Radio România Internațional

Tag: Casa Regala

  • Monarhia româna, 150 ani

    Monarhia româna, 150 ani

    10 mai este Ziua Regalităţii, marcată începând de anul acesta ca sărbătoare naţională în România. Această dată are mai multe semnificaţii importante în istoria ţării. În acest an are însă una aparte, pentru că se împlinesc 150 de ani de când Carol de Hohenzollern Sigmaringen a fost proclamat principe suveran al Principatelor Unite. 10 mai 1866 a fost ziua în care acesta a depus jurământul în calitate de şef al statului român. Instalarea sa la Bucureşti a fost urmarea unui acord între politicienii români din epocă.



    Ei au realizat că doar un principe străin putea să fie destul de departe de înverşunata rivalitate între diverse familii politice din ţară şi ca atare să aducă obiectivitatea şi neutralitatea de care era nevoie. Cu acceptul împăratului francez Napoleon al III-lea şi cel al regelui Prusiei, Wilhelm I, principele Carol porneşte spre România la sfârşitul lui aprilie 1866. Părăseşte castelul Sigmaringen de lângă Dusseldorf şi traversează Elveţia şi Austria. Ajunge cu vaporul la Turnu Severin, iar pe 10 Mai 1866 intră în Bucureşti.



    Începea, astfel, o domnie de 48 de ani, cea mai lungă din istoria României. Este perioada în care 10 Mai intră în conştiinţa românilor drept Ziua Naţională şi Ziua Dinastiei. Anii domniei regelui Carol au fost dintre cei mai buni. Au fost vremuri de stabilitate, iar România, în acest climat, a prosperat şi s-a consolidat economic şi politic. O altă semnificaţie importantă a datei de 10 Mai este legată de proclamarea independenţei în1877.



    În Parlament, opoziţia aştepta reacţia guvernului la o interpelare despre pregătirea armatei, iar în discursul de răspuns, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a folosit celebra frază: Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”. Parlamentul a votat apoi în unanimitate o rezoluţie prin care a proclamat deplina independenţă a ţării.



    Pe 10 Mai 1877, parlamentarii merg cu toţii la Palatul Regal, iar domnitorul Carol răspunde proclamaţiei de independenţă. Patru ani mai târziu, tot pe 10 mai, într-o Europă monarhică, România a devenit regat. Proclamarea Regatului a însemnat foarte mult pentru ţară deoarece a marcat acceptarea României cu un statut de egalitate de către celelalte state europene. Carol I a fost primul monarh din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen, al cărei nume se transformă, începând cu Regele Ferdinand I, în Casa Regală de România, dinastie care va conduce ţara apoi, prin Carol al II lea şi fiul său, Mihai I.



    Celebrarea Zilei de 10 Mai a fost interzisă pentru prima dată în 1917 de ocupaţia germană, iar a doua oară de regimul comunist, după abdicarea forţată a regelui Mihai din 1947. Comuniştii au confiscat această mare sărbătoare şi au şters-o deliberat din memoria colectivă printr-o propagandă specifică unui regim totalitar. Ziua Regalităţii îşi recapată locul bine meritat în istorie şi revine în sufletele românilor, prin diverse manifestări şi evenimente care au loc, în aceste zile, în în toată ţara.

  • Retrospectiva săptămânii 9 – 15.08.2015

    Retrospectiva săptămânii 9 – 15.08.2015

    Secetă prelungită în România



    Seceta cumplită din această vară care a afectat aproape toată Româniapericlitează atât producţiile agricole, cât
    şi circulaţia navală pe sectorul românesc al Dunării. Căldura excesivă şi lipsa precipitaţiilor
    din ultimele două luni au afectat peste 900 sute de mii de hectare de teren
    agricol. Seceta a compromis peste un sfert din culturile de cereale din acest
    an – avertizează reprezentanţii fermierilor. Cele mai afectate sunt culturile
    de porumb, soia, grâu, rapiţă, floarea-soarelui, dar şi legumele si fructele. Fermierii estimează pierderi de peste două
    miliarde de euro, sumă care ar putea creşte, dacă temperaturile se menţin
    ridicate şi nu va ploua. Şisistemul de irigaţii, distrus în
    proporţie de 90%, are nevoie de reabilitare. În prezent, sunt irigabile doar
    300 de mii de hectare, faţă de 3,3
    milioane de hectare câte erau în 1989. Ministerul Agriculturii spune
    că ar fi nevoie de 1 miliard de euro pentru a repune pe picioare sistemul
    naţional de irigaţii şi speră să o facă din fonduri europene. Reprezentanţii celor mai importante asociaţii ale
    producătorilor agricoli din România vor analiza, luni, 17 august, la Ministerul
    Agriculturii, efectele secetei asupra culturilor agricole şi principalele
    soluţii pentru diminuarea pagubelor înregistrate din cauza acestui fenomen. Seceta a afectat, în egală măsură, şi
    traficul navelor pe Dunăre, care se desfăşoară cu dificultate. Apa a scăzut
    îngrijorător de mult şi navigaţia a fost restricţionată. Transportatorii maritimi sunt obligaţi să reducă
    mult viteza de deplasare, mai ales în punctele critice. Apoi, din cauza îngustării căii de navigaţie, pe unele segmente,
    navele sunt nevoite să aştepte pentru a traversa zona. În Delta pe care Dunărea o formează la vărsarea
    în Marea Neagră, zeci de canale sunt colmatate şi sute de exemplare de peşti au
    murit din cauza nivelului mic al apei şi a temperaturilor ridicate. Situaţia nu se va îmbunătăţi în perioada următoare,
    întrucât prognoza hidrologilor indică o scădere continuă a nivelului fluviului
    pentru încă cel puţin o săptămână.



    Inflaţia anuală la un nou minim istoric



    Inflaţia anuală în România s-a menţinut în teritoriu
    negativ în iulie, la minus 1,7%,şi a atins un nou minim istoric în ultimii 25 de
    ani, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Motor al creşterii economice româneşti, consumul a
    fost potenţat de ieftinirile din luna iulie la alimente, al căror preţ a scăzut, în medie, cu 1,17% faţă
    de luna precedentă şi cu 7,25% faţă de luna
    similară din 2014. În privinţa mărfurilor nealimentare, preţurile au urcat în
    iulie, faţă de iunie, cu 0,48% şi cu 1,26% comparativ cu iulie 2014.Datele INSrelevă o ieftinire importantă doar la medicamente şi
    la articole medicale, în timp ce o creştere semnificativă s-a înregistrat la
    gaze.Şi tarifele la servicii
    s-au majorat în iulie, cu 0,09% faţă de luna iunie, şi cu 2,20% comparativ cu
    luna similară a anului trecut.



    Discuţii privind Codul Fiscal şi
    o nouă lege a salarizării în sectorul public



    Premierul român, Victor Ponta, a reafirmat că măsurile de relaxare fiscală
    prevăzute în noul Cod Fiscal sunt sustenabile, iar impactul aplicării lor poate
    fi amortizat datorită creşterii economice, dar şi ca urmare a colectării mai
    eficiente a taxelor. În schimb, el susţine că, dacă noul Cod nu va fi votat în
    Parlament, angajaţii din sectorul public nu vor putea beneficia de o nouă lege
    a salarizării.În opinia sa, actuala dispută asupra Codului este una
    sută la sută politică.Ponta a răspuns, astfel, numeroaselor critici şi
    avertismente legate de sustenabilitatea măsurilor de relaxare fiscală venite
    din partea preşedintelui, guvernatorului Băncii Naţionale, dar şi a unor
    reprezentanţi ai creditorilor internaţionali ai României (FMI şi Comisia
    Europeană). Aceştia au atras atenţia că aplicarea concomitentă a unor astfel de măsuri poate produce grave
    dezechilibre macroeconomice. Noul Cod Fiscal trimis pe 17 iulie de şeful
    statului Klaus Iohannis spre reexaminare Parlamentului va fi reanalizat, într-o
    sesiune extraordinară, la sfârşitul lunii. Înaintea acestei sesiuni, partidele
    parlamentare au acceptat, după dispute aprinse, să aibă consultări pe tema
    Codului.



    Anunţ surprinzător al
    Casei Regale din România


    Regele Mihai i-a retras nepotului
    său Nicolae titlul de ‘Principe al României’, calificativul de ‘Alteţă Regală’
    şi l-a exclus din Linia de Succesiune la Coroana României – s-a anunţat,
    luni, la Bucureşti. Fostul suveran i-a
    conferit aceste titluri în 2010. Nicolae, a afirmat, într-un comunicat,
    că îşi asumă această decizie şi o consideră binevenită. El a explicat că
    poziţiile pe care le deţinea îi impuneau un mod de viaţă pe care l-a găsit
    dificil de acceptat. Nicolae, în vârstă de 30 de ani, era al treilea în linia
    de succesiune la Coroana României, după
    Principesa Margareta şi Principesa Elena (mama sa). Obligat de comunişti să
    abdice, Regele Mihai – ultimul suveran român – a luat calea exilului în 1948.
    S-a stabilit în Elveţia, de unde a revenit în ţară după Revoluţia
    anti-totalitară din 1989.



    Fonduri europene pentru
    refugiaţi şi securizarea frontierelor



    Comisia Europeană a aprobat, săptămâna aceasta, alocarea
    a 2,4 miliarde de euro pe perioada 2014-2020 pentru a sprijini 19 ţări, între
    care şi România, să-şi securizeze frontierele şi să-şi amelioreze capacităţile de primire a refugiaţilor. Principalii beneficiari sunt Italia şi Grecia, ţări
    care de la începutul anului se confruntă cu un aflux de solicitanţi de azil,
    proveniţi în special din Orientul Mijlociu şi Africa. România va primi aproape 100 de milioane de euro.Ţările
    europene care fac faţă în prima linie acestui val de migraţie au solicitat ca
    şi ceilalţi membri ai Uniunii să împartă povara. Comisia Europeană a făcut un
    nou apel către statele membre să accepte redistribuirea numărului de refugiaţi.
    Potrivit celui mai recent bilanţ al
    Înaltului Comisariat ONU pentru refugiaţi, peste 224 de mii de imigranţi au
    ajuns în Europa prin Marea Mediteraneană de la începutul anului.

  • Protocol de colaborare între Radio România şi Casa Regală

    Protocol de colaborare între Radio România şi Casa Regală

    Miercuri, 1 iulie 2015, la Palatul Elisabeta a avut loc, în prezenţa Alteţelor Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, o seară dedicată Conferinţei Internaţionale Media 2020 – Bringing Media to the Future, organizată la Bucureşti de Radio România şi de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific.


    Cu acest prilej a fost încheiat un protocol de colaborare între Casa Majestăţii Sale Regelui Mihai şi Societatea Română de Radiodifuziune ce prevede recunoaşterea reciprocă a legitimităţii, utilităţii şi notorietăţii, precum şi cooperarea între cele două instituţii.



    Documentul a fost semnat, în Sala Regilor, în prezenţa Alteţelor Lor Regale, de către domnul Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune şi domnul Ion Tucă, director al Casei Majestăţii Sale Regelui Mihai.


    Cele două părţi vor colabora în continuare pentru desfăşurarea unor evenimente găzduite de cele două instituţii, pentru promovarea acestora şi pentru dezvoltarea unor proiecte comune.



    La dineul oferit de Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu au participat profesionişti mass-media din Statele Unite ale Americii, Australia, Japonia, India, Thailanda, Malaezia, Sri Lanka, Myanmar, Arabia Saudită, Pakistan, Iran, Marea Britanie, Germania, Olanda, Italia, Vatican, Irlanda, Austria, Ungaria, Turcia şi România, prezenţi la Bucureşti cu prilejul Conferinţei Internaţionale Media 2020 – Bringing Media to the Future.



    Conferinţa Internaţională Media 2020 – Bringing Media to the Future a avut loc în zilele de 30 iunie – 1 iulie, fiind primul eveniment de acest gen organizat de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific în Europa. Conferinţa a abordat modul în care mass-media va evolua în următorii cinci ani. La eveniment au luat parte manageri din industria media, jurnalişti, producători, specialişti în platforme radio digitale şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale media de pe patru continente: Europa, Asia, America şi Australia.

    casa-regala-srr-protocol01.png

  • Dirijorul Tiberiu Soare, decorat de Casa Regală a României

    Dirijorul Tiberiu Soare, decorat de Casa Regală a României

    Tiberiu Soare, unul dintre cei mai importanţi muzicieni români ai momentului, dirijor principal al Orchestrelor şi Corurilor Radio va fi decorat cu Ordinul Coroana României în grad de Cavaler, distincţie acordată de Casa Regală a României.


    Principesa Moştenitoare Margareta va înmâna decoraţia artistului român, în numele Majestăţii Sale Regele Mihai, miercuri, 25 martie, într-o ceremonie ce va avea loc în Holul de Onoare al Castelului Peleş, începând cu ora 17:30.



    Alături de Tiberiu Soare vor mai fi decorate alte personalităţi marcante ale vieţii publice şi o serie de instituţii culturale şi de învăţământ din România şi din Republica Moldova. Pe lista celor decoraţi se regăsesc: Mugur Isărescu, Emil Hurezeanu, Valeria Seciu, Filarmonica George Enescu — Bucureşti, Filarmonica Moldova — Iaşi, Filarmonica de Stat Transilvania — Cluj-Napoca, Teatrul Naţional Bucureşti, Teatrul Naţional Vasile Alecsandri — Iaşi, Teatrul Naţional Cluj-Napoca, Universitatea Alexandru Ioan Cuza — Iaşi, Universitatea Babeş-Bolyai — Cluj-Napoca etc.



    Ceremonia de la Castelul Peleş se înscrie în seria de evenimente găzduite de elegantul edificiu în zilele de 24 şi 25 martie 2015, cu ocazia aniversării zilei de naştere a Alteţei Sale Regale Principesa Moştenitoare Margareta.



    Tiberiu Soare îşi desfăşoară activitatea de dirijor din anul 1999, lucrează alături de orchestrele a numeroase filarmonici şi teatre de operă din ţară şi este invitat să dirijeze prestigioase ansambluri din străinătate. În perioada 2012-2015, activitatea lui Tiberiu Soare a fost legată în bună măsură de poziţia de dirijor principal al Orchestrelor şi Corurilor Radio România, el înregistrând alături de aceste ansambluri numeroase succese atât pe scena Sălii Radio, cât şi în cadrul evenimentelor în aer liber sau a turneelor internaţionale. În septembrie 2010, Tiberiu Soare a fost invitat să dirijeze primul său concert la pupitrul London Philharmonic Orchestra, alături de celebra soprană Angela Gheorghiu.



    Printre recentele sale succese internaţionale se numără şi concertul dirijat în mai 2013, eveniment desfăşurat cu participarea Angelei Gheorghiu şi a tenorului Teodor Ilincăi la Royal Festival Hall din Londra, alături de Royal Philharmonic Orchestra. Tiberiu Soare a dirijat în toamna anului 2013 trei concerte în străinătate, alături de soprana Angela Gheorghiu: Praga (Sala Smetana), München (Filarmonica) şi Paris (Opera Royal — Palatul Versailles). La finalul lunii iulie 2014, a fost, de asemenea, aplaudat în Germania, unde a dirijat Hof Symphoniker Orchester într-o gală de operă al cărei principal invitat a fost Angela Gheorghiu. Evenimentul a avut loc la Regensburg (Bavaria, Germania), în cadrul unui festival anual – Schlossfestspiele (Festivalul de la Castel).



    În noiembrie 2014, a dirijat trei concerte, alături de Angela Gheorghiu, în legendare săli de concert din Europa: Théâtre des Champs-Elysées – Paris, Musikverein Graz – Austria, Sala Concertgebouw – Amsterdam. În seara de 31 decembrie s-a aflat din nou la pupitrul unei orchestre europene – Orchestra Simfonică Saarbrücken, într-un nou concert de gală alături de cunoscuta soprană Angela Gheorghiu la Baden-Baden (Festspielhaus) — Germania.

  • Jurnal românesc – 20.11.2014

    Jurnal românesc – 20.11.2014

    Fundaţia Română pentru Democraţie, condusă de fostul preşedinte Emil Constantinescu, organizează, joi şi vineri, Conferinţa internaţională 25 de ani de la căderea comunismului în Europa Centrală şi de Est: privind în urmă, privind înainte”. Evenimentul este organizat cu prilejul marcării, în acest an, a 25 de ani de la sfârşitul dominaţiei comuniste în Europa. În paralel cu lucrările conferinţei au loc mai multe mese rotunde la care participă personalităţi care au influenţat revoluţiile anticomuniste şi tranziţia spre democraţie.



    Casa Regală a organizat, miercuri, o întâlnire cu românii, cu ocazia zilei aniversare a Regelui Mihai. Palatul Elisabeta a găzduit ziua porţilor deschise, prilej pentru sute de persoane să adreseze La mulţi ani“ Majestăţii Sale la împlinirea a 93 de ani. Casa Regală a oferit, totodată, un prânz în onoarea preşedintelui ales Klaus Iohannis. Regele Mihai I al României s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia. Pentru că, anul acesta, Majestatea Sa nu a putut fi prezent în ţară la acea dată, Ziua porţilor deschise a fost organizată miercuri.



    Dacă Parlamentul şi-ar fi făcut temele cu consecvenţă şi ar fi aprobat solicitările Justiţiei, România ar fi fost în Schengen, a declarat, miercuri seara, şeful statului. Traian Băsescu a salutat iniţiativa preşedintelui ales Klaus Iohannis şi a premierului Victor Ponta care a dus la respingerea în Parlament a Legii Amnistiei, precum şi răspunsul pozitiv la cererile DNA privind percheziţiile şi arestarea unor parlamentari. Pe de altă parte, Traian Băsescu a respins ideea retragerii ambasadorilor din Germania, Italia, Spania, Franţa şi Marea Britanie, unde au fost probleme la secţiile de votare. El a spus că toţi au solicitat, prin ministerul de Externe, mărirea numărului de secţii în turul doi, din 16 noiembrie, al prezidenţialelor. Klaus Iohannis îi ceruse lui Traian Băsescu să retragă ambasadorii şi consulii din ţările unde au fost probleme la vot.



    Deputatul Ion Marocico, reprezentant al Uniunii Ucrainenilor din România, a salutat ratificarea, miercuri, de către Camera Deputaţilor, a Acordului privind micul trafic de frontieră cu Ucraina şi susţine că documentul oferă noi perspective consolidării relaţiilor bilaterale. Acordul reglementează condiţiile de desfăşurare a micului trafic de frontieră, respectiv a trecerii frecvente a graniţei de către rezidenţii din zona de frontieră a României şi a Ucrainei care intenţionează să rămână în zona de frontieră a celuilalt stat din motive sociale, culturale, familiale sau economice, pe o perioadă care să nu depăşească 3 luni de şedere neîntreruptă. Acordul între Guvernele român şi ucrainean privind micul trafic de frontieră a fost semnat la Kiev, pe 2 octombrie.



    Ambasadorul Franţei în România, François Saint-Paul, a participat la proiectul Ziua Ştafetei – Acum decid eu!, în cadrul căruia, joi, a primit vizita Narcisei Elena Rusu, o liceană din Roman care doreşte să devină ambasador. Ea a aflat de la diplomatul francez care sunt îndatoririle unui ambasador, precum şi detalii despre misiunile diplomatice. Proiectul Ziua Ştafetei – Acum decid eu! este organizat de Fundaţia Terre des Hommes” împreună cu partenerii săi pentru a celebra Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului, marcată pe 20 noiembrie.



    România va participa cu 24 de sportivi la ediţia de anul viitor a Festivalului Olimpic al Tineretului European, care va fi găzduită, în premieră, de două ţări diferite — Austria şi Liechtenstein, în perioada 25-30 ianuarie. La competiţia rezervată sportivilor între 14 şi 18 ani sunt aşteptati peste 850 de concurenţi din 45 de ţări europene. În 2013, Festivalul Olimpic al Tineretului European a avut loc la Braşov. Este considerat de forurile internaţionale de specialitate cel mai bine organizat Festival de până acum.