Radio România Internațional

Tag: CEDO

Jurnal românesc – 21.04.2016

Comunitatea
românească reprezintă un exemplu de integrare şi participare la viaţa socială
şi economică a Spaniei, a afirmat, la Bucureşti, ministrul spaniol al
Justiţiei, Rafael Catala Polo, la finalul întâlnirii cu omologul său român,
Raluca Prună. Potrivit oficialului de la Madrid, în Spania trăiesc aproximativ
un milion de români. El a apreciat drept bună colaborarea cu autorităţile de la
Bucureşti în domeniul justiţiei, atât la nivel bilateral, cât şi în raporturile
cu Uniunea Europeană. Rafael Catala Polo a constatat, totodată, că multe dintre
acţiunile din sfera justiţiei, precum lupta împotriva crimei organizate şi
împotriva corupţiei, îmbunătăţirea sistemului judiciar sau implementarea noilor
tehnologii informatice se desfăşoară în paralel în Spania şi în România.

România ocupă
locul al şaselea într-un top al statelor cu cele mai multe plângeri la Curtea
Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit raportului pe 2015 privind
starea justiţiei publicat de Consiliul Superior al Magistraturii. Numărul de
plângeri individuale îndreptate împotriva României şi aflate pe rolul CEDO în
diverse etape judiciare s-a ridicat, anul trecut, la 3.350, dintr-un total de
66.450. În clasamentul CEDO, România este devansată de Ucraina, Federaţia Rusă,
Turcia, Italia şi Ungaria.

Aproape
jumătate dintre români consideră că o eventuală unire a ţării cu Republica
Moldova ar trebui să se facă prin referendumuri organizate simultan în cele
două state, relevă un sondaj realizat de INSCOP Research. Pe de altă parte,
circa 25% apreciază că o eventuală unire dintre România şi Republica Moldova ar
trebui să se realizeze prin decizii votate de Parlamentele ambelor state,
pentru a asigura eficienţa procesului. De asemenea, în jur de 40% dintre cei
chestionaţi consideră că unirea ar aduce mai multe avantaje României, în timp
ce peste 28% afirmă contrariul. Sondajul INSCOP mai arată că aproape 41% dintre
români consideră că integrarea statului vecin în Uniunea Europeană depinde cel
mai mult de voinţa cetăţenilor şi politicienilor din Republica Moldova. 35%
dintre respondenţi declară că integrarea Republicii Moldova depinde de România
şi alte state europene.

Programul Rabla
pentru acest an, destinat înnoirii parcului auto naţional, va începe la
jumătatea lunii viitoare. Programul are, în acest an, o nouă secţiune
intitulată Rabla Plus prin care sunt stimulaţi cei care achiziţionează
maşini electrice. Ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer, a explicat care
sunt condiţiile în care un român poate beneficia de finanţare pentru a-şi cumpăra
un astfel de autoturism. Astfel, cei care vor să aleagă o maşină care nu
poluează deloc beneficiază de la Fondul de mediu de două tipuri de tichete: un
eco-tichet de 5.000 de RON pentru achiziţionarea unui autoturism electric
hibrid şi un eco-tichet de 20.000 de RON pentru achiziţionarea de maşini sută
la sută electrice. În acestă extensie Rabla Plus dispare obligativitatea
de casare a unui autovehicul vechi personal. Cele două componente ale
programului Rabla, casarea unei maşini vechi şi cumpărarea uneia noi
sută la sută nepoluante, pot fi combinate astfel încât o persoană să poată
beneficia simultan de ambele bonusuri în valoare totală de 6000 de euro.

21 April 2016
Jurnal românesc – 24.02.2016

Românii din afara graniţelor trimit acasă în jur de
1,5 miliarde de euro pe an, însă potenţialul economic şi investiţional al
diasporei poate fi cifrat la zeci de miliarde de euro, a declarat premierul
Dacian Cioloş, insistând asupra faptului că cei de peste graniţe aşteaptă o
reformă a statului. El a precizat că
Guvernul are în vedere încurajarea revenirii în ţară a românilor care îşi
doresc acest lucru sau stimularea legăturilor culturale, de afaceri şi
ştiinţifice pentru cei care preferă să rămână în afară. Dacian Cioloş a mai
spus că românii care sunt plecaţi din ţară ezită să se întoarcă nu numai din
cauza nivelului salarizării, ci mai ales din cauza calităţii serviciilor
sociale din România, cum ar fi educaţia sau sănătatea.

România a fost condamnată de
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în Dosarul Revoluţiei. Statul trebuie
să achite câte 15 mii de euro pentru 17 persoane care şi-au pierdut rude în
timpul revoltei anti-comuniste. Dosarul a fost deschis în 2014 de rude ale
victimelor revoluţiei din decembrie 1989 împotriva statului român. Principala
chestiune reclamată se referă la tergiversarea anchetei desfăsurate de
procurorii militari în cazul evenimentelor din decembrie 1989. În 1990, ei au deschis
anchete cu privire la recurgerea la forţă şi privarea ilegală de libertate la
care au fost supuşi participanţii la manifestaţiile din decembrie 1989. Conform
unui document emis în 2008 de Parchetul Militar, peste 1.200 de persoane au
fost ucise, peste 5.000 au fost rănite şi mai multe mii au fost private de
libertate şi supuse relelor tratamente, precizează CEDO. În total, au fost
deschise 4.544 de dosare penale, însă nu au fost
trimise în judecată decât 112.

Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de
pretutindeni, Dan Stoenescu, a participat, marti, la Bucuresti, la conferinţa
‘Diaspora românească, vector de dezvoltare’, unde a prezentat principalele
proiecte ale Departamentului pe care-l conduce, punând accent asupra
transparenţei ca principiu de bază al desfăşurării programelor dedicate
românilor de peste hotare. Totodată, oficialul român
a arătat demersurile întreprinse în parteneriat cu alte instituţii ale statului
pentru implementarea programelor menite să faciliteze accesul la finanţare al românilor
din străinătate şi reconectarea acestora cu societatea românească, dar şi
iniţiativele cu privire la creşterea numărului de burse pentru tinerii români
din afara graniţelor. Dan Stoenescu a
subliniat şi eforturile depuse de stat pentru menţinerea şi consolidarea
identităţii lingvistice, culturale şi spirituale româneşti.

Creditele în lei ale
populaţiei din România au crescut în ultimele 12 luni cu peste 30%. O parte din
creşterea mare a totalului creditelor în lei se datorează scăderii popularităţii
creditelor în valută. În ultimul an creditele populaţiei în monedă străină au
scăzut cu 12%, o parte dintre ele fiind refinanţate în lei. Conform datelor
publicate de Banca Naţională a României, valoarea totală a creditelor
populaţiei, la sfârşitul lunii trecute, era de aproape 25 de miliarde de euro,
iar economiile din bănci ale populaţiei totalizau peste 33 de miliarde de euro.

24 February 2016
Jurnal românesc – 1.02.2016

Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, i-a invitat pe românii din străinătate să se înscrie în Registrul Electoral şi le-a recomandat să opteze pentru votul prin corespondenţă, ca alternativă la votul clasic. El a răspuns întrebărilor puse de românii din diaspora, într-un dialog live-video pe pagina sa oficială de Facebook. Cu această ocazie, ministrul Stoenescu a amintit că perioada de înscriere în Registrul Electoral începe pe 1 aprilie. El a subliniat că, în cazul în care nu se trimit actele necesare pentru luarea în evidenţă sau dacă se schimbă domiciliul sau reşedinţa din străinătate după împlinirea termenului legal de înscriere în Registrul Electoral, se poate vota doar la secţiile organizate la misiunile diplomatice, oficiile consulare sau institutele culturale ale României din ţările respective. Ministrul a mai spus că, dacă într-o localitate sunt înscrişi 100 de alegători, aceştia pot solicita înfiinţarea unei secţii de vot. Întâlnirea cu ministrul Dan Stoenescu a făcut parte din campania Dialog fără frontiere, organizată de Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni.

România este pe locul trei în topul ţărilor condamnate pentru încălcarea Convenţiei Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). Principalele motive pentru care Curtea de la Strasbourg a condamnat România sunt aglomeraţia din închisori şi durata prea lungă a proceselor. De asemenea, multe plângeri vizează dreptul la proprietate. Presedintele CEDO, Guido Raimondi, a afirmat că este nevoie ca fiecare stat membru să rezolve problemele endemice mai degrabă la nivel naţional, decât să le aducă în faţa Curţii Europene. Pe primele două locuri în clasament sunt Rusia şi Turcia.

Odată cu majorarea salariului minim, cresc şi amenzile pentru şoferi, de la 1 mai. Şoferii vor plăti până la 2.500 de lei pentru o amendă. Pentru persoanele juridice, sancţiunile vor ajunge până la 12.500 lei. Mărirea salariului minim, anunţată de Guvern de la 1 mai, va duce la creşterea punctului de amendă, de la 105 la 125 de lei. Punctul de amenda reprezintă, ca valoare, 10% din salariul minim.

Aproape 300 de kilometri de autostradă sunt în construcţie anul acesta, însă circulaţia ar putea fi deschisă doar pe tronsoane cu o lungime totală de 95 de kilometri. Cele şase tronsoane care ar putea fi inaugurate fac parte din autostrăzile A1 (Lugoj — Deva), A10 (Sebeş –Turda) şi A3 (Gilău — Nădăşelu). Potrivit ministrului transporturilor, Dan Costescu, anul acesta, cel mai important proiect de infrastructură rutieră se derulează pe patru tronsoane ale Autostrăzii Lugoj — Deva, cu posibilitatea de a fi inauguraţi aproape 60 de kilometri.

Unităţile de învăţământ trebuie să-şi publice, până pe 31 ianuarie, la aviziere şi pe site-uri, bugetul de venituri şi cheltuieli, a declarat ministrul educaţiei, Adrian Curaj. Într-un interviu acordat AGERPRES, el a mai spus că măsura este menită să crească gradul de transparenţă. Ministrul Curaj a precizat că le-a cerut inspectoratelor şcolare să se asigure că toate unităţile de învăţământ vor pune în practică decizia.

1 February 2016
Din nou despre Mineriade

Parchetul
General de la Bucureşti continuă, în aceste zile,
audierile în dosarul aşa-numitei mineriade din 13-15 iunie 1990, ce a
pus capăt unei ample manifestaţii împotriva puterii de stânga instalate în
România după caderea dictaturii comuniste.

Procurorii
i-au pus sub acuzare, miercuri, pentru infracţiuni împotriva umanităţii pe
fostul şef al statului, Ion Iliescu, şi pe doi dintre colaboratorii săi din
epocă – directorul Serviciului Român de Informaţii, Virgil Măgureanu, şi
ministrul Apărării, Victor Stănculescu. In această anchetă mai sunt vizate şi
alte nume sonore -fostul premier, Petre Roman şi adjunctul său,
Gelu Voican Voiculescu.

Joi, au mai fost puşi sub
acuzare în acelaşi dosar fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron
Cozma, care s-a declarat nevinovat şi a precizat că nu el a adus minerii în
Bucureşti în iunie 1990, ci autorităţile, el însuşi fiind adus cu forţa în
capitala. Alături de Cozma, au fost acuzaţi fostul consilier prezidenţial Emil
Cico Dumitrescu şi fostul vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune
Naţională, Cazimir Ionescu.

Amintim
că, în iunie 1990, pe fondul unor incidente violente
din Capitala, pe care armata reuşise, deja, să le înăbuşe fostul şef al
statului Ion Iliescu a invocat o tentativă de puci de extrema dreapta şi a
cerut populaţiei să apere instituţiile democratice. Descinderea minerilor din
Valea Jiului la Bucureşti, unde au atacat Universitatea, sediile partidelor de
opoziţie şi redacţiile unor ziare independente, s-a soldat cu patru decese
înregistrate oficial, sute de răniţi şi peste o mie de persoane arestate
abuziv.

Dosarul Mineriadei a revenit pe masa procuroriilor români în februarie
2015, la câteva luni după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat autorităţile de la Bucureşti pentru
felul în care au anchetat mineriada din iunie 1990. Pe 17 septembrie 2014, CEDO
a obligat România să redeschidă investigaţiile şi să plătească despăgubiri de
circa 60 de mii de euro celor trei reclamanţi care nu şi-au găsit dreptatea la
instanţele din ţară. La Bucureşti, mineriada fusese anchetată timp de opt ani,
dar cazul a fost închis cu decizia de neîncepere a urmăririi penale. La
Strasbourg, în schimb, judecătorii CEDO au constatat încălcarea unor articole
din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la tortură,
tratamente inumane şi degradante sau la dreptul la viaţă.

După 25 de ani, dosarul Mineriadei redeschide, în ţară, dezbateri pasionale şi
răni vechi. Procurorii speră să restabilească dreptatea
în cel mai grav eveniment petrecut în România după Revoluţia anticomunistă din
decembrie 1989.

23 October 2015
Jurnal românesc – 04.06.2015

Curtea
Europeană a Drepturilor Omului
a dat câştig de cauză pentru 76 de membri ai Asociaţiei
21 Decembrie 1989 şi altor cinci
victime ale evenimentelor din Decembrie 1989, într-un nou proces cu Statul
Român. Conform deciziei forului european, urmaşii eroilor martiri, răniţii,
reţinuţii şi luptătorii vor beneficia de despăgubiri de peste 800.000 de euro.
Decizia CEDO survine în lipsa unei anchete efective cu privire la crimele
săvârşite în timpul revoltei anticomuniste din decembrie
1989 şi ca urmare a tergiversării finalizării plângerii depuse de către
Asociaţia 21 Decembrie 1989, încă din 1990.
În
noiembrie 2014, alţi 34 de membri ai Asociaţiei au câştigat la CEDO. 21 Decembrie 1989 este singura organizaţie de
revoluţionari ai cărei membri au depus şi au obţinut decizii favorabile la CEDO.

Numărul
sosirilor înregistrate în structurile de primire turistică din Romania în
primele patru luni din 2015 a urcat la 2,2 milioane, cu peste 13% mai mare
comparativ cu cel înregistrat în perioada similară din 2014, potrivit datelor
publicate de Institutul Naţional de Statistică. Din numărul total de
sosiri, cele ale turiştilor români au reprezentat 77%, în timp ce ale
turiştilor străini 23%, ponderi apropiate de cele consemnate în perioada
ianuarie – aprilie 2014. Turistii din Europa au insumat aproape 76%
din cei străini, iar peste 83% dintre aceştia provin din ţările UE. Durata
medie a şederii în primele patru luni din 2015 a fost de 2 zile. Pe de altă
parte, peste 1 milion de români au ieşit din ţară şi au fost
înregistraţi la punctele de frontieră, în aprilie, în creştere cu 10%
comparativ cu perioada similară a anului trecut. Mijloacele de transport rutier
au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând trei
sferturi din numărul total de plecări ale românilor.

Plenul Camerei Deputaţilor
de la Bucureşti a adoptat un proiect de lege ce prevede posibilitatea emiterii
de vouchere de vacanţă pe suport electronic, pe lângă cel de hârtie. Proiectul
modifică o ordonanţă privind acordarea acestor vouchere emisă de guvern în
2014, dar care nu s-a aplicat până în prezent. Documentul stabileşte că, în
sistemul bugetar, primele de vacanţă se vor acorda doar sub forma voucherelor,
care sunt nominale şi pot fi utilizate doar în România.
Voucherele vor avea o valoare de
maximum 6 salarii brute minime pe economie ( (6 X240 euro). Pe de altă parte,
deputaţii au aprobat şi proiectul de lege potrivit căruia pot beneficia de
reducerea vârstei standard de pensionare şi persoanele care au lucrat cel puţin
doi ani în grupa I de muncă (condiţii grele), nu doar cele care au efectuat un
stagiu de cotizare de şase ani, aşa cum prevedea vechea legislaţie.

În anul
şcolar 2015/2016, elevii de clasele a III-a şi a-IV-a vor învăţa după aceleaşi
manuale ca până acum, declară ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu. El a precizat
că, deocamdată, se vor retipări 15% dintre cărţile deja existente, iar
manualele şcolare noi vor fi amânate pentru anul şcolar 2016-2017. Licitaţia organizată de
Ministerul Educaţiei a fost contestată de unele edituri, care au
atenţionat, în mai, că situaţia este mai gravă decât anul trecut, având în
vedere că licitaţia a fost anunţată cu o întârziere de peste o lună. În anul şcolar 2014-2015, elevii claselor I şi a II-a, care urmau
să înveţe după manuale noi, inclusiv în variantă digitală, nu au primit noile
materiale la început de
an şcolar, fiind folosite o perioadă tot cele vechi.

România nu este doar o ţară care produce pentru
a-şi acoperi nevoia la nivel naţional, ci un jucător important la nivel
european şi mondial şi poate produce alimente pentru 35 de milioane de
locuitori, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. În opinia sa,
provocarea pentru România este de a integra materia primă şi de a exporta
produse procesate, iar experţii Băncii Mondiale au stabilit o ţintă în
strategia agricolă pe termen lung, respectiv ca până în 2030, 80% din
exporturile de produse agricole ale României să fie de produse procesate.
Conform Băncii Mondiale, agricultura este un sector al viitorului, care
generează venituri şi care trebuie să susţină cererea de alimente care va
înregistra un plus semnificativ datorită creşterii populaţiei globului.

4 June 2015
Jurnal românesc – 22.04.2015

Preşedintele Klaus Iohannis apreciază că legea privind participarea la vot a diasporei bate, încă, pasul pe loc. Într-un mesaj postat pe Facebook, după ultimele consultări cu liderii partidelor parlamentare, el a amintit că în străinătate se află circa patru milioane de români şi că mulţi dintre ei au stat ore în şir la cozi, la prezidenţialele din noiembrie 2014, ca să voteze. Preşedintele a anunţat că urmăreşte cu mare atenţie evoluţia legislaţiei pe această temă şi că aşteaptă ca partidele parlamentare să-şi onoreze promisiunile.

Aproape 80 000 de copii din România au cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate — afirmă ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Angel Tîlvăr, care citează statistici întocmite de instituţii specializate. El recunoaşte, însă, că numărul lor real este mult mai mare şi că aceşti copii solicită o atenţie specială, întrucât asupra lor absenţa părinţilor apasă ca o povară imensă. Aşa cum atrag atenţia specialiştii, ei sunt predispuşi să se confrunte cu episoade de depresie, ce pot conduce şi la situaţii tragice — mai spune ministrul Tîlvăr. El solicită o acţiune concertată, care să implice şcoala, direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivelul judeţelor, comunităţile locale şi familia, pentru a depista în timp util situaţiile în care copiii au nevoie de sprijin.

Comisia Europeană a aprobat acordarea de către autorităţile române a unui ajutor de stat temporar, în valoare de aproximativ 38 de milioane de euro, pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara. Executivul comunitar spune că demersul este conform cu normele europene în materie. Ca urmare a pierderilor înregistrate în 2013 şi 2014, Combinatul Hunedoara, care deţine o cotă de piaţă de aproximativ 5% din producţia de energie electrică din România şi are 6.500 de angajaţi, se confruntă cu probleme grave de lichiditate.

România a fost condamnată din nou la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru lipsa unei investigaţii efective în dosarul Revoluţiei anticomuniste din 1989. Autorităţile trebuie să plătească 15.000 de euro văduvei unui bărbat omorât în casă de un glonţ care a trecut prin fereastră. Ancheta a fost deschisă în 1990 de Parchetul Militar Bucureşti, dar n-a fost finalizată nici în 2009, când femeia s-a adresat CEDO. Alte opt persoane, victime ale revoluţiei sau care şi-au pierdut rudele în decembrie 89, au fost despăgubite cu câte 8.000 de euro printr-o decizie a CEDO din luna martie.

CEDO a condamnat şi Federaţia Rusă în cazul unui cetăţean al Republicii Moldova, ucis acum trei ani de un militar rus. Conform deciziei CEDO, Rusia trebuie să achite familiei victimei 35.000 de euro despăgubiri şi 5.580 de euro cheltuieli de judecată. În vârstă de doar 18 ani, Vadim Pisari a fost împuşcat mortal în dimineaţa zilei de 1 ianuarie 2012, lângă un pod peste râul Nistru, care desparte Transnistria de restul Republicii Moldova. Autorităţile de la Chişinău au iniţiat o anchetă penală, dar militarul a fost repatriat de autorităţile ruse şi ulterior achitat.

22 April 2015
Redeschiderea dosarului Mineriadei din iunie 1990

Când nimeni nu se mai aştepta, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la Bucureşti a decis, luni, la solicitarea Parchetului General, redeschiderea dosarului aşa-numitei Mineriade. Procurorii pot, acum, relua ancheta cu privire la infracţiuni de omor şi crime contra păcii şi omenirii, inclusiv împotriva unor înalţi demnitari din epocă, între care fostul preşedinte de stânga, Ion Iliescu, şi apropiaţi ai acestuia, precum directorul de atunci al SRI, Virgil Măgureanu, sau şeful Poliţiei Române, generalul Corneliu Diamandescu.

Decizia Înaltei Curţi survine după ce, anul trecut, în septembrie, România a fost obligată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului să continue investigaţiile în această cauză. Instanţa de la Strasbourg sublinia obligaţia statului român de a face dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora. Netratate la timp, rănile trecutului riscă să se redeschidă. Pentru presă, Mineriada a aruncat România pe buza războiului civil. Pentru politologi, a fost un caz clasic de represiune de stat contra propriei naţiuni. La 20 mai 1990, la cinci luni de la căderea dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceauşescu, fostul său ministru din anii 70, Ion Iliescu, perceput ca lider al Revoluţiei, fusese, practic, plebiscitat, câştigand primele alegeri prezidenţiale libere cu circa 85% din voturi.

Partidul său, o combinaţie eterogenă de revoluţionari autentici si comunişti de mâna a doua, îşi adjudecase, la rându-i, doua treimi din locurile din Parlament. La Bucureşti, Piaţa Universităţii, ocupată încă din aprilie de studenţi şi proclamată “zonă liberă de neocomunism”, se golise, deja, fiindcă manifestanţii acceptaseră severul verdict al urnelor. Unde odinioară fuseseră zeci de mii de oameni exuberanţi si non-violenţi, rămăseseră doar câteva zeci de grevişti ai foamei, parcă incapabili să-şi continue viaţa în afara Pieţei.

Evacuarea lor de către Poliţie, în noaptea de 13 iunie, s-a făcut cu o forţă disproporţionată, ce a evocat represiunea din zilele Revoluţiei. Nici azi nu e clar dacă aceia care, a doua zi, au reacţionat ducând lupte de strada cu poliţia si ocupând sediile ministerului de Interne şi Televiziunii, aveau realmente vreo legatură cu Piaţa. Iliescu i-a calificat drept “legionari” (extrema dreapta interbelică) şi, deşi armata restabilise deja ordinea, a chemat populaţia sa salveze “democraţia in pericol”. Minerii din Valea Jiului (centru) i-au urmat îndemnul. Doar două zile, 14 si 15 iunie, au stăpânit aceştia Capitala, unde s-au substituit oricărei autorităţi legale. Suficient să lase in urma lor 700 de raniti, peste o mie de oameni reţinuţi abuziv şi cel puţin şase morţi.

Universitatea profanată, sediile partidelor de opoziţie şi ale ziarelor independente devastate completează tabloul invaziei. În 2010, actuala şefă a DNA, pe atunci procuror general al României, Laura Codruţa Koveşi, recunoştea că ancheta privind Mineriada a fost “una dintre cele mai mari neîmpliniri din întrega istorie a Ministerului Public”. Cinci ani mai târziu, procurorii primesc o nouă şansă să facă dreptate.

10 March 2015
Jurnal românesc – 21.01.2015

Comisarul pentru Politici Regionale, Corina Creţu, s-a întâlnit, la Bruxelles, cu ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu. Pe agendă s-a aflat programul de cooperare transfrontalieră româno-ungară cofinanţat de UE. Programul se află în impas din cauza neînţelegerilor dintre cele două state membre. ‘Comisia apreciază rezultatele spectaculoase înregistrate de România în ultimii doi ani în privinţa absorbţiei fondurilor europene şi ne dorim să vedem eforturi similare depuse în privinţa deblocării acestui proiect. Le-am sugerat celor două guverne să se întâlnească la nivel de miniştri pentru rezolvarea acestei probleme şi m-am oferit să mediez această întâlnire deoarece din neînelegerile dintre guverne cei care pierd sunt cetăţenii de pe ambele părţi ale graniţei. Sunt fonduri importante care aşteaptă să poată fi accesate pentru îmbunătăţirea vieţii acestor oameni’, precizează Corina Creţu într-un comunicat oficial.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat că, până la finele lui februarie, este necesară adoptarea urgentă a legilor Big Brother şi a cartelelor pre-pay, structurile cu atribuţii în privinţa securităţii naţionale neavând, în prezent, instrumentele necesare. Evenimentele care sunt la proximitatea graniţelor României, dar şi în Europa, ne obligă să facem aceste legi repede, atât legea retenţiei datelor, să o modificăm, cât şi celebra lege a cartelelor pre-pay, cum o denumim noi. Ele sunt obligatorii pentru România”, a afirmat Zgonea.

Procurorii militari de la Parchetul General au început urmărirea penală pe numele fostului maior de securitate Marin Pîrvulescu în dosarul privind moartea, în închisoare, a disidentului Gheorghe Ursu. Parchetul General anunţă că procurorii Secţiei parchetelor militare au dispus, luni, în dosarul penal cunoscut drept “Cazul Ursu”, efectuarea, în continuare, a urmăririi penale faţă de maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu, fost ofiţer în Cadrul Direcţiei a VI-a a Departamentului Securităţii Statului, sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii. Marin Pîrvulescu a mers, marţi, la Parchetul General, pentru a-i fi adusă la cunoştinţă calitatea de suspect în acest caz.

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, George Băeşu, a declarat că 60%-70% din dosarele de despăgubiri de peste un milion de euro au fost supraevaluate, astfel că s-au descoperit şi se descoperă încă mari prejudicii produse bugetului de stat. În perioada 2010-2011, foarte multe persoane, care deţineau reţeta“ necesară, au preferat să fie despăgubite, pentru că se plătea bine“ datorită supraevaluărilor, decât să primească teren în altă parte. Cel mai important este începerea recuperării acestor prejudicii. Se pun sechestre asiguratorii şi, cu siguranţă, vom vedea şi primele sume întoarse la bugetul de stat în urma acestor acţiuni“, a precizat Băeşu.

La doi ani de la expirarea termenului de executare a deciziei CEDO în cazul şcolilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană, Rusia refuză să plătească despăgubiri de circa 1 milion de euro reclamanţilor, dar şi să ia măsuri de rigoare pentru a pune capăt încălcării dreptului la educaţie în stânga Nistrului, scrie jurnal.md, preluat de Romanian Global News. Cauzele au fost expediate la CEDO în 2004 şi 2006 de către un grup de părinţi, profesori şi elevi din oraşele Râbniţa, Tighina şi Grigoriopol. Curtea a recunoscut faptul violării dreptului la instruire, precum şi responsabilitatea Federaţiei Ruse pentru situaţia şcolilor din stânga Nistrului. Decizia urma să fie executată în 3 luni de la pronunţare. În acelaşi timp, Republica Moldova nu a fost recunoscută responsabilă de violarea dreptului la educaţie în aceste cauze.

21 January 2015
Senţinţă CEDO privind mineriada din iunie 1990

Neinvestigate, neclarificate, nepedepsite la timp, crimele din trecut se răzbună.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat autorităţile de la Bucureşti pentru felul în care au anchetat mineriada din iunie 1990 şi le-a obligat să redeschidă investigaţiile şi să plătească despăgubiri de circa 60 de mii de euro celor trei reclamanţi care nu şi-au găsit dreptatea la instanţele din ţară. Aceştia sunt Anca Mocanu, al cărei soţ a fost împuşcat mortal în timpul mineriadei, Marin Stoica, bătut bestial, şi Teodor Mărieş, arestat abuziv şi grav molestat.

Curtea a decis, în sentinţa citată de corespondentul Radio România la Strasbourg, că autorităţile nu au luat măsuri pentru identificarea şi pedepsirea vinovaţilor.

La Bucureşti, mineriada fusese anchetată timp de opt ani, dar cazul a fost închis cu decizia de neîncepere a urmăririi penale. La Strasbourg, în schimb, judecătorii au constatat încălcarea unor articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la tortură, tratamente inumane şi degradante sau la dreptul la viaţă. Sentinţa CEDO redeschide, în ţară, dezbateri pasionale şi răni vechi.

La cinci luni de la căderea dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceauşescu, fostul său ministru din anii 70, Ion Iliescu, perceput ca lider al Revoluţiei, fusese, practic, plebiscitat, câştigand primele alegeri prezidenţiale libere cu circa 85% din voturi. Partidul său, o combinaţie eterogenă de revoluţionari autentici si comunişti de mâna a doua, îşi adjudecase, la rându-i, doua treimi din locurile din Parlament.

La Bucureşti, Piaţa Universităţii, ocupată în aprilie de studenţi şi proclamată “zonă liberă de neocomunism”, se golise deja, fiindcă majoritatea manifestanţilor acceptaseră verdictul urnelor. Evacuarea de către Poliţie, în noaptea de 13 iunie, a celor câteva zeci de grevişti ai foamei rămaşi în Piaţă s-a făcut cu o forţă disproporţionată, ce a evocat represiunea din zilele Revoluţiei.

Nici azi nu e clar dacă aceia care, a doua zi, au reacţionat ducând lupte de strada cu poliţia si ocupând sediile ministerului de Interne şi Televiziunii, aveau realmente vreo legatură cu Piaţa. Iliescu si oamenii lui i-au calificat prompt drept “legionari” (extrema dreapta interbelică) şi, deşi armata restabilise deja ordinea, au chemat populaţia sa salveze “democraţia in pericol”. Minerii din Valea Jiului i-au urmat îndemnul. Doar două zile, 14 si 15 iunie, au stăpânit minerii Capitala, unde s-au substituit oricărei autorităţi legale. Suficient să lase in urma lor 700 de raniti, peste o mie de oameni reţinuţi abuziv şi cel puţin şase morţi. Universitatea profanată, sediile partidelor de opoziţie şi ale ziarelor independente devastate completează tabloul invaziei.

În primii ani 2000, revenit în fruntea statului cu o agendă clar pro-occidentală, Iliescu avea să conducă România în NATO şi în anticamera Uniunii Europene. Dar în mentalul colectiv numele său va rămâne mereu asociat cu mineriada care aruncase ţara pe marginea războiului civil.

18 September 2014
Apofasea CEDO mutrindalui mineriada dit cirisar 1990

Niinvestigati, nilimbidzati, nipidipsiti tru oara ananghi, crimili dit tricutlu chiro s-arăzbună. Curtea Europeană ti Ndrepturli a Omlui li condamna autorităţli di Bucureşti tra turlia tru cari featira ancheta ti mineriada dit cirisar 1990 şi la baga zori tra s-discl’ida diznau investigaţiile şi s-păltească zn’ii di aproapea 60 di n’il’i di euro a atilor trei reclamanţa cari nu ş-aflară ndriptatea la instanţili dit vasilie. Aeşta suntu Anca Mocanu, a curi nicuchir fu tufichisitu mortal tru chirolu ali mineriada, Marin Stoica, bătut ca pravdzali, şi Teodor Mărieş, ncl’is cu calcarea a nomlui ama şi greu fuvirsitu. Curtea apufusi, tru sentinţa aleapta di corespondentul Radio România la Strasbourg, că autorităţli nu loara meatri tra s-afla si sa-l’i pidipseasca stipsitl’i. Bucureşti, mineriada fu anchetată chiro di optu an’i, ama cazlu fu ncl’is cu apofasea tra s-nu nchiseasca pusputearea penala. Strasbourg, ama, giudicătorl’ii agiumsira pi isapea ca fura calcati nascanti articole dit Convenţia Europeană ti Ndrepturli a Omlui, tu ligatura cu tran’ipsearea, tratamente inumane şi degradanti ica la ndreptul ti bană. Apofasea CEDO napoi discl’idi, tru vasilie, dezbateri apreasi şi arăn’i vecl’i.

Dupu tinti an’i di la cădearea a dictatural’ei comunisti al Nicolae Ceauşescu, atel di ma ninti a lui ministru dit an’il’i 70, Ion Iliescu, acatat tru isapi ca lider ali Revoluţie, fu, practic, plebiscitat, amintandalui protili alidzeri prezidenţiali libiri cu aproapea 85% dit voturi. Partidlu a lui, una combinaţie eterogenă di revoluţionari autentit si comunişti di mâna a doaua, ş-avea amintata, tru ardal’i, doua cirecuri di locuri tru Parlamentu. Bucureşti, Piaţa ali Universitati, acatată tru april di studenţa şi proclamată “zonă eleftera di neocomunismu”, s–avea gulita, ti furn’ia ca majoritatea a manifestanţalor avea aprucheata apofasea a urnilor. Avinarea di cătra Poliţie, tru noaptea di 13 di cirisar, a atilor ndaua dzat di grevişta a foamil’ei armaşi tru Piaţă s-feati cu una furteaţă disproporţionată, tsi yilipsi represiunea dit dzalili a Revoluţiil’ei. Niti aza nu easti limbid desi atel’i cari, a doaua dzuua, apandasira di dusira alumti pi geadei cu poliţia s-di acatara sediili a ministerlui di Interne şi a Televiziunil’ei, avea cadealithea vara ligatura cu Piaţa.

Iliescu si oamin’il’i a lui al’i numasira una s-una ca hiindalui “legionari” (extrema dreapta interbelică) şi, aca armata avea ndreapta arada, grira a banatorlor s-ascapa “democraţia tru piricl’iu”. Minerl’ii dit Valea a Jiului (centru) apandasira la candaseari. Masi doauă dzali, 14 si 15 di cirisar, aputrusira minerl’ii Capitala, iu sa spusira ca hiindalui cumandari la iti autoritati legala. Duri tra s-alasa dinapoi 700 di pliguit, cama di una n’il’i di oamin’i ncl’isi cu calcarea a nomlui şi nai puţan şasi morţa. Universitatea aputrusita, sediili a partidilor di opoziţie şi a jurnalilor independenti mintiti adavga tabloulu a aputrusearil’ei. Tru protli’i an’i 2000, napoi vinit tru caplu a cratlui cu una agendă limbid pro-occidentală, Iliescu avea s-acata ti România calea cata NATO şi tru anticameara ali Uniuni Europena. Ama tru minduita colectiva numa a lui va s-rmâna daima asociata cu mineriada cari avea arcata vasilia tru haua a polimlui tivil.

Armanipsearea: Tascu Lala

18 September 2014
Pledoarie pentru demnitate

Problema persoanelor cu dizabilităţi mintale nu a fost niciodată discutată în România din perspectiva drepturilor omului. Cu toate că unele instituţii internaţionale şi-au exprimat îngrijorarea faţă de modul în care aceste persoane sunt tratate în instituţiile de sănătate mintală din România (aparţinând Ministerului Sănătăţii, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap sau Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului), legislaţia încă nu oferă garanţiile necesare de protecţie a acestora, ele fiind în realitate private de drepturi şi libertăţi. În acest context, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a lansat programul “Pledoarie pentru demnitate”, care îşi propune să contribuie la: crearea unui mecanism independent de monitorizare a instituţiilor privative de libertate (inclusiv a centrelor psiho-sociale). De asemenea, programul urmăreşte îmbunătăţirea cadrului legal şi instituţional în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi mintale şi creşterea capacităţii de integrare şi acceptare a persoanelor cu dizabiltăţi mintale în comunitate.

De ce se poate vorbi de încălcarea unor drepturi fundamentale în cazul persoanelor internate într-un centru de plasament, ne explică Georgiana Marinescu, directoare executivă a Centrului de Resurse Juridice: “Privarea de libertate nu înseamnă numai arest sau penitenciar. Înseamnă să stai într-un centru de plasament, din care nu poţi să ieşi când doreşti. Să stai într-un centru pentru persoane cu handicap, să stai într-un spital de psihiatrie, să stai într-un centru de reabilitare neuropsihică. Nu poţi să ieşi de acolo, nu eşti lăsat să ieşi. Ştii când intri, nu ştii niciodată când ieşi, prin urmare este privare de libertate. Şi atunci, dacă este privare de libertate, trebuie să se bucure de garanţiile pe care le au cei din penitenciar sau cei din arest, dar mai mult decât atât pentru că se presupune că este un grup vulnerabil, care trebuie protejat.”

De când a fost lansat, programul “Pledoarie pentru demnitate” a abordat mai multe cazuri de încălcare a drepturilor omului în centrele de plasament, ducându-le pe unele dintre acestea până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, CEDO. Dincolo de dorinţa de a soluţiona cazurile în sine, Centrul pentru resurse juridice, prin reprezentanţii săi, luptă pentru rezolvarea unor probleme de sistem. Un caz ce a ajuns la CEDO este acela al unui tânăr rom, abandonat la naştere, infectat cu HIV, cu retard mintal, TBC, care a decedat la împlinirea vârstei de 19 ani, după mutarea din centrul de plasament pentru minori, într-un centru pentru persoane cu probleme mintale. Numele lui a devenit deja generic: Valentin Câmpeanu. Vine cu explicaţii Constantin Cojocariu, avocat, organizaţia non-guvernamentală Interights: “Noi ne-am plâns de încălcarea multor drepturi din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului: dreptul la viaţă, dreptul la libertate, dreptul la viaţă privată, dreptul la a nu fi discriminat, dreptul la un remediu eficient. Practic, Câmpeanu a fost singur la cheremul autorităţilor şi autorităţile I-au abuzat toate drepturile, nu I-au acordat niciun fel de protecţie. Oamenii ăştia cumva sunt invizibili, şi devin vizibili graţie acestui caz. Problemele sunt structurale şi trebuie găsite soluţii”

Persoana care a cercetat personal cazul Câmpean la acea vreme, în 2004, Georgiana Pascu, Managerul programului Pledoarie pentru Demnitate, ne-a spus de ce a devenit un caz simbol, prin care se speră ieşirea dintr-un cerc vicios: “Cazul se referă la un tânăr care abia împlinise 19 ani în februarie 2004. Acest caz întruneşte toate elementele, şi probleme de sănătate mintală, şi tânăr, şi fără apărare, şi fără părinţi. Ne arată problema de sistem şi anume aceea că fiecare om din sistemul medical are un rol foarte important. Nu trebuie să minimalizăm rolul asistentului social, care a transmis solicitări, rolul preşedintelul Consiliului Judeţean, rolul educatorului care, poate, ar fi trebuit să-l însoţească pe Valentin. Dar el a fost transferat ca un proces verbal În documentul pe baza căruia a fost transferat Valentin scria: se transferă echipamentul şi copilul. Lucrurile sunt mai mult decât dramatice.”

Vizitând multe centre de plasament, raportorii Centrului de Resurse Juridice au sesizat grave abuzuri, dar au şi căutat originea problemelor. În majoritatea cazurilor, cercetările din centrele de plasament arată că situaţiile de abuz sunt perpetuate din câteva motive. Unul ar fi structura centrelor, care nu respectă necesităţile de abilitare şi reabilitare a acestor tineri, care sunt minori cu vulnerabilităţi diferite şi care necesită atenţie diferită,. În plus, personalul din aceste centre este numeric insuficient, iar calitativ, neadecvat. Un alt motiv este lipsa motivării financiare şi a formării profesionale continue pentru toate categoriile profesionale care lucrează în aceste centre. Iar un ultim inconvenient este lipsa instrumentelor de sesizare a abuzurilor de către tinerii abuzaţi şi lipsa unui mecanism care să le permită acestor adolescenţi accesul la justiţie, ceea ce a şi făcut ca Centrul pentru resurse juridice să lupte pentru dreptul de a-i reprezenta pe aceşti tineri în faţa statului.

27 November 2013
Eveniment Top – 08.06.2013

Alâxearea a Nomlui di Timel’iu s-duţi ninti

Bucureşti, protili moaubeţ ali Comisii di alâxeari Nomlui di Timel’iu, adusirâ alâxeri di mari simasii, printrâ cari şi n’icşurarea a numirlui di deputaţ la 300, la cari s-adavgâ reprezentanţâl’ii a minorităţlor naţionali. Comisia nu apruchie, pi di altâ parti, turlia a unicameralismului, amendamentili ţi mutreau alâxearea a formâl’ei di guvernământu ali vâsâlii tu republicâ parlamentarâ, ama şi niţi pripunearea di scuteari a zborlui stat naţional, pitricutâ di reprezentanţâl’ii dit Parlamentu a minoritatâl’ei maghiarâ. Întrâ apofasiili luati easti şi bâgarea tu proiectul a yinitorlui Nom di Timel’iu a noţiunâl’ei di “reghiuni”, cari va s-completeadzâ turliili di îndridzeari administrativâ a teritoriului.

Vizita a premierlui Victor Ponta tu Polonii

Polonia va s-agiutâ autorităţli români tu proceslu di îndridzeari administrativâ şi tu ţi mutreaşti luarea a pâradzlor europen’i – apufusirâ, tu aestâ stâmânâ, Varşovia, premierlu Victor Ponta şi omologlu a lui, Donald Tusk. Polonia easti un model ti România şi un soţ bun, fărâ s-hibâ di mesi vârâ interes ahoriea tu vârâ domeni întrâ dauli vâsâlii, dzâsi Victor Ponta: Voi, ca di tora şi ninti, pi timeilu ali unâ ligâturâ di turlii politicâ multu bunâ şi a interesilor ţi suntu idyea ti dauli vâsâlii, Polonia s-u veadâ dealihea România ca un soţ şi partener strateghic. Polonia şi România lipseaşti s-aibâ, tu an’ii ţi va s-yinâ, un rol multu mari tu reghiuni, tu Uniunea Europeană.” Doil’ii premieri şi-aspusirâ andruparea mutrinda aflarea di năi sursi di energhii, România şi Polonia avândalor idei deadun tu ţi mutreaşti politica a mediului şi aţea energheticâ.

Prezidentul a Parlamentului turţescu – Bucureşti

Prezidentul aţil’ei Mari Adunari Naţionalâ di Ankara, Cemil Çiçek, fu aştiptat di prezidentul Traian Băsescu, avu andamuseri cu prezidenţâl’ii a doilor udaţ a Parlamentului român şi zburâ tu Plenlu a Udălui a Deputaţlor. Oficialu turcu alâvdă nivelu multu bun a schimburilor comerciali dintrâ România şi Turchia, cari, cu tuti griutăţli ţi li adusi criza icunumicâ, furâ – tu anlu ţi tricu – di 6 miliardi di dolari. Tora, tu Românii suntu cama di 7.000 di investitori turţâ. Oficialii di Bucureşti aspusirâ nica unâ oarâ că România andrupaşti aderarea ali Turchii la UE şi tut ei pistipsescu câ Ankara va s-agiutâ multu împrustarea a proiectului european.

Comisarlu european ti Agriculturâ, Dacian Cioloş, tu vizitâ tu Românii

Comisarlu european ti agricultură, Dacian Cioloş, adră unâ vizitâ di dauâ dzâli tu România, iu fu câlisit la Congreslu mondial a ayinâl’ei şi a yinlui. Dacian Cioloş dzâsi câ sectorlu vitivinicol easti unlu dintrâ nai ma bunili domenii dit agricultura europeanâ: Cu tutâ crizâ, cari agudi baia sectoari ali icunumii europanâ, maxus tu ţi mutreaşti competivitatea, putearea di exportu, yinlu easti unlu dit domeniili iu exporturli europeani crescu di la an la an tu aestu chiro. Ama ta s-ţânem aestu ritmu lipseaşti inovarea şi cercetarea di la ayini pânâ la yinlu dit cunetâ.” Dapoiaia, comisarlu Cioloş participă la unâ conferinţâ mutrinda perspectivili a sectorlui di pon’i dit Românii.

Raportul ali Comisii Europeanâ tu ţi mutreaşti libirtatea di urdinari

Comisia Europeanâ şi-aspusi disnău andruparea mutrinda intrarea ali Românii şi ali Vâryârii tu spaţilu Schengen, chiola vâsâliili membri nuica nu luarâ unâ apofasi tu ţi mutreaşti data di integrari a daulor stati. Tu raportul semestrial a imnarâ’ei a spaţilui european di libirâ urdinari, executivlu comunitar spusi că aţeali dauâ vâsâlii bâgarâ tu practico meatri cari va s-agiutâ la atindzearea a scupolui. Tu Schengen urdinâ vârâ 400 di milioani di cetăţen’i a statilor membri şi un numir tut ma mari di cetăţen’i a nâscântor stati terţe.

George Becali, nica unâ condamnari

Emburlu George Becali fu condamnat la 3 an’i di hapsi cu executari tu dosarlu “Valiza”, vechl’iu dit 2008, cându el câtâpâţi s-da al unâ echipâ 1,7 milioani di euro ta s-amintâ gioclu cu contracandidata a echipâl’ei Steaua tu alumta ti marli titlu. Finanţatorlu Becali fu aflat ca avândalui câbati mutrinda aruşfetea şi angrâpserili psfeti sum simnâturâ privatâ. Becali dzâţi câ a vru maşi sâ-l’i premiadzâ pi giucâtori, ta sâ-l’i motiveadzâ şi nu s-li da mitâ. UEFA lipseaşti tora s-aspunâ şi ea ţiva tu aestâ catandisi, iara Steaua easti tu piriculu s-hibâ scoasâ dit competiţiili europeani. George Becali, ţi easti tora tu hapsi ti trei an’i tu un dosar mutrinda un schimbu di locuri cu statlu, va s-contestâ la CEDO şi pideapsa tu dosarlu Valiza”.

Festivalu a Teatrului di Sibiu

Tu Sibiu easti tora Festivalu Internaţional di Teatru. Ti 10 dzâli, suntu îndreapti 360 di evenimenti prezentati di companii di teatru dit cama di 70 di vâsâlii. Estan, Franţil’ia easti statlu câlisit di tin’ii. Nai ma marea secţiuni easti aţea a spectacolilor di pi sucachi, ama şi aţea a conţertilor dit Pâzarea Mare. Festivalu di Sibiu easti treilu dit Europa ca mărimi, dupu aţel dit Edinburgh dit Marea Britanii şi Avignon dit Franţâl’ii.

S-dişcl’isi iara Muzeulu a Colecţiilor di Artâ

Bucureşti s-dişcli’si disnău, stâmâna aestâ, Muzeulu a Colecţiilor di Artâ, ţi prezintâ lucrări ţi furâ a nâscâtor mări personalităţ dit cultura românâ dintrâ aţeali dauâ polimuri mondiali. Muzeulu are 34 di colecţii pi cari publiclu nu li mai vidzu dit anlu 1986. Pi ningâ colecţiili di picturi româneşţâ, a niscântor pictori cum suntu Nicolae Grigorescu, Corneliu Baba icâ Nicolae Tonitza, muzeulu ari tu expoziţii şi un desen a pictorlui olandez Vincent van Gogh.

Armâneaşti: Cristina Mina

7 June 2013
Eveniment Top – 09.03.2013

Intrarea ali Românii tu spatilu di libirâ urdinari – Schengen – amânatâ nica unâ oarâ

Intrarea ali Românii şi ali Vâryârii tu spaţiul Schengen fu disnău amânatâ. La Consiliul di Goustiţii şi Afaceri Interni, di gioi, di Bruxelles, minişţrâl’ii europen’i di Interni s-achicâsirâ ca aestâ temâ s-hibâ zburâtâ pânâ tu inşita a anlui, ta s-aflâ unâ soluţii ti aderarea tu dauâ etapi. Niscânti vâsâlii condiţionarâ apruchiearea lor di yinitorlu raportu pi giustiţii ali Comisii Europeani, cari va s-hibâ îngrâpsit tu Andreu. Hiindalui la Consiliul JAI, ministrul di Interni, Radu Stroe, dzâsi că Bucureştiul îndreadzi unâ alâxeari di strategii şi, deadun cu Vâryâria, va s-ahurheascâ tu chirolu ţi va s-yinâ unâ ofensivâ prit cari va s-adarâ moaubeţ directi cu vâsâliili ţi îndrupăscu apruchiearea lor, ama maxus cu aţeali cari nica nu vor s-da cali la intrarea tu spaţiul di libirâ urdinari – Ghermănia, Olanda şi Finlanda.

Deputaţâl’ii român’i nu paruchiarâ prota moţiuni simplâ ali opoziţii dit leghislatura di tora

Guvernul cumândisit di Victor Ponta s-alumtă cu prota moţiuni simplâ dit legislatura di tora, bâgatâ di opoziţia democrat-liberală, pi tema a catandisâl’ei a combinatlui Oltchim Râmnicu – Vâlcea. Deputaţl’ii nu apruchiarâ, marţâ, moţiunea cari giudicâ Executivlu ti catandisea a combinatului, unlu dit nai ma mărli dit Europa di Est. Aţei ţi îngrâpsirâ motiunea câftau demisia minişţrâlor di Finanţi, Daniel Chiţoiu şi aţilui di Icunumii, Varujan Vosganian, a curi lâ aduţi câbati di intrarea ali Oltchim tu insolvenţâ, ama şi că proceslu di privatizari şeadi, nu s-duţi câtâ iuva.. Combinatlu ari niscânti borgi di suti di milioani di euro. Guvernul câtâpâţi, tu toamna ţi tricu, s-vindâ pachetlu majoritar di acţiun’i, ama privatizarea nu amintă. Puterea dzâţi că griutăţli di la Oltchim vinirâ unâoarâ cu lipsa di responsabilitati a guvernilor di ma ninti.

Caplu ali diplomaţii di Ungaria – tu vizitâ Bucureşti

Ministrul ungar di Externi, János Martonyi, adră, luni ţi marţâ, unâ vizitâ oficialâ tu Românii, cu furn’iea a yurtusearâl’ei a 10 an’i di la simnarea ali declaraţii mutrinda parteneriatlu strategic întrâ dauli vâsâlii. Tu minduita al Martony, niţi un dintrâ dauli stati nu vor s-aspargâ parteneriatlu strategic chiola suntu nisâcnti tensiun’i ma n’iţ icâ ma mări intrâ Bucureşti şi Budapesta. Titus Corlăţean spusi: Tu minduita a noastâ, parteneriatlu strategic întrâ România şi Ungaria easti împrustarea naturalâ a ligâturâl’ei di bunâ viţinâtati şi di achicâseari întrâ dauli vâsâlii..” Corlăţean şi Martony evaluarâ stadiul a Parteneriatlui, zburârâ ti îndauâ turlii di avansare, di crişteari a proiectilor ţi li au deadun, inclusiv aţilor ţi mutrescu afirearea a minorităţlor naţionali dit dauli stati. Caplu ali diplomaţii dit Românii dzâsi câ asumarea ali identitati ali unâ minoritati naţionalâ nu lipseaşti s-calcâ nomlu a statlui iu bâneadzâ. Ligâturli româno-ungari furâ tensionati ti furn’iea că Budapesta şi-arătă a autorităţlor locali dit aţeali trei giudeţi ali Românii iu ma multu bâneadzâ maghiari. Aesti treili vor s-lâ si da cali s-aspindzurâ hlambura aşi-dzâslui Ţinut Secuiescu” pi instituţiili publice, lucru cari, prit nom, nu easti apruchiat.

Leghislaţia mutrinda retrocederea a casilor luati zorlea di regimlu comunistu — disnău tu moaubetea a autorităţilor di Românii

Guvernul di Bucureşti analizeadzâ un nău proiectu di nom ţi mutreaşti darea nâpoi a casilor nationalizati di regimlu comunistu, unâ lucru ţi easti ca un schin di ma ghini di 20 di an’i. România ari chiro pânâ pi 12 di Apriiur s-tin’iseascâ câftarea ali Curti Europeani ti Îndrepturili a Omului ta s-îndreagţ aestâ problemâ. CEDO “s-alumtâ” cu mutli plângeri a aţilor ţi s-ved ca hiindalor fârâ îndrepturi. CEDO dzâsi că, tu lipsa ali unui nom cari s-îndreagâ aestâ catandisi, va giudicâ un dupu alantu, tuti cazurili şi va s-stuhinâ statlu român s-da despâgubiri multu mări. Pânâ tora, statlu român deadi despăgubiri di 5 miliardi di euro şi lipseaşti s-mai da nica 16 miliardi. Premierlu Victor Ponta hâbârisi că va ca executivlu s-şi tin’iseascâ borgea ţi u ari tu Parlament pi yinitorlu proiectu di nom şi s-îndreagâ aestâ problemâ. Victor Ponta: “Voi s-încl’idem pi 19 di Marţu aestu capitol dit isturia ali Românii şi am nâdia că va s-adrăm aestu lucru cât s-poati di ghini. Easti prota oarâ cându ufilisescu aesti instrumentu di turlii constituţionalâ. Şi niţi nu voi sâ-l mai ufilisescu tu chirolu ţi va s-yinâ. Sâştiâ că voi s-hibâ unâ apofasi asumatâ di tuti forţili di turlii politica — ţi au borgi.”Uidisit cu năulu proiectu, proprietarl’ii di ma ninti a casilor luati zorlea di regimlu comunistu cari nu pot s-hibâ despăgubiţ tu naturâ, va s-l’ia puncti cu pâhâ di un leu, raportat la valoarea a casâl’ei, cu cari va s-patâ s-ancupârâ, prit licitaţii, casi şi terenuri agricoli scoasi la vindeari di stat.

Steaua amintă Bucuresti mecilu cu campioana ali Europi la fotbal, Chelsea Londra

Steaua Bucureşti, goala echipâ româneascâ di fotbal ţi easti tu primvearea a competiţiilor continentali, hârsi nica unâ oarâ inimli a fan’ilor a ei şi nu maşi. Stelisţâl’ii amintarâ, gioi, pi teren propriu, cu scorlu di 1-0, tu pota etapâ a optimilor di finala a Ligâl’ei Europa. Multu cânâscuta echipâ englezâ “Chelsea” easti pi prtlu loc tu clasamentul mondial a cluburilor, pi meslu Şcurtu. Returlu va s-gioacâ pi 14 di Marţu, Londra.

Armâneaşti: Cristina Mina

9 March 2013