externi ai ţării, FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, termenul fixat fusese 31 decembrie 2018. Premierul Victor Ponta a declarat că măsura a fost luată şi pentru că, în lipsa unui sprijin social oferit populatiei, aceasta nu ar face faţă cresterii preţului la gaze ce ar urma liberalizării. Pe de altă parte, Guvernul de la Bucureşti încearcă să-i convingă pe italienii de la Enel, operator implicat în producţia şi distribuţia energiei electrice, să nu renunţe la operaţiunile din Romania. Decizia, una nemotivată, pare surprinzătoare, comentează analiştii economici, fiindcă Enel a obtinut profituri semnificative pe piaţa autohtonă a energiei. Pe de altă parte, remarcă experţii, retragerea Enel, companie inclusă în categoria investitorilor strategici, poate avea ca efect nefast îndepartarea altor potenţiali mari investitori externi.

Reducerea CAS la angajator

Controversata lege care prevede reducerea cu 5% a contribuţiilor sociale la angajator va intra în vigoare la 1 octombrie, odată cu promulgarea sa de către şeful statului, Traian Băsescu. El a declarat că, deşi măsura este utilă, Guvernul de stânga nu va avea resursele necesare să o acopere, mai ales în 2015. Preşedintele a apreciat că pierderile pe care le va suporta bugetul asigurărilor sociale, circa 3,2 miliarde de euro, ar putea fi compensate prin creşterea taxelor. Executivul susţine, însă, că scăderea CAS, măsură cerută insistent de mediul de afaceri, va reduce presiunea fiscală asupra antreprenorilor şi va crea locuri de muncă. Opoziţia de centru-dreapta critică momentul ales de executiv, cu două luni înaintea alegerilor prezidenţiale, iar marile confederaţii sindicale consideră că măsura nu face decât să întregească profiturile companiilor, în special ale multinaţionalelor. Reducerea CAS nu a primit undă verde nici din partea creditorilor externi ai Romaniei. De altfel, discuţiile cu instituţiile financiare internaţionale au fost reluate săptămâna aceasta, în premieră, la Bruxelles.

România susţine apropierea Ucrainei de UE

Ministerul de Externe de la Bucureşti Ministerul (MAE) a salutat ratificarea, simultan, de Parlamentul European şi de cel de la Kiev a Acordului de Asociere Ucraina – UE. MAE apreciază că votul exprimat la Strasbourg şi Kiev consfinţeşte avansarea Ucrainei pe calea europeană. De asemenea, diplomaţia română şi-a reiterat sprijinul ferm pentru alegerea pro-europeană formulată în mod liber de către poporul ucrainean şi şi-a exprimat convingerea într-o ratificare rapidă a Acordului şi de către celelalte state membre UE. La începutul lunii iulie, România a fost primul stat comunitar care a ratificat Acordurile de Asociere între UE şi trei state ex-sovietice, Rep.Moldova, Georgia şi Ucraina.

Regionalizarea, în varianta propusă de UDMR

Un proiect de regionalizare a Romaniei, ce include şi criteriul etnic, a fost făcut public de UDMR, la co-guvernare. Partidele aflate la putere, cum este PSD, dar şi cele din opoziţie, cum sunt PNL şi PDL, nu cred în reuşita proiectului, care, dacă ar prinde viaţă, ar oficializa aşa-numitul Ţinut Secuiesc, întins pe trei judeţe din centrul ţării şi în care sunt masaţi etnicii maghiari. Reprezentanţii celor trei formaţiuni au atras atenţia că un asemenea demers nu respectă Constituţia şi au amintit că România este considerată un etalon la nivel european în materie de respectare a drepturilor minorităţilor etnice. La rându-i, liderul UDMR, Kelemen Hunor, susţine că formaţiunea sa nu se gândeşte la separatism.

Inundaţii, din nou

Patru judeţe din vestul şi sud-vestul României – Timiş, Caraş — Severin, Gorj şi Mehedinţi – au fost afectate de inundaţii. S-au înregistrat decese şi importante pagube materiale. Guvernul a aprobat ajutoare de urgenţă pentru sinistraţi.

RadiRo, o nouă ediţie

Sfârşitul săptămânii este marcat de debutul, la Bucureşti, a celei de-a doua ediţii a Festivalului RadiRo – Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radio, singurul de acest gen din Europa. Pe lângă Orchestra Naţională Radio, participă orchestre simfonice Radio din Finlanda, Cehia, Germania şi Franţa. Evenimentul, care se va încheia pe 27 septembrie, este organizat de Radio România.

20 September 2014
Reglementarea asigurărilor sociale

Controversata lege privind reducerea Contribuţiilor pentru Asigurări Sociale cu cinci puncte procentuale la angajator a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu. Legea a fost adoptată de parlament în iulie şi trimisă spre promulgare şefului statului, care însă a trimis-o pentru reexaminare legislativului. El a spus că, deşi masură este buna, nu este sustenabilă.

Camera Deputaţilor, în calitate de for legislativ decisional, nu a admis cererea preşedintelui de reexaminare a actului normativ şi a adoptat legea, săptămâna trecută, în forma iniţială. În această situaţie, Traian Băsescu ar mai fi putut să o atace la Curtea Constituţională, însă nu a facut-o, motivând că legea este simplă şi nu pune probleme de constituţionalitate. El a fost astfel obligat să o promulge, dar a subliniat că, anul viitor, deficitul bugetar provocat de aplicarea acestei legi va creşte semnificativ, iar Guvernul trebuie să acopere acest gol, însă, în opinia lui, nu are resursele necesare.

Traian Băsescu a dat şi câteva soluţii pentru rezolvarea problemei. Traian Băsescu: “15 miliarde de lei înseamnă 3,2 miliarde de euro în plus la bugetul de stat, ceea ce mi se pare greu de atins. De aceea, presupun că până la sfârşitul anului guvernul are câteva soluţii. Una, foarte probabilă, este anularea reducerii CAS imediat după alegerile prezidenţiale, a doua, creşterea taxelor.”

Şeful statului a criticat dur guvernul pentru că nu foloseşte fondurile europene destinate construirii de autostrăzi, modernizării căilor ferate şi proiectelor de mediu, care ar putea genera mai multe locuri de muncă.

În replică, premierul Victor Ponta consideră incorecte criticile preşedintelui. În opinia sa, mediul privat va putea crea noi locuri de muncă, dacă se va aplica reducerea CAS. Victor Ponta: “Statul nu creează direct locuri de muncă, asta înseamnă să angajeze funcţionari. Statul acoperă necesităţile pentru serviciile publice. Mai departe, în lumea privată, statul creează condiţiile pentru ca firmele private să creeze locuri de muncă. Atacul preşedintelui este unul incorect.”

Salutată de mediul de afaceri, legea a primit, în schimb, aviz negativ din partea Consiliului Fiscal, organismul care se pronunţă asupra politicilor fiscale ale oricărui guvern. Consiliul avertizează că reducerea CAS fără măsuri de compensare sustenabile va aduce un derapaj major în politica fiscal — bugetară, mai ales din 2015.

Pe de altă parte, aplicarea ei de la 1 octombrie, practic la debutul campaniei pentru alegerile prezidenţiale, ar putea ascunde ascunde unele intenţii electorale. Este ceea ce a semnalat, rapid, opoziţia de dreapta, care consideră măsura bună pentru economie însă momentul aplicării ei, nepotrivit.

19 September 2014
Legi cu impact social

Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, marţi, legea privind amnistia fiscală pentru pensionarii, mamele şi bugetarii care au primit sume nejustificate din cauza unor calcule greşite. De noile prevederi vor beneficia aproximativ 20 de mii de mame, 50 de mii de pensionari şi 25 de mii de bugetari. Prevederile se vor aplica de la 1 ianuarie 2015, iar sumele vor fi restituite în rate egale, pe o perioadă maximă de 5 ani.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată şi legea privind reducerea Contribuţiei de Asigurări Sociale (CAS) cu 5 puncte procentuale la angajator. Documentul a trecut de votul decizional al Camerei Deputaţilor în forma iniţială trimisă spre promulgare şefului statului. A fost respinsă astfel cererea preşedintelui Traian Băsescu de reexaminare a acestui act normativ.

In iulie, şeful statului a anunţat că sustine măsura, dar a retrimis legea spre reexaminare în Parlament deoarece are rezerve faţă de sustenabilitatea acestei măsuri. Legea a fost deja adoptată în Senat, în sesiunea extraordinară din 25 august. Preşedintele mai are însă o cale de atac a documentului, pe care îl poate contesta la Curtea Constituţională.

Ministrul finanţelor, Ioana Petrescu, a dat asigurări, în plenul Camerei Deputaţilor, că există resurse compensatorii pentru aplicarea legii, atât pentru finalul acestui an, cât şi pentru 2015. Ea a explicat că banii care vor rămâne la angajatori prin reducerea CAS vor putea fi folosiţi pentru mai multe investiţii. Ministrul Finanţelor a subliniat că reducerea CAS nu va afecta angajamentele asumate de România în faţă creditorilor externi şi nu va modifica ţintele convenite pe indicatorii macroeconomici. Petrescu a mai afirmat că această lege a avut un parcurs greoi, dar şi multă susţinere, iar scopul acestei măsuri este de a ajuta întreprinzătorii, angajatorii şi angajaţii. Potrivit oficialului Ministerului de Finaţe, este cea mai consistentă reducere de CAS din ultimii 14 ani.

Deşi le-a catalogat drept gesturi electorale, opoziţia a votat documentele legislative. Deputatul liberal, Cristina Pocora: ”Înţelegem că nici pensionarii, nici mamele, nici acele categorii de bugetari, nu au nici o vină că au ajuns în această situaţie, dar trebuie să fim cu toţii conştienţi că aceste legi le avem în această perioadă, pentru că sunt gesturi electorale”.

Camera Deputaţilor a adoptat şi propunerea legislativă, iniţiată de opoziţia liberală, care reintroduce pensiile de serviciu pentru întreg personalul aeronautic civil navigant profesionist, pensii eliminate în 2011.

10 September 2014
Jurnal românesc – 26.08.2014

Premierul român Victor Ponta a anunţat că în perioada următoare va face mai multe vizite externe în Rep.Moldova, Turcia şi China, iar la sfârşitul lunii septembrie va participa la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. Potrivit lui Ponta, miercuri, în cadrul vizitei în Rep.Moldova va participa la inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni. Joi, şeful guvernului va participa la Ankara, la ceremonia de instalare în funcţie a noului preşedinte al Turciei, iar săptămâna viitoare va efectua o vizită oficială în China pentru a discuta despre parteneriatul economic dintre cele două ţări. In perioada 23-25 septembrie, premierul Victor Ponta va merge la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite pentru a prezenta poziţia României faţă de situaţia politică internaţională. El a menţionat că în SUA va avea o întâlnire cu reprezentanţii celor mai importante companii din domeniul energiei, obiectivul vizând independenţa energetică a României şi continuarea investiţiilor acestor companii.

Punctul de trecere a frontierei cu Ucraina de la Vicovu de Sus-Crasna, închis din 2010, va fi redeschis în luna septembrie. Acesta a fost modernizat pentru trafic internaţional rutier, alături de alte patru puncte, de la Ulma, Izvoarele Sucevei, Climăuţi şi Racovăţ. Lucrările de modernizare a celor cinci puncte de la frontiera cu Ucraina au fost încheiate de partea română în 2012, însă acestea nu sunt funcţionale în condiţiile în care autorităţile ucrainene nu au realizat lucrări de modernizare.

Camera Deputaţilor urmează să dezbată, cel mai probabil săptămâna viitoare, în sesiunea parlamentară obişnuită, proiectul de lege privind reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu 5 procente la angajator. Documentul a fost adoptat luni de Senat în sesiune extraordinară, în forma trimisă iniţial spre promulgare. Proiectul fusese întors la Parlament spre reexaminare de către preşedintele Traian Băsescu, acesta cerănd guvernului să explice care sunt măsurile prin care va fi compensată scăderea veniturilor la buget, după aplicarea legii. Scăderea CAS la angajator ar urma să intre în vigoare la 1 octombrie.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a lansat un număr de telefon gratuit (TelVerde), apelabil din orice reţea, la care cetăţenii pot obţine acces direct la informaţii specifice domeniilor gestionate de minister. Serviciul de telefonie 0 800 86 86 22 este disponibil de luni până vineri, între orele 9,00 – 22,00. Apelând acest număr de telefon persoanele interesate pot obţine informaţii cu privire la politici publice, pensii şi asigurări sociale, asistenţă socială, protecţia persoanelor cu dizabilităţi, protecţia drepturilor lucrătorilor, protecţia sănătăţii şi securităţii în muncă, protecţia drepturilor copilului, adopţii, sau legislaţia muncii. Implementarea serviciului TelVerde s-a realizat prin proiectul Modernizarea serviciilor publice de informare şi relaţionare cu cetăţenii”, cofinanţat din Fondul Social European.

Un tren de lux compus din vagoane de epocă care va călători de la Budapesta la Teheran va opri şi în România. Itinerariul de două săptămâni va oferi multiple opriri în destinaţii turistice, pe teritoriile Ungariei, Bulgariei şi Turciei. În România, trenul va staţiona la Sighişoara şi Braşov. Cele 70 de locuri aferente primei călătorii, programate în octombrie, au fost deja rezervate, în principal de către pasageri britanici şi australieni. Preţul unui bilet variază între 10 mii şi 23 de mii de euro.

26 August 2014
Jurnal românesc – 24.07.2014

O delegaţie a FMI se află, în aceste zile, la Bucureşti. Experţii internaţionali discută cu reprezentanţi ai Ministerului de Finanţe despre prima rectificare a bugetului statului pe 2014. Vizita are loc în contextul în care, la sfârţitul acestei săptămâni, Ministerul trebuie să publice datele privind execuţia bugetului consolidat pe primul semestru al anului. Deficitul bugetului general consolidat a scăzut la 0,24% din PIB după primele cinci luni din acest an, potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul Finanţelor. Pentru anul în curs, autorităţile române şi FMI au convenit asupra unui deficit bugetar de 2,2% din PIB, după ce România a încheiat anul trecut cu unul de 2,5%.

Circa 62% dintre locurile de muncă din România sunt în pericol să dispară din cauza automatizării activităţilor, rata fiind cea mai ridicata din UE, unde media se situează la 54%, relevă un studiu al institutului Bruegel. Conform documentului, Croaţia are un risc de automatizare a locurilor de muncă de aproape 58%, Bulgaria şi Polonia – 56%, Germania – 51%, iar Olanda, Luxemburg şi Franta de 49%. Potrivit specialiştilor, ţările de la periferia zonei euro vor suferi cel mai mult, având în vedere că dezvoltarea capacităţii roboţilor de a învăţa şi creşterea mobilităţii acestora vor afecta în principal locurile de muncă cu salarii mici şi cerinţe reduse în privinţa calificării, imune în trecut la automatizare.

Oraşul Suceava din nordul României va găzdui în perioada 2-10 august, Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică. La eveniment sunt aşteptaţi peste 550 de concurenţi şi examinatori din toată lumea. Concursul este structurat pe patru probe: teoretica, analiza datelor astronomice, probă practică şi probă pe echipe. Organizatorii au pregătit logistica necesară şi au antrenat voluntari şi ghizi care se vor ocupa de participanţii la concurs constituiţi în 45 echipaje din 38 de ţări. Până în prezent, Olimpiada a fost găzduită de Thailanda, Indonezia, Iran, Polonia, China, Brazilia şi Grecia. România a participat la această competiţie încă de la prima ediţie, iar în 2013 elevii români au caştigat cinci medalii – două de aur, două de argint şi una de bronz – acesta fiind cel mai bun rezultat al României în istoria participării la competiţie.

Preşedintele român, Traian Băsescu, a decis să retrimită în Parlament, spre reexaminare, proiectul de lege privind reducerea cu 5% a contribuţiei plătite de angajator la asigurările sociale. Şeful statului a precizat că susţine această masură, pe care o consideră bună, însă are obiecţii legate de sursele de finanţare ale deficitului creat la fondul de pensii. În replică, premierul Victor Ponta a reiterat faptul că reducerea CAS la angajator este susţinută de rezultatele economice. Măsura este sprijinită şi de mediul de afaceri, care doreşte ca aceasta să fie sustenabilă pe termen lung.

Ministrul român al muncii, Rovana Plumb, şi cel al românilor de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, participă, la Madrid, la Forumul internaţional pe tema politicilor publice de muncă. Ei au programată şi o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti din capitala Spaniei. Miercuri, cei doi oficiali români s-au deplasat, în estul Spaniei, la Alicante, unde o tragedie rutieră a curmat viaţa a opt români, printre care şi doi copii. Cauzele accidentului sunt, în continuare, cercetate. Potrivit presei, impactul s-a produs după ce una din roţile unui camion a explodat, iar şoferul a pierdut controlul şi a intrat pe contrasens, unde s-a izbit frontal cu microbuzul românilor.

24 July 2014
Controverse privind reducerea CAS

Cum poate fi acoperită reducerea Contribuţiilor Asigurărilor Sociale la angajator? Este intrebarea la care a cerut un răspuns concret din partea guvernului român şeful statului, Traian Băsescu, înainte de a promulga legea. Măsura este susţinută de preşedinte, mediul de afaceri şi opoziţie, dar cu toţii doresc să afle care sunt sursele de compensare şi care sunt efectele aplicării ei.

Săptămâna trecută, la întâlnirea cu şeful statului, premierul Victor Ponta şi ministrul de finanţe, Ioana Petrescu, au venit cu temele nefăcute, prilej pentru Traian Băsescu de a-şi exprima temerile că diminuarea cu 5 puncte procentuale a CAS-ului la angajator ar atrage după sine mărirea taxelor sau reducerea investiţiilor.

Marţi, premierul şi ministrul de finanţe s-au întâlnit cu oamenii de afaceri cărora le-au prezentat argumentele care permit aplicarea măsurii, de la 1 octombrie. Ponta a subliniat că măsura este sustenabilă şi că acesta este momentul în care România îşi poate permite şi trebuie să îşi asume reducerea CAS la angajator. El a spus că măsura, care implică un cost de 4,8 miliarde lei anual, poate fi acoperită prin încasări în plus din contribuţiile sociale aferente noilor locuri de muncă create, încasări suplimentare din TVA ca urmare a noilor potenţiale investiţii, recuperarea datoriilor de la firme aflate în insolvenţă, reducerea evaziunii fiscale. Ponta a arătat şi efectele pozitive ale aplicării masurii: Cel mai important efect pe care-l urmărim este de a crea noi locuri de muncă, de a sprijini printr-o politică de stimulare, investiţiile străine directe, recuperarea arieratelor firmelor private la buget, scăderea evaziunii în ceea ce priveşte CAS şi scoaterea la fiscalizare a unui număr important de locuri de muncă. Dacă nu luăm această decizie în acest an cu atât de multe elemente pozitive, e clar că n-o vom mai lua niciodată”.

Oamenii de afaceri l-au asigurat pe premier că susţin reducerea CAS, cu condiţia ca ea să fie aplicată pe termen mediu şi lung. Angela Roşca, membră a Coaliţiei pentru Dezvoltarea României: Considerăm că este o măsură foarte bună pentru mediul de afaceri, în contextul în care, ştim cu toţii, impozitarea muncii în România este ridicată versus media europeană şi versus media din ţările învecinate. Credem că cele două lucruri esenţiale de avut în vedere ar fi, pe de o parte, îmbunătăţirea colectării, unde e mult loc de mai bine, şi, pe de alta, fireşte, eficientizarea alocărilor bugetare”.

Inclusiv din opoziţie măsura este suţinută de partide, excepţie făcând Partidul Mişcarea Populară care consideră că este o măsură bună, în principiu, dar care trebuie adoptată pe baze economice şi nu pe criterii electorale.

23 July 2014
Retrospectiva săptămânii 13.07 – 19.07.2014

Comisia Europeană are un nou preşedinte

Candidat din partea popularilor europeni, luxemburghezul Jean-Claude Juncker a devenit, marţi, noul preşedinte al Comisiei Europene. A fost validat, la Strasbourg, de Parlamentul European, după ce şi-a prezentat programul politic. Printre priorităţile sale figurează creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, Uniunea economică şi monetară, piaţa unică şi revigorarea industriei, negocierile cu Statele Unite privind Acordul de parteneriat transatlantic, o politică europeană privind migraţia, dar şi relaţiile externe ale Uniunii Europene. Următoarea etapă este, acum, formarea echipei de comisari a lui Jean-Claude Juncker. Liderii Uniunii Europene, reuniţi, miercuri seara, în Consiliu, urmau să se pună de acord cu privire la posturile de comisari în unele domenii importante. Nu au reuşit, însă, aşa că au decis să se reîntâlnească pentru discuţii la sfârşitul lunii august. România doreşte să păstreze portofoliul Agriculturii în viitoarea Comisie şi, eventual, să-l menţină pe actualul titular al acestuia, Dacian Cioloş.

Uniunea Europeană şi SUA sancţionează, din nou, Rusia

Aceiaşi lideri europeni reuniţi la Bruxelles au decis suspendarea operaţiunilor financiare cu Rusia ale Băncii Europene de Investiţii şi a celei de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Moscova, învinuită că alimentează conflictul armat din estul Ucrainei, este îndemnată să-şi utilizeze influenţa asupra grupărilor pro-ruse pentru a opri fluxul de arme şi de militanţi peste graniţă. Spre nedisimulata nemulţumire a ruşilor, şi Statele Unite ale Americii au anunţat cele mai dure sancţiuni din ultima perioadă împotriva lor, întrucât, aşa cum aprecia preşedintele Barack Obama, Moscova nu a luat măsurile necesare pentru a opri escaladarea violenţelor din Ucraina. Sancţiunile vizează două bănci importante din Rusia, între care cea a gigantului Gazprom, şi două companii din domeniul energiei. Acestora le va fi restricţionat accesul la pieţele de capital americane. Mai multe firme din domeniul militar vor fi şi ele afectate, inclusiv producătorul Kalaşnikov.

Ucraina şi Fâşia Gaza — focare de conflict

Situaţia din estul Ucrainei a atins, joi, noi cote tensionate odată cu prăbuşirea unui avion de linie al companiei Malaysia Airlines. Toate cele 298 de persoane care se aflau la bord au murit. Aeronava, care decolase de la Amsterdam şi se îndrepta spre Kuala Lumpur, a căzut în regiunea Doneţk, controlată de separatiştii pro-ruşi, la doar câţiva zeci de kilometri de graniţa cu Rusia. Preşedintele român, Traian Băsescu, a cerut clarificarea imediată a condiţiilor în care s-a petrecut catastrofa şi a solicitat ca experţi ai Uniunii Europene să participe la anchetă alături de autorităţile ucrainene. Totodată, ministerul român de externe a activat o celulă de criză care gestionează, concomitent, şi evoluţiile determinate de conflictul din Fâşia Gaza care opune armata israeliană şi mişcările islamiste din zonă. După evacuarea, la începutul săptămânii, a unui grup de 84 de români şi membrii lor de familie, la faţa locului au fost retrimise două echipe consulare mobile. Acestea sunt localizate în Amman şi Tel Aviv şi sunt pregătite să acorde asistenţă consulară românilor rămaşi în zonă.

Diferend preşedinte-premier pe tema reducerii CAS

Reducerea cu 5% a contribuţiei plătite de angajator la asigurările sociale (CAS) este benefică pentru mediul de afaceri din România, dacă, însă, nu este însoţită de noi creşteri de taxe şi impozite. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, Steven van Groningen, după discuţii cu preşedintele Traian Băsescu. Luni, şeful statului l-a chemat pe premierul Victor Ponta la consultări după ce, anterior, anunţase că nu va promulga legea diminuării CAS decât după ce Guvernul îi va spune de unde va lua bani pentru a acoperi reducerea respectivă şi ce intenţionează să facă pentru a nu genera dezechilibre bugetare. În opinia lui Traian Băsescu, diminuarea cu 5% a CAS-ului ar atrage după sine mărirea taxelor sau reducerea investiţiilor. Premierul Ponta spune, în schimb, că reducerea CAS cu 5% la angajator trebuie făcută acum, pentru că se înregistrează creştere economică şi încasări suplimentare la buget.

Dreapta politică românească în pragul unificării

La Bucureşti s-au încheiat, săptămâna aceasta, negocierile politice dintre cele mai importante formaţiuni de centru-dreapta din România, PNL şi PDL, care vor să fuzioneze. Liderii celor două partide de opoziţie au căzut de acord asupra ultimelor detalii ale unificării. Îşi propun să creeze o mare formaţiune care să poarte denumirea PNL şi care să se bată de la egal la egal cu PSD, câştigător categoric al euroscrutinului de la finele lunii mai. Pe termen scurt, obiectivul major al PNL-PDL este câştigarea alegerilor prezidenţiale din noiembrie, la care vor avea un candidat comun pe care îl vor anunţa la începutul lunii august. Pe de altă parte, Consiliul Permanent al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România — în coaliţia la guvernare — l-a desemnat pe preşedintele formaţiunii, Kelemen Hunor, drept candidat la preşedinţia României.

19 July 2014
Controverse politice privind scăderea CAS

Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta şi-au scos săbiile din teacă cu prilejul unui nou episod al confruntării politice care îi opune. De data aceasta, subiectul disputei este reducerea cu 5% a contribuţiilor la asigurările sociale la angajator, pe care Guvernul ar dori să o vadă intrată în vigoare de la 1 octombrie.

Luni, şeful Statului l-a chemat pe cel al Executivului la consultări după ce, săptămâna trecută, anunţase că nu va promulga legea aferentă decât după ce Guvernul îi va spune de unde va lua bani pentru a acoperi reducerea respectivă şi ce intenţionează să facă pentru a nu genera dezechilibre bugetare. În opinia lui Traian Băsescu, diminuarea CAS-ului ar determina o creştere a deficitului fondului de pensii pentru contracararea căreia Executivul va fi nevoit să mărească taxele sau să reducă investiţiile. Or, explicaţiile premierului Ponta şi ale ministrului său de finanţe Ioana Petrescu, menite să lămurească lucrurile, nu l-au convins. Preşedintele Băsescu:

“Mă aşteptam ca doamna ministru să vină cu un desfăşurător, cu o foaie A4, să îmi dea argumente. Nu au fost. Este, în opinia mea, o măsură electorală pripită, care va aduce taxe suplimentare la populaţie. Aş pleca de la premisa că ideea legii este să acorde nişte facilităţi companiilor, lucru pe care eu îl susţin, dar ele vor fi recuperate bugetar de la populaţie, într-o formă sau alta, indiferent ce formă va găsi guvernul — taxe directe sau indirecte.”

De propagandă politică, prin respingerea măsurii, îl acuză însă şi Victor Ponta pe preşedinte. Premierul îşi menţine punctul de vedere asupra oportunităţii diminuării contribuţiilor sociale la angajator şi a efectelor benefice cu bătaie lungă — combaterea muncii fără forme legale şi crearea de noi locuri de muncă. Premierul Ponta:

“I-am explicat foarte clar, şi ştia acest lucru, că pentru anul 2014 nu se schimbă absolut niciunul din angajamentele asumate de România, iar pentru anul 2015 – 2016, atunci când vom merge în Parlament cu noul buget, vom ţine cont de combaterea evaziunii fiscale, de efectele pozitive ale promulgării Legii insolvenţei, de modul în care gândim dezvoltarea economică a României şi de unul din obiectivele fundamentale pe termen mediu, şi anume: să avem cel puţin un angajat care cotizează la asigurările sociale la un pensionar, pentru că am redus acest raport, însă până nu ajungem cel puţin la 1:1, pe termen de zece, douăzeci de ani, situaţia evident că arată foarte rău.”

După întrevederea Băsescu-Ponta, preşedintele a anunţat că, ţinând cont că data limită a promulgării legii este 24 iulie, şi-a propus să discute şi cu reprezentanţii mediului de afaceri pe tema reducerii CAS. El aşteaptă, totodată, zilele acestea, de la ministrul de finanţe argumente şi, mai ales, cifre concrete.

15 July 2014
Retrospectiva săptămânii 6.07 – 12.07.2014

În România s-a încheiat sesiunea de vară a examenului de Bacalaureat

În România, circa 60% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat Bacalaureatul în prima sesiune (iunie-iulie), o rată cu 3% mai mare faţă de cea de anul trecut. Şi la această sesiune au fost descoperite nereguli. Un inspector şcolar din Arad, acuzat că ar fi primit bani pentru a-i ajuta pe unii candidaţi să promoveze Bacalaureatul, a fost arestat la domiciliu pentru 30 de zile. Totodată, unii elevi, care au încercat să copieze prin diverse metode, au fost eliminaţi din examen şi nu vor mai putea susţine bacul două sesiuni. Deşi guvernanţii consideră cu lucrurile merg bine în domeniul educaţiei, preşedintele Traian Băsescu nu este mulţumit. El a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu ordonanţa de urgenţă care prevede instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei şi cercetării ştiinţifice. Şeful statului susţine că prin aplicarea actului normativ au fost adoptate o serie de modificări legislative cu un puternic impact negativ, atât în sfera învăţământului preuniversitar cât şi a celui universitar.

Omul de afaceri Dan Voiculescu va fi cercetat în continuare sub control judiciar într-un dosar în care e acuzat de şantaj

Preşedintele fondator al PC, omul de afaceri Dan Voiculescu, va fi cercetat în continuare sub control judiciar. Decizia, care nu este definitivă, a fost luata de Tribunalul Bucureşti, care a respins contestaţia formulată de acesta la măsura dispusă de procurorii anticorupţie în dosarul în care este acuzat de şantaj. El este acuzat că ar fi ameninţat trei oameni de afaceri că, daca nu vor încheia contracte de publicitate cu influentul trust de presă pe care l-a creat, va declanşa o campanie agresivă de discreditare. Voiculescu a respins acuzaţiile şi a afirmat că nu îi cunoaşte pe cei care l-au denunţat. El mai este judecat, încă din 2008, şi în dosarul privind privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, prin care ar fi provocat un prejudiciu de 60 de milioane de euro.

Şeful statului roman, Traian Băsescu, a promulgat legile pentru ratificarea acordurilor de asociere între UE şi Rep. Moldova, Ucraina şi Georgia

Preşedintele României, Traian Băsescu, a promulgat legile de ratificare a Acordurilor de Asociere între UE, pe de o parte, şi Rep. Moldova, Ucraina şi Georgia, pe de alta, semnate, în iunie, la Bruxelles. Potrivit şefului statului, pasul important făcut de cele trei ţări dovedeşte că nimeni nu poate opri evoluţia unei naţiuni. Moscova are de câştigat de pe urma intrării în vigoare a Acordurilor de Asociere — a spus Traian Băsescu — care a amintit, între altele, că, în baza lor, competitivitatea şi calitatea produselor şi serviciilor din Rep.Moldova, Ucraina şi Georgia vor fi la standarde europene. Săptămâna trecută, Parlamentul de la Bucureşti a încheiat procesul de adoptare a legilor de ratificare a Acordurilor de Asociere. A devenit, astfel, primul for legislativ din statele membre ale UE care a finalizat procedura de ratificare.

Şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, a fost prezent la Dubrovnik, la conferinţa Croaţia Forum

Participare a ministrului român de Externe, Titus Corlăţean, la Dubrovnik, la conferinţa internaţionala Croaţia Forum – eveniment desfăşurat în prezenţa unor înalţi oficiali europeni, miniştri de externe din statele membre ale UE şi din ţările vizate de politica de extindere, alături de invitaţi din China, Japonia, Statele Unite si Noua Zeelandă. Principala temă aflată în dezbatere – procesul de integrare europeană a statelor din Balcanii de Vest. Evenimentul organizat de către guvernul croat a fost structurat pe trei secţiuni de dezbateri: Integrarea europeană a Balcanilor de Vest: similarităţi şi diferenţe; Viitorul politicii de extindere a UE; Provocările actuale pentru valorile europene.

Legea care prevede scăderea CAS cu 5% naşte controverese între preşedinte şi premier

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că nu va promulga legea recent adoptată de Parlament, care prevede scăderea Contribuţiei de Asigurări Sociale cu 5 procente la angajator de la 1 octombrie. El a spus că această măsură, luată într-un moment în care încasările la buget nu sunt la nivelul aşteptărilor, riscă să afecteze stabilitatea fondului de pensii, al cărui deficit este cronic, dar şi indicatorii macroeconomici conveniţi cu creditorii internaţionali, în principal cu FMI. Preşedintele a cerut o consultare cu executivul pe această temă însă premierul Victor Ponta consideră că discuţiile sunt inutile, de vreme ce legea a trecut deja de legislativ. Salutată de mediul de afaceri, reducerea CAS pentru angajatori a primit, în schimb, aviz negativ din partea Consiliului Fiscal, organismul consultativ în elaborarea politicilor în acest domeniu.

În următorii ani, populaţia României va continua să scadă

Populaţia României va continua să scadă în deceniile următoare şi se estimează că va ajunge la aproximativ 12 milioane în anul 2060. Datele demografice au fost anunţate de Institutul Naţional de Statistică, cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei, marcată în fiecare an pe 11 iulie. În 2013, numărul tinerilor din România a scăzut cu 50.000. Este vorba de persoane cu vârsta de cel mult 14 ani, în timp ce populaţia în vârstă de peste 65 de ani a crescut cu aproape 40.000. Datele arată că aproape 54% din populaţie locuia în mediul urban la începutul acestui an. Ponderea femeilor în populaţia României este de 51%. Durata medie de viaţă a femeilor este de peste 78 de ani, mai mare decât speranţa de viaţă la naştere în România, calculată de INS la 74 de ani şi jumătate.

12 July 2014
Dispute pe marginea reducerii CAS

Patroni şi salariaţi, guvernanţi şi sindicate, toţi sunt de acord că munca în România este suprataxată, ceea ce atârnă ca un bolovan de gâtul economiei. În aceste condiţii, nimeni nu neagă faptul că reducerea Contribuţiei de Asigurări Sociale, fie şi numai la angajator, cum intenţionează guvernul, ar uşura povara firmelor şi ar putea creşte numărul locurilor de muncă fiscalizate.

Totuşi, reducerea CAS într-un moment în care încasările la buget nu sunt la nivelul aşteptărilor riscă să afecteze stabilitatea fondului de pensii, al cărui deficit este cronic, dar şi indicatorii macroeconomici conveniţi cu creditorii internaţionali, în principal cu FMI. Acestea au fost argumentele expuse de preşedintele Traian Băsescu atunci când a anunţat că nu va promulga legea recent adoptată de Parlament, care prevede scăderea CAS cu 5 procente la angajator de la 1 octombrie.

Traian Băsescu: “Avem un risc de derapaj macroeconomic consistent, care ar putea fi evitat numai prin mărirea taxelor pe proprietate, or mărirea taxelor pe proprietate este o mare eroare, pentru că sunt foarte mulţi pensionari, foarte mulţi oameni care nu vor putea plăti taxe de două – trei ori mai mari. Un alt risc pe care îl avem este legat de deraierea acordului cu Fondul”.

Preşedintele a cerut, din acest motiv, o consultare cu executivul pe tema reducerii CAS. Premierul Victor Ponta spune, însă, că discuţiile sunt inutile, de vreme ce legea a trecut deja de legislativ.

Victor Ponta: “Dacă vrea să se consulte cu mine pe tema reducerii CAS nu se consultă cu persoana potrivită, pentru că nu e o măsură a guvernului, ci tocmai a fost adoptată de Parlamentul României. Deci poate să se consulte cât vrea cu mine dl Băsescu, dar n-are decât o singură soluţie: să o promulge, sau să o retrimită în parlament şi în septembrie o votăm din nou şi atunci – n-are voie decât o singură dată să o retrimită – o va promulga şi de la 1 octombrie va intra în vigoare”.

Salutată de mediul de afaceri, reducerea CAS pentru angajatori a primit, în schimb, aviz negativ din partea Consiliului Fiscal, organismul consultativ în elaborarea politicilor în acest domeniu. Şi nu pentru că nu ar fi o măsură principial corectă, ci din dezechilibrelor bugetare pe care le-ar putea induce.

Pe de altă parte, aplicarea ei de la 1 octombrie, în apropierea scrutinului prezidenţial, este suspectată că ascunde intenţii electorale. Este ceea ce a semnalat, prompt, opoziţia de dreapta, altminteri o partizană a relaxării fiscale în domeniul muncii.

10 July 2014
Retrospectiva săptămânii 29.06 – 5.07.2014

Romania ratifică acordul de asociere semnat de Rep. Moldova cu UE

România demonstrează, din nou, că face tot ce depinde de ea ca să netezească traseul european al Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă). Parlamentul României este primul for legislativ din ţările comunitare care a finalizat procesul de ratificare a acordurilor de asociere cu Uniunea Europeană semnate, săptămâna trecută, la Bruxelles, de Republica Moldova, Georgia şi Ucraina. Cele doua camere al Parlamentului de la Bucureşti, reunite separat, au votat, cu majorităţi covârşitoare, documentele. Ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a salutat rapida ratificare a acordurilor, apreciind că ea dovedeşte angajamentul solid şi constant al Bucureştiului pentru parcursul european al celor trei state partenere, precum şi faţă de aspiraţiile lor legitime de integrare europeană deplină. El s-a referit şi la beneficiile pe care Rep.Moldova le va avea în plan economic, în condiţiile în care fosta republică sovietică este cea mai pauperă din Europa. Titus Corlăţean: ”Se estimează, pe baza evaluărilor Comisiei Europene, că, în următorii ani, PIB-ul Republicii Moldova va avea o creştere medie anuală de 5,4%. Este o creştere importantă, într-o ţară al cărei nivel economic îl cunoaştem, este încă modest. Se va oferi platforma unei creşteri substanţiale a exporturilor moldoveneşti pe piaţa UE, o creştere de aproximativ 16%, şi vor fi consecinţe în planul puterii de cumpărare în Republica Moldova”. Despre consensul Putere-Opoziţie — rar, în genere, în politica românească – pe tema ratificării a vorbit liderul PDL (opoziţia de centru-dreapta), Vasile Blaga: ”De fiecare dată clasa politică românească, indiferent de ceea ce ne desparte, a fost de aceeaşi parte a baricadei când a fost vorba despre interesele României, despre interesele fraţilor noştri de peste Prut”. Acordul de asociere a fost ratificat si de Parlamentul de Chişinău, în ciuda opoziţiei comuniştilor filoruşi.

Ziua naţională a SUA, la Bucureşti

Pentru România, parteneriatul strategic cu SUA a fost, este şi va fi foarte important, a declarat premierul Victor Ponta, invitat la recepţia oferită, cu ocazia Zilei naţionale a SUA, de reprezentanţa diplomatică americană la Bucureşti. Premierul Ponta a mai spus ca administraţia americană trimite societăţii româneşti mesaje apreciate privind importanţa statului de drept si a combaterii corupţiei. Despre lupta împotriva corupţiei, altminteri, un subiect omniprezent în discursul oficialilor americani care au vizitat, recent, România, a vorbit şi însărcinatul cu afaceri al Statelor Unite la Bucureşti, Duane Butcher. România a înregistrat progrese extraordinare în lupta anticorupţie, în asigurarea existenţei unor instituţii independente şi pentru crearea unei societăţi în care toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii, a afirmat diplomatul american.

Electrica, la bursă

Acţiunile Electrica – companie care se ocupă cu distribuţia energiei electrice în România — sunt tranzacţionate, de vineri, la bursele de la Bucureşti şi Londra. Pentru cele 51% din acţiunile listate, Statul român, care, astfel, rămâne cu 49% din acţiuni, a obţinut circa 450 de milioane de euro, bani care vor rămâne în conturile companiei, ca bază financiară pentru viitoarele investiţii. Este pentru prima oară când o companie de stat este privatizată prin intermediul pieţei de capital. Pe modelul Electrica, Guvernul de la Bucureşti a anunţat, prin ministrul delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu, că ia în calcul privatizarea altor mari companii, cum sunt Complexul Energetic Oltenia sau Hidroelectrica. În schimb, o altă mare companie de stat, CFR Marfă, a confirmat că 2.500 de angajaţi, consideraţi personal excedentar, vor fi disponibilizaţi. Procesul de restructurare, susţine conducerea CFR Marfă, este o măsură obligatorie pentru creşterea competitivităţii companiei.

Parlamentul dă undă verde reducerii CAS

Proiectul Guvernului României de reducere a contribuţiei la asigurările sociale (CAS) cu 5% pentru angajator a fost adoptat, cu unanimitate, de Camera Deputaţilor, ca for decizional. Potrivit Guvernului, reducerea CAS, care ar urma să intre în vigoare la 1 octombrie, va stimula mediul de afaceri şi va favoriza crearea de noi locuri de muncă. Creditorii externi ai României — FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială — şi marile confederaţii sindicale din ţară nu sunt de acord cu aplicarea acestei măsuri.

Halep, în semifinale la Wimbledon

Cea mai bună jucătoare romană de tenis, Simona Halep, numarul trei mondial, a ajuns până în semifinalele turneului de la Wimbledon, al treilea de Mare Şlem al anului. În penultimul act, ea a fost învinsă, cu 7-6, 6-2, de Eugenie Bouchard (Canada), pe fondul unei accidentări intervenite în timpul partidei. În cazul în care ar fi pătruns în finala de la Wimbledon, Halep urca pe locul doi în ierarhia mondială. La precedentul turneu de Mare Şlem, Roland Garros, Halep a reuşit să ajungă până în finală, pe care a pierdut-o în faţa rusoaicei Maria Şarapova.

5 July 2014