Radio România Internațional

Tag: CE

  • Pachetul de măsuri al semestrului de primăvară

    Pachetul de măsuri al semestrului de primăvară

    Comisia Europeană a lansat pachetul de măsuri al semestrului de primăvară prin care ghidează statele membre către redresarea economică viitoare. Competitivitatea, reziliența, reformele, politicile unificate și coeziunea socială sunt câteva dintre sublinierile pe care Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene, le-a făcut.

    ”Semestrul european din acest an vine într-un moment în care ne pregătim să ieșim încet din câțiva ani de șocuri majore. În primul rând, pandemia de Covid-19, apoi agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și prețurile la energie legate de aceasta din urmă.

    În toată această perioadă, Uniunea Europeană a dovedit un grad impresionant de reziliență economică și socială. În ciuda provocărilor masive, vedem o piață a muncii puternică și o rată scăzută a șomajului record în Uniune. Aceasta se datorează în mare măsură unei politici unificate de răspuns. Acestea sunt provocări fără precedent și ele ne-au condus la reforma inclusiv a procesului semestrului european făcându-l mai adaptabil circumstanțelor de schimbare mai rapide.

    Este, de asemenea, bine pentru schimbările făcute. De exemplu, semestrul este acum un instrument care leagă finanțarea din partea Uniunii cu reformele și investițiile, așa cum vedem în cazul facilităților pentru revigorare și reziliență. Dintr-o perspectivă economică, observăm o ușoară, dar fermă îmbunătățire a prospecțiunii, în timp ce inflația a crescut în Europa cu un impact sever asupra puterii de cumpărare a oamenilor. Astăzi, ea este în declin și trebuie să-și continue declinul. Cum inflația își pierde forța asupra bugetelor gospodăriilor, consumul este menit să susțină creșterea care ar trebui să se producă gradual în acest an și în cel care vine.

    Sunt multe alte schimbări pe care trebuie să le luăm în considerare, multe dintre ele sunt probleme structurale de lungă durată. Ele au impact direct asupra competitivității și rezilienței Uniunii. De exemplu, trebuie să creștem productivitatea prin cercetare și inovare, să îmbunătățim accesul la finanțare, să reducem neajunsurile legate de abilități și muncă și să îmbunătățim mediul de afaceri. Competitivitatea noastră este legată de tendințele în sus ale convergenței economice și sociale în cadrul și între statele membre. Trebuie să construim un succes al celor 13 state care s-au alăturat Uniunii în 2004. Și toate acestea în timp ce ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă cu ajutorul forței de muncă calificate, al abilităților și politicilor sociale.”

  • Prima lege a UE privind refacerea naturii

    Prima lege a UE privind refacerea naturii

    Documentul stabilește obiective și obligații specifice, obligatorii din punct de vedere juridic, pentru refacerea naturii în fiecare dintre ecosistemele enumerate – de la cele terestre la cele marine, de apă dulce și urbane.

    Regulamentul urmărește să atenueze schimbările climatice și efectele dezastrelor naturale. Acesta va ajuta UE să își îndeplinească angajamentele internaționale în materie de mediu și să refacă natura în Europa. Noile norme vor contribui la refacerea ecosistemelor degradate din habitatele terestre și marine din statele membre și la consolidarea securității alimentare.

    Documentul acoperă o serie de ecosisteme terestre, costiere și de apă dulce, forestiere, agricole și urbane, inclusiv zone umede, pășuni, păduri, râuri și lacuri, precum și ecosisteme marine, inclusiv ierburi marine și paturi de bureți și corali. Până în 2030, statele membre vor acorda prioritate siturilor Natura 2000 atunci când vor pune în aplicare măsurile de refacere.

    Conform calendarului şi în funcţie de realităţile fiecărui stat membru, Uniunea Europeană trebuie să refacă habitatele degradate în trei paşi până în 2050. Primul termen este pentru 2030, când deja trebuie să fie refăcute 30 de procente, apoi 60 de procente până în 2040 şi cel puţin 90 de procente până în 2050.

    Printre măsurile de restaurare se numără şi cele referitoare la refacerea populaţiei de insecte polenizatoare, a căror scădere ameninţă securitatea alimentară şi biodiversitatea. Măsurile sunt şi pentru terenurile agricole, de la păşuni până la terenuri arabile. Statele membre trebuie să îmbunătăţească cel puţin doi din cei trei indicatori propuşi, în speţă populaţia polenizatorilor, stocul de carbon din sol sau creşterea diversităţii peisagistice, cum ar fi perdelele forestiere sau delimitarea parcelelor cu arbori, tufişuri sau alte cordoane naturale.

    Regulamentul va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va deveni direct aplicabil în toate statele membre.

  • Răspunsuri rapide și structurale la situația din sectorul agricol

    Răspunsuri rapide și structurale la situația din sectorul agricol

    Miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană s-au întânit pe 27 mai la Bruxelles, în cadrul Consiliului pentru Agricultură și Pescuit, pentru a discuta despre situația actuală din sectorul agricol, situația pieței și alte aspecte precum bunăstarea animalelor. Un punct important pe ordinea de zi a Consiliului pentru Agricultură și Pescuit a fost cel legat de viitorul gestionării crizelor din domeniul agricol, în special în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

    Charlie McConalogue, Ministrul Agriculturii, Alimentației și Marinei din Irlanda, a insistat în cadrul întâlnirii pe necesitatea îmbunătăţirii măsurilor de gestionare a crizelor în sectorul agricol.

    “Este o altă întâlnire importantă și un pas înainte pentru diversele acțiuni pe care Comisia și Consiliul European pentru Agricultură le-au luat în general pentru a sprijini fermierii din întreaga Europă. Trebuie să acordăm o importanţă deosebită modului în care putem sprijini fermierii în perioade de mare dificultate și în perioade de criză.

    Eu am atras atenţia asupra situației dificile pe care am avut-o în Irlanda în ultimele luni, toamna trecută și, de fapt, și în această primăvară, în ceea ce privește culturile arabile și horticole, din cauza vremii nefavorabile. Aceasta este o problemă cu care se confruntă și alte părți ale Europei și de aceea pe acest subiect voi continua să discut cu Comisia Europeană.

    Dar cred că principalul subiect de discuție este cum ne asigurăm că sistemele de la nivel european pot fi responsive în perioade de mare dificultate și în perioade de criză. Și să ne asigurăm că, pe măsură ce înaintăm, Comisia Europeană și instituțiile noastre și, de fapt, mecanismele noastre de sprijin sunt suficient de responsive și flexibile pentru a putea face față problemelor, pe măsură ce ele apar.”

    Miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană au subliniat importanța flexibilizării și eficientizării sprijinului acordat fermierilor, permițând statelor membre să susțină măsuri adecvate de prevenire, ținând cont de particularitățile și caracteristicile geografice ale acestora, fără a crește povara administrativă pentru fermieri.

  • Pescuit rezilient şi sustenabil în UE

    Pescuit rezilient şi sustenabil în UE

    Comisia Europeană a adoptat o serie de orientări privind posibilităţile de pescuit pentru 2025 şi va demara consultări cu actorii interesaţi. Propunerile care urmează să fie adoptate din toamnă vor urmări menţinerea stocurilor de peşte care au atins deja niveluri sustenabile, ajutând în acelaşi timp alte stocuri să se refacă. Comunicarea Comisiei se bazează pe evaluări ştiinţifice independente.

    Comisarul pentru Mediu Virginijus Sinkevicius a salutat faptul că, în Uniunea Europeană, există tot mai puţine stocuri pescuite excesiv. Stocurile gestionate în mod durabil oferă o bază economică mai bună pentru pescarii noştri – a subliniat oficialul european. În timp ce sustenabilitatea continuă să se îmbunătăţească, pescarii se confruntă cu provocări importante. Astfel, Comisia pregăteşte în prezent o evaluare a politicii comune în domeniul pescuitului pentru a analiza dacă aceasta îşi îndeplineşte obiectivele şi pentru a putea fi luate, în viitor, cele mai bune decizii – a mai spus comisarul Virginijus Sinkevicius.

    Comunicarea subliniază că, în Marea Mediterană şi în Marea Neagră, în timp ce stocurile devin din ce în ce mai sănătoase, mortalitatea prin pescuit este în continuare prea ridicată. Mai precis, deşi rata mortalităţii prin pescuit este la cel mai scăzut nivel de până acum, ea este în continuare cu 20% peste rata recomandată de sustenabilitate.

    Situaţia din Marea Baltică rămâne extrem de îngrijorătoare, deoarece stocurile de peşte continuă să scadă din cauza diferitelor presiuni. Patru din zece stocuri din Marea Baltică nu mai sunt vizate şi pot fi debarcate exclusiv drept capturi accidentale.

    Statele membre ar trebui să îşi continue eforturile de a inversa această situaţie prin punerea deplină în aplicare a legislaţiei Uniunii Europene. Şi comunităţile de pescari continuă să fie afectate de schimbările climatice, fapt care duce la incertitudini din cauza disponibilităţii în scădere a stocurilor de peşte de care depind pentru a-şi asigura mijloacele de subzistenţă. Acest lucru este valabil şi pentru comunităţile care se bazează pe stocuri supraexploatate. Iar pescuitul ilegal, nedeclarat şi nereglementat afectează şi el accesul pescarilor la resurse suficiente.

  • Oficiul pentru Inteligență Artificială

    Oficiul pentru Inteligență Artificială

    Comisia Europeană a inagurat, la 29 mai, Oficiul pentru Inteligenţă Artificială. Coform unui anunţ făcut de executivul european, această iniţiativă are scopul de a consolida poziţia de lider a Uniunii Europene în domeniul inteligenței artificiale sigure și de încredere. Înfiinţarea acestui Oficiul European nu ar trebui să afecteze puterile și competențele autorităților naționale competente, precum și ale organismelor, oficiilor și agențiilor Uniunii în supravegherea sistemelor de inteligenţă artificială.

    Noul Oficiu va juca un rol esenţial în punerea în aplicare a Regulamentului pentru Inteligenţa Artificială, în special în ceea ce privește modelele de Inteligenţă Artificială de uz general.

    La conferinţa de presă în cursul căreia a fost anunţată înfiinţarea noului Oficiu pentru Inteligență Artificială, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Johannes Bahrke, a spus:

    „Noi avem Legea Inteligenței Artificiale, iar aceasta este prima lege cuprinzătoare din lume privind Inteligența Artificială. Și am demonstrat prin acest document că avem, practic, o abordare dublă a excelenței și a încrederii. În ultimele luni s-au întâmplat multe în ceea ce privește Inteligența Artificială. Acum este vorba despre înființarea Oficiului pentru inteligență artificială care vizează inovarea și care urmărește să aducă reglementarea și inovarea sub un singur acoperiș și să ofere un model de Inteligență Artificială de uz general. Pentru noi este foarte important ca acestea să vină sub o singură autoritate, pentru o abordare coerentă și cuprinzătoare.

    Permiteți-mi să subliniez, poate, trei elemente. Avem un pachet de inovare referitor la Inteligența Artificială din ianuarie, 4 miliarde de euro investiții suplimentare. Apoi am pus supercalculatoarele noastre la dispoziția startup-urilor AI. Apoi avem un obiectiv de inovare de un miliard pe an din programele Orizont şi Europa Digitală. Am reușit să face asta până acum, dar acest lucru este doar din bugetul Uniunii Europene. Vrem să atragem 20 de miliarde pe an, dar împreună cu statele membre și cu ajutorul investițiilor private, așa că acestea sunt țintele noastre.”

     

    Oficiul pentru Inteligenţă Artificială va avea 140 de angajați, printre care specialiști în tehnologie, asistenți administrativi, avocați, specialiști în politici și economiști. Noul Oficiu va coordona elaborarea codurilor de practică de ultimă generație, va efectua testarea și evaluarea modelelor de Inteligenţă Artificială de uz general, va solicita informații și  va aplica chiar şi sancțiuni, atunci când este necesar.

  • Propuneri de modificare a ajutoarelor de stat pentru agricultură

    Propuneri de modificare a ajutoarelor de stat pentru agricultură

    Comisia Europeană a lansat o consultare publică prin care invită toate părțile interesate să îi trimită observații cu privire la un proiect de modificări punctuale ale normelor privind ajutoarele cu valoare mică pentru sectorul agricol. Părțile interesate pot răspunde până la data de 21 iulie.

    Regulamentul privind ajutoarele de minimis exceptează de la controlul ajutoarelor de stat acele ajutoare cu valoare mică, deoarece se consideră că acestea nu au un impact asupra concurenței și a schimburilor comerciale de pe piața unică.

    În prezent, statele membre pot acorda ajutoare pentru sectorul agricol cu o valoare de până la 20 000 EUR per beneficiar într-o perioadă de trei exerciții financiare fără să fie necesară notificarea prealabilă a Comisiei și aprobarea de către aceasta a ajutorului acordat. În cazul în care un stat membru are un registru central la nivel național în care înregistrează ajutoarele de minimis, plafonul crește la 25 000 euro. Pe lângă aceste plafoane per beneficiar, pentru a se evita orice posibilă denaturare a concurenței, sprijinul acordat de fiecare stat membru al UE nu trebuie să depășească un anumit cuantum maxim național (așa-numita „limită națională”).

    Regulamentul privind ajutoarele de minimis urmează să expire la 31 decembrie 2027, iar înainte de această dată, documentul va fi revizuit.

    Acum, Comisia a lansat un proiect de modificări care include în primul rând mărirea de la 25 000 EUR la 37 000 EUR a plafonului maxim pentru ajutoarele de minimis per întreprindere într-o perioadă de trei ani și ajustarea „limitelor naționale”, pe baza valorii producției agricole până în 2023.

    Se mai propune, de asemenea, calcularea cuantumului maxim al ajutorului pe o perioadă de trei ani calendaristici, nu de trei exerciții financiare și introducerea unui registru central obligatoriu al acestor ajutoare la nivel național sau european pentru a spori transparența și a reduce sarcina administrativă pentru agricultori, care nu vor mai trebui să monitorizeze ei înșiși respectarea normelor.

  • Apele europene pentru scăldat rămân sigure

    Apele europene pentru scăldat rămân sigure

    Potrivit celui mai recent raport al Agenției Europene a Mediului, privind apa pentru scăldat, în marea majoritate a zonelor din Europa, peste 85 la sută, sunt respectate cele mai stricte standarde, iar calitatea este „excelentă”.

    Cele mai multe dintre aceste ape excelente se regăsesc în Grecia, destinație tradițională de vacanță pentru români pe timpul verii, Croația, Cipru și Austria.

    În Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Malta, Austria și România, toate apele pentru scăldat identificate oficial au respectat cel puțin standardul minim de calitate.

    La începutul anilor 90, mai puțin de 60 la sută din zonele pentru scăldat din Europa aveau o calitate excelentă a apei, în timp ce 70 la sută îndeplineau standardele minime. În ansamblu se constată așadar o îmbunătățire a rezultatelor.

    Totuși, atrage atenția Agenția Europeană de Mediu, calitatea apei în zonele de coastă, adică pe litoral, este, în general, mai bună în comparație cu cea a apelor interioare. Proporția este de 89 la sută în cazul zonelor de coastă și de puțin sub 79 la sută în cazul apelor interioare.

    În redactarea raportului, Agenția Europeană de Mediu colectează date privind calitatea apei pentru scăldat, strânse de către autoritățile locale de la peste 22 de mii de zone din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, dar și din Albania și Elveția.

    Pentru a monitoriza calitatea apelor pentru scăldat, laboratoarele analizează nivelurile anumitor tipuri de bacterii, inclusiv enterococii intestinali și bacteria Escherichia coli, care pot provoca afecțiuni grave.

    Nu este monitorizată însă și calitatea generală a apei, atrage atenția Agenția Europeană de Mediu.

    Iar la începutul săptămânii, mai multe asociații de mediu, reunite în așa numita Reţea europeană de acţiune împotriva pesticidelor, au dat publicității concluziile unui studiu care arată că apele din Europa în general, nu doar cele de scăldat, sunt contaminate cu un produs chimic foarte persistent.

    Este vorba de acidul trifluoroacetic provenit din degradarea pesticidelor utilizate în agricultură, dar şi de la anumite gaze refrigerante sau din deşeurile provenite din fabricarea stratului antiaderent al tigăilor, spumelor pentru stingerea incendiilor şi a unor produse cosmetice. Concentraţiile sunt alarmant de ridicate pe râuri din Germania, Franţa sau Belgia, arată studiul asociațiilor de mediu.

  • Implementarea Strategiei UE privind egalitatea LGBTIQ 2020-2025

    Implementarea Strategiei UE privind egalitatea LGBTIQ 2020-2025

    Recent, Parlamentul European a adoptat o Rezoluție referitoare la punerea în aplicare a Strategiei UE privind egalitatea persoanelor LGBTIQ 2020-2025. Parlamentul European solicită includerea tuturor motivelor de orientare sexuală, identitate de gen, expresie de gen și caracteristici sexuale în legislația UE anti-discriminare, pe baza unei interpretări ample a motivelor de orientare sexuală și sex și a principiului egalității între femei și bărbați stabilit în tratate.

    În discursul său, comisarul european pentru egalitate, Helena Dalli a precizat că un număr din ce în ce mai mare de state membre își sporesc angajamentele în conformitate cu strategia egalității și cu planul de acțiune LGBTQ.

     

    “De când a fost adoptată strategia, și-a adus contribuția la îmbunătățirea vieții multor oameni și la clădirea unor societăți bazate mai mult pe calitate. Pentru comunitatea LGBTIQ, strategia a fost aplicată aplicând principiul intersecționalității. Orientarea sexuală, identitatea de gen, exprimarea de gen și caracteristicile sexuale au fost avute în vedere pe lângă alte caracteristici personale sau identități, cum ar fi originea sexuală, etnică, religioasă, vârsta, dizabilitate ș.a.m.d.

    Conform unui Eurobarometru în 2023  față de 2019, europenii sunt mai deschiși către un coleg bisexual sau de altă orientare sexuală procentul a scăzut față de 2019, sunt mult mai deschiși către ideea ca  și copilul lor să fie într-o relație din aceeași sex chiar dacă aceste cifre sunt destul de mici, sunt mai mici în ceea ce privește persoanele trans sau intersex.

    Un număr din ce în ce mai mare de state membre își sporesc angajamentele în conformitate cu strategia egalității și cu planul de acțiune LGBTQ și un număr din ce în ce mai mare de state membre adoptă acum primul plan de acțiune LGBT-IQ în conformitate cu strategia comisiei și orientările pregătite de subgrupul LGBT-IQ, clădind o uniune a egalității pe baze durabile. Din ce în ce mai alte state membre introduc proceduri de recunoaștere a genului, consolidarea recunoașterii și protecție pentru cuplurile de același sex.”

  • Necesitatea depășirii blocajului Consiliului privind  directiva lucrătorilor din platforme

    Necesitatea depășirii blocajului Consiliului privind  directiva lucrătorilor din platforme

    Parlamentul UE și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu privind o directivă europeană care reglementeză lucrătorii de pe platformele digitale. Directiva urmărește stabilirea unui cadru pentru determinarea corectă a statutului profesional al lucrătorilor și introduce criterii pentru a determina dacă aceștia sunt angajați ai platformelor digitale.

    De asemenea, directiva asigură transparență în utilizarea algoritmilor și protejează datele personale ale lucrătorilor.

    Recent, în plenul Parlamentului European, Nicolas Schmit, comisar pentru locuri de muncă și drepturi sociale a precizat în discursul său că este nevoie de standard comun pentru a proteja platformele digitale și lucrătorii din platforme.

     

    “Salut hotărârea Parlamentului și flexibilitatea de care dă dovadă pentru a găsi un acord pentru a combate statutul de fals independent al lucrătorilor pe platforme care nu respectă dreptul european și sper că mesajul ferm transmis în această seară din Parlamentul European va fi ascultat.

    Aș dori doar să remarc ceva,  nimeni nu dorește să distrugă, să dăuneze, să desființeze platformele. Însă dacă acest model de afaceri funcționează doar cu cele mai mici salarii și fără drepturi sociale pornind doar de la o falsă independență a lucrătorilor, este un model care nu are ce căuta într-o economie socială de piață.

    Este un lucru foarte clar pentru mine și dacă noile tehnologii, cum ar fi algoritmii, sunt folosite doar pentru a submina drepturile sociale, drepturi sociale fundamentale, asta înseamnă că tehnologia secolului 21 din punct de vedere al condițiilor sociale, condițiilor de muncă ne aruncă înapoi în secolul 19, ceea ce nu înseamnă un progres. Și de altfel, întotdeauna este prezentat argumentul flexibilității. Și aș dori să știu, o platformă poate funcționa cu condiții normale de lucru recunoscând drepturile lucrătorilor. Și există dovezi. Da, se poate, însă venitul trebuie să fie altfel distribuit.

    Există exemple bune, platforme care își desfășoară activitatea oferind salarii decente și protecție socială și deci nu există argumente valide care să spună că nu, lucrurile nu pot merge înainte decât dacă și cadrul de reglementare este mai flexibil.”

  • Inițiative pentru o diplomă universitară unică în UE

    Inițiative pentru o diplomă universitară unică în UE

    Comisia Europeană a prezentat trei inițiative de promovare a cooperării transnaționale între instituțiile de învățământ superior, cu scopul final de a crea o diplomă europeană. O diplomă europeană voluntară ar fi în beneficiul studenților și al comunității învățământului superior prin stimularea mobilității în scop educațional în cadrul Uniunii Europene și prin îmbunătățirea competențelor studenților. Aceasta ar contribui la satisfacerea cererii de pe piața forței de muncă și ar spori atractivitatea absolvenților pentru viitorii angajatori, atrăgând, în același timp, studenți din întreaga lume și stimulând competitivitatea europeană.

     

    O diplomă europeană ar reduce birocrația și ar permite instituțiilor de învățământ superior din diferite țări să coopereze fără sincope la nivel transfrontalier și să instituie programe comune, spune Iliana Ivanova, comisar european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

    „Propunem un nou tip de diplomă pentru nivel de licență, master sau doctorat, iar acesta este un proces voluntar. Ar fi, în primul rând, în beneficiul studenților noștri. Ei ar putea studia în diferite țări, în diferite limbi, cu recunoaștere automată a creditelor. Ei ar putea, de asemenea, să primească cea mai bună educație din oferta universităților. Totodată, cu noi abilități, ar obține un avantaj pe piața muncii din întreaga lume. Dar ar fi un beneficiu și pentru universități și personalul acestora. Ar obține un cadru simplificat pentru a pune bazele unor noi cooperări în vederea atragerii de resurse. Ar avea, de asemenea, oportunități de a testa noi pedagogii.

    Diploma europeană ar asigura, de asemenea, recunoașterea automată a calificărilor în întreaga Uniune Europeană, astfel, însemnând, evident, mai puțină birocrație și mai mult conținut, mai mult accent pe calitate. Este o veste bună și pentru afaceri și angajatori, întrucât diploma europeană ar facilita recrutarea. O diplomă europeană este ușor de citit, de înțeles, de comparat. Ar face Europa mai atractivă, de asemenea, pentru studenții talentați, cu abilitățile de care avem nevoie.”

     

    Planul prezentat este rezultatul a doi ani de consultări ample cu toate părțile interesate și a unui exercițiu pilot amplu. Totuși, nu se vor înființa noi structuri, continuă Iliana Ivanova, comisar european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

    „Ca orice altă diplomă, diploma europeană ar fi eliberată la nivel național, regional sau instituțional. Vom avea nevoie de un set comun de criterii care să fie convenite cu statele membre. Criteriile de acum au fost deja testate cu 140 de universități din UE și 60 de autorități publice. Statelor membre le propunem o abordare în etape. Ele pot avansa în ritmul lor pe tot parcursul procesului. Acest lucru le permite, evident, să se implice în etapa pe care și-o doresc. Ar putea începe cu o etichetă, de exemplu, cu un semn al diplomei europene, până la o diplomă europeană în totalitate.”

    O etichetă ar contribui la o marcă europeană puternică. Aceasta ar urma să însoțească o diplomă comună, obținută în urma respectării criteriilor europene propuse. Astfel, studenții ar primi un certificat care să ateste eticheta de diplomă europeană, alături de diploma lor comună.

  • Includerea dreptului la avort în Carta drepturilor fundamentale a UE

    Includerea dreptului la avort în Carta drepturilor fundamentale a UE

    După includerea dreptului la avort în Constituția Franței, problema introducerii acestuia în Carta Drepturilor Fundamentale a UE a fost redeschisă și la nivel european, în ciuda opoziției unor state membre. Includerea acestui drept în Carta drepturilor fundamentale a UE, care are valoare juridică de tratat internațional, ar împiedica statele care au ratificat-o să restricționeze accesul la avort. La dezbaterea având ca temă includerea dreptului la avort în Carta drepturilor fundamentale a UE a participat și Comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, care a subliniat că lipsa accesului la avort sigur și legal poate afecta mai multe drepturi fundamentale, inclusiv demnitatea umană, dreptul la egalitate și la integritatea fizică și psihică.

     

    Elisa Ferreira:  “Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut lipsa accesului la serviciile de avort drept o încălcare a dreptului la viața de familie și la viața privată. În ceea ce privește competența în această chestiune, articolul 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că îngrijirea sănătății, inclusiv îngrijirea sănătății sexuale și reproductive, intră în competența statelor membre. Statele membre sunt astfel responsabile de definirea priorităților lor în materie de sănătate și de organizarea și furnizarea de servicii de sănătate și asistență medicală. Competența Uniunii se limitează la încurajarea cooperării între statele membre și, dacă este necesar, la acordarea de sprijin în această direcție. Cu toate acestea, atunci când își folosesc competențele, statele membre trebuie să respecte drepturile care le revin potrivit constituțiilor lor naționale și să respecte angajamentele asumate în temeiul dreptului internațional.”          

             

    În discursul său în favoarea includerii dreptului la avort în Carta Drepturilor Fundamentale a UE, Comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a enunțat și punctul de vedere al Comisiei.

     

    “Comisia consideră că toată lumea din Uniunea Europeană ar trebui să aibă acces adecvat la asistență medicală și tratament de calitate, de asemenea, că drepturile privind sănătatea sexuală și reproductivă se află în centrul egalității de gen. Prin urmare, Comisia sprijină schimburile regulate între statele membre și părțile interesate cu privire la aceste aspecte în cadrul Programului de învățare reciprocă în domeniul egalității de gen.

     

    În ceea ce privește includerea dreptului la avort în Carta drepturilor fundamentale a UE , articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană confirmă că drepturile, libertățile și principiile enunțate în Carta Drepturilor Fundamentale a UE au aceeași valoare juridică ca tratatele internaționale. O revizuire a Cartei necesită un acord comun obținut în conferința reprezentanților guvernelor tuturor statelor membre. Revizuirea ar urma apoi să fie supusă aprobării în fiecare stat membru, în conformitate cu cerințele constituționale naționale. Comisia este hotărâtă să facă tot ceea ce ține de competența sa pentru a promova drepturile fundamentale.”

  • O nouă ediție a concursului Euro Quiz

    O nouă ediție a concursului Euro Quiz

    Tu ce știi despre Europa? De la această întrebare pleacă întregul concurs organizat de Reprezentanța Comisiei Europene la București și de Ministerul Educației.

     

    Euro Quiz este o competiție care încurajează dezvoltarea abilităților de lucru în echipă, perspicacitatea și spontaneitatea în rândul elevilor. Mai mult decât atât, spune executivul comunitar, este un prilej de a promova valorile Uniunii Europene și de a-i încuraja pe tineri să devină cetățeni activi și informați.

     

    Participarea la acest concurs presupune răspunsuri rapide și corecte la întrebări din diverse domenii într-un timp cât mai scurt.

     

    De exemplu, anul trecut  pe locul întâi s-a clasat o echipă de la școala generală din comuna Gherăseni, din județul Buzău, coordonată de profesoara Corina Daniela Ene,  cu 49 de răspunsuri corecte în numai 21 de minute și 30 de secunde.

     

    Locul al doilea a fost ocupat de o echipă de la o școală din Târgu Jiu, cu 48 de răspunsuri corecte în 19 minute și 6 secunde.

     

    Podiumul a fost completat de elevi de la Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din  Cluj-Napoca cu 48 de răspunsuri corecte în aproape 20 de minute.

     

    Pentru ediția din acest an, cea de-a 14-a,  înscrierile au loc în perioada 25 aprilie – 15 mai. Etapa județeană a concursului  va avea loc pe 17 mai, iar cea națională pe 24 mai. O echipă trebuie să aibă în componență patru elevi din aceeași școală, nu neapărat și din aceeași clasă, și un profesor coordonator.

     

    Calendarul complet și regulamentul concursului se găsesc pe  pagina oficială de internet a Reprezentanței Comisiei Europene cu ajutorul link-ului: Euro Quiz (europa.eu).

     

    Pentru a veni în sprijinul participanților, organizatorii pun la dispoziție mai multe materiale de studiu și anunță că pe 23 și 24 aprilie vor avea loc două sesiuni de pregătire online.

     

    Cele două întâlniri de informare au o durată de două ore fiecare și sunt susținute de profesioniști, care vor răspunde întrebărilor adresate de participanți și vor arăta cum va decurge concursul. Participarea profesorilor și elevilor la întâlnirile online nu implică obligativitatea înscrierii și participării în concurs, mai spun organizatorii.

  • Comisia publică bilanțuri privind dezechilibrele macroeconomice în șase state membre

    Comisia publică bilanțuri privind dezechilibrele macroeconomice în șase state membre

    România se numără printre cele șase state pentru care Comisia Europeană a publicat analize aprofundate, cu scopul de a evalua dacă se confruntă cu dezechilibre macroeconomice în contextul semestrului European. Alături de România, au fost analizate Cipru, Țările de Jos, Slovacia, Spania și Suedia.

     

    În ceea ce privește țara noastră, deficitele publice şi de cont curent mari, precum şi rata ridicată a inflaţiei, peste nivelurile de dinaintea pandemiei, fac economia românească potenţial vulnerabilă la şocuri în viitor.

    România nu s-a confruntat cu dificultăţi în a-şi acoperi nevoile de finanţare datorită economiei sale solide, perspectivelor de creştere pe termen mediu şi datorită nivelului scăzut al datoriei publice.

    Potrivit Comisiei Europene, rezervele valutare ale României par în general adecvate, acoperind aproape cinci luni de importuri şi mai mult de sută la sută din datoria externă pe termen scurt la finalul anului trecut.

    S-au înregistrat unele progrese în reducerea deficitului de cont curent în 2023, în principal în urma înăspririi politicii monetare şi a consumului privat mai slab.

    Comisia Europeană atrage însă atenția că, în condiţiile în care politicile rămân neschimbate, riscurile legate de poziţia externă ar urma să rămână ridicate în următorii ani.

    În document se apreciază că “urmărirea unei strategii credibile de consolidare fiscală este prioritatea cheie a politicilor menite să atenueze riscurile la adresa stabilităţii economiei”.

    Este nevoie de implementarea deplină a reformelor fiscal-structurale incluse în PNRR, în special cele care vizează o creştere structurală a veniturilor guvernamentale şi o execuţie bugetară mult mai strictă decât în ultimii ani.

    Comisia apreciază că vulnerabilităţile macroeconomice ale României s-au extins în urma pandemiei, într-un context în care s-a înregistrat o creştere extrem de solidă.

    În următoarele săptămâni vor fi publicate analize aprofundate pentru alte șase țări: Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia și Portugalia.

     

  • Distrugerile generate de marile prădătoare lupi și urși în atenția Comisiei Europene

    Distrugerile generate de marile prădătoare lupi și urși în atenția Comisiei Europene

    Comisia Europeană a anunţat în repetate rânduri  că doreşte să scadă nivelul de protecţie de care beneficiază lupii în UE, considerând că numărul lor prea mare reprezintă de acum un pericol, în special pentru vite. În virtutea Directivei europene privind habitatele din 1992, majoritatea populaţiilor de lupi din Europa beneficiază de o “protecţie strictă”, cu posibilitatea unor derogări.

    Comisia propune trecerea la statutul de protecţie simplă, mai suplu şi care permite eliminarea mai uşoară a lupilor  și urșilor acolo unde numărul lor este considerat a fi prea mare în anumite regiuni. Această propunere, solicitată de crescătorii de animale din mai multe ţări, trebuie încă să fie aprobată de statele membre din UE.

    În cadrul Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, europarlamentarul Daniel Buda, a declarat că distrugerile generate de marile prădătoare lupi  și urși trebuie să rămână în atenția Comisiei Europene.

     

    “Legat de partea cu lupi, sigur, este un lucru foarte bun că am reușit până la urmă să impunem Comisiei Europene acest lucru și dezbaterile din Parlamentul European și am reușit să punem pe masa Comisiei Europene această problemă, însă în același timp nu trebuie să lăsăm subiectul mai departe de sub control. 

    Și vis a vis de ceea ce înseamnă prezența urșilor în diverse alte state membre ale Uniunii Europene, nu mă refer doar la România, unde avem astăzi cartografiate aproximativ 8700 de exemplare din cele 16.500 care există la nivelul Uniunii Europene și care pun serioase probleme fermierilor. 

    De aceea, trebuie ca mai departe să facem presiune pe Comisia Europeană să aibă aceeași abordare și față de urs, în așa fel încât și el să poată să fie menținut într-un echilibru cinegetic care să nu pună probleme fermierilor, pentru că mai în serios, să știți că fermierii ne spun că dacă i-au mâncat poneiul Ursulei von der Leyen lupii, sigur că a avut sensibilitate față de această problemă. 

    Nu, eu cred că trebuie să fim serioși în această abordare în această direcție și mai departe să punem presiune pe Comisia Europeană și vizavi de ceea ce înseamnă protecția ursului.”

  • Calea către neutralitate climatică până în 2050

    Calea către neutralitate climatică până în 2050

    Problemele de mediu sunt din ce în ce mai prezente în ultimii ani, iar schimbările climatice au devenit o situație care trebuie rezolvată cât mai urgent. Astfel, a apărut termenul “neutralitate climatică”. Este extrem de important ca amprenta de carbon și emisiile să nu mai reprezinte o problemă, având în vedere faptul că stratul de ozon al Pământului este din ce în ce mai afectat, iar fenomenele meteo extreme sunt din ce în ce mai frecvente. Neutralitatea climatică are o definiție clară și concisă: reducerea în totalitate a emisiilor de gaze cu efect de seră prin folosirea unor combustibili alternativi, dar și absorbția mai mare de carbon.

     

    Comisia Europeană a publicat recent o evaluare detaliată a impactului cu privire la posibilele căi de realizare a obiectivului convenit, de a face Uniunea Europeană neutră din punct de vedere climatic până în 2050. În baza acestei evaluări a impactului, Comisia recomandă o reducere netă cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040 comparativ cu nivelurile din 1990, lansând o discuție cu toate părțile interesate. După alegerile europene, următoarea Comisie va prezenta o propunere legislativă, care va fi convenită cu Parlamentul European și cu statele membre, după cum se prevede în Legea europeană a climei.

     

    Stabilirea unui obiectiv climatic pentru 2040 va ajuta industria, investitorii, cetățenii și guvernele europene să ia, în acest deceniu, decizii care vor menține Uniunea Europeană pe calea cea bună pentru a-și îndeplini obiectivul de neutralitate climatică în 2050, spune Wopke Hoekstra, comisar pentru acțiune climatică.

    “Primul nostru obiectiv este reducerea cu 55% a emisiilor de carbon până în 2030, iar ceea ce facem acum este să lansăm un dialog cu privire la calea către 2040. 

    Azi, propunem o analiză despre care ar fi acțiunile pentru următoarele decade. Este începutul dialogului cu cetățenii, cu parlamentele, cu sindicatele și cu reprezentanții politici la nivel european, dar și la nivel local, regional și național. Astfel, decizia de a veni cu o propunere legislativă este pentru următoarea Comisie. În baza unor evaluări detaliate ale impactului, ceea ce recomandăm este ca obiectivul pentru 2040 să fie o reducere a emisiilor de carbon cu 90%. 

    De ce facem această recomandare acum? Pentru că acțiunea climatică este dincolo de orice îndoială și necesită o planificare acum. Tocmai am trăit cel mai greu an, și cetățenii noștri văd în toate statele noastre membre ce urmare au schimbările climatice: secete, inundații, încălzirea planetei, cu efecte directe asupra vieții de zi cu zi. Efectele se văd și în creșterea costurilor, iar inacțiunea ar fi, prin urmare, mult mai costisitoare.”

    Comunicarea Comisiei Europene pune bazele acțiunilor pentru asigurarea unei energii curate la prețuri accesibile și a unor reguli cât mai ușor de respectat, pentru a avea o abordare europeană inteligentă.

    “Trebuie să avem o agendă cuprinzătoare de investiții pentru a atrage capital privat, deoarece capitalul public nu este de ajuns. În același timp, marea majoritate a emisiilor de carbon au loc în afara continentului nostru. Prin urmare, trebuie să intensificăm eforturile în direcția diplomației climatice în general, dar în special în domeniul piețelor de carbon. 

    În cele din urmă, acesta este clar un maraton, nu un sprint. Cetățenii europeni văd că schimbările climatice sunt reale și că este necesar să continuăm pe calea acțiunii climatice.”