Radio România Internațional

Tag: CCR

Jurnal românesc – 25.03.2015

Ministrul roman de Externe, Bogdan Aurescu, s-a întâlnit, marţi, la Londra cu omologul său britanic, Philip Hammond, ocazie cu care a subliniat importanţa implicării autorităţilor britanice, împreună cu cele române, în efortul de îmbunătăţire a percepţiei asupra cetăţenilor români care lucrează în Marea Britanie. Aurescu a amintit că, potrivit statisticilor făcute la Londra şi la nivelul Comisiei Europene, comunitatea românească din Regatul Unit este un contributor net la economia şi viaţa socio-culturală a ţării gazdă. De asemenea, el a arătat că românii din această ţară sunt bine integraţi, 3 din 4 fiind angajaţi. Rata de angajare este de 77,7%, mai mare decât a britanicilor. Pe plan bilateral, ministrul Bogdan Aurescu şi omologul său britanic au salutat relaţiile strânse şi buna colaborare dintre cele două state, bazate pe un Partenerial Strategic fundamentat îndeosebi pe dimensiunea de securitate şi apărare.

Mininsterul român de Externe a salutat decizia preşedintelui american Barack Obama de a-l nominaliza pe Hans G. Klemm în funcţia de ambasador în România. Diplomat de carieră, Hans G. Klemm este consilier al subsecretarului pentru Management la Departamentul de Stat, funcţie pe care o deţine din ianuarie 2015. Klemm a ocupat şi poziţii în Germania, Japonia, Coreea de Sud şi Trinidad Tobago. Ultimul ambasador american în România a fost Mark Gitenstein, care şi-a încheiat mandatul în decembrie 2012, dupa care misiunea diplomatica a fost condusa de interimari: Duane Butcher si Dean Thompson.

În sud-estul României a început un exerciţiu la care, până în aprilie, vor participa, în total, peste două mii de militari români, americani, britanici şi din Republica Moldova. Exerciţiul face parte din operaţiunea “Atlantic Resolve”, menită să dea asigurări statelor membre NATO din estul Europei că aliaţii americani şi britanici sunt pregătiţi să intervină în sprijinul lor. Participarea militarilor din Republica Moldova are loc după ce preşedintele Nicolae Timofti declarase că, pe fondul tensiunilor din estul Ucrainei vecine, provocate de amestecul Moscovei, Chişinaul trebuie să se apropie de NATO, întrucât securitatea sa este în pericol.

În România, Comisiile de Învaţământ şi Juridică din Camera Deputaţilor au hotărât că elevii vor participa la ora de religie pe baza unei cereri scrise semnate de ei dacă sunt majori sau de un părinte în cazul copiilor minori. Textul adoptat are la bază ultimele decizii în materie ale Curţii Constituţionale. Deputaţii din comisiile de specialitate au stabilit că înscrierea la orele de religie este valabilă până la momentul în care părintele sau copilul major decide să se retragă. Proiectul de lege urmează să fie supus dezbaterii plenului Camerei Deputaţilor şi apoi Senatului în calitate de cameră decizională. În noiembrie 2014, Curtea Constituţională a decis că articolul 18 din Legea educaţiei naţionale privind obligaţia de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie este neconstituţional, precizând că o astfel de solicitare va trebui făcută de cei care vor să studieze disciplina. În motivarea deciziei, CCR arăta că oferta educaţională pentru această disciplină este de natură să afecteze libertatea de conştiinţă.

25 March 2015
Retrospectiva săptămânii 15.02 – 21.02.2015

Lupta anti-corupţie: prioritate de gradul zero

Încă un fost ministru român, acuzat de corupţie, a ajuns, săptămâna aceasta, după gratii. Monica Iacob Ridzi, fost ministru de dreapta al Tineretului, a fost condamnată definitiv la 5 ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu. Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în 2009, în calitate de ordonator principal de credite, Monica Iacob Ridzi a hotărât ca, sub pretextul desfăşurării unor manifestări naţionale de amploare dedicate Zilei Tineretului, să externalizeze serviciile de organizare şi să atribuie ilegal unor firme contracte de prestări servicii. Pe de altă parte, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a aprobat, miercuri, două cereri de urmărire penală, respectiv de arestare preventivă a fostului ministru de dreapta al Turismului, Elena Udrea. Procurorii i-au adus acesteia noi acuzaţii într-unul din cele două dosare de corupţie în care este anchetată. În fine, omul de afaceri Iulian Herţanu, cumnatul premierului social-democrat Victor Ponta, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile într-un dosar de fraudare de fonduri europene. In acelaşi dosar, deputaţii Sebastian Ghiţă şi Vlad Cosma, precum şi tatăl celui din urmă, Mircea Cosma, preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova (sud), au fost plasaţi sub control judiciar. Prejudiciul este estimat la 1,7 milioane euro, la care s-ar adăuga peste 550 de mii de euro din evaziune fiscală.

Nume noi în fruntea SRI şi la CCR

Considerând că este esenţial ca la conducerea Serviciului Român de Informaţii să fie un civil, preşedintele Klaus Iohannis l-a propus, joi, pe europarlamentarul liberal Eduard Hellvig în fruntea instituţiei. Născut în 1974, acesta este absolvent de Ştiinţe Politice. Este membru al Partidului Naţional Liberal din 2008, iar în 2012 a făcut parte din Guvernul Victor Ponta, ca ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului. Dacă, săptămâna viitoare, senatorii şi deputaţii vor vota propunerea preşedintelui Iohannis, Eduard Hellvig va deveni al 5-lea director al SRI, succedându-i lui George Maior, care a demisionat luna trecută. Până la eventuala sa numire, a scris pe pagina sa de Facebook că dezvoltarea capacităţilor de apărare a siguranţei naţionale şi combaterea corupţiei vor fi priorităţile sale la şefia Serviciului. Importantă, pe de altă parte, pentru consolidarea democraţiei este şi munca judecătorilor de la Curtea Constituţională, care au, de miercuri, o nouă colegă – Simona Maya Teodoroiu. Aceasta îi ia locul lui Toni Greblă, în prezent cercetat pentru fapte de corupţie.

Propuneri de relaxare fiscală

Guvernul de la Bucureşti a anunţat măsuri de relaxare fiscală care ar urma să intre în vigoare în baza unui nou Cod Fiscal. Printre ele figurează reducerea TVA de la 24%, cât este în prezent, la 20% anul viitor şi la 18% din 2018. Pentru produsele alimentare de bază – carne, peşte, legume şi fructe – proiectul prevede o TVA de 9% începând din 2016. Din 2017, CAS va fi 7,5% pentru angajat, faţă de 10,5% în prezent, iar pentru angajator – 13,5%, faţă de 15,8% acum. Cota unică de impozitare ar urma să fie scăzută la 14% din 2019. Este propusă şi o reducere a accizelor, din 2016, la motorină şi la benzina fără plumb. Pe de altă parte, toate persoanele care realizează venituri vor fi obligate să plătească contribuţii sociale şi de sănătate, iar impozitele pentru microîntreprinderi, locuinţe şi terenuri vor creşte. Proiectul noului Cod Fiscal va fi, timp de de o lună, în dezbatere publică. Apoi, va fi înaintat Parlamentului.

Dialog consular cu diaspora românească

“Dialog cu diaspora pe teme consulare”: este programul pe care Ministerul de externe de la Bucureşti l-a lansat la începutul acestei săptămâni, pentru ca românii din ţară, dar mai ales de peste hotare să fie informaţi corect şi să poată folosi serviciile consulare modernizate la deplina lor capacitate — spune, într-un comunicat, diplomaţia română. Care, în plus, vorbeşte despre deschidere, amabilitate, promptitudine, bun-simţ şi interes faţă de nevoile fiecărui individ în parte, adică despre principii pe care trebuie să se bazeze conduita Corpului Consular român. Programul Dialog cu Diaspora pe teme consulare” se va desfăşura în prima jumătate a anului 2015. În principal, o echipă a Ministerului de Externe se va deplasa în ţările cele mai solicitate din punct de vedere consular — Italia, Spania, Franţa, Germania, Marea Britanie, Austria, Belgia şi Grecia — pentru a prezenta românilor de acolo sistemul de servicii informatizate E-Cons.

România şi vecinii ei

Parlamentul Republicii Moldova majoritar românofone, vecina de la est a României, a reuşit cu greu să voteze un Guvern, după legislativele din noiembrie niciun partid sau alianţă neavând majoritatea necesară pentru a impune un premier. În urma unui vot al ultimei şanse, săptămâna aceasta, independentul Chiril Gaburici şi echipa sa au fost aprobaţi. Altfel, Parlamentul de la Chişinău ar fi fost dizolvat. La Bucureşti, ministerul de Externe aşteaptă ca noul Guvern moldovean să continue eforturile de aprofundare a reformelor democratice şi de consolidare a parcursului pro-european al ţării, care are un Acord de asociere cu Uniunea Europeană. Pe de altă parte, pe fundalul crizei din Ucraina, România şi vecina ei de la sud, Bulgaria, au interese comune în diversificarea energetică, în dezvoltarea legăturilor de transport prin construirea de noi poduri peste Dunăre sau în coordonarea eforturilor pentru aderarea la spaţiul Schengen. Au fost tot atâtea subiecte de discuţii pe care le-au avut, la Bucureşti, joi, miniştrii de externe Bogdan Aurescu şi Daniel Mitov; apoi vineri, preşedinţii României, Klaus Iohannis, şi Bulgariei, Rosen Plevneliev.

21 February 2015
Serviciile române de informaţii

Principalele servicii de informaţii ale României au rămas, în momentul de faţă, fără directori civili. După demisia lui Teodor Meleşcanu, în octombrie 2014 şi cea de marţi, a lui George Maior, aceste două structuri, SRI şi SIE au conduceri interimare asigurate de doi generali. Angajamentul de stat membru al NATO care prevede un control civil, democratic, asupra serviciilor de informaţii va trebui să genereze, cât de curând, doi şefi civili noi la serviciile secrete române. Acest lucru se va întampla, conform legii, la propunerea preşedintelui României, Klaus Iohannis, cu aprobarea majorităţii parlamentare şi acordul CSAT.

Între timp, demisia şefului SRI, George Maior, suscită vii comentarii la Bucureşti unde, oficial, nu se cunosc cauzele producerii ei. Observatorii par a fi, însă, de acord că plecarea directorului e în strânsă legatură cu respingerea de către Curtea Constituţională a pachetului de legi supranumit ‘Big Brother’: Legea retenţiei datelor, Legea cartelelor telefonice prepay şi Legea securităţii cibernetice. Lipsa acestora, susţinea recent Maior, creează, în România, un vid legislativ unic în ultimii 25 de ani, periculos pentru securitatea cetăţenilor.

De partea sa, Curtea Constituţională susţine că, deşi a fost supusă la presiuni din partea SRI, a respins legile respective deoarece acestea încalcă prevederile constituţionale privind statul de drept şi principiul legalităţii, precum şi pe cele privind viaţa intimă, familială şi privată, respectiv secretul corespondenţei. CCR îşi mai motivează decizia prin faptul că autoritatea naţională în domeniul securităţii cibernetice ar trebui să fie un organism civil, pentru a garanta aceste drepturi, şi nu Centrul Naţional de Securitate Cibernetică, organism care funcţionează, deja, în cadrul SRI, cu personal militar.

Pe de altă parte, deputatul Cezar Preda, din cadrul Comisiei de control parlamentar al SRI, este de părere că legile apărate de George Maior sunt necesare şi că ele vor ramâne în atenţia legislativului. Cezar Preda: ‘Preşedintele Comisiei noastre de control a SRI şi liderii partidelor politice au anunţat că ţara are nevoie de aceste legi şi că ele vor intra foarte rapid în dezbaterea noastră, astfel încât în faţa Curţii Constituţionale şi în faţa fiecărui cetăţean să nu mai fie, până la urmă, un act normativ care îngrădeşte drepturile, ci să fie un act normativ care ne apără pe noi toţi.’

Menţionăm că, după Revoluţia Română din decembrie 1989, nou înfiinţatele SRI şi SIE au avut, până astăzi, cinci şi respectiv 7 directori cu rang de ministru.

28 January 2015
Retrospectiva săptămânii 18.01 – 24.01.2015

Legea privind securitatea cibernetica a Romaniei este neconstitutională

Curtea Constituţională a României a decis că Legea privind securitatea cibernetică este neconstituţională. Este al treilea act normativ din aşa numitul pachet Big Brother care încalcă dispoziţiile legii fundamentale. Pe lângă lipsa avizului CSAT, CCR a constatat că respectiva lege încalcă mai multe dispoziţii, intre care, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, precum şi dreptul la secretul corespondenţei. Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a acuzat presiuni la adresa Curţii şi a lansat un apel pentru ca deciziile CCR să nu mai fie criticate de instituţii ale statului sau de politicieni.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, nu s-a aflat în stare de incompatibilitate pe vremea când era primar al Sibiului

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) şi a decis că actualul preşedinte al României, Klaus Iohannis, nu s-a aflat în stare de incompatibilitate pe vremea când era primar al Sibiului. În 2013, ANI l-a declarat în stare de incompatibilitate pe Iohannis deoarece — spunea Agenţia — acesta ar fi deţinut simultan funcţia de primar şi reprezentant al municipalităţii în Adunarea Generală a Acţionarilor de la Apă, Canal şi Pieţe. După ce o instanţă locală i-a dat câştig de cauză lui Klaus Iohannis, ANI a înaintat recurs. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă.

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu a participat, la Bruxelles, la reuniunea omologilor din statele UE

Seful diplomaţiei de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, a participat la Bruxelles, la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Externe, dominată de ameninţarea terorista in Europa, dupa recentele atentate de la Paris. Aurescu a declarat că trebuie combătute cauzele terorismului la nivel european prin soluţionarea problemelor de integrare ale comunităţii musulmane. Bogdan Aurescu: Este necesar ca să fie gândite programe şi iniţiative alternative care să aibă în vedere tocmai aceste probleme care ţin de integrarea economică, socială, culturală a comunităţilor care sunt vulnerabile pentru radicalizare şi respectiv recrutare în cadrul unor, să spunem, iniţiative teroriste” . Pe de alta parte, ministrul român a subliniat necesitatea unei abordări strategice a UE în relaţia cu Rusia, pledând pentru menţinerea regimului de sancţiuni impotriva Moscovei. Aurescu a subliniat impactul acţiunilor Rusiei în Ucraina asupra situaţiei de securitate din regiune şi importanţa unei strânse coordonări cu NATO si SUA, în acest context.

Judecător al Curţii Constituţionale cercetat penal pentru grave acuzaţii de corupţie

In premieră în România, un judecator al Curţii Constituţionale, Toni Greblă, este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat. şi efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau foloase necuvenite. In dosar mai sunt urmărite penal alte şapte persoane, printre care deputaţii PSD Iulian Iancu şi Lucian Şova. Pe de alta parte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea DNA de arestare preventivă pentru 30 de zile a fostului ministru de interne, liberalul Cristian David, acuzat de luare de mită. El este banuit ca, in 2007 si 2008, a primit 500 de mii de euro pentru a interveni pe langa un presedinte de Consiliu Judetean pentru emiterea unui titlu de proprietate asupra unui teren de 15 hectare. Intr-un alt cunoscut dosar cu retrocedări ilegale, 17 persoane au fost trimise în judecata. Printre ele se numără fostul deputat social-democrat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei, fostul deputatul PSD Ioan Adam, fostul ministru al justiţiei, liberalul Tudor Chiuariu, dar şi magistraţi. Cei 17 sunt acuzati că, în 2013, ar fi constituit un grup infracţional ce urmărea retrocedarea ilegală a peste 43 de mii de hectare de pădure. Prejudiciul adus statului depăşeşte 300 de milioane de euro.

Criza creditelor în franci eleveţieni şi legea insolvenţei personale în România

Guvernul, Parlamentul, Banca Naţională, bâncile comerciale şi românii care au luat credite în franci elveţieni caută soluţii la criza provocată de aprecierea record a acestei monede. Peste 75 de mii de români care s-au împrumutat în franci au constatat că ratele pe care trebuie să le plătească sunt cu 20% mai mari decât săptămâna trecută. Aprecierea francului elveţian a continuat şi în această săptămână, iar joi, acesta a depăşit, pentru prima dată, moneda europeană. Premierul Victor Ponta a declarat că pentru a preîntâmpina astfel de crize este nevoie de o mai bună informare din partea băncilor către potenţialii clienţi, de condiţii legislative clare de convertire a creditelor în lei sau în euro şi de măsuri ca băncile să suporte o parte din eventuale pierderi. Pentru a veni în sprijinul datornicilor, Parlamentul vrea să adopte cât mai rapid un proiect de lege privind insolvenţa persoanelor fizice. Comisia pentru buget-finanţe a Camerei Deputaţilor a analizat posibilitatea extinderii şi la debitorii în franci elveţieni a prevederilor unei ordonanţe adoptate anul trecut, care acordă deduceri fiscale pentru restructurarea creditelor în cazul persoanelor cu venituri sub 450 de euro.

24 January 2015
Retrospectiva săptămânii 14.12 – 20.12.2014

Preşedintele ales al Romaniei, Klaus Iohannis, va depune, duminică, jurământul de învestitură

Preşedintele ales al Romaniei, Klaus Iohannis, va depune, duminică, jurământul de învestitură, în cadrul unei şedinţe solemne a Parlamentului, la mai bine de o lună de la câştigarea alegerilor din 16 noiembrie. Joi, Klaus Iohannis a demisionat de la şefia Partidului National Liberal. In aceeaşi zi, liberalii au ales-o pe deputata Alina Gorghiu, un avocat de 36 de ani, în funcţia de preşedinte interimar al partidului. Gorghiu, fosta purtătoare de cuvânt a campaniei prezidenţiale, este prima femeie ajunsă la conducerea liberalilor. Ea va fi interimar până la Congresul din 2017, la care PNL şi PDL vor deveni un singur partid, cu o conducere unitară. Până atunci, Alina Gorghiu va asigura conducerea PNL alături de liderul PDL, Vasile Blaga.

Remaniere guvernamentală la Bucureşti

România are un nou guvern, al patrulea consecutiv condus de liderul social-democrat Victor Ponta. Executivul, care a fost validat luni de plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului, este format din reprezentanţi ai alianţei de centru-stânga PSD-UNPR-PC şi ai PLR, formaţiune care înlocuieşte UDMR, retrasă de la guvernare. In noua formulă guvernamentală, apar opt nume noi, în timp ce 14 miniştri îşi păstrează portofoliile. Premierul Ponta a dat asigurări că, în plan economic, vor fi menţinute acele măsuri care fac ca mediul de afaceri să fie stabil şi predictibil. Este vorba despre cota unică de 16%, scutirea de impozit a profitului reinvestit, scăderea CAS pentru angajator. Alte priorităţi pe agenda cabinetului sunt proiectele asociate fondurilor europene, infrastructurii de transport, justiţiei, educaţiei, agriculturii şi mediului.

Proiectul bugetului de stat la Românie pe 2015 pe agenda Parlamentului de la Bucureşti

Proiectul legii bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale pe 2015 s-au aflat întreaga săptămână pe agenda Parlamentului de la Bucureşti, după ce au fost aprobate vinerea trecută de guvern. Bugetul nu prevede noi taxe şi impozite, potrivit premierului Victor Ponta. El a precizat că principalii ordonatori de credite vor primi în 2015 mai mulţi bani decât în acest an. Viitorul buget a fost construit pe o creştere economică de 2,5%, o inflaţie anuală de 2,2 procente şi un deficit bugetar de 1,8%.

Ordonanţa de urgenţa a guvernului privind migraţia aleşilor locali declarată neconstitutională de CCR

Curtea Constituţională a României a stabilit că legea prin care Parlamentul a aprobat ordonanţa de urgenţă a guvernului privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională. Aceasta permitea primarilor să părăsească formaţiunea din care făceau parte în momentul alegerii în funcţie şi să adere la alta, fără să-şi piardă mandatul. Numeroşi primari au profitat, de altfel, de prevederile ordonanţei, iar soarta lor este, acum, incertă. Opozitia de centru-dreapta a apreciat, la momentul in care a depus contestaţia la Curte, că ordonanţa încurajează migraţia politică, mai ales în contextul alegerilor prezidenţiale.

Comemorarea a 25 de ani de la Revoluţia anti-comunistă din România

Românii au comemorat 25 de ani de la revoluţia anticomunistă din decembrie 1989. La Timişoara, locul unde s-a aprins scânteia revoltei, au avut loc întreaga săptămână manifestări menite să reamintească de sacrificiul celor care, în acel an, au luptat pentru libertate cu riscul propriei vieţi. Declanşată la Timişoara pe 16 decembrie, revoluţia s-a extins în alte mari oraşe din România şi a culminat, la Bucureşti, pe 22 decembrie, zi în care a căzut regimul condus de Nicolae Ceauşescu. Peste 1000 de oameni au pierit în zilele Revoluţiei. La Bucureşti, Parlamentul s-a întrunit într-o şedinţă solemnă dedicată marcării unui sfert de veac de la Revoluţia anticomunistă.

Un accident aviatic soldat cu 4 morţi redeschide dezbaterea privind eficienţa sistemului de intervenţii în situaţii de urgenţă

Un nou accident aviatic, soldat cu patru victime, petrecut în sud-estul României, aruncă îndoieli asupra activităţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Un elicopter al serviciului medical de intervenţie rapidă SMURD s-a prăbuşit în lacul Siutghiol, din nordul Constanţei, la aproximativ 500 de metri de mal. În momentul producerii accidentului, elicopterul se întorcea dintr-o misiune medicală. Au apărut imediat suspiciuni că operaţiunile de salvare a victimelor au început cu întârziere si s-au desfăşurat cu dificultate. Niciuna dintre persoanele aflate la bord nu a putut fi salvată. Procurorii militari au început urmărirea penală în rem (asupra faptelor) şi pentru ucidere din culpă în acest caz. Seful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Constanţa a fost destituit, iar prefectul judeţului Constanţa a fost eliberat din funcţie, Guvernul consideră că la Departamentul de Intervenţii în Situaţii de Urgenţă este nevoie de un audit extern privind nivelul de pregătire al oamenilor din sistem şi procedurile aplicate în astfel de situaţii.

Traian Băsescu la ultimul său Consiliu European în calitate de preşedinte al României

Traian Băsescu a participat la Bruxelles la ultimul său Consiliu European în calitate de preşedinte al României. La summit, liderii UE au decis să înfiinţeze Fondul european pentru investiţii strategice, ce ar urma să atragă din partea statelor membre şi companiilor investiţii totale de 315 miliarde de euro. Referitor la situaţia din Ucraina, şefii de stat şi de guvern europeni au decis să continue să ajute la procesul de reformă din această ţară. În acelaşi timp, noul preşedinte al Consiliului European, polonezul Donald Tusk, a subliniat că Bruxelles-ul trebuie să elaboreze o strategie pe termen lung faţă de Rusia. Liderii europeni nu au mai impus Rusiei noi sancţiuni, în contextul în care ţara este afectată de câteva zile de o criză financiară dură. In schimb UE a aprobat o nouă serie de măsuri vizând Crimeea, pentru a marca opoziţia Europei faţă de “anexarea ilegală” a peninsulei ucrainene de către Moscova .

20 December 2014
Noi miniştri în Guvernul României

Noii membri ai guvernului român, format din PSD, PC, UNPR şi UDMR, au depus miercuri jurământul în faţa preşedintelui Traian Băsescu. Se încheie, astfel, o perioadă de tensiuni şi incertitudine politică, generate, în principal, de ieşirea PNL din guvern şi denunţarea USL.

Înaintea ceremoniei, preşedintele a anunţat că a ajuns la un acord verbal cu primul-ministru, care a promis că Executivul urmează să-şi asumea răspunderea în Parlament pe noul program de guvernare, dupa cooptarea în executiv a UDMR. Traian Băsescu: Sper ca, aşa cum eu îmi respect partea din acord, şi partea din acord care revine guvernului să fie respectată, în termenii pe care i-am stabilit. Ce vreau să se înţeleagă foarte bine, sesizarea făcută de parlamentarii PDL şi parlamentarii Partidului Mişcarea Populară va continua să producă efecte, dacă nu cumva o retrag ei. Mie mi se pare extrem de important ca, în această situaţie, Curtea Constituţională să se pronunţe, pentru că este o situaţie absolut nouă.”

Băsescu le-a urat succes noilor membri ai guvernului şi s-a arătat impresionat de numărul mare al miniştrilor tineri din cabinetul Ponta, care în opinia sa vor aduce mai multă fantezie în exerciţiul guvernamental. El a salutat si revenirea la guvernare a celor de la UDMR, pe care i-a numit vechi aliati, intotdeauna aliati de nadejde atunci cand te-ai inteles cu ei”.

Premierul a confirmat că va trimite Parlamentului un program politic pentru a actualiza programul de guvernare: În termenii prevăzuţi de regulamentul celor două Camere, în mod sigur săptămâna viitoare prezint Parlamentului aceste updatări ale programului de guvernare. În acest fel, obiectul contestării la Curtea Constituţională dispare şi Guvernul poate să-şi desfăşoare activitatea în stabilitate”.

Acum, atât şeful statului, cât şi democrat-liberalii care au contestat, alături de cei din Partidul Mişcarea Populară, la Curtea Constituţională legitimitatea noului Guvern, aşteaptă răspunsul Curţii. CCR trebuie să clarifice dacă într-adevăr, era absolut necesar ca Executivul Ponta 3 să vină cu un nou program de guvernare, dupa ieşirea din executiv a PNL şi cooptarea UDMR. Preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, recunoşte şi el ineditul situaţiei care face obiectul sesizării.

6 March 2014
Retrospectiva săptămânii 09.02-15.02.2014

Discutii in interiorul USL

În sânul coaliţiei de centru-stânga aflate la putere în România, USL, negocierile privind noua configuraţie a guvernului au ajuns, cel deocamdata, intr-un punct mort. Discuţiile dintre liberali, cei care vor să aducă schimbări majore în garnitura lor din guvern, şi social-democraţi pun sub semnul intrebării chiar viitorul USL. Dacă propunerile liberalilor privind portofoliile de la Economie, Sănătate şi Finanţe nu au ridicat probleme în negocieri, nu acelaşi lucru se poate spune despre şefia Internelor şi postul de vicepremier. Neînţelegerile s-au născut în jurul dorinţei liberalilor ca edilul Sibiului, Klaus Iohannis, să ocupe, simultan, cele doua funcţii. PSD, cel care, în corpul USL, a format, alături de mai micilee PC şi UNPR, Uniunea Social Democrată (USD), a acceptat propunerea liberalilor, pe care, însă, a condiţionat-o de suplimentarea posturilor de vicepremier, de la trei la patru. PSD vrea ca noul post de vicepremier să fie atribuit PC. Invocând lipsa potenţei electorale a PC, care niciodată de la înfiintarea sa nu a răzbit singur dincolo de pragul electoral, PNL, a doua forţă din USL şi din ţară, a respins ferm propunerea. Contrele pe seama viitoarei formule de guvernare şi apariţia USD au înteţit zvonurile privind dizolvarea USL, care, susţin analiştii politici, uşor-uşor, a devenit prea mică pentru orgoliile atât de mari ale PSD şi PNL.

Măsuri economice pregătite de guvern

Banca Naţională a României (BNR) a respins acuzaţia şefului statului, Traian Băsescu, că s-a implicat în chestiunea reeşalonarii creditelor contractate la bănci de populaţia cu venituri sub nivelul salariului mediu net pe economie. Într-o reacţie publică solicitată chiar de şeful statului, BNR a precizat că nu a luat nicio decizie de politică monetară sau bancară în privinţa reeşalonării creditelor. Preşedintele Băsescu a apreciat că măsura pe care Guvernul de la Bucureşti intenţionează să o oficializeze este necinstită faţă de cei care-şi plătesc la timp ratele la credite. Premierul Victor Ponta a declarat că executivul său va adopta o ordonanţă de urgenţă prin care persoanele care au credite la bănci şi un venit lunar de maxim 1.610 lei, cam 350 de euro, pot ajunge, în urma unei înţelegeri cu banca, la înjumătăţirea ratei, pe o perioadă de doi ani. De măsură, susţin economiştii, ar beneficia circa un milion de români. Însă aceasta nu este singura măsura pe care cabinetul Ponta o pregăteşte pentru cei care au câştiguri insuficiente. Salariile mici ar putea fi taxate cu 8 sau 12 procente, în cazul în care va fi introdusă cota progresivă de impozitare, renunţându-se, astfel, la cea unică, de 16%, care se aplică în prezent. Impozitul progresiv pe venit nu trebuie să depăşească, nici el, 16%. Guvernul susţine ca acesta este o decizie sănătoasă pentru economie, prin stimularea sectorului privat şi crearea de locuri de muncă.

Curtea Constituţională, despre Legea descentralizării

Prin prevederi neclare, probleme grave de tehnică legislativă şi reglementări contradictorii şi-a motivat Curtea Constituţională a României (CCR) decizia prin care a respins, luna trecută, Legea descentralizării. În plus, susţin judecătorii, în lege sunt stabilite termene prea scurte şi nu există studii de impact sau standarde de cost. Pe Legea descentralizarii, criticată, în această formă, de Opoziţie, Guvernul îşi asumase răspunderea în faţa Parlamentului în noiembrie 2013. Domeniile vizate de descentralizare erau, în principal, agricultura, sănătatea, mediul, cultura, tineretul şi sportul. Descentralizarea este considerată un pas premărgator, absolut necesar, spre regionalizare — unul dintre cele mai îndrăzneţe proiecte din toată perioada post-comunistă a României.

Cooperarea româno-americană

SUA sunt interesate de succesul României ca partener democratic cu un puternic stat de drept, în contextul în care cele două ţări continuă să aibă responsabilităţi globale comune şi un parteneriat strategic. Declaraţia a fost făcută de vicepreşedintele SUA, Joe Biden, într-o convorbire telefonică pe care a avut-o cu preşedintele Traian Băsescu. Cu aceasta ocazie, înaltul oficial american şi-a exprimat aprecierea pentru contribuţia pe care România o are la misiunile NATO. De altfel, ca semn al bunelor relaţii bilaterele, România va găzdui, la o bază militară din sudul ţării, facilităţi americane antirachetă, incluse în scutul pe care SUA l-au proiectat în Europa. Deşi, politic şi militar, Bucureştiul şi Washingtonul sunt mai apropiate ca oricând, legăturile bilaterale, reglementate, încă de la sfârşitul anilor ’90, printr-un parteneriat strategic, sunt perfectibile. Lipsa SUA din topul marilor investitori în România şi obligativitatea vizelor pentru cetăţenii români care vor să călătorească peste Ocean sunt privite, la Bucureşti, ca restanţe ale relaţiei bilaterale.

15 February 2014
Cum ar fi trebuit să arate descentralizarea

Prevederi neclare, probleme serioase de tehnică legislativă şi reglementări contradictorii. Acestea sunt câteva dintre argumentele pentru care Curtea Constituţională a României a declarat Legea descentralizării ca fiind neconstituţională.

Proiectul de lege privind descentralizarea, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament în noiembrie 2013, era considerat un pas premergator regionalizarii administrative.

De altfel, regionalizarea a fost anunţată ca fiind unul dintre cele mai ample proiecte din perioada postcomunistă a României. Mai multe domenii-cheie sunt vizate de descentralizare. Printre acestea se regăsesc agricultura, învăţământul, cultura, sănătatea, turismul şi domeniul tineretului şi sportului. În acelaşi timp, poliţia, agenţia de prestaţii sociale, cinematografele şi porturile ar fi rămas în structurile centrale.

Vicepremierul social-democrat Liviu Dragnea preciza, anul trecut, că, potrivit proiectului, instituţiile aflate în directa administrare sau finanţare a puterii centrale vor trece către consiliile judeţene sau locale, iar angajaţii îşi vor păstra neafectat nivelul de salarizare.

Nemulţumită de proiectul Legii descentralizării, opoziţia democrat-liberală a sesizat Curtea Constituţională, susţinând că acesta încalcă articolul care consacră unitatea statului român şi că legea ar permite transferul de proprietate între unităţile administrativ-teritoriale fără hotărâre de Guvern.

In acelaşi timp, PDL a reclamat faptul că procedura angajării răspunderii de către Guvern pentru Legea descentralizării este neconstituţională.

În motivarea judecatorilor Curtii care au declarat neconstitutionala Legea, se arată că există prea multe neclarităţi, sunt stabilite termene prea scurte şi, în plus, nu există studii de impact. De asemenea, argumentează Curtea, nu este reglementat foarte clar modul în care se face finanţarea instituţiilor descentralizate. La capitolul Agricultură şi dezvoltare rurală, CCR susţine că sunt ambigue măsurile de descentralizare operate în domeniul dezvoltării rurale. Ca urmare a reorganizării direcţiilor pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, descentralizarea vizează numai aceste direcţii, nu şi componenta lor iniţială de dezvoltare rurală, care, în prezent, este o structură în cadrul Ministerului Agriculturii. In ceea ce priveşte turismul, sunt neclarităţi în privinţa instituţiilor care trebuie să autorizeze funcţionarea pensiunilor, respectiv a structurilor de primire turistică şi a unităţilor de alimentaţie publică situate în unităţile administrativ-teritoriale şi în staţiuni turistice.

14 February 2014
Retrospectiva săptămânii 12/01 – 18/01/2014

Şeful statului român, Traian Băsescu s-a întâlnit, la Bruxelles, cu preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy

România îşi propune ca, până la sfârşitul anului, să devină membru al Spaţiului Schengen de liberă circulaţie – este mesajul pe care preşedintele Traian Băsescu l-a transmis, joi, la Bruxelles, preşedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy. În cadrul discuţiei cu oficialul european, şeful statului român a afirmat că Bucureştiul a demonstrat că oferă siguranţă pentru respectarea statului de drept, prin funcţionarea corectă a instituţiilor sale. În acest sens, el a solicitat ca în următorul raport al Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe justiţie – care va fi publicat până la sfârşitul acestei luni – să fie consemnată obiectiv evoluţia bună a instituţiilor statului român, care în mai multe rânduri au fost capabile să oprească derapajele politicului. Pe de altă parte, la Bruxelles, preşedintele Băsescu s-a declarat nemulţumit că a fost abandonat proiectul gazoductului Nabucco, care urma să reducă dependenţa energetică a UE faţă de Rusia.

Libertatea de circulaţie a cetăţenilor europeni a fost discutată în PE

În Parlamentul European a avut loc o dezbatere pe tema libertăţii de mişcare, după ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari. Comisarul pentru justiţie, Viviane Reding, a prezentat punctul de vedere al Comisiei, reafirmând că libertatea de mişcare este un principiu european fundamental şi nu poate fi interzisă. La finalul discuţiilor, PE a votat o rezoluţie, adoptată cu majoritate de voturi, prin care a respins cu fermitate modificarea şi restrângerea libertăţii de circulaţie a cetăţenilor europeni. În motivaţie se arată că statele membre au avut la dispoziţie suficient timp pentru a-şi adapta sistemele de protecţie socială la libera circulaţie a lucrătorilor. Ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, de la 1 ianuarie 2014, a provocat in unele state membre temeri, dovedite ulterior ca nejustificate, legate de numărul mare de imigranţi care ar putea sosi.

Modificările aduse de Parlament Codului Penal sunt neconstituţionale, a decis Curtea Constituţională a României

Curtea Constituţională a Romaniei a decis că modificările pe care deputaţii le-au adus, luna trecută, Codului Penal sunt neconstituţionale. CCR a raspuns, astfel, la sesizările depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de principalul partid de opoziţie, PDL. Înalta Curte a considerat că modificările sunt incompatibile cu funcţionarea statului de drept în timp ce PDL a contestat faptul că şeful statului, parlamentarii şi cei cu profesii liberale nu mai intrau în categoria funcţionarilor publici, ceea ce înseamna ca nu puteau fi cercetaţi şi pedepsiţi pentru fapte asimilate corupţiei – abuzul în serviciu, luarea de mită sau traficul de influenţă – sau pentru conflict de interese. Şeful statului, Traian Băsescu, principalele instituţii judiciare din România şi unele ambasade occidentale la Bucureşti reacţionaseră ferm după adoptarea modificărilor. Ulterior, alianţa de centru-stânga aflată la guvernare, USL, a anunţat că doreşte rediscutarea Codului Penal.

Executivul de la Bucureşti modifică legea vânzării terenurilor agricole

Guvernul român va modifica legea vânzării terenurilor agricole, după ce preşedintele Traian Băsescu a solicitat reexaminarea documentului. În noua formă, actul normativ prevede, între altele, că terenul nu se poate vinde mai ieftin decât în ofertă, iar înstrăinarea suprafeţelor mai mari de 30 de hectare trebuie avizată de o direcţie special înfiinţată. Totodată, vânzarea unui teren va fi anulată dacă tranzacţia se va face la un preţ mai bun sau în condiţii mai avantajoase decât cele prezentate în oferta de vânzare. Pentru claritate, va fi modificat şi titlul, acesta urmând să se refere la terenurile aflate în extravilanul localităţilor, cu un regim aplicabil atât persoanelor fizice cât şi celor juridice.

În România, referendumul pentru modificarea Constituţiei va avea loc simultan cu alegerile europarlamentare, la sfârşitul lunii mai

USL şi-a prezentat planul de acţiune politică în 2014. Printre altele, acesta vizează comasarea referendumului pentru modificarea Constituţiei cu alegerile europarlamentare, la sfârşitul lunii mai. Consultarea ar urma să se desfăşoare pe parcursul a două zile, pentru a-i spori şansele de validare, în condiţiile în care aceasta nu este posibilă cu o participare mai mică de 50% din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale. Co-liderii USL, premierul social-democrat Victo Ponta şi liberalul Crin Antonescu spun că această comasare nu va crea confuzie, în timp ce opoziţia democrat — liberală şi reprezentanţii minorităţii maghiare îi contrazic. Liderii USL au mai decis ca alegerile prezidenţiale să se desfăşoare la începutul lunii noiembrie, cu 45 de zile înainte de expirarea mandatului actualului şef al statului, Traian Băsescu.

Ziua Culturii Naţionale a fost sărbătorită atât în România cât şi în străinătate

Ziua de 15 ianuarie, data naşterii marelui poet român Mihai Eminescu, este marcată începând din 2011, în fiecare an, ca Zi a Culturii Naţionale. Sunt celebrate repere ale culturii româneşti din toate domeniile – literatură, muzică, teatru, film, sculptură, pictură ori arhitectură. În ţară şi în străinătate au fost organizate manifestări, la care au participat personalităţi ale vieţii culturale şi artistice. ICR a sărbătorit această zi la Berlin, printr-un spectacol de teatru, dar şi la Budapesta, printr-o expoziţie de pictură intitulată “Excelsior – pictori contemporani români”, la Stokcholm, cu Gabriela Melinescu şi Dana Dragomir, la Praga, prin recitalul susţinut de actorul Emil Boroghină şi intitulat “La steaua care a răsărit”, sau la Londra, prin intermediul omului de teatru Constantin Chiriac şi al creaţiei lui Silviu Purcărete.

18 January 2014
Retrospectiva săptămânii 15/12 – 21/12/2013

Românii au buget pe 2014

Promulgată de preşedintele Traian Băsescu, legea bugetului de stat al României pe anul viitor a fost publicată în Monitorul Oficial. Şeful statului a avizat documentul, după ce Guvernul a fost de acord să amâne cu trei luni introducerea unei accize suplimentare la carburanţi, care, în baza înţelegerii cu Fondul Monetar Internaţional, ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 ianuarie. Şeful statului s-a declarat convins că, în cele din urmă, această acciză va putea fi evitată complet.

Sunt resurse foarte mari pentru ca această taxă barbară să nu fie introdusă. Obiectivul meu nu a fost unul legat de o confruntare, ci obiectivul meu a fost legat de a corecta o greşeală în negocierile cu Fondul şi cu Uniunea Europeană. În opinia mea, atât Guvernul cât şi Fondul şi Comisia au greşit, în mod egal, încărcând excesiv cu o taxă ne-necesară consumul de motorină şi benzină. Anterior, preşedintele Băsescu condiţionase de renunţarea la acciză semnarea legii bugetului pe 2014, dar şi a memorandumului cu FMI, aferent acordului de tip preventiv semnat în toamnă. Dacă social-democraţii la putere au salutat semnarea legii bugetului, în schimb, democrat-liberalii din opoziţie au criticat-o. Prim-vicepreşedintele PDL, Cătălin Predoiu: Este un buget care a tăiat investiţii, este un buget care se bazează pe venituri iluzorii, este un buget care refuză dezvoltarea românilor, este un buget care conţine, de fapt, în sine, toată neputinţa unei majorităţi de 70%. Bugetul României este construit pe o creştere economică estimată la 2,2%, o inflaţie de 2,4 procente şi pe un curs euro/leu de 4,45.

Legea amnistiei, în dezbatere publică

După ce încercarea de modificare a Codului Penal a iscat un scandal-monstru soldat cu acuzaţii grave la adresa parlamentarilor, deputaţii au retrimis, săptămâna acesta, la Comisia juridică, o altă lege controversată — a amnistiei şi graţierii unor pedepse, aceasta intrând în dezbatere până pe 1 februarie 2014. Legea a fost doar pretextul pentru noi dispute între copreşedinţii Uniunii Social Liberale, la putere. Victor Ponta spune că, deşi, în public, Crin Antonescu dezaprobă amnistia, acesta i-ar fi cerut, în culise, ca Guvernul să adopte proiectul prin ordonanţă de urgenţă. La rândul său, Antonescu a avertizat că, dacă schimburile de replici continuă în acelaşi registru, există riscul ruperii alianţei după Anul Nou. Pe de altă parte, deputaţii români au adoptat proiectul unei noi legi privind parteneriatul public-privat. Ministrul marilor proiecte, Dan Şova, susţine că noul act normativ permite autorităţilor să se ocupe de mai multe proiecte în acelaşi timp, cu finanţare proprie, fără să aştepte aprobarea creditelor la bugetul de stat. Documentul prevede şi ca, în cazul în care partenerul privat nu îşi îndeplineşte obligaţiile, el să poată fi înlocuit fără realizarea unei noi licitaţii. Opoziţia, care spune că legea va permite încheierea unor contracte într-un mod netransparent, a cerut întoarcerea actului normativ pentru dezbateri în comisie.

Noi numiri în Guvern şi la Curtea Constituţională

Ministerul Culturii are un nou şef, în persoana liberalului Gigel Sorinel Ştirbu: Sunt convins că sunt o persoană care cunoaşte ministerul destul de bine, sunt convins că acolo trebuie un bun manager şi o persoană care cunoaşte foarte bine, foarte bine, tot ceea ce se întâmplă în acel minister. Este o misiune dificilă, dar sunt convins că voi face faţă în următoarea perioadă. Gigel Sorinel Ştirbu îi succede lui Daniel Barbu, care a demisionat din funcţie, după ce declarase că, spre deosebire de cultură, bolnavilor de Sida li se alocă prea mulţi bani. Pe de altă parte, senatorul PSD, Toni Greblă a depus jurământul de judecător la Curtea Constituţională a României. Greblă a fost a doua propunere a social-democraţilor pentru un mandat la CCR, după ce Lucian Bolcaş, acuzat de antisemtism, s-a retras din cursă după numeroase reacţii de protest împotriva candidaturii sale. Toni Greblă va ocupa locul rămas vacant după plecarea Iuliei Motoc ca judecător din partea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Misiunile militarilor români în 2014

Armata României va disloca, anul viitor, la misiuni şi operaţiuni externe, 1.311 militari, cu 725 mai putini comparativ cu anul 2013. La rândul sau, ministerul de Interne poate participa, în 2014, la misiuni ale Uniunii Europene, NATO sau OSCE cu 791 de militari şi poliţişti, cu 301 mai mulţi faţă de anul acesta. Planul privind forţele armate ale României care vor fi trimise, în 2014, în misiuni şi operaţiuni în afara teritoriului statului a fost aprobat, săptămâna aceasta, de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Efortul principal îl va constitui, în continuare, participarea la Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate din Afganistan, dar şi la operaţiuni din Balcani.

Comemorarea a 24 de ani de la Revoluţia anti-comunistă

Începând de luni, la Timişoara, unde s-a aprins scânteia revoluţiei anti-comuniste, la Bucureşti, dar şi în alte mari oraşe din România au loc numeroase evenimente menite să reamintească de sacrificiul tuturor celor care, în 1989, au luptat pentru libertate cu riscul propriei vieţii. Doliu … Steaguri coborâte în bernă … Depuneri de coroane de flori …. Slujbe în biserici … Momente de reculegere … Izbucnită pe 16 decembrie la Timişoara, care pe 20 decembrie se declara primul oraş liber de comunism, revolta populară anti-comunistă avea să se extindă rapid în întreaga Românie.

21 December 2013
Jurnal românesc – 15.11.2013

O treime din muncitorii români şi bulgari care ajung în Germania nu au niciun fel de pregătire profesională şi au cunoştinţe reduse de limba germană, a declarat directorul Agenţiei Federale pentru Muncă, Heinrich Alt, într-un interviu publicat de cotidianul Rheinische Post. El a precizat ca in acest an sunt asteptati sa vina în Germania 70 de mii de români şi bulgari. In lipsa unei calificari si cunostintloe de limba, este. dificil pentru ei să-şi găsească un loc de muncă, a precizat Alt. . Potrivit acestuia, dupa ridicarea restricţiilor pentru muncitorii români şi bulgari de la 1 ianuarie 2014, există multe ramuri în industria Germaniei unde este nevoie de forţă de muncă. Alt a mai spus ca Agentia Federala caută colaboratori care să ştie română şi bulgară pentru a-i ajuta pe emigranţi în limba lor maternă şi organizează cursuri de limbă germană. Totodată, se va implica în organizarea unor târguri de joburi destinate străinilor, precum cel de la Düsseldorf, care va avea loc în perioada 20-21 noiembrie..

O campanie de prezentare a României – “What is Romania like? Share your experiences” (“Cum este România? Împărtăşiţi experienţele voastre”) -, realizată prin intermediul unor materiale expediate de români pe internet, a fost lansată în Marea Britanie, informează witness.guardian.com. Autorii campaniei, care va dura 12 zile, doresc sa afle mai multe lucruri despre România . O selecţie cu cele mai spectaculoase fotografii, înregistrări video şi relatări despre viaţa din România va fi publicată pe site-ul cotidianului The Guardian. În presa britanică s-a discutat foarte mult în ultima vreme despre numărul mare de români care ar putea ajunge în Regat, după ce această ţară va ridica restricţiile de pe piaţa forţei de muncă, de la 1 ianuarie 2014.

Curtea Constituţională a Romaniei a decis joi ca pragul de participare la referendum rămâne de 30% din alegătorii înscrişi în listele electorale.. Modificarea legii privind organizarea si desfasurarea referendumului, adoptata in mai de Camera Deputatilor, care a redus pragul de prezenta de la 50 la 30%, va putea ifi aplicata la un an de la intrarea in vigoare a legii. Dupa decizia CCR, premierul Victor Ponta a reluat ideea organizării referendumului pentru revizuirea Constituţiei simultan cu alegerile prezidenţiale prevazute pentru noiembrie 2014.

La Targu Mures a fost inugurat, joi, noul Terminalul “Plecări” al Aeroportului International “Transilvania., care a fost extins cu 250 metri. Investiţia se ridică la aproximativ o jumătate de milion de euro, bani proveniti din bugetul local. Odata cu darea in folosinta a terminlalului, se asteapta o crestere cu 7% a numarului de calatori, pina la sfarsitul anului. Proiectul de modernizare a Aeroportului va continua. Urmatoarele etape vizeaza extinderea copertinei exterioare, şi a zonei de acces auto şi amenajarea spaţiului interior.Investiţia va continua şi în exterior, cu realizarea unui plan urbanistic zonal pentru a desena un trafic al autovehiculelor care intră şi ies din aeroport..

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici au intrat, din 15 noiembrie si pina pe 24 decembrie, in Postul Crăciunului. Acesta a fost rânduit de Biserică pentru pregătirea credincioşilor de sărbătoarea Naşterii Domnului, la 25 decembrie. În această perioadă, în biserici nu se oficiază nunţi. Postul Crăciunului este, din punct de vedere alimentar, mai puţin aspru decât alte posturi. Din cele 40 de zile, 14 sunt cu dezlegare la peşte şi vin. Conform datelor oficiale, in Romania, 86 la suta dintre credinciosi se declara ortodocsi si 0,8 la suta, greco-catolici.

15 November 2013
Retrospectiva săptămânii 24/03-30/03/2013

Numiri la Curtea Constitutionala a Romaniei si Ministerul Justitiei

Curtea Constituţională a României va avea, din iunie, o nouă componenţă. Seful statului, Traian Băsescu, şi cele doua camere ale Parlamentului de la Bucureşti şi-au desemnat, in aceste zile, cei 3 reprezentanţi la CCR, al caror mandat expira. Institutia a devenit, in ultimii ani, un actor important pe scena politica romaneasca, pe fondul deselor sesizări privind legalitatea unor acte normative. Dar interesul pentru Curte şi, implicit, pentru numirea membrilor acesteia a crescut si mai mult după ce instituţia a arbitrat, vara trecută, lupta politică acerbă între Putere, reprezentată de USL, şi Opoziţia democrat-liberală (de dreapta), în tandem cu şeful statului, Traian Băsescu. Cei trei judecători de la CCR care isi vor prelua, la vara, mandatele de 9 ani sunt Daniel Morar, cel care asigura interimatul funcţiei de Procuror general al României şi care, în trecut, a condus Direcţia Natională Anticorupţie (DNA), propus şi numit de şeful statului, Valer Dorneanu şi Mona Pivniceru, ambii nominalizaţi şi validaţi de Legislativ. Noile numiri au determinat o serie de schimbari. Premierul Victor Ponta, co-lider al USL (alianţă de centru-stânga) a preluat, temporar, portofoliul Justiţiei de la Mona Pivniceru, si are la dispozitie, maxim 45 de zile, pentru a face o nouă propunere pentru acest post. Ponta a spus ca priorităţile sale pe perioada interimatului sunt o reforma reala a justitiei, aplicarea noilor Coduri de procedura, dar mai ales numirea şefilor Parchetului General şi al Directiei Nationale Anticoruptie, o chestiune care treneaza de ceva vreme. Numirile sefilor celor doua institutii sunt cerinţe in ultimul raport al Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe Justiţie (MCV).

95 de ani de la unirea provinciei istorice romanesti Basarabia cu Romania

Pe 27 martie, Romania si Rep.Moldova, (ex-sovietica, majoritar romanofona) au aniversat implinirea a 95 de ani de la unirea provinciei istorice romanesti Basarabia (astazi, in Rep. R.Moldova vecina) cu Romania. Ministrul delegat pentru romanii de pretutindeni, Cristian David, a participat, miercuri, la Chisinau, la manifestarile organizate in tara vecina cu aceasta ocazie.. Evocand momentul Unirii, ministrul Cristian David a spus: ”Data de 27 martie poartă, pentru noi, toţi românii de pe ambele maluri ale Prutului, o încărcătură specială, reprezintă un moment cu o semnificaţie de unire, de apropiere, de speranţă şi viitor, şi nu întâmplător am ales ca primul moment al venirii mele aici să fie legat de o dată care sa poarte o astfel de încărcătura”. Oficialul roman s-a intilnit cu presedintele Nicolae Timofti si premierul in exercitiu Vlad Filat, care au multumit Bucurestiului pentru sprijinul constat acordat, in ultimii ani, Rep.Moldova in diverse domenii, dar mai ales in procesul de integrare europeana. Cristian David a subliniat inca o data relatiile privilegiate dintre cele doua tari si a reafirmat dorinta Romaniei de a intensifica şi extinde colaborarea cu Republica Moldodova.

Romania sub zapada

Romania, asemenea multor tari din Europa, s-a confruntat, in aceasta saptamina, cu un nou episod de iarna autentica — ninsori abundente, viscol si temperaturi scazute – desi martie este, calendaristic, o luna de primavara.. Daca saptamina trecuta, intemperiile au lovit estul tarii, in aceste zile, jumatatea de sud, inclusiv capitala, s-au aflat sub avertizari cod galben si portocaliu de ninsori viscolite. Marti, in capitala si cateva judete sudice au fost suspendate cursurile in gradinite, scoli si licee. Traficul rutier si feroviar s-a desfasurat in conditii de iarna, dar nu au fost drumuri inchise sau blocate.

Au fost decernate Premiile Gopo care recompenseaza cele mai bune productii cinematografice romanesti

A şaptea ediţie a Premiilor Gopo a desemnat, pe 25 martie, câştigătorii la 19 categorii, care recompensează cele mai bune producţii cinematografice româneşti din 2012. Vedeta actualei editii a fost filmul Toată lumea din familia noastră”, în regia lui Radu Jude, care a câştigat cele mai importante trofee: Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, cel mai bun actor în rol principal – Şerban Pavlu şi premiile pentru rolurile secundare, acordate actriţei Mihaela Sârbu şi actorului Gabriel Spahiu. Totodata, pelicula a fost distinsa si cu trofeul pentru cel mai bun scenariu – Radu Jude si scriitoarea Corina Sabau, jurnalista la Radio Romania International. “Undeva la Palilula”, debutul in lungmetraj al cunoscutului regizor de teatru Silviu Purcărete, si-a adjudecat premiile pentru cele mai bune costume, decoruri, muzică originală, sunet, montaj şi cea mai bună imagine.

România a fost invitata de onoare la Salonul Cărţii de la Paris

La editia din acest an a Salonului Cartii de la Paris, una dintre cele mai mari manifestări internaţionale de gen,.Romania a fost invitată de onoare. Peste 50 de autori din toate genurile literare, mai mult de 1.000 de titluri în limba română şi 600 în limba franceză au fost prezentate publicului francez, care s-a aratat dornic sa cunoasca literatura romana. Dovada interesului o reprezinta vânzările de carte, care au depăşit 60.000 de euro. Standul national a fost vizitat de presedintele Frantei, François Hollande, care a declarat, cu aceasta ocazie, ca “România este o mare ţară francofonă, care iubeşte cultura franceză”. Prestaţia Romaniei la cel mai important eveniment al pieţei editoriale din Franţa a fost, oarecum, umbrită de refuzul unor cunoscuti scriitori de a lua parte la manifestare, în semn de protest faţă de noua politica a Institutului Cultural Român.

(Andreea Bojoi)

30 March 2013
Eveniment Top – 02.03.2013

CCR apufusi că aţeali dit soni alâxeri a năului Statut a parlamentarilor suntu niconstituţionali, paranom.

Furnii di moaubeţ apreasi întrâ puterea social-liberalâ di Bucureşti şi opoziţia democrat-liberalâ şi aţea populistâ, aţeali dit soni alâxeri a năului Statut a parlamentarilor furâ declarati ca hiindalor niconstituţionali di câtrâ Curtea Constituţionalâ. Opoziţia contestâ legalitatea a criştearâlei di la 15 la 45 di dzâli a chirolui tu cari unlu dit aleşi poati s-contestâ unâ apofasi di incompatibilitati luatâ di Agenţia Naţionalâ di Integritati şi cari duţi la demisia a respectivlui parlamentar. Tu minduita ali opoziţii, năulu statut da a parlamentarilor, tu aestâ turli, unâ superimunitati şi adarâ unâ diferenţieri andicra di alti categorii di demnitari, supusi a controlului di integritati. Niţi prezidentul Traian Băsescu nu apruchie alâxerli a Statutlui a parlamentarilor, ti furnia câ eali nu tinisescu standardili europeani. Dupu apofasea CCR, Nomlu mutrinda statutlu a parlamentarilor va s-toarnâ tu Legislativ ta s-hibâ disnău zburâtâ.

Doi giudicâtori dit CSM furâ scoşi dit ipotisi, unâ premierâ tu giustiţia româneascâ

Ti prota oarâ tu isturia a giustiţâlei dit Românii, doi membri dit Consililu Superior di Magistraturâ furâ scoşi dit ipotisi. Apofasea fu luatâ tu cazlu a giudicâtorilor Alina Ghica şi Cristi Danileţ şi vini dupu ţi magistraţii di la ma multi giudicâtorii protestarâ andicra di amânarea di ma multi ori mutrinda scutearea lor dit ipotisi, apofasi di majoritatea instanţilor dit vâsâlii. Reprezentanţâlii a asociaţiilor lâ bâgarâ stepsu a membrilor CSM că nu reprezintâ interesili profesionali a magistraţilor. Ei doilii reacţionarâ ţi atacarâ apofasea la Înalta Curti di Casaţii şi Giustiţii.

………………………………………………………..

Audio–>

2 March 2013