Radio România Internațional

Tag: CE

  • Planul de acțiune pentru sectorul auto european

    Planul de acțiune pentru sectorul auto european

    Comisia Europeană a prezentat un plan de acţiune pentru consolidarea sectorului auto, aflat într-un moment critic, din cauza schimbărilor tehnologice rapide şi a creşterii concurenţei. Comisia pune la dispoziţie 1,8 miliarde de euro pentru a crea un lanţ de aprovizionare sigur şi competitiv pentru materiile prime pentru baterii, care să contribuie la sprijinirea creşterii industriei europene a autovehiculelor.

    Planul de acţiune este însoţit de Comunicarea privind decarbonizarea flotelor întreprinderilor, care evidenţiază exemple de bune practici şi încurajează statele membre să ia măsuri suplimentare pentru flotele întreprinderilor ecologicei.

    Detalii privind această iniţiativă a executivului de la Bruxelles au fost prezentate de comisarul european pentru Transport durabil şi turism, Apostolos Tzitzicostas: ”Tocmai am adoptat planul de acțiune industrială pentru sectorul auto. Este un plan pentru a-i menține competitivi și ferm ancorați în Europa pe producătorii de mașini, pe furnizorii și pe cei din serviciile conexe.

    Industria contribuie astăzi cu 7% din PIB-ul Uniunii Europene și angajează în mod direct sau indirect aproximativ 14 milioane de oameni. Dar nu este vorba doar de cifre.

    Pentru europeni, industria auto face parte din istoria noastră și, desigur, este o sursă de mândrie. Industria auto este amenințată. Riscurile lanțului de aprovizionare, costurile cu energia, lipsa de personal, protecționismul și dependența excesivă de livrările din importuri pun o presiune imensă asupra industriei.

    Companiile noastre rămân în urmă cu tehnologii strategice-cheie, cum ar fi bateriile și conducerea autonomă. Înainte de a pune pixul pe hârtie pentru acest plan de acțiune, am vorbit pe larg cu industria auto.

    Am discutat cu producători, furnizori și cu mulţi alţii. Le-am ascultat preocupările, ideile, propunerile. Am creat relații de lucru pe care intenționez să le continui.”

    Pentru a ajuta industria să devină lider în tranziţia către vehicule bazate pe inteligenţa artificială, conectate şi automatizate, planul de acţiune vizează o alianţă europeană. Această alianţă va reuni părţile interesate din sectorul autovehiculelor din Europa pentru dezvoltarea vehiculelor de nouă generaţie şi pentru a contribui la dezvoltarea software-ului comun şi a hardware-ului necesar pentru a aduce această tehnologie la viaţă.

    Comisia Europeană are în vedere şi provocările legate de deficitul de competenţe şi de îmbătrânirea forţei de muncă, Executivul comunitar va colabora cu partenerii sociali şi cu statele membre pentru a majora finanţarea din Fondul social european Plus (FSE+) pentru sectorul autovehiculelor, sprijinind lucrătorii care doresc să se recalifice şi să caute noi oportunităţi de angajare.

    Pe de altă parte, pentru a spori rezilienţa industriei autovehiculelor din Uniunea Europeană la concurenţa acerbă din străinătate, Comisia va asigura condiţii de concurenţă echitabile prin utilizarea instrumentelor de apărare comercială, cum ar fi măsurile antisubvenţie.

  • Eurodeputatul Victor Negrescu: România trebuie să obţină 20 de miliarde de euro din cele 150 anunţate de Comisia Europeană pentru credite în apărare

    Eurodeputatul Victor Negrescu: România trebuie să obţină 20 de miliarde de euro din cele 150 anunţate de Comisia Europeană pentru credite în apărare

    Cele 150 de miliarde de euro reprezintă componenta de credite cu dobândă redusă care vor fi contractate de Comisia Europeană din planul de 800 de miliarde pentru reînarmarea UE, în care restul de 650 de miliarde de euro ar urma să fie asigurate din investiţii naţionale, fonduri UE sau mediul privat.

    “Cred că este crucial pentru România deja să facă demersuri pentru a ne asigura că formula de distribuţie a acestor fonduri ia în considerare riscurile pe care le întâmpină statele membre şi în mod special faptul că statele aflate în prima linie sunt cele care au nevoie urgentă de finanţare pe componenta de apărare. Asta înseamnă că, în consecinţă, trebuie să avem o formulă de calcul care să ţină cont de aceste riscuri suplimentare”, a declarat Victor Negrescu într-un briefing pentru jurnalişti români.

    “Cred că din cele 150 de miliarde de euro România trebuie să-şi fixeze ca obiectiv – şi prin prisma gradului de risc, şi prin prisma ponderii sale – să obţină minim 20 de miliarde de euro, fonduri care să ajungă la noi în ţară fie printr-o distribuţie naţională, fie prin posibilitatea de a participa efectiv la competiţii europene şi automat a reuşi să obţinem minim această valoare din acest program european ce urmează a fi definit în lunile care urmează”, a adăugat el.

    Negrescu, care este vicepreşedinte al Parlamentului European, a pledat pentru “o strategie eficientă, cu paşi bine gândiţi” a României, care să stabilească “care sunt proiectele pe care le punem pe masă”, pentru a nu ne regăsi din nou în situaţia Planului de Redresare şi Rezilienţă Naţională, care “nu s-a scris bine”.

    “Noi trebuie să gândim încă de acum, avem acest proces de consultare publică, să implicăm şi companiile de resort şi din zona publică, şi din zona privată şi să punem acele proiecte pe masă şi doar aşa vom putea obţine bani acum”, a mai afirmat Negrescu.

    El a explicat că tratatele europene specifică foarte clar ce tipuri de finanţări sunt eligibile din bani europeni şi că este vorba “în general de capacităţi de producţie şi tot ce înseamnă zona de tehnologie duală”.

    “De aceea, de exemplu, au fost dronele evocate ca fiind eligibile. Cumpărarea de echipament militar presupune o atenţie sporită la aceste tratate europene. S-au făcut nişte modificări de regulamente, dar nu toate categoriile de echipamente militare este posibil să fie cumpărate astăzi din bani europeni”, a atras el atenţia.

    “Eu cred că Europa trebuie să investească în capacităţi industriale mai mult decât în achiziţii şi cred, de asemenea, că trebuie să avem sisteme comune. Cu cât există o interconectare mai mare, o interdependenţă mai mare între statele membre, cu atât garanţiile de securitate comune vor viza mai mult toate state”, a afirmat Negrescu.

    El a mai pledat şi ca statele terţe să poată fi eligibile în proiectele din ReArm Europe, “dar doar în măsura în care şi acele state vor cofinanţa acest fond”.

    Negrescu a mai afirmat că în prezent nu este fixat un orizont de aşteptare pentru predarea proiectelor, dar că se aşteaptă ca, în perspectiva summitului NATO din vară de la Haga, să apară mai multe detalii.

    “Probabil după acel summit o să intrăm deja în linie dreaptă în creionarea acestor programe de înzestrare şi dezvoltare a industriei militare europene. Deci mai avem, în opinia mea, undeva la trei luni de reflecţie, unde trebuie să gândim aceste lucruri până vom intra într-un scadenţar pe care Comisia Europeană îl va prezenta. Aceste trei luni sunt cruciale în a identifica proiectele şi atrage investitorii, pentru că e o bătălie mare la nivel european în a convinge companiile de resort care au o tehnologie militară să investească în propriile ţări”, a pledat vicepreşedintele PE.

    “Nu e ca şi cum te trezeşti astăzi şi mâine poţi elabora un proiect. Este imposibil lucrul acesta. De aceea cred că trebuie o atenţie sporită din partea autorităţilor naţionale şi sper ca disputele politice de la noi din ţară să nu afecteze această capacitate a României, pentru că din nou am pierde un moment esenţial”, a atras el atenţia.

  • A fost lansată o platformă pentru locuințe accesibile în UE

    A fost lansată o platformă pentru locuințe accesibile în UE

    Lansarea platformei paneuropene a fost anunțată la Luxemburg la un forum al Băncii Europene de Investiţii, instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene, deținută de statele membre. A fost prezent și comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen, care a ţinut să precizeze:

    Chiriile au crescut în medie cu aproape 25 la sută în ultimii 15 ani în întreaga Europă. Preţul unei locuinţe s-a majorat cu 50 la sută. Anul trecut, în jur de 17 la sută dintre europeni trăiau într-o casă supraaglomerată. Şi tot anul trecut, unul din 10 europeni a cheltuit mai bine de 40 de procente din venitul lunar pentru întreţinerea sau plata locuinţei.

    Sunt probleme recunoscute şi de preşedinta Băncii Europene de Investiţii, Nadia Calvino:

    Locuinţele sunt o provocare în aproape toate statele membre ale Uniunii. Asigurarea unui cămin la preţuri accesibile în special pentru tineri este o prioritate în întreaga Uniune.

    Iar Banca Europeană pentru Investiții va aloca aproximativ 10 miliarde de euro în următorii doi ani pentru a acoperi nevoile de pe piața imobiliară:

    Potrivit estimărilor, Uniunea Europeană ar trebui să construiască în fiecare an un milion de locuințe noi pentru a putea face față cererii. Alte 5 milioane de case ar trebui renovate pentru a reduce facturile la curent și emisiile poluante, îndeplinind astfel obiectivele în materie de combatere a schimbărilor climatice. În același timp avem nevoie să punem la punct o adevărată industrie europeană capabilă să construiască locuințe sustenabile și eficiente energetic rapid și ieftin, a mai afirmat Nadia Calvino.

    Noua platformă paneuropeană de investiții este deschisă tuturor actorilor interesați, inclusiv băncilor comerciale și instituțiilor financiare internaționale.

    Potrivit unui comunicat al executivului comunitar, platforma a fost gândită ca un cadru de colaborare între instituțiile europene, statele membre, regiuni și orașe pentru a promova soluții integrate pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului locativ.

  • Comisia alocă 4,6 miliarde de euro pentru implementarea tehnologiilor inovatoare de decarbonizare

    Comisia alocă 4,6 miliarde de euro pentru implementarea tehnologiilor inovatoare de decarbonizare

    Comisia a lansat două noi cereri de propuneri cu un buget de 3,4 miliarde EUR pentru a accelera implementarea tehnologiilor inovatoare de decarbonizare în Europa, inclusiv a bateriilor pentru vehiculele electrice.

    În acelaşi timp, forul comunitar a lansat şi cea de a doua licitație a Băncii Europene pentru Hidrogen pentru a accelera producția de hidrogen din surse regenerabile în Spațiul Economic European, cu un buget de 1,2 miliarde EUR din fonduri UE, plus peste 700 de milioane EUR din trei state membre. Atât cererile de propuneri, cât și licitația sunt finanțate de Fondul pentru inovare, utilizând veniturile provenite din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii.

    Toate cele trei cereri de propuneri includ noi criterii de reziliență pentru a stimula industria europeană. Licitația pentru baterii și licitația băncii de hidrogen vor include, de asemenea, criterii specifice de reziliență pentru a proteja Europa împotriva dependenței de un singur furnizor.

    Cererea generală de propuneri pentru tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, în valoare de 2,4 miliarde EUR, sprijină proiecte de decarbonizare de diferite dimensiuni, precum și proiecte axate pe fabricarea de componente pentru energia din surse regenerabile, stocarea energiei, pompele de căldură și producția de hidrogen.

    Pentru prima dată, o cerere de propuneri în valoare de 1 miliard EUR pentru fabricarea de celule de baterii pentru vehicule electrice va sprijini proiecte care pot produce celule de baterii inovatoare pentru vehicule electrice sau pot implementa tehnici, procese și tehnologii de fabricație inovatoare.

    Noul parteneriat iniţiat de Comisie cu Banca Europeană va sprijini investițiile în sectorul producției de baterii din UE. Acest parteneriat va beneficia de o suplimentare cu 200 de milioane EUR (garanție de împrumut) a programului InvestEU din Fondul pentru inovare. Banii vor fi direcționați pentru a sprijini proiecte inovatoare de-a lungul lanțului valoric european de fabricare a bateriilor, pentru a aborda provocările de finanțare, permițând operațiuni suplimentare de împrumut de risc ale BEI în următorii trei ani.

     

  • Transparență fiscală în Uniunea Europeană

    Transparență fiscală în Uniunea Europeană

    Recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat decizia Comisiei Europene referitoare la faptul că Irlanda a acordat unei companii americane un ajutor ilegal, pe care acest stat este obligat să îl recupereze.

    Potrivit estimărilor, avantajele fiscale ilegale au fost în valoare de 13 miliarde de euro. Investigațiile Comisiei Europene au contribuit în mod decisiv la o schimbare a mentalității, la o schimbare de atitudini în rândul statelor membre. Astfel, reformele de reglementare și legislative au fost accelerate, spune Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene.

    „Irlanda și-a schimbat regulile de rezidență fiscală pentru a preveni ca societățile irlandeze încorporate să fie apatride în scopuri fiscale. În urma unei anchete, Luxemburg a adoptat modificări substanțiale ale legislației pentru a asigura respectarea principiului de concurență.

    În Țările de Jos, politica privind deciziile fiscale s-a schimbat. Din 2019, s-a adoptat o legislație pentru a contracara folosirea companiilor fictive pentru a evita sau eluda impozitele.

    În Cipru, în 2013 și 2017 au fost aduse modificări în domeniul prețurilor de transfer: reguli mai clare în ceea ce privește anumite tranzacții financiare și introducerea unor principii generale privind prețurile de transfer, inspirate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

    Dincolo de modificările legislative specifice, implementate de anumite state membre, în ultimul deceniu au fost luate mai multe inițiative legislative mai ample. Acestea au fost impulsionate de Comisia Europeană și stimulate de impulsul anchetelor privind ajutorul de stat.”

    În primul rând, s-a obținut o mai mare transparență fiscală prin diferite modificări ale Directivei privind cooperarea administrativă în domeniul fiscalității. Din 2017, schimbul automat de decizii fiscale între statele membre a redus aranjamentele în scopuri de avantaj fiscal. Totuși, practicile agresive de planificare fiscală sunt încă larg răspândite. Însă eforturile autorităților continuă în acest domeniu și derivă dintr-un principiu simplu: corectitudinea.

    „Corectitudine între jucătorii mici și mari. Toate companiile, fie că sunt mari sau mici, fie că sunt digitale sau fizice, trebuie să-și plătească echitabil cota de impozite, proporțional cu profiturile lor europene. Corectitudine între țările europene. Nu se poate ca unele state membre să permită „oferte speciale” ca să atragă anumite companii, oferind cote scăzute ale impozitului pe profit, în timp ce în alte țări toate companiile își plătesc impozitele.

    Și, cel mai important, echitatea socială. Atunci când marile afaceri nu își plătesc cota, banii publici sunt lipsiți de fondurile atât de necesare. Ele sunt necesare pentru sistemele noastre de securitate socială, sistemele noastre de educație și infrastructura noastră publică, pentru a numi doar câteva. Aceste cheltuieli publice necesare servesc parțial la stimularea condițiilor de piață care creează prosperitate pentru toți.

    Este nedrept dacă unele companii, adesea cele care obțin cele mai multe profituri din aceste condiții de piață, pot apoi să sifoneze aceste profituri și să evite să contribuie la cheltuieli.  Eforturile noastre în apărarea acestor principii trebuie să continue la toate nivelurile, fie ele naționale, europene sau internaționale.”

  • Suspiciuni de corupţie în cazul unui înalt funcţionar al UE. Parchetul European deschide o anchetă

    Suspiciuni de corupţie în cazul unui înalt funcţionar al UE. Parchetul European deschide o anchetă

    Parchetul European a anunţat că deschide o anchetă din oficiu cu privire la estonul Henrik Hololei, fost director general responsabil de transporturi în cadrul Comisiei Europene, imediat după apariţia unui articol în cotidianul francez „Libération”.

    Parchetul a ţinut să afirme că „instituţiile şi organismele” Uniunii Europene „trebuie să îi semnaleze, fără întârziere, orice comportament infracţional pentru care şi-ar putea exercita competenţa” şi a precizat că, în acest stadiu, nu a primit nicio sesizare din partea Oficiului European de Luptă Antifraudă sau a Comisiei.

    Potrivit „Libération”, anchetatorii OLAF ar fi identificat totuşi într-un raport o serie de „recompense” de care ar fi beneficiat Henrik Hololei din partea Qatarului, precum sejururi în hoteluri de cinci stele, uneori cu familia şi sesiuni de shopping.

    Totodată, Henrik Hololei ar fi călătorit, cel mai adesea fără să o declare, de cel puţin 25 de ori pe cheltuiala Qatarului, potrivit „Libération”, în timp ce înaltul funcţionar era responsabil de negocierea unui acord de „cer deschis” cu emiratul, oferind Qatar Airways un acces mai extins la teritoriul european. Acest caz este asociat aşa-numitei afaceri „Qatargate”. Din decembrie 2022, Parlamentul European este zguduit de suspiciuni de corupţie în rândul unor europarlamentari, implicând Qatarul şi Marocul.

    Comisia Europeană a declarat că a acţionat rapid în cazul Hololei, în timp ce ancheta OLAF a fost finalizată în iulie 2024 cu o recomandare de urmărire disciplinară.

    Comisia susţine că a transmis imediat raportul Oficiului de investigaţii şi disciplină, cu mandatul de a începe o acţiune disciplinară, după cum a declarat un purtător de cuvânt al Executivului european.

    Dosarul este, în prezent, în prima fază a unei proceduri predisciplinare – a indicat acelaşi purtător de cuvânt –, care a spus că nu doreşte să speculeze cu privire la rezultatul acestei proceduri interne. Henrik Hololei va fi audiat în cursul acestei etape a procedurii – a precizat Comisia.

    Conform primelor dezvăluiri, acest înalt funcţionar de 54 de ani s-a retras din postul de director general în 2023 pentru o funcţie mai puţin strategică, de consilier politic, pe care o ocupă şi în prezent.

  • Scad emisiile cu efect de seră în UE

    Scad emisiile cu efect de seră în UE

    Scăderea considerabilă din 2023 a emisiilor de gaze cu efect ce seră se datorează, în mare parte, reducerii semnificative a utilizării cărbunelui şi creşterii producției de energie din surse regenerabile, afirmă Comisia Europeană.

    De altfel, arată și date ale Eurostat, regenerabilele ( panourile solare și parcurile eoliene ) au fost anul trecut principala sursă de electricitate, fiind responsabile pentru aproape 45 la sută din producţie. Avansul față de 2022 a fost de peste 12 procente.

    Centralele nucleare, la rândul lor, au înregistrat o creștere ușoară, de 1.2 la sută, și au asigurat aproape 23 la sută din producția de energie a Uniunii.

    Cantitatea de electricitate generată de combustibilii fosili ( petrol și gaze naturale ) a scăzut, în schimb, cu aproape 20 de procente față de 2022 și a reprezentat o treime din producția totală.

    Comisia Europeană face o comparație și cu situația din 1990 și descoperă că emisiile de gaze cu efect de seră au fost în 2023 cu 37 la sută mai mici, în timp ce produsul intern brut a crescut cu 68 la sută. Acest lucru, spune executivul comunitar, demonstrează că reducerea poluării poate avea loc concomitent cu creșterea economică.

    Uniunea Europeană este deschizătoare de drumuri în ceea ce priveşte tranziţia către o economie curată, fără emisii poluante, consideră actualul comisar pentru politici climatice, Wopke Hoekstra. În prezent, a mai precizat el, Uniunea Europeană este responsabiă de 6 la sută din emisiile globale.

    În pofida acestor progrese, Comisia atrage atenția că schimbările climatice sunt o realitate, iar 2023 a fost și anul în care Europa s-a confruntat cu incendii de pădure devastatoare, cu valuri succesive de caniculă, inundații devastatoare pe scară largă și cu o creștere continuă a temperaturilor.

    O tendință care a continuat și în acest an. De altfel, serviciul european de observare a Pământului, Copernicus, a anunțat că vara 2024 a fost cea mai caldă măsurată vreodată pe planetă.

    De aceea, crede Comisia Europeană, este esențial să fie luate măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivului stabilit pentru 2050, și anume zero emisii cu efect de seră.
    O etapă intermediară a fost stabilită pentru 2040, când emisiile poluante ar urma să scadă cu 90 la sută față de nivelul din 1990.

  • Comisia a lansat rețeaua investitorilor de încredere

    Comisia a lansat rețeaua investitorilor de încredere

    Iniţativa, denumită “Reţeaua investitorilor de încredere”, vine într-un moment în care Europa încearcă să ţină pasul cu sectoarele tehnologiei mai mari şi mai inovative din China şi SUA.
    Investiția Uniunii provine din Fondul Consiliului European pentru Inovare, care face parte din programul de cercetare și inovare Orizont Europa.

    Primul grup cuprinde 71 de investitori din întreaga Europă, inclusiv fonduri cu capital de risc, bănci publice de investiții, fundații și fonduri de risc ale întreprinderilor. Acești investitori reprezintă în mod colectiv active în valoare de peste 90 de miliarde euro, ceea ce poziționează rețeaua ca o inițiativă-cheie pentru mobilizarea de capital pentru sectorul tehnologiilor avansate din Europa.

    În urma reuniunilor pregătitoare cu investitorii de la începutul acestui an, Iliana Ivanova, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a lansat rețeaua în cadrul unui eveniment organizat la Atena. Participanții s-au angajat să respecte o Cartă a rețelei investitorilor de încredere, care stabilește valorile comune pentru crearea de întreprinderi în Europa, și să co-investească cu Fondul Consiliului European pentru inovare.

    Membrii rețelei vor lucra împreună pentru a stimula investițiile și pentru a face schimb de bune practici atunci când investesc în sectorul tehnologiei profunde.

    Lansarea răspunde nevoii de creștere a finanțării acestor companii pentru a se dezvolta în Europa. Aceasta oferă baza pentru dezvoltarea ulterioară în 2025, în conformitate cu orientările politice ale viitoarei Comisii.

    Fondul Consiliului European pentru Inovare a investit până în prezent aproape 1 miliard de euro în 251 dintre cele mai promițătoare întreprinderi nou-înființate din Europa și a atras co-investiții de peste 4 miliarde euro de la aproximativ o mie de investitori. Rețeaua investitorilor de încredere va consolida și mai mult aceste co-investiții și va permite întreprinderilor din domenii tehnologice critice să acceseze investiții mai mari, necesare pentru a concura la nivel mondial.

  • Comisia cere României și altor cinci țări să rezolve problema cu zgomotul

    Comisia cere României și altor cinci țări să rezolve problema cu zgomotul

    Comisia Europeană cere României și altor cinci țări – Bulgaria, Grecia, Ungaria, Slovenia şi Slovacia – să respecte obligațiile prevăzute în Directiva privind zgomotul.

    Aceasta impune statelor membre să adopte hărți care să indice expunerea la zgomot în marile aglomerări, de-a lungul căilor ferate şi drumurilor principale și în jurul aeroporturilor.

    Din 2012, legislația europeană obligă toate localitățile cu peste 100.000 de locuitori să realizeze aceste mape.

    Pe baza acestor hărți acustice se iau măsuri care să contribuie la reducerea poluării fonice.

    În România, Directiva Comisiei Europene privind zgomotul a fost transpusă în legislația națională printr-o hotărâre de guvern, responsabile pentru întocmirea hărților de zgomot fiind primăriile.

    Din datele centralizate de Comisia Europeană, România are câteva puncte roșii pe marea hartă a zgomotului.

    Procentul cel mai mare de populație afectată de poluarea fonică este în Capitală. În top, se mai află orașele Cluj-Napoca, Craiova și Iași.
    Conform studiilor, traficul rutier intens, lucrările de construcție care se desfășoară continuu și vecinii zgomotoși sunt printre sursele de zgomot care îi deranjează cel mai tare pe locuitori.

    Mulți români declară chiar că poluarea fonică le creează probleme de sănătate.

    Potrivit autorităților, România a finalizat hărțile de zgomot, dar măsurile pentru reducerea poluării fonice încă mai au de așteptat.
    De altfel, la nivel european un număr de 113 milioane de oameni de pe continent sunt afectați de zgomotul provocat de traficul rutier din marile orașe.

    Comisia Europeană spune că, alături de celelalte cinci state membre, România nu a raportat toate informațiile relevante privind hărțile acustice strategice, inclusiv expunerea la zgomot a populației.

    În consecință, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere.

    Astfel, România are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie referitoare la zgomot.
    În caz contrar, se poate ajunge până la acționarea în justiție a statelor care nu respectă Directiva Europeană.

  • Sprijin pentru fermierii afectați de fenomene meteo nefavorabile din România și alte 4 state membre

    Sprijin pentru fermierii afectați de fenomene meteo nefavorabile din România și alte 4 state membre

    Numeroase culturi au fost afectate în acest an de secetă, iar fermierii care au avut de suferit vor primi despăgubiri.

    Astfel, la propunerea Comisiei Europene, România urmează să primească 21,6 milioane de euro pentru fermierii afectaţi de fenomene climatice în primăvară şi la începutul verii, iar banii vor ajunge la cultivatorii de grâu, orz și rapiță.

    Alte țări care vor mai primi bani de la rezerva pentru agricultură a Uniunii Europene sunt Bulgaria, Germania, Estonia şi Italia.

    Sumele reprezintă un semn de solidaritate a Uniunii cu fermierii afectați și pot fi completate cu până la 200 % din fonduri naționale.

    Propunerea Comisiei va fi discutată cu toate statele membre și odată adoptate măsurile, autoritățile naționale vor trebui să distribuie acest ajutor până la 30 aprilie 2025 și să se asigure că fermierii sunt beneficiarii finali.

    Şi Parlamentul European a cerut măsuri pentru agricultori, iar eurodeputaţii români solicită instituţiilor europene un buget mai mare pentru sprijin în caz de dezastre.

    Daniel Buda: „Politica agricolă comună nu a fost proiectată pentru a răspunde unor astfel de realităţi dinamice şi nici pentru a face faţă crizelor consecutive. Este esenţial ca fermierii să aibă acces la sisteme de asigurare eficiente, dar mai ales, să se creeze mecanisme fiabile de creditare”.

    Reprezentanţii Comisiei Europene au afirmat că intenţionează să majoreze fondul de criză, care acum este de 450 de milioane de euro.
    Totodată, se așteaptă și Planul european de adaptare climatică pentru a creşte rezilienţa.

    Previziunile meteorologilor arată că fenomenele extreme se vor înmulţi.

    În luna iulie, România a fost afectată de valuri de căldură, secetă, dar și de furtuni violente și grindină puternică, afectând producția de culturi arabile și de semințe oleaginoase.

    De altfel, în prima jumătate a anului 2024, în sudul continentului și în insulele Italiei s-au înregistrat temperaturi neobișnuit de calde și condiții uscate de o amploare fără precedent, iar acest lucru a afectat producția de fructe și legume, de vin și de culturi arabile.

  • Eurobarometru privind energia

    Eurobarometru privind energia

    Agresiunea militară a Rusiei contra Ucrainei a obligat Uniunea Europeană în ansamblu şi majoritatea statelor membre să renunţe, treptat, la gazul rusesc pentru a nu alimenta maşina de război a Moscovei. Aceasta, plus dezideratul renunţării într-un interval rezonabil de timp la combustibilii fosili poluanţi au ridicat problema energetică foarte sus pe agenda Uniunii.

    Peste trei sferturi dintre europeni afirmă că Uniunea Europeană ar trebui să aibă un rol de coordonare mai puternic în domeniul energiei, iar potrivit unui eurobarometru pe această temă, publicat marţi, cetăţenii europeni sprijină politica energetică comunitară. Opt din zece europeni sunt de acord că obiectivele UE în domeniul climatic vor stimula crearea de noi locuri de muncă şi vor atrage investiţii în sectorul energiei curate, iar trei sferturi consideră că politicile europene vor reduce dependenţa de importurile de energie.

    Europa, susţin majoritatea celor intervievaţi, ar trebui să-şi diversifice sursele de energie, inclusiv prin investiţii în surse regenerabile, iar peste 50% spun că ar trebui să economisim energie ori de câte ori este posibil. 40% dintre respondenţi cred că politica energetică a UE ar trebui să asigure preţuri mai accesibile la energie pentru consumatori, în timp ce 33% au declarat că UE ar trebui să investească în tehnologii energetice inovatoare.

    Totodată, 30% au afirmat că măsurile ar trebui să se concentreze pe reducerea consumului de energie. Peste trei sferturi dintre respondenţi susţin că şi-au schimbat radical obiceiurile de consum în direcţia economisirii. Atunci când li s-a solicitat să aleagă dintr-o listă de opţiuni pentru a atinge neutralitatea climatică, majoritatea respondenţilor au afirmat că UE ar trebui să încurajeze statele membre să se concentreze asupra măsurilor ce sprijină gospodăriile aflate în situaţie de sărăcie energetică, asupra reducerii consumului de energie sau asupra măsurilor care îi ajută pe cetăţeni să producă sau să consume energie din surse regenerabile.

    În doar câţiva ani, UE a reproiectat aproape fiecare parte a legislaţiei sale în domeniul energiei, în conformitate cu Pactul Verde European şi ca răspuns la agresiunea ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei şi la utilizarea ca armă a resurselor sale energetice. A fost stimulată renovarea clădirilor, iar funcţionarea pieţelor energiei electrice şi gazelor a fost reformată. Datorită noilor instrumente de finanţare la nivelul UE, s-au înregistrat progrese impresionante pentru a sprijini cetăţenii şi economia pe calea decarbonizării, cu obiectivul neutralităţii climatice a UE până în 2050.

    În ultimii ani, costurile record cu energia suportate de gospodării şi întreprinderi, generate de creşterea cererii în urma pandemiei de COVID-19 şi de războiul din Ucraina, au exercitat presiuni asupra bugetelor naţionale şi au contribuit la creşterea inflaţiei, arată eurobarometrul Uniunii Europene.

  • Jurnal românesc – 02.08.2024

    Jurnal românesc – 02.08.2024

    Potrivit comunicatului, Belgia, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia şi România au depus cereri de sprijin şi vor primi consultanţă specifică din partea experţilor timp de patru luni. Acest sprijin va ajuta statele membre să îşi pregătească planurile naţionale de punere în aplicare, care trebuie prezentate până la începutul lunii decembrie.

     

    România a semnat un acord de finanţare cu Banca Mondială în valoare de 600 de milioane de euro pentru politici de dezvoltare privind managementul fiscal şi creşterea verde. Contractarea împrumutului a fost condiţionată de realizarea unor reforme structurale, acţiunile aferente acordului fiind îndeplinite anterior negocierii, a anunţat, joi, Ministerul Finanţelor.

    Potrivit unui comunicat, este vorba despre reforme structurale importante pentru consolidarea managementului fiscal şi îmbunătăţirea rezilienţei în faţa schimbărilor climatice. Sprijinul financiar din partea Băncii Mondiale are o maturitate de 15 ani, cu rambursare într-o singură tranşă, la data de 15 iulie 2039. In cei 32 de ani de parteneriat intre România şi BM, instituţia a acordat 13 împrumuturi Bucureştiului, în valoare de 1,7 miliarde de euro. Asistenţa financiară acoperă domenii-cheie precum reforma sectorului sanitar, învăţământul secundar, îmbunătăţirea serviciilor judiciare, managementul riscului la dezastre, consolidarea infrastructurii şi a pregătirii pentru situaţii critice de urgenţă, precum şi prevenirea şi reducerea poluării rurale.

     

    Ministerul Muncii şi UNICEF vor fi parteneri într-un proiect care vizează facilitarea accesului persoanelor vulnerabile din 2000 de localităţi din România la servicii de bază eficiente. Proiectul are ca scop oferirea de servicii esenţiale de sănătate, educaţie şi asistenţă socială în zonele rurale, astfel încât persoanele vulnerabile să aibă acces la condiţii de viaţă mai bune şi la oportunităţi de dezvoltare. Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a discutat, joi, la Bucuresti, cu Anna Riatti, reprezentantul UNICEF în România, despre progresul proiectelor comune şi identificarea de noi oportunităţi de colaborare, în special în contextul reformei sistemului de asistenţă socială. Principalele teme abordate au inclus implementarea reformei de asistenţă socială, explorarea modalităţilor de atragere şi formare a personalului calificat pentru a îmbunătăţi serviciile sociale, precum şi analiza strategiilor pentru o distribuţie mai eficientă a forţei de muncă în sectorul social.

     

    Până în luna octombrie, românii din Italia care doresc să înveţe dansuri populare româneşti, tainele încondeierii ouălor sau alte meşteşuguri tradiţionale, pot participa gratuit la o serie de laboratoare şi manifestări în regiunea Lazio. Este vorba despre proiectul intitulat ‘Identitate şi Prietenie – Împreună suntem mai puternici’ demarat de către Asociaţia ‘Villaggio Romeno’ la Pavona, localitate de lângă Roma cu o numeroasă comunitate de români. Proiectul cuprinde 8 laboratoare cultural – educative, 3 manifestări culturale şi o conferinţă finală, susţinute de maeştri, meşteşugari şi profesionişti din România şi Italia. Proiectul este finanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi se desfăşoară sub Patronajul Ambasadei României în Italia, Malta şi San Marino, al Consulatului General al României la Roma şi al Accademiei di Romania la Roma.

     

    ICR Beijing a sprijinit, în perioada 21 iulie – 2 august, participarea Corului Național de Copii “Allegretto” într-un turneu în China. Acesta a cuprins patru concerte în cadrul Festivalului Internațional de Artă și Cultură pentru Copii de la Tianjin și alte reprezentații în trei dintre cele mai spectaculoase săli de concerte din Beijing. Corul Național de Copii “Allegretto”, fondat în 1974, este format din membri cu vârste cuprinse între 7 și 18 ani, provenind din București și alte orașe din România. Corul de copii se bucură de un succes deosebit pe scenele din România și din întreaga lume, interpretând melodii în 24 de limbi. A susţinut peste 1600 de spectacole și concerte, dintre care circa 600 în străinătate, 69 de turnee și 6 tabere internaționale de creație. A participat, de asemenea, la numeroase concursuri și festivaluri, obținând peste 60 de premii, medalii de aur, premii pentru cea mai bună interpretare, premii I și alte distincții.

  • UE este mai bine pregătită să facă față provocărilor legate de statul de drept decât acum 5 ani

    UE este mai bine pregătită să facă față provocărilor legate de statul de drept decât acum 5 ani

    Reformele în domeniul justiţiei. Mai multe state membre au inițiat sau au înregistrat progrese în întărirea independenței sistemului judiciar. În alte ţări însă, s-au observat cazuri de deteriorare a situației.

    De exemplu, sunt ţări în care remunerarea judecătorilor și a procurorilor a generat provocări în recrutarea de personal judiciar calificat. Raportul de anul acesta recomandă statelor membre să abordeze provocări precum necesitatea unor garanții în procedurile de numire a judecătorilor, autonomia parchetelor sau necesitatea de a furniza resurse adecvate sistemului judiciar.

    Cadrele anticorupție. De anul trecut, statele membre și-au îmbunătățit peisajul instituțional pentru a combate mai bine acest flagel, inclusiv prin consolidarea resurselor serviciilor de aplicare a legii. În același timp, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a consolida cadrele preventive, precum cele care reglementează activitățile de lobby și normele privind conflictul de interese și declarațiile de avere, dar și pentru a asigura investigarea și urmărirea penală eficace a cazurilor de corupție.

    Libertatea și pluralismul mass-mediei. De la ultimul raport privind statul de drept, mai multe ţări membre au luat măsuri concrete pentru siguranța și mediul de lucru al jurnaliștilor. Cu toate acestea, în mai multe ţări se menţin preocupări privind guvernanța independentă sau stabilitatea financiară a serviciilor publice de radiodifuziune, transparența proprietății asupra mass-mediei, dreptul de acces la documentele publice și alocarea transparentă și echitabilă a publicității de stat. Încă o dată, Comisia a formulat mai multe recomandări vizând toate aceste domenii, inclusiv siguranța jurnaliștilor.

    Mecanismele instituționale de control și echilibru. Statele membre au continuat să amelioreze calitatea proceselor legislative, implicând părțile interesate. Cu toate acestea, persistă unele provocări, cum ar fi folosirea excesivă a procedurilor accelerate sau calitatea procesului legislativ, precum și aspecte legate de consultarea părților interesate. Societatea civilă și apărătorii drepturilor omului s-au confruntat din ce în ce mai mult cu provocări, restricții juridice și atacuri. Comisia a formulat recomandări referitoare la funcționarea procesului legislativ, la instituirea și funcționarea unor autorități independente și la asigurarea unui mediu propice pentru societatea civilă.

  • Jurnal românesc – 17.07.2024

    Jurnal românesc – 17.07.2024

    Suma este cu doar 1,2% mai mică decât valoarea investițiilor străine directe atrase de România anul trecut, precizează BNR. Suma, care reprezintă un nou record, este de peste două ori mai mare decât cea înregistrată în 2014. În ultimul deceniu, românii plecați la muncă în străinătate au trimis în țară peste 46,5 miliarde de euro, cu doar 14,2 procente sub nivelul investițiilor străine directe în același interval. Marea Britanie s-a menținut, pentru al doilea an consecutiv, pe primul loc în clasamentul ţărilor de origine ale remiterilor, cu aproape un sfert din total, respectiv 1,5 miliarde de euro. Germania a ocupat poziția a doua, cu 1,4 miliarde de euro, urmată de Italia, cu 800 de milioane de euro, şi Spania, cu 400 de milioane de euro. Peste 5,7 milioane de români aveau oficial reşedinţa sau domiciliul în afara ţării în 2021, potrivit Ministerului de Externe. Cei mai mulţi se aflau în Italia, peste 1,1 milioane, în Spania, peste un milion, în Marea Britanie, aproape 950.000, în Germania, peste 800.000, şi în Statele Unite ale Americii, circa 465.000.

     

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind înfiinţarea în Italia a Agenţiei consulare a României la Cagliari, în subordinea Consulatului General al României la Roma. Ministerul român de Externe arată că, în perioada 5 – 8 octombrie 2022, în capitala insulei italiene a fost prezent un consulat itinerant, care a prestat 370 de servicii consulare şi a acordat asistenţă de specialitate cetăţenilor români rezidenţi în zonă. Funcţionarii consulari au preluat cereri pentru emiterea de paşapoarte, de titluri de călătorie şi caziere judiciare, pentru întocmirea de acte notariale şi documente de stare civilă. Cu această ocazie au fost eliberate şi paşapoartele pentru care conaţionalii din regiune aplicaseră anterior la sediul de la Roma. Peste 11.200 de români trăiau în Sardinia la începutul anului 2022, conform datelor Institutului național de Statistică din Italia.

     

    România a fost inclusă de Thailanda pe lista statelor ai căror cetăţeni pot călători în această ţară fără a avea obligaţia obţinerii unei vize. Astfel, începând cu data de 15 iulie, cetăţenii români care călătoresc în Regatul Thailandei în scop de turism sau de afaceri, pentru o perioadă de maximum 60 de zile, sunt exceptaţi de la obligaţia obţinerii unei vize de intrare. Ministerul român de Externe transmite că decizia administraţiei de la Bangkok este rezultatul demersurilor susţinute ale diplomaţiei româneşti, prin intermediul Ambasadei ţării noastre în ţara asiatică. Peste 20 de milioane de turiști străini au vizitat Thailanda în 2023, potrivit Ministerului thailandez al Turismului.

     

    Comisia Europeană a aprobat înscrierea produsului românesc “Sardeluţă marinată” în registrul Specialităţilor Tradiţionale Garantate. Acesta este al 13-lea produs românesc recunoscut la nivel european. 11 dintre acestea, respectiv Magiunul de prune de Topoloveni, Salamul de Sibiu, Novacul afumat din Ţara Bârsei, Scrumbia afumată de Dunăre, Telemeaua de Sibiu, Cârnaţii de Pleşcoi, Caşcavalul de Săveni, Salata cu Icre de Ştiucă de Tulcea, Plăcintă dobrogeană, Pita de Pecica şi Salinatele de Turda au Indicaţie Geografică Protejată. Telemeaua de Ibăneşti are Denumire de Origine Protejată, iar Salată tradiţională cu icre de crap este un produs cu Specialitate Tradiţională Garantată.

     

    PROUD – școala online de limba română cu sediul la New York organizează a 3-a ediție a proiectului “Ora de poveste” dedicat copiilor români din diaspora. Proiectul, care se desfășoară cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, este alcătuit din 5 întâlniri săptămânale, în cadrul cărora copiii au ocazia să asculte povești în limba română narate de actori, scriitori, antreprenori și jurnaliști. Prima sesiune de lectură a avut loc la 29 iunie și a fost susținută de psihologul Candice Dragotă, autor de cărți pentru copii. Următoarele sesiuni i-au avut ca invitați pe actorul de teatru și film George Constantinescu, directorul Teatrului de Artă București, și pe soprana de renume mondial Felicia Filip, directorul Operei Comice pentru Copii. Următoarele sesiuni se vor desfășura pe 20 și 27 iulie. Accesul este gratuit pe bază de înscriere. Detalii se găsesc pe site-ul şcolii, romanianonlineschool.com.

  • Comisia solicită Temu și Shein informații cu privire la respectarea Regulamentului privind serviciile digitale

    Comisia solicită Temu și Shein informații cu privire la respectarea Regulamentului privind serviciile digitale

    Autoritățile de reglementare în domeniul tehnologiei din Uniunea Europeană au cerut companiilor de comerț online Temu și Shein, fondate în China, să furnizeze până la 12 iulie detalii cu privire la modul în care respectă normele comunitare privind conținutul online, în urma plângerilor formulate de organismele de protecție a consumatorilor.

    Cele două companii trebuie să ofere mai multe informații referitoare la măsurile pe care le-au luat pentru respectarea obligațiilor prevăzute de Regulamentul privind serviciile digitale privind așa-numitul „mecanism de notificare și de acțiune” (care le permite utilizatorilor să notifice produsele ilegale), interfețele online – care ar trebui să fie concepute în așa fel încât să nu inducă în eroare sau să manipuleze utilizatorii prin intermediul elementelor de design manipulator.

    De asemenea, Comisia doreşte mai multe detalii cu privire la modul în care companiile protejează minorii, transparența sistemelor lor de recomandare, trasabilitatea comercianților și conformitatea.

    Pe baza evaluării răspunsurilor, Comisia va aprecia care sunt etapele următoare, între care s-ar putea afla chiar inițierea procedurii de infringement, dacă va fi cazul.

    Pentru încălcarea regulamentului, Comisia poate impune amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală a unei companii.

    În urma desemnării lor drept platforme online foarte mari, Temu și Shein fac obiectul supravegherii de către Comisie, inclusiv în ceea ce privește obligațiile generale prevăzute de Regulamentul pentru servicii digitale, care a intrat în vigoare la 17 februarie 2024. Cele două platforme au la dispoziție patru luni de la desemnare pentru a respecta normele mai stricte prevăzute de regulament, în special obligația de a evalua și de a atenua în mod corespunzător orice riscuri sistemice care decurg din serviciile lor, precum distribuirea de produse nesigure și contrafăcute.