Radio România Internațional

Tag: Cecilia Malmstrom

  • Europenii, mulțumiți de beneficiile comerțului internațional al UE

    Europenii, mulțumiți de beneficiile comerțului internațional al UE


    60 % dintre europeni consideră că ei beneficiază personal de pe urma comerțului internațional, arată datele unui sondaj Eurobarometru, publicat miercuri de Comisia Europeană. Procentul este cu 16% mai mare decât la ultimul sondaj pe aceeași temă, realizat în urmă cu zece ani.



    Prețuri mai mici și o varitate mai mare de produse pentru europeni



    Dintre aceștia, mai bine de jumătate (54 %) consideră că acest beneficiu se materializează într-o gamă mai largă de produse, în timp ce 36 % consideră că reducerea prețurilor este cel mai important beneficiu, informează Comisia Europeană. Beneficiile comerțului internaționale sunt mai tangibile cei mai tineri dintre respondenți și pentru cei cu un nivel mai înalt de educație și de venituri.



    Sondajul mai arată că șapte din zece europeni (71%) consideră că UE este mai eficace în apărarea intereselor comerciale ale țărilor lor decât în cazurile în care statele membre acționează pe cont propriu. De asemenea, 75% dintre respondenți sunt de acord că este nevoie de norme pentru comerțul internațional.



    Locurile de muncă, principala prioritate pentru cetățenii UE



    În privința priorităților politicii comerciale a Uniunii, 54 % dintre europeni sugerează că principala prioritate a politicii comerciale a UE ar trebui să fie crearea de locuri de muncă în UE. 50% dintre respondenți consideră o prioritate apărarea standardelor UE în materie de mediu și de sănătate a devenit, cu 20 de puncte procentuale mai mult față de sondajul anterior. Totodată, mai mult de jumătate dintre europeni recunosc că politica comercială a UE a luat deja în considerare impacturile social, asupra mediului și asupra drepturilor omului, atât în interiorul blocului comunitar, cât și la nivel mondial.



    Cecilia Malmström: Am dorit să creăm un climat de încredere.”



    Comisarul pentru comerț, Cecilia Malmström s-a declarat mulțumită de rezultatele din domeniul comerțului internațional: Când am preluat funcția de comisar în urmă cu cinci ani, exista o serie de critici împotriva comerțului internațional și a modului în care Comisia a purtat negocierile comerciale. Prin urmare, am decis să reformăm modul în care facem politica comercială. Prin creșterea transparenței, am dorit să creăm un climat de încredere. Acest sondaj Eurobarometru dovedește că am reușit. În prezent, cetățenii au opinii mai pozitive în ceea ce privește comerțul decât în urmă cu zece ani. Majoritatea cetățenilor consideră că schimburile comerciale le aduc beneficii directe și că, în negocierile pe care le desfășoară, Comisia este transparentă. Aceste opinii sunt foarte pozitive într-o perioadă de creștere a protecționismului și a conflictelor comerciale în întreaga lume!”

  • Acorduri comerciale și de investiții UE – Vietnam

    Acorduri comerciale și de investiții UE – Vietnam

    UE și Vietnam au
    semnat, recent, la Hanoi, Acordul de Comerț Liber (ACL) și Acordul privind
    Protecția Investițiilor (API). Negocierile dintre cele două părți au debutat în
    2012 și au fost finalizate în 2015. În 2018, UE și Vietnam au convenit asupra
    textelor finale ale celor două documente. Primul acord va
    reduce semnificativ barierele netarifare existente și va deschide companiilor
    din UE accesul pe piața vietnameză a comerțului cu servicii și a achizițiilor
    publice, în timp ce al doilea va consolida protecția investițiilor UE în
    Vietnam.

    La ceremonie a fost prezent și comisarul european pentru Comerț,
    Cecilia Malmström, care a vorbit despre importanța documentelor
    semnate:«E un proverb vietnamez care-mi place şi care
    s-ar traduce: Atunci când mănânci fructe, gândeşte-te la persoana care a
    plantat copacul. Cred că ne îndeamnă să ne gândim la ceilalţi, să le fim
    recunoscători. În acest sens aş dori să le mulţumesc tuturor partenerilor
    noştri vietnamezi şi tuturor celor implicaţi în aceste negocieri. Munca pe care
    aţi depus-o, profesionalismul şi devotamentul au făcut posibil acest acord. Şi
    iată că în curând afaceri, consumatori, cetăţeni europeni şi vietnamezi se vor
    bucura de beneficiile acestui acord de liber schimb care elimină aproape toate
    taxele vamale, peste 99% dintre acestea. Astfel sunt reduse costurile,
    birocraţia în afaceri, ceea ce ajută în special afacerile mici, care aşa cum
    ştim se confruntă cu mai multe dificultăţi când vine vorba de a profita de noi
    oportunităţi de piaţă. Tocmai de aceea, prin acest acord de liber schimb, noi
    acordăm o importanţă sporită îndeosebi companiilor mici şi mijlocii.»

    Acordul de liber schimb dintre UE și Vietnam este cel mai
    ambițios acord de acest fel încheiat vreodată cu o țară în curs de dezvoltare.
    Acesta prevede eliminarea aproape totală (99 %) a taxelor vamale între
    cele două blocuri. 65 % dintre taxele la exporturile UE către Vietnam vor
    dispărea de îndată ce acordul de liber schimb va intra în vigoare, restul
    urmând să fie eliminate treptat în decursul unei perioade de până la
    10 ani. În ceea ce privește exporturile Vietnamului către UE, 71 %
    dintre taxe vor dispărea în momentul intrării în vigoare a acordului, restul
    urmând să fie eliminate pe parcursul unei perioade de până la 7 ani.

    Fiind
    unul dintre acordurile bilaterale de nouă generație, acordul comercial
    UE-Vietnam conține și dispoziții importante privind protecția proprietății
    intelectuale, liberalizarea investițiilor și dezvoltarea durabilă.

    Vietnamul este cel
    de-al doilea partener comercial al UE din cadrul Asociației Națiunilor din Asia
    de Sud-Est (ASEAN), după Singapore, cu un total de 47,6 miliarde de dolari pe
    an din comerțul cu bunuri și 3,6 miliarde de dolari din comerțul cu servicii.
    Principalele importuri ale UE din Vietnam includ echipamente de
    telecomunicații, îmbrăcăminte și produse alimentare. UE exportă în Vietnam
    mașini și echipamente de transport, produse chimice și produse agricole.




  • Acord comercial istoric UE – Mercosur

    Acord comercial istoric UE – Mercosur

    Uniunea Europeană şi 4 state sud-americane, membre ale blocului Mercosur, au încheiat cu succes negocierile privind semnarea unui acord de liber schimb. Este vorba de Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay. Este cea mai importantă înţelegere de acest fel obținută de Uniune, cu o valoare mai mare decât cele semnate deja cu Japonia, Canada sau Vietnam.

    Uniunea Europeană a ajuns la un acord cu cei 4 prieteni ai săi din blocul Mercosur, Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Este un moment istoric.

    Este anunțul făcut la Bruxelles de comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmstrom. Discuțiile au durat nu mai puțin de 20 de ani. Au fost întrerupte la un moment dat și reluate în forță după sosirea la Casa Albă a preşedintelui american Donald Trump. Înțelegerea a fost încheiată acum în plină dispută comercială la nivel mondial, generată în mare parte de protecționismul promovat de președintele Statelor Unite.

    Prin acest acord arătăm că noi credem în beneficiile schimburilor comerciale. Ele aduc laolaltă oameni simpli și companii. Transmitem un mesaj puternic şi clar’ în favoarea comerţului liber, bazat pe reguli, mai spune Cecilia Malmstrom.

    Numai anul trecut, Uniunea Europeană și țările membre ale blocului Mercosur au avut schimburi comerciale de 88 de miliarde de euro.

    O dată intrat în vigoare, acordul va elimina 91 la sută din taxele vamale impuse produselor comunitare, în valoare de 4 miliarde de euro. Vor dispărea progresiv taxe, de 35 la sută, în industria confecţiilor şi a automobilelor, de 18 la sută în domeniul chimic şi de 14 procente în industria farmaceutică.

    Vor fi eliminate, de asemenea, taxe pentru numeroase produse agricole și alimentare, pentru vin, ciocolată, băuturi spirtoase sau măsline. Acordul va proteja 357 de indicaţii geografice europene.

    La rândul ei, Uniunea va trebui să îşi deschidă piaţa pentru carnea de vită provenind din statele membre Mercosur, dar și pentru zahăr. Vor fi instituite însă cote de import, astfel încât produsele să fie taxate de la un anumit prag: 99 de mii de tone pe an pentru carnea de vită și 180 de mii de tone pe an pentru zahăr.

    Și pentru carnea de pasăre vor exista cote, de 180 de mii de tone pe an. Vor fi implementate treptat timp de 5 ani, spune și comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan.

    În schimbul acestor concesii, Uniunea speră să pătrundă mai uşor pe piaţa sud-americană a serviciilor de telecomunicaţii, în transport și servicii financiare.

    Îmi place să îmi aleg cuvintele cu grijă, dar acesta este cu adevărat un moment istoric, a fost reacția președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, care a ținut să adauge că de această o zonă de liber schimb vor beneficia 780 de milioane de locuitori de pe ambele continente.

    Înțelegerea, negociată de Comisia Europeană, trebuie să obțină acum aprobarea statelor membre. O misiune care se anunță a fi deloc ușoară.

    Franţa, dar şi alte ţări din Uniune se tem de impactul creşterii importurilor de carne de vită, în timp ce organizațiile ecologiste, cu impact sporit în noul Parlament European, cred că acordul ar putea încuraja defrişările.


  • UE – bariere în calea comerțului

    UE – bariere în calea comerțului

    Bruxelles-ul confirmă creșterea continuă a barierelor cu care se confruntă întreprinderile europene pe piețele externe. Graţie răspunsului ferm al Uniunii Europene, 123 de astfel de bariere au fost eliminate de la începutul mandatului actualei Comisii, permițând exporturi suplimentare de peste 6 miliarde de euro anul trecut.

    Ultima ediție a Raportului privind barierele din calea comerțului și a investițiilor identifică 45 de noi bariere comerciale introduse în țări din afara Uniunii Europene în 2018, ajungându-se la un nivel-record de 425 de măsuri în 59 de țări diferite, costând întreprinderile comunitare miliarde euro în fiecare an.

    În contextul dificil de astăzi, grevat de tot mai multe tensiuni comerciale și măsuri protecționiste, Uniunea Europeană trebuie să continue să apere interesele companiilor sale pe piețele mondiale.

    Comisarul pentru comerț, Cecilia Malmström, a subliniat că, de la începutul mandatului său, la sfârșitul anului 2014, politicile europene au reuşiat să elimine 123 de bariere care incomodează exporturile Uniunii: Pe de o parte, concluziile acestui raport aduc veşti proaste, deoarece confirmă că protecţionismul este în creştere şi că în străinătate au apărut noi bariere în calea comerţului şi a investiţiilor care afectează companiile europene. Trăim vremuri tulburi în ce priveşte comerţul, însă Uniunea Europeană face eforturi continue pentru a asigura accesul europenilor pe pieţele din toată lumea, prin intermediul acordurilor comerciale. Avem astăzi 41 de acorduri comerciale încheiate cu 72 de ţări; este cea mai extinsă reţea comercială din lume. Şi încercăm, totodată, să ne asigurăm că acordurile noastre comerciale se consolidează tocmai pentru a elimina barierele din calea companiilor noastre.

    China și Rusia se situează în fruntea listei generale, menținând 37 și, respectiv, 34 de măsuri comerciale problematice. Cel mai mare impact asupra exporturilor Uniunii Europene îl au măsurile introduse de China, Statele Unite, India și Algeria – a precizat comisarul Malmström. Ele implică 80% din totalul exporturilor europene afectate de măsuri noi și vizează in principal sectoarele oțelului, aluminiului și tehnologiilor informației și comunicațiilor.

    Eforturile Uniunii Europene de asigurare a aplicării regulilor existente privind comerțul internațional dau rezultate foarte bune. Intervenind în strânsă colaborare cu statele membre și cu întreprinderile în cadrul strategiei consolidate a Uniunii de acces la piețe, Comisia Europeană a eliminat anul trecut 35 de bariere comerciale în, printre altele, China, Japonia, India și Rusia.

    Intervenţii au existat în opt sectoare-cheie ale exporturilor și investițiilor Uniunii Europene, incluzând agricultura și pescuitul, automobilele, textilele și produsele din piele, vinurile și băuturile spirtoase, produsele cosmetice, produsele minerale, piesele de aeronave și echipamentele tehnologiilor informației și comunicațiilor.


  • Consiliul Afaceri Externe – Comerţ

    Consiliul Afaceri Externe – Comerţ

    Reforma Organizaţiei Mondiale a
    Comerţului şi relaţiile comerciale dintre Statele Unite şi Uniunea Europeană au
    fost două dintre temele discutate la reuniunea formală a Consiliului Afaceri
    Externe – Comerţ, organizată la începutul acestei săptămâni la Bruxelles.

    Consiliul Afaceri Externe – Comerţ reprezintă cel mai înalt for decizional la
    nivelul Consiliului Uniunii Europene privind subiecte aferente implementării şi
    conturării politicii comerciale comune. Statele membre sunt reprezentate de
    miniştrii responsabili pentru domeniul comerţului internaţional, această
    formaţiune a Consiliului reunindu-se, de regulă, de două ori pe an, dar și
    atunci când situația o impune.

    Această reuniune a avut loc sub auspiciile
    Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și a fost condusă de
    ministrul pentru Mediul de afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ștefan-Radu
    Oprea, în calitate de preşedinte al acestui format de lucru.


    Consiliul Uniunii Europene a decis
    să acorde mandat Comisiei Europene pentru a reprezenta Uniunea Europeană la
    negocierile multilaterale privind comerţul electronic. În luna ianuarie a
    acestui an, cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos, Uniunea Europeană
    şi alţi 48 de membri ai Organizaţiei Mondiale a Comerţului au decis să demareze
    negocieri pentru instituirea unor norme globale privind comerţul electronic.
    Digitalizarea economiei a schimbat profund modul în care fac comerţ
    întreprinderile şi consumatorii.

    În context, ministrul pentru Mediul de
    Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat al României, Ştefan-Radu Oprea declara: UE se angajează să colaboreze
    cu partenerii săi din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului pentru a
    institui un cadru ambiţios şi pragmatic care să garanteze un mediu sigur şi
    previzibil pentru comerţul online.


    La reuniunea Consiliului Afaceri
    Externe – Comerţ a participat și comisarul european pentru Comerţ, Cecilia
    Malmstrom, care a spus: Noi am discutat despre marile
    priorități și despre situația actuală a Organizației Mondiale a Comerțului. În
    același timp, este mult de lucru în ceea ce privește Organizaţia Mondială a
    Comerţului. Așa cum știți, lucrăm pe relaţia cu Statele Unite și cu Japonia.
    Noi am avut săptămâna trecută o întâlnire, pentru a face progrese în multe
    probleme, precum subvențiile din industrie și transferul de tehnologie. Noi am
    discutat în Consiliu despre relația dintre UE și Statele Unite în totalitatea
    ei.


    Am reușit să mă întâlnesc la Paris cu reprezentantul Statelor Unite pentru
    comerț. A fost pentru prima dată de când a fost adoptat mandatul de a
    reprezenta Uniunea Europeană și i-am spus că suntem pregătiți să începem. A
    fost o întâlnire scurtă, dar constructivă. I-am spus că suntem pregătiți pentru
    negocieri, cât mai repede posibil, în concordanță cu declarația comună a
    președintelui Trump și a președintelui Juncker de la 1 iulie, anul trecut.


    În cadrul acestor negocieri, Uniunea
    Europeană urmărește eliminarea, pe bază de reciprocitate, a taxelor vamale la
    produsele industriale, luând în considerare şi sensibilităţile existente la
    nivel european, legate de produsele mari consumatoare de energie.

    De asemenea,
    comisarul european pentru Comerţ, Cecilia Malmstrom, a precizat că sectorul
    agricol nu poate fi inclus în negocierile pentru un nou acord de liber schimb
    cu SUA, aşa cum au solicitat autorităţile de la Washington.


  • Start în negocierile acordului economic UE-SUA

    Start în negocierile acordului economic UE-SUA

    Întâlnirea
    dintre preşedintele american Donald Trump şi preşedintele Consiliului Uniunii
    Europene Jean-Claude Juncker de pe 28 iulie 2018 de la Washington a relansat
    acordul economic dintre Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană. Cele
    două părţi se angajează ca în noul acord să elimine toate tarifele industriale
    existente şi să îmbunătăţească cooperarea. Astfel, înlăturarea tarifelor la
    produse industriale va creşte comerţul extern al UE cu 8% şi exporturile SUA cu
    9%. În ianuarie 2019, Comisia Europeană a prezentat statelor membre propuneri
    pentru a primi mandat de negociere şi pe 15 aprilie statele membre au dat
    executivului comunitar acest mandat.


    Comisarul european pentru comerţ Cecilia
    Malmstrom a primit cu satisfacţie vestea:
    Statele membre ale Uniunii Europene au dat undă verde Comisiei Europene de
    a deschide negocierile pentru un acord economic limitat cu Statele Unite. Şi
    salutăm această decizie din toată inima. Acum suntem gata să mergem înainte în
    următoarea fază a relaţiilor UE-SUA. Preşedintele Trump şi preşedintele Juncker
    s-au întâlnit în iulie 2018 la Casa Albă şi au căzut de acord să lanseze o
    agendă transatlantică pozitivă. A fost un pas esenţial în a evita deteriorarea potenţială
    a relaţiilor date de un posibil război economic şi în a opri ciclul
    autodistructiv al măsurilor şi contramăsurilor. Parametrii acestui acord au
    fost schiţaţi foarte clar în comunicatul comun de presă. Textul specifică un
    număr de domenii asupra cărora ambele părţi consideră că există beneficii
    tangibile comune pentru cetăţeni şi afaceri. Summitul a stabilit de asemenea
    grupuri de lucru conduse de mine, din partea Uniunii Europene, şi de
    ambasadorul american la Uniunea Europeană. Ne-am şi întâlnit deja de câteva ori
    şi discuţiile sunt în derulare în câteva domenii. Dar pasul făcut acum este
    crucial pentru că permite Comisiei să conducă în mod formal negocierile.


    Conform
    comisarului Malmstrom, noul acord este unul de tip win-win, în care ambele
    părţi câştigă. Comisia europeană a primit mandat în noul acord să negocieze
    termenii în două sectoare: comerţul cu bunurile industriale şi standardele de
    conformitate a lor cerute de ambele părţi. Comisia se angajează şi în domenii în
    care nu are nevoie de mandat oficial precum industria farmaceutică şi aparatura
    medicală, practicile de standardizare şi regulile din Organizaţia Mondială a
    Comerţului. Două domenii sensibile nu se află în noul acord, şi anume agricultura
    şi achiziţiile publice. Din partea Comisiei se aşteaptă şi o evaluare a
    impactului social şi de mediu al noului acord.


  • Din aprilie va exista un cadru european de examinare a investițiilor străine

    Din aprilie va exista un cadru european de examinare a investițiilor străine

    Uniunea Europeană va dispune de luna viitoare de norme noi prin care va putea monitoriza investițiile directe provenite din țări din afara spațiului comunitar, atunci când apar îngrijorări legate de securitate sau de ordine publică.

    Oficial se numește cadru de examinare a investițiilor străine directe și intră în vigoare de luna viitoare grație acordului la care a ajuns recent Consiliul Uniunii Europene, prezidat în prezent de țara noastră, și a votului favorabil dat de legislativul comunitar pe 14 februarie.

    Regulamentul va fi obligatoriu pentru toate statele membre și a apărut, scrie Reuters, în urma îngrijorării unor țări, precum Franța sau Germania în fața investițiilor tot mai mari ale companiilor chineze sprijinite de stat în sectoare strategice, precum telecomunicațiile, cercetarea ori infrastructura de transport.

    Cadrul va furniza statelor membre instrumentele prin care se pot opune unor investiții străine în active strategice dacă ele consideră că acele investiții pun în pericol securitatea și ordinea publică internă.

    Ca urmare a acestei reglementări, Comisia va avea dreptul de a emite avize în cazuri care vizează mai multe state membre sau atunci când o investiție ar putea afecta un proiect sau program în interesul întregii Uniuni, cum ar fi Orizont 2020 sau Galileo.

    Totodată, noul cadru va crea un mecanism de cooperare prin care statele membre și Comisia vor putea face schimb de informații și își vor exprima preocupările legate de anumite investiții. În același timp va încuraja cooperarea internațională în procesul de examinare a investițiilor.

    Nu este o măsură protecționistă. Nu își propune să oprească investițiile de care avem, de altfel, nevoie pentru locuri de muncă și creștere economică. Nu este în nici un caz un mijloc prin care Comisia Europeană încearcă să le spună statelor membre ce investiții să accepte pe teritoriul lor, spune comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmstrom.

    De altfel, executivul comunitar ține să reafirme că interesele în materie de securitate națională țin de responsabilitatea statelor membre, așa cum tot ele vor avea ultimul cuvânt de spus în privința autorizării unei anumite operațiuni.

    De ce este însă important noul cadru? Explicațiile vin tot de la comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmstrom:

    Este un instrument nou care ne va ajuta să ne consolidăm capacitatea colectivă de a răspunde în mod adecvat provocărilor care apar în această eră a globalizării. Mai ales atunci când investițiile străine sunt o amenințare pentru interesele noastre strategice. Este pentru prima oară când evaluăm aceste riscuri și căutăm soluții plecând de la ideea că suntem o economie integrate.


    Mai trebuie spus că regulamentul a fost adoptat în urma unei propuneri din 2017 a președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.

    Iar în momentul de față, noile reguli sunt cu atât mai importante cu cât mai multe state membre se pregătesc să lanseze licitații pentru licențele unei noi rețelei de telecomunicații 5G


  • Die Woche 18.02..-22.02.2019 im Überblick

    Die Woche 18.02..-22.02.2019 im Überblick

    Der rumänische Staatspräsident richtet sich an das Verfassungsgericht



    Präsident Klaus Iohannis wird das Verfassungsgericht wegen des Staatshaushalts 2019 anrufen. Das Budget sei unrealistisch und überschätzt, enthalte verfassungswidrige Fragen, erfülle die EU-Verpflichtungen Rumäniens nicht, während einige Grundrechte verletzt werden, so Staatschef Iohannis. Im Anschluss bezeichnete Klaus Iohannis das Kabinett Dancila als regierungsunfähig. Die Regierung habe vor, die Agenda des PSD-Chefs Liviu Dragnea voranzutreiben. Laut dem neuen Haushalt bekommen die politischen Parteien mehr Geld, während das Bildungssystem des Landes unterfinanziert ist und Rumänien nach wie vor verwirrt ist, insbesondere nach der am Ende letzten Jahres erlassenen Verordnung zur Änderung der Justizgesetze. Seiner Meinung nach war das Urteil der PSD ein Angriff gegen die Rechtsstaatlichkeit in Rumänien. Der Senatsvorsitzende Calin Popescu Tariceanu hat widerum den Schritt des Präsidenten, das Verfassungsgericht anzurufen, als ungeeignet und ungerechtfertigt bezeichnet.



    Neue Veränderungen im Justizbereich



    Seit der jüngsten Parlamentswahl Ende 2016 ist die Justiz das politische Schlachtfeld von Macht und Opposition in Rumänien. Während die linksgerichtete Regierungskoalition PSD-ALDE erklärt, sie wolle Rechtsfehler in der juristischen Praxis korrigieren und damit die Rechtsnormen modernisieren, die die Arbeit der Justiz stützen, um die Rechte der Bürger zu respektieren, klagt die rechtsgerichtete Opposition – hauptsächlich die Nationalliberale Partei PNL und die Union Rettet Rumänien USR, jede Handlung der Exekutive habe zum Zweck, die Arbeit der Richter im Interesse der politischen Klientel der Regierungsparteien zu untergraben.



    Am Dienstag hat die derzeitige Regierung in Bukarest per Dringlichkeitsverordnung Maßnahmen in diesem Sinne getroffen. Dazu gehört der Beschluss, laut dem die Führungspositionen in den Staatsanwaltschafen nicht mehr per Delegierung belegt werden können. Nach Angaben von Justizminister Tudorel Toader haben die Leiter der Staatsanwaltschaften eine feste Amtszeit von drei Jahren, egal ob es sich von einem Generalstaatsanwalt, stellvertretenden Generalstaatsanwalt, einem Oberstaatsanwalt bei der Nationalen Antikorruptionsbehorde DNA oder bei der Behörde zur Bekämpfung der Organisierten Kriminalität und Terrorismus DIICOT, oder wiederum von einem Abteilungsleiter handelt. Ein neues Mandat bedeutet ein neues Auswahlsverfahren gemäß dem Gesetz: ein Interview, eine Stellungnahme vom Obersten Rat der Richter und Staatsanwälte, ein Dekret des Staatspräsidenten.



    Und noch eine Neuheit: Laut der neuen Regierungsverordnung können die Kandidaten für hochrangige Ämter in den Staatsanwaltschaften auch aus den Reihen der Richter kommen, die ehemals Staatsanwälte waren. Daher wird die Stellungnahme vom Plenum des Rates der Richter und Statsanwälte kommen müssen, das sowohl die Abteilung Staatsanwälte als auch die Abteilung Richter repräsentiert. Da viele Leitungspositionen bei den Staatsanwaltschaften derzeit per Delegierung von Staatsanwälten belegt sind, bleiben diese delegierten Staatsanwalte nur noch 45 Tage im Amt. Während dieser Zeit werden die Auswahlsverfahren für das Neubelegen der Posten eingeleitet.


    Nach der Verabschiedung der Dringlichkeitsverordnung kam schnell auch die Reaktion der Opposition. Die Nationalliberale Partei PNL hat angekündigt, sie werde an die Abgeordnetenkammer einen einfachen Antrag gegen den Justizminister Tudorel Toader stellen. Die Union Rettet Rumänien USR sprach von einem schwarzen Tag für die Justiz in Rumänien und appellierte an die internationalen Einrichtungen, damit sie in diese Angelegenheit eingreifen, und an die rumänischen Bürgerinnen und Bürger, die nicht gleichgültig bleiben sollten.



    Am Dienstag Abend gab es bereits eine Protestdemonstration gegen die neuen Eilverordnungen der Regierung: Mehrere Demonstranten wurden von der Gendarmerie und der Polizei festgenommen und mussten Geldstrafen wegen der gerufenen Parolen und wegen Gebäudebeschädigung zahlen.



    Der rechtsgerichtete rumänische Staatspräsident Klaus Iohannis schrieb in einer Botschaft auf Facebook, dass die Sozialdemokratische Partei PSD durch solche Dringlichkeitsverordnungen erneut gegen Gerechtigkeit und Rechtsstaatlichkeit vorgeht und einen besonderen Status für diejenigen schaffen will, die Probleme mit dem Gesetz und der Justiz haben.



    Die linksgerichtete Premierministerin Viorica Dăncilă bekräftigte ihrerseits, dass die Gesetze nicht zugunsten einer bestimmten Person verabschiedet werden, dass die Politik in der Justiz nichts zu suchen habe, und dass die Rechte der Bürger geachtet werden müssen. Und das alles parallel zum Kampf gegen die Korruption.



    Neue Minister für Regionalentwicklung und Verkehr



    Die neuen rumänischen Minister für Regionalentwicklung und Verkehr Daniel Suciu und Razvan Cuc wurden am Freitag ins Amt eingeführt. Daniel Suciu ist seit 2002 PSD-Abgeordneter, ist auch Vorsitzender der Fraktion der Sozialdemokraten in der Abgeordnetenkammer. Alexandru-Razvan Cuc wurde 2016 zum Abgeordneten der PSD gewählt. Zuvor war er Verkehrsminister in den PSD-ALDE Regierungen, von Sorin Grindeanu und Mihai Tudose. Olguta Vasilescu und Mircea Draghici haben ihre Kandidaturen zurückgezogen, nachdem sie von Präsident Klaus Iohannis mehrmals abgelehnt worden waren.



    Treffen der Handelsminister der EU-Mitgliedstaaten in Bukarest



    Die EU-Handelskommissarin Cecilia Malmström und der Generaldirektor der Welthandelsorganisation Roberto Azevędo nahmen diese Woche in Bukarest am informellen Treffen der Handelsminister der EU-Mitgliedstaaten unter rumänischer Präsidentschaft im Rat der Europäischen Union teil. Die Gespräche konzentrierten sich auf den Modernisierungsprozess der Welthandelsorganisation und auf die Handelsbeziehungen zwischen der EU und den USA. In dieser Woche haben die EU-Mitgliedstaaten die von Rumänien mit dem Europäischen Parlament erzielte politische Einigung über die Urheberrechtsrichtlinie im digitalen Binnenmarkt in der Sitzung des Ausschusses der Ständigen Vertreter für gültig erklärt. Die Richtlinie sieht eine angemessene Vergütung für Inhaber von Urheberrechten vor und berücksichtigt auch die Interessen privater Nutzer. Die Richtlinie wird sich positiv auf eine Vielzahl von Akteuren auswirken, wie etwa Presseverleger, Kultureinrichtungen, Bildungseinrichtungen, Künstler, Darsteller, Kreative und Kulturschaffende.

  • La semaine du 18 au 24 février

    La semaine du 18 au 24 février

    Le président saisit la Cour constitutionnelle de la Roumanie au sujet du budget de lEtat



    Le président Klaus Iohannis a décidé de saisir la Cour constitutionnelle au sujet du budget de lEtat 2019, récemment envoyé pour promulgation. Selon lui, la construction budgétaire élaborée par la coalition au pouvoir formée par le Parti social-démocrate et par lAlliance des libéraux et des démocrates, met en danger léconomie roumaine et comporte des éléments qui contreviennent nettement à la Constitution, ce qui empêche la Roumanie de remplir certaines obligations assumées devant lUE. De lavis du chef de lEtat, ce budget est irréaliste, surévalué et arrive tard, puisque, aux termes de la loi, il aurait dû être soumis au Parlement le 15 novembre 2018. Et lui dajouter que cest ridicule de considérer que ce budget est dédié aux investissements, comme laffirme la première ministre, Viorica Dăncilă. Et ce parce que, dit-il, à en regarder les chiffres, on dirait plutôt un budget daustérité, caractérisé par des financements de subsistance, par labsence dinvestissements dans certains domaines et qui met en évidence la nécessité dune modernisation, voire même de licenciements déterminés par le manque de fonds destinés aux dépenses courantes. Le président a accusé le pouvoir davoir alloué des sommes importantes aux partis, notamment au Parti social-démocrate, principale formation politique au sein de la coalition au pouvoir, alors que largent pour les investissements lui fait défaut. En réplique, Călin Popescu Tăriceanu, président du Sénat et leader de lAlliance des libéraux et des démocrates, a affirmé que le geste du président était inopportun.



    Les lois de la justice, à nouveau modifiées. Réactions à Bucarest et à Bruxelles.



    Le ministre de la justice, Tudorel Toader, a avalisé par décret durgence, plusieurs modifications aux lois de la Justice. Parmi elles, la nomination des procureurs de haut niveau. Selon le ministre, ces fonctions peuvent être désormais occupées aussi par des procureurs qui ont été juges auparavant. Les titulaires actuels resteront en place encore 45 jours seulement. Les réactions nont pas tardé. La Direction Nationale Anticorruption (DNA) estime quil nexiste aucune situation extraordinaire qui justifie ladoption par décret durgence de mesures portant sur la révocation des magistrats ou sur la réorganisation des Parquets. A leur tour, les procureurs de la Direction dinvestigation des infractions liées au crime organsiné et au terrorise (DIICOT) dénoncent le décret, car à leur avis, les nouvelles mesures sont contraires à larchitecture constitutionnelle et mettent le Ministère public dans limpossibilité de remplir ses attributions. Même le Conseil supérieur de la magistrature, par la voix de la Section pour les procureurs, attire lattention sur le fait que les changements envisagés par le gouvernement pourraient affecter sévèrement lactivité des Parquets.


    Les réactions internationales nont pas tardé non plus. Par la voix de son porte – parole, Margaritis Schinas, la Commission Européenne affirme suivre avec grande inquiétude les récentes évolutions liées à lEtat de droit en Roumanie, aussi bien en ce qui concerne le contenu des lois, que la procédure par laquelle elles ont été adoptées, à savoir par décrets durgence, sans consultations avec les parties directement cocernées. Toutes ces modifications sont en contradiction directe avec les recommandations formulées dans le MCV et soutenues par tous les autres Etats membres de lUnion, a encore précisé le porte – parole de la Commission Européenne. Enfin, mentionnons aussi que les principaux partis de lopposition politique de Bucarest – le Parti national libéral (PNL) et lUnion Sauvez la Roumanie (USR) – ont déposé une motion simple sur le fonctionnement de la justice roumaine. Le chef de lEtat la lancé lui aussi des critiques dures au sujet des modifications opérées dans le domaine de la Justice. Entre temps, de nombreux magistrats protestent à travers le pays affirmant que les nouvelles lois limitent lindépendance du système judiciaire.



    Deux nouveaux ministres en Roumanie



    Le chef de lEtat roumain a signé jeudi, le decrét de nomination de Vasile Daniel Suciu et de Razvan Cuc à la tête du Ministère du Développement régional et respectivement de celui des Transports. La première ministre, Viorica Dancila, a affirmé avoir fait ces nominations pour débloquer lactivité de son gouvernement après que la période dintérim de ces deux institutions approchait à sa fin. “Le Développement régional et les Transports sont des domaines clé qui se verront allouer le financement public nécessaire à la mise en place des projets dont la Roumanie a besoin. Mais, pour que ces idées se concrétisent, il faut que la coordination soit exercée par des ministres à part entière” a affirmé Mme Dancila. Rappelons-le, avant que le chef de lEtat naccepte Messieurs Suciu et Cuc à la tête du Ministère du Développement et respectivement des Transports, il a rejetté, à plusieurs reprises, Lia Olguta Vasilescu et Mircea Draghici jusquà ce quils aient renoncé à se porter candidats.



    Réunion, à Bucarest, des ministres du Commerce des pays communataires



    La commissaire européenne en charge du Commerce, Cecilia Malmström et le chef de lOMC, Roberto Azevedo, ont participé cette semaine, à Bucarest, à la réunion informelle des ministres européens de tutelle. Déroulé dans le contexte de la présidence roumaine du Conseil de lUnion, lévénement a porté sur la modernisation de lOMC et sur les relations économiques de lUE avec ses partenaires américains. Cette semaine encore, lors de la réunion du Comité des représentants permanents, les Etats membres ont validé laccord politique que la Roumanie a dégagé auprès du Parlement européen pour la Directive européenne sur le droit dauteur à lère numérique. La nouvelle Directive renforcera la position des détenteurs des droits dauteur, en leur assurant une rémunération correcte et en prenant en compte les intérêts des usagers privés. Le document aura un impact positif sur une large catégorie de bénéficiaires, tels éditeurs, presse, institutions culturelles, établissemnts denseignement, artistes, créateurs ou professionnels de la culture. (Trad. Mariana Tudose, Valentina Beleavschi, Ioana Stancescu)


  • 21.02.2019 (mise à jour)

    21.02.2019 (mise à jour)

    Justice – Le ministre roumain de la Justice, Tudorel Toader, a annoncé jeudi quil allait démarrer la procédure de nomination dun nouveau procureur général, étant donné que le mandat de celui qui occupe actuellement ce poste, Augustin Lazăr, arrive à échéance au mois davril. Le ministre a également affirmé avoir envoyé une lettre au premier vice – président de la Commission européenne, Frans Timmermans, pour lui présenter le nouveau décret durgence du gouvernement roumain portant modification des lois de la Justice. Le document en question a été critiqué par lopposition de droite de Bucarest, par le Conseil supérieur de la magistrature et par les magistrats, mais aussi par lExécutif communautaire.



    Commerce – La commissaire européenne au Commerce, Cecilia Malmström, a ouvert, jeudi, à Bucarest, la réunion informelle des ministres européens de tutelle, événement organisé dans le contexte du mandat roumain à la tête du Conseil de lUE. Mme Malmström et le ministre roumain en charge du Commerce et des PME, Ştefan-Radu Oprea, ont également pris part à une session de dialogues avec les citoyens. Les Etats membres de lUE ont validé mercredi, lors de la réunion du Comité des Représentants permanents, laccord politique décroché par la Roumanie avec le Parlement européen au sujet de la Directive européenne pour les droits dauteur au sein du marché unique numérique.



    Chisinau – La République de Moldova a été, est et continue dêtre la priorité de la politique étrangère roumaine, a déclaré jeudi lambassadeur de Roumanie à Chisinau, Daniel Ioniţă. Il a espéré quil ny aurait pas de dérapages majeurs pendant les élections législatives prévues pour dimanche prochain dans ce pays et qui, a-t-il rappelé, ont un enjeu géopolitique aussi. Selon les sondages, les socialistes philo-russes du président Igor Dodon, sont crédités de près de 40% des intentions de vote. Ils sont suivis par le cartel électoral « Acum » (« Maintenant »), de la droite pro-européenne, avec environ 25%, et par le Parti démocrate, de centre-gauche, principale composante de la coalition gouvernementale pro-occidentale déclarée, avec 15%. Toujours lundi, les leaders du cartel électoral « Acum » Maia Sandu et Andrei Nastase, ont déclaré avoir été empoisonnés au mercure. Selon eux, les examens médicaux quils ont subis ont mis en évidence la présence dans leur sang dune quantité importante de métaux lourds. Năstase a même accusé les représentants du gouvernement au pouvoir de se trouver derrière cette tentative supposée dempoisonnement.



    Eglise – Larchevêque de lEglise romaine – catholique de Bucarest, Ioan Robu, et lévêque de lEglise grecque – catholique de Roumanie, Claudiu Lucian Pop, participent, au Vatican, à un sommet inédit consacré aux abus sexuels sur mineurs commis par des membres du clergé. La réunion rassemble plus de 200 hauts prélats de lEglise catholique. Selon la correspondante de Radio Roumanie à Rome, au début du sommet, le pape François a réclamé des mesures concrètes et efficaces Lévénement a été organisé suite à une nouvelle série de scandales qui ont éclaté aux Etats-Unis, au Chili et dans dautres pays à travers le monde. Un des objectifs déclarés de la réunion vise à une meilleure prise de conscience de ce problème.


    Tennis – La joueuse roumaine Irina Begu (72e WTA) s’est qualifiée jeudi dans
    les quarts de finale du tournoi de Budapest, après avoir vaincue la Russe
    Evghenia Rodina (l71e WTA), 6-2, 6-3. Jeudi toujours, la Roumaine Simona Halep,
    2e WTA et ancien leader mondial, a été éliminée en trois sets par la Suissesse Belinda
    Bencic, 4-6, 6-4, 6-2, dans les quarts du tournoi de Dubai, aux Emirats Arabes
    Unis.


    Météo – Les températures vont baisser et le temps deviendra instable. Il neigera dans le nord-est et à la montagne, tandis que sur le reste du territoire on attend des précipitations mixtes. Les températures maximales iront de 0° à 9°.

  • Nachrichten 20.02.2019

    Nachrichten 20.02.2019

    Bukarest: Der rumänische Präsident Klaus Iohannis wird an einem Treffen der EU und der Staaten der Arabischen Liga teilnehmen, das am Sonntag und Montag in Scharm el-Sheikh in Ägypten abgehalten wird. Dies ist das erste Treffen, an dem die EU-Mitgliedstaaten und die Mitglieder der Arabischen Liga der Staaten gemeinsam teilnehmen. Der ägyptische Präsident Abdel Fattah el-Sisi und der Präsident des Europäischen Rates Donald Tusk werden den Vorsitz führen. Der Gipfel wird sich mit Fragen wie Migration, Möglichkeiten zur Bekämpfung des Terrorismus, die nachhaltige Bewältigung regionaler Krisen, Multikulturalismus und Klimawandel befassen. Von Klaus Iohannis wird erwartet, dass er eine Ansprache hält, in der er Rumäniens Vision von der Zusammenarbeit zwischen der EU und der Liga der Arabischen Staaten präsentiert, um gemeinsame Lösungen für die gegenwärtigen und mittel- und langfristigen Herausforderungen zu finden. Ziel des Gipfels ist die Schaffung einer Plattform für die Zusammenarbeit zwischen der EU und der arabischen Welt als wichtiger strategischer Partner in der südlichen Nachbarschaft der EU.



    Bukarest: Premierministerin Viorica Dancila hat am Mittwoch Präsident Klaus Iohannis neue Nominierungen für die Stelle des Verkehrsministers und des Ministers für Regionalentwicklung übermittelt. Sie schlug Razvan Cuc für die erstere Position und Daniel Suciu für die letztere vor. Wenn er vom Präsidenten akzeptiert wird, wird Suciu auch als stellvertretender Premierminister dienen. Razvan Cuc leitete das Transportministerium auch während der Kabinette von Sorin Grindeanu und Mihai Tudose im Jahr 2017. Olguta Vasilescu und Mircea Draghici waren die ersten Vorschläge, die beiden Ministerien zu leiten, wurden jedoch von Klaus Iohannis mehrmals abgelehnt und entschieden, ihre Kandidaturen zurückzuziehen.



    Bukarest: Der 3-Monats-ROBOR-Index, der zur Berechnung der Kosten von Konsumkrediten in Lei mit variablen Zinssätzen verwendet wird, ist von 3,19% am Dienstag auf 3,25% pro Jahr gestiegen. Dies ist der zweite Tag, an dem der Index nach Angaben der rumänischen Nationalbank gestiegen ist. Auch der 6-Monats-ROBOR-Index, der bei der Berechnung von Hypothekendarlehen in Lei mit variablen Zinssätzen verwendet wird, stieg am Montag von 3,36% auf 3,39% pro Jahr. ROBOR (die rumänische Zwischenbanken-Angebotsrate) ist der durchschnittliche Zinssatz für Kredite in Lei am Interbankenmarkt. Seine Entwicklung hängt hauptsächlich von der Liquidität des Marktes ab. Seit 2010 wurde dieser Index von der Regierung als Bezugspunkt für die Festlegung der Zinssätze festgelegt.



    Bukarest: Die EU-Handelsminister treffen sich am 21. und 22. Februar in Bukarest im Rahmen der EU-Ratspräsidentschaft Rumäniens. Das informelle Treffen wird von Stefan-Radu Oprea, dem rumänischen Minister für Wirtschaft, Handel und Unternehmertum, geleitet. Die EU-Handelskommissarin Cecilia Malmström wird ebenfalls anwesend sein. Die Teilnehmer werden unter anderem über den Modernisierungsprozess der Welthandelsorganisation und die Handelsbeziehungen zwischen der Europäischen Union und den Vereinigten Staaten diskutieren.



    Bukarest: Der US-Zerstörer Donald Cook ist zum zweiten Mal seit Jahresbeginn im Schwarzen Meer. Nach Angaben der 6. Flotte der US-Marine wird seine Präsenz im Schwarzen Meer die Stabilität in der Region stärken. Das Schiff führt gemeinsame Manöver mit NATO-Verbündeten durch. Eine Gruppe von Schiffen der russischen Schwarzmeerflotte hat eine Mission zur ständigen Überwachung des US-Zerstörers gestartet. Nach Angaben des russischen Verteidigungsministeriums wird die Überwachungsmission von einer mit Raketen ausgestatteten Korvette und einem Erkennungsschiff durchgeführt.



    Istanbul: Die rumänische Innenministerin Carmen Dan hat an der Eröffnung der Ministerkonferenz des sogenannten Budapest-Prozesses in Istanbul, Türkei, teilgenommen. An dem Treffen haben Vertreter von mehr als 50 Staaten in Europa und Asien sowie von regionalen, europäischen und internationalen Organisationen teilgenommen. Die Konferenz war eine Gelegenheit, die Tendenzen in Bezug auf Migration und die Steuerung der Migrationsströme in den an der Seidenstraße gelegenen Staaten Afghanistan, Iran, Pakistan und Bangladesch zu diskutieren. Am Rande des Treffens führte Ministerin Carmen Dan Gespräche mit ihrem türkischen Amtskollegen Suleyman Soylu, in deren Rahmen sie die Bemühungen der Türkei bei der Bewältigung der Migrationskrise begrüßte, da in diesem Land mehr als 4 Millionen Flüchtlinge leben. Carmen Dan hat auch betont, dass Rumänien und die Türkei sehr gut bei der Verhütung und Bekämpfung der illegalen Einwanderung am Schwarzen Meer zusammenarbeiten.



    Bukarest: Die Zahl der Grippe-Todesfälle ist nach den neuesten Zahlen des Nationalen Zentrums für Überwachung und Kontrolle übertragbarer Krankheiten des Nationalen Gesundheitsinstituts auf 142 gestiegen. Die jüngsten Opfer sind ein 18-jähriger junger Mann aus dem Landkreis Prahova und eine 60-jährige Frau aus dem Landkreis Arges. In beiden Fällen wurde ein Virus vom Typ A bestätigt. Jedes der Opfer hatte eine bereits bestehende Erkrankung und war nicht gegen die Grippe geimpft worden. Rumänien ist mit einer Grippeepidemie konfrontiert.



    Sport: Die Weltranglistenzweite Simona Halep hat am Mittwoch die Ukrainerin Lesia Tsurenko, Nr. 23 WTA, in der dritten Runde des WTA-Turniers in Dubai, in den Vereinigten Arabischen Emiraten besiegt. Das besagte Turnier hat ein Preisgeld von insgesamt 2,8 Millionen Dollar. Auch das rumänisch-slowenische Paar Irina Bara und Dalila Jakupovic treffen in der dritten Runde des Doppelwettbewerbs auf das deutsch-niederländische Paar Anna-Lena Groenefeld und Demi Schuurs.

  • Modernizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului

    Modernizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului

    În prezent Organizaţia Mondială a Comerţului se confruntă cu o serie
    întreagă de provocări. Uniunea Europeană depinde de comerțul internaţional,
    echitabil şi bazat pe reguli. Acest lucru este esențial pentru prosperitatea
    economică a Uniunii. Parlamentul European consideră că este urgent să se treacă
    la modernizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului     în lumina celor mai recente
    evoluții.

    Cecilia Malmstrom, membru al Comisiei Europene, explică: Organizaţia Mondială a
    Comerţului se află acum sub o presiune enormă și se confruntă cu o criză extrem
    de severă și chiar dacă Organizaţia Mondială a Comerţului nu este perfectă,
    fără această organizaţie nu putem merge înainte. Consiliul European, în iunie
    anul trecut, a solicitat Comisiei să adopte abordări cuprinzătoare pentru
    modernizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului în funcțiile sale principale -
    reglementarea, monitorizarea și soluționarea diferendelor, ca o ieșire din
    criză. Acest lucru a fost, de asemenea, reluat în cadrul reuniunii G20.
    Trebuie, de asemenea, să abordăm problemele din regulamentul Organizaţiei
    Mondiale a Comerţului. Deci, regulamentele trebuie actualizate. Trebuie să
    abordăm aspecte precum politicile non-piață, transferul forțat de tehnologie și
    alte elemente. Lucrăm cu Statele Unite ale Americii și Japonia la elaborarea
    unor noi norme în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului dar, bineînțeles,
    există și multe alte probleme. Lucrăm împreună cu un grup mare de membri ai
    Organizaţiei Mondiale a Comerţului în domeniul comerțului electronic. În cele
    din urmă, sunt de acord că ar trebui făcute mai multe eforturi pentru a
    contribui la realizarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă, așa cum am
    stabilit în luna septembrie. Aceasta este o componentă vitală a modernizării
    Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Suntem implicați în subvențiile pentru
    pescuit. Aceasta este o chestiune, dar desigur lucrăm și la identificarea
    modului în care Organizaţia Mondială a Comerţului ar putea contribui la
    realizarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă.




  • Negocieri în cadrul OMC privind comerțul electronic

    Negocieri în cadrul OMC privind comerțul electronic

    Uniunea Europeană și alți 48 de membri ai Organizației Mondiale a Comerțului au decis, recent, să deschidă negocierile pentru instituirea unor norme globale privind comerțul electronic.

    Ultimele două decenii au cunoscut o creștere exponențială a comerțului electronic național și transfrontalier. În pofida acestei creșteri rapide a tranzacțiilor electronice, în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului nu există norme multilaterale specifice care să reglementeze acest tip de comerț. În schimb, întreprinderile și consumatorii trebuie să se bazeze pe un set de reguli eterogene, recunoscute de anumite țări prin acorduri comerciale bilaterale sau regionale.

    Comisarul pentru comerț, Cecilia Malmström, a salutat decizia celor 76 de ţări – Uniunea Europeană și alți 48 de membri ai OMC, de a deschide negocierile pentru instituirea unor norme globale privind comerțul electronic. Negocierile ar trebui să conducă la un cadru juridic multilateral, pe care să se poată baza atât consumatorii, cât și întreprinderile, în special cele mici, pentru a facilita cumpărarea, vânzarea și desfășurarea de activități comerciale online – a apreciat Daniel Rosario, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene: Ceea ce dorim să evidenţiem este importanţa nivelului acestor iniţiative, lansate de un număr absolut semnificativ de ţări, în contextul în care există atât de multe întrebări vizând viitorul şi reformarea OMC. Aşadar, următorii paşi vor fi de a impulsiona acest proces. Cred că acest lucru urmează să fie stabilit la nivel pragmatic şi mă refer la felul în care vor fi conduse mai departe, din punct de vedere practic, aceste negocieri – a spus Daniel Rosario.

    Lansarea acestor negocieri dovedește că OMC rămâne în continuare centrul de elaborare a normelor internaționale și continuă să fie o platformă în cadrul căreia grupurile de țări interesate sunt de acord să colaboreze pentru a dezvolta noi reglementări într-un mod deschis și favorabil. Procesul de negociere, planificat să înceapă în martie, este deschis și altor membri ai OMC care ar dori să se alăture. Se aşteptă ca noile norme să aibă ca rezultat, de pildă, ameliorarea încrederii consumatorilor în mediul online și combaterea spam-urilor, limitarea barierelor care stau în calea vânzărilor transfrontaliere, garantarea valabilității contractelor electronice și a semnăturilor electronice, interzicerea permanentă a taxelor vamale pentru transmisiile electronice, dar şi punerea în discuţie a cerințelor de localizare forțată a datelor și a divulgării forțate a codului sursă.


  • Măsuri UE privind importurile de orez

    Măsuri UE privind importurile de orez

    Comisia Europeană a
    reintrodus taxe la importul de orez din Cambodgia
    și Myanmar, care vor scădea în mod constant pe
    parcursul unei perioade de trei ani. Astfel, începând cu 18 ianuarie Uniunea Europeană a
    reinstituit taxa vamală normală aferentă acestui produs, în cuantum de
    175 de euro pe tonă în primul an    , reducând progresiv această taxă la
    150 de euro/tonă în al doilea an și la 125 de euro/tonă în al treilea
    an. Decizia survine unei anchete care a confirmat o creștere semnificativă a importurilor de orez din Cambodgia și Myanmar
    în Uniunea Europeană; această creștere cauzând prejudicii economice
    producătorilor europeni.

    Ancheta, inițiată în martie 2018, a constatat
    că importurile de orez din cele două țări luate împreună au crescut cu
    89 % în ultimele cinci sezoane de cultivare a orezului. În același timp,
    ancheta a constatat că prețurile au fost substanțial mai mici decât cele de pe
    piața UE și că acestea au scăzut în aceeași perioadă. Această creștere bruscă a
    importurilor cu prețuri scăzute a cauzat dificultăți serioase producătorilor de
    orez din UE, într-o asemenea măsură încât cota lor de piață în UE a scăzut
    substanțial, de la 61 % la 29 %.

    Comisarul european pentru comerţ Cecilia Malmström:
    Există o cercetare în ceea ce priveşte aceste importuri şi da, există efecte
    dăunătoare asupra pieţei europene. De aceea am decis să activăm aceste măsuri
    de salvgardare şi aceste tarife. Am ascultat ce a avut de spus Parlamentul
    European, Schema Orice în afară de arme dă scutiri de tarife în cazul
    produselor pentru unele dintre cele mai sărace ţări din lume, excepţie făcând
    produsele de gen arme şi muniţie. Multe ţări au beneficiat economic în ultimii ani,
    inclusiv Cambodgia și Myanmar. Dar există măsuri de salvgardare şi condiţii care
    trebuie respectate. Credem că măsurile pe care le-am decis acum aduc un
    echilibru între interesele noastre şi angajamentul de a ajuta ţările cele mai
    sărace să facă comerţ.

    Cambodgia și Myanmar beneficiază de regimul comercial Totul
    în afară de arme (Everything But Arms – EBA) al UE    , care acordă, în mod
    unilateral, acces fără taxe vamale țărilor cel mai puțin dezvoltate din lume
    (cu excepția armelor și munițiilor). Acesta este un pilon al regimului de
    reducere a taxelor din cadrul sistemului generalizat de preferințe tarifare al
    UE pentru țările în curs de dezvoltare.


  • Planul Comisiei Europene pentru negocierea unui acord comercial cu Statele Unite

    Planul Comisiei Europene pentru negocierea unui acord comercial cu Statele Unite

    Uniunea Europeană se pregăteşte să poarte negocieri cu Statele Unite pentru reducerea sau eliminarea unor tarife pentru mărfurile industriale. Executivul comunitar a făcut public mandatul cu care doreşte să meargă la discuţii şi a anunţat în mod categoric că negocierile nu vor viza în niciun fel dosarul sensibil al agriculturii.

    Nu va fi vorba în nici un fel de negocierea unui acord tradițional de liber schimb. Pe masa discuțiilor va fi o propunere limitată, dar extrem de important în privința reducerii tarifelor vamale pentru produsele industriale, a ținut să precizeze încă de la început comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmstrom.

    După trecerea pe linie moartă a negocierilor privind încheierea Parteneriatului Transatlantic de Comerţ şi Investiţii , care ar fi dus la crearea celei mari zone de liber schimb din lume, discuțiile dintre europeni și americani se concentrează acum pe reducerea barierelor şi pe creşterea comerţului cu servicii și produse.

    Este, de altfel, compromisul la care au ajuns, după întâlnirea pe care au avut la sfârșitul lunii iulie la Washington preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, şi cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Întrevederea dintre cei doi avea loc după luni întregi de tensiuni în domeniul comerciale, apărute odată cu decizia Statelor Unite de a impune din iunie taxe vamale de 25 la sută pentru importurile de oțel din Uniunea Europeană și de 10 la sută pentru cele de aluminiu. A venit apoi reacția Bruxelles-lui, care a decis, ca măsură de retorsiune, suplimentarea tarifelor vamale pentru o serie de produse americane, precum whisky, motociclete , suc de portocale, haine sau încălțăminte.

    Dar de ce sunt importante acum discuțiile în privința eliminării sau reducerii taxelor vamale pentru unele produse industriale? Explicațiile vin din partea comisarului european pentru comerț, Cecilia Malmstrom: Tarifele vamale pentru produsele industriale sunt deja destul de mici pe ambele maluri ale Atlanticului. În medie de 4.2 la sută în Uniunea Europeană și de 3.1 la sută în Statele Unite. Vorbim însă de volum semnificativ al schimburilor comerciale, de 600 de miliarde de euro numai în 2017. Prin urmare, tăierea acestor taxe va avea un impact important asupra consumatorilor, dar și asupra afacerilor de ambele părți. Va aduce beneficii mai ales micilor întreprinderi, care sunt întotdeauna extrem de afectate de costurile birocratice.


    Două subiecte se anunță a fi extrem de importante pe agenda discuțiilor. Pentru unul dintre ele, reducerea a taxelor vamale pentru importurile de autovehicule americane, Uniunea Europeană se declară pregătită să negocieze cu Statele Unite și chiar să accepte unele concesii.

    Nu dă însă aceeași dovadă de aceeaşi flexibilitate și în privința produselor agricole: Nu ne propunem să negociem cu Statele Unite eliminarea sau reducerea taxelor vamale în privința produselor agricole. Acest dosar a fost lăsat deoparte așa cum am făcut și cu alte subiecte în privința cărora este greu să ne punem de acord, precum recunoașterea indicației georgrafice, serviciile publice sau drepturile de proprietate intelectuală, spune aceeași Cecilia Malmstrom.

    Agricultura s-a dovedit a fi, de altfel, o piatră grea de încercare și în timpul negocierilor privind încheierea Parteneriatului Transatlantic. Nu puțini au fost europenii care au crezut că, odată semnat, documentul va face loc pe piața comunitară pentru organismele modificate genetic.