Radio România Internațional

Tag: CEDO

  • Jurnal românesc – 18.09.2019

    Jurnal românesc – 18.09.2019

    Aflată într-o vizită oficială în Italia, ministrul pentru românii de
    pretutindeni, Natalia-Elena Intotero,
    s-a întâlnit, marţi, cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Bari şi
    Cosenza şi a discutat cu oficiali ai administraţiei locale. La Bari, unde sunt
    înregistraţi oficial peste 80.000 de români, ministrul Intotero a discutat cu
    reprezentanţii acestora despre
    integrarea lor în societatea italiană, precum și despre dorința de a le menține
    identitatea românească. La Cosenza, Natalia Intotero a vizitat o parohie românească, gazda unei
    întâlniri de suflet cu preoți români care slujesc la biserici din toată
    regiunea Reggio Calabria. Discuțiile au pus în prim-plan situația comunității
    românești din regiune și posibilitățile de finanțare pentru susținerea cultelor
    și pentru promovarea identității românești, dar și campania Informare acasă!
    Siguranță în lume!,     prin care MRP îi informează pe cetățeni despre drepturile
    ce le revin și despre riscurile de a deveni victime ale traficului de persoane
    și sclaviei moderne. Oficialul de la Bucureşti a vizitat şi Asociația Comunitatea Românilor
    din Calabria – DACIA, care derulează numeroase activități destinate comunității
    românești, beneficiind și de finanțări nerambursabile din partea Ministerului pentru
    Românii de Pretutindeni.


    Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat
    Rusia într-un nou dosar privind şcolile din regiunea transnistreană a Republicii
    Moldova. Potrivit Radio Chişinău, guvernul de la Moscova a fost obligat să le
    achite reclamanţilor din patru şcoli cu predare în limba română din stânga
    Nistrului peste 130.000 de euro în calitate de prejudicii şi alte cheltuieli. Reclamanţii
    sunt profesori angajaţi, elevi şi părinţi din 4 şcoli cu predare în limba
    română din regiunea transnistreană aflate în subordinea Ministerului Educaţiei
    de la Chişinău. Asociaţia Promo Lex care a reprezentat la CEDO a explicat că
    hotărârea se referă inclusiv la un incident din februarie 2014 când directorul
    liceului Teoretic Lucian Blaga din Tiraspol, Ion Iovcev, şi câţiva angajaţi au
    fost opriţi la un punct de control de miliţia transnistreană şi apoi reţinuţi
    fiind învinuiţi de contrabandă cu mijloacele băneşti deoarece aveau la ei
    salariile profesorilor.

    CEDO a constatat violarea
    dreptului la instruire, la respectarea vieţii private şi de familie, dar şi a
    dreptului la libertate şi siguranţă de către guvernul rus, care susţine regimul
    separatist de la Tiraspol. În 2012
    CEDO a mai pronunţat o hotărâre în care constata încălcarea dreptului la
    instruire pentru elevii din şcolile româneşti din regiunea transnistreană, dar
    de atunci situaţia acestor instituţii nu s-a îmbunătăţit, iar administraţia
    separatistă a continuat aplicarea presiunilor administrative şi financiare
    asupra lor si hărţuirea psihologică a profesorilor şi elevilor, mai constată
    Asociaţia Promo Lex. În stânga Nistrului sunt opt şcoli cu predare în limba
    română, iar în restul instituţiilor de învăţământ se predă fie în limba rusă,
    fie în aşa-numita limbă moldovenească scrisă cu grafie chirilică.


    Un student român de la Universitatea din
    Manchester se numără printre laureaţii Global Undergraduate Awards – Global
    Winners 2019, un program ce recompensează realizări originale şi creative ale
    studenţilor, potrivit site-ului organizaţiei care decernează premiile. Ştefan
    Pricopie, student la Universitatea din Manchester, a câştigat în cadrul
    categoriei Economie. Distincţiile sunt oferite de o organizaţie nonguvernamentală
    aflată, din 2012, sub patronajul preşedintelui Irlandei, Michael Higgins. Câştigătorii
    celor 25 de categorii, reprezentând diferite discipline academice, au fost
    aleşi în urma evaluării realizate de un juriu format din peste 400 de membri ai
    comunităţii academice şi după analiza a 3.400 de proiecte înscrise. Studenţii
    câştigători îşi vor prezenta proiectele în cadrul 2019 UA Global Summit,
    desfăşurat în luna noiembrie la Dublin.


    România este prezentă cu un stand şi o serie de
    evenimente la ediţia de anul acesta a celui mai mare târg de carte din
    Scandinavia, ‘ Bok&Bibliotek’, ce se va desfăşura în perioada 26-29
    septembrie la Goteborg, Suedia. Mircea Cărtărescu, Laura Grunberg, Liliana
    Corobca şi Alina Purcaru reprezintă România la ediţia 2019. Standul românesc,
    comun cu EUNIC Stockholm, poartă numele ‘Cafe Europa’ şi va reuni în dialog
    scriitori din numeroase ţări europene, ca rezultat al colaborării dintre ICR
    Stockholm şi Ambasada Austriei, Ambasada Elveţiei, Ambasada Olandei, Ambasada
    Estoniei, Centrul Ceh, Goethe-Institut, Institutul Polonez, Institutul Suedez
    şi asociaţia Judisk Kultur din Suedia.Evenimentul, care
    adună peste 85.000 vizitatori anual, are ca ţară invitată de onoare, în acest
    an, Coreea de Sud.


  • România 43

    România 43

    MAE oferă noi informații deputatului Constantin Codreanu cu privire la copiii Cameliei Smicală.


  • Securitatea națională și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului – Raport de cercetare

    Securitatea națională și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului – Raport de cercetare

    Elaborat de Divizia Cercetare a
    Curții Europene a Drepturilor Omului, raportul de cercetare Securitatea națională și jurisprudența
    Curții Europene a Drepturilor Omului poate fi acum consultat de publicul
    cititor de limba română, traducerea acestuia fiind finalizată recent de către o
    echipă mixtă formată din lingvist și specialist jurist din cadrul Serviciului
    Coordonare Traduceri al Institutului European din România.


    Scopul elaborării acestui raport îl
    reprezintă examinarea securității naționale ca motiv care permite statelor să
    uzeze de puteri excepționale care pot limita protecția normală de care
    beneficiază drepturile fundamentale.


    Cu toate că noțiunea securitate
    națională, menționată în articolul 8 (dreptul la respectarea vieții private şi
    de familie), articolul 10 (libertatea de exprimare), articolul 11 (libertatea de
    întrunire şi de asociere) din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor
    Omului și a Libertăților Fundamentale, nu este definită în mod clar,
    jurisprudența CEDO a făcut posibilă delimitarea contururilor acesteia.


    Raportul prezintă, în esență,
    cauzele CEDO legate de supravegherea secretă, dar și alte domenii ale
    Convenției în care pot interveni considerente de securitate națională.


    Traducerea raportului a fost
    realizată din limba franceză, iar trimiterile la cauzele citate în cuprinsul
    său au fost făcute la hotărârile și deciziile în limba franceză, acolo unde
    această versiune există, în rest, trimiterile fiind făcute la hotărârile și
    deciziile CEDO în limba engleză. Pentru unele dintre aceste hotărâri citate
    este disponibilă traducerea în limba română, care poate fi consultată prin
    intermediul bazei de date jurisprudențiale a IER ori HUDOC.


    Raportul de cercetare, tradus în
    limba română, este publicat într-o secțiune inaugurată cu acest prilej pe pagina
    de internet a Institutului European din România.

    (Ana-Maria Georgescu,
    Serviciul Coordonare Traduceri, Institutul European din România)

  • Drepturile culturale în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului – Raport de cercetare

    Drepturile culturale în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului – Raport de cercetare

    Institutul European din România continuă
    seria traducerilor revizuite juridic ale rapoartelor de cercetare elaborate de
    Divizia Cercetare a Curții Europene a Drepturilor Omului cu cel privind Drepturile culturale în jurisprudența
    Curții Europene a Drepturilor Omului.



    Dreptul la cultură, ca atare, nu
    este un drept recunoscut în mod explicit prin Convenția Europeană pentru
    Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale ori de către Curtea
    Europeană. Cu toate acestea, anumite drepturi intră în domeniul de aplicare a
    drepturilor culturale în sens larg și pot fi protejate prin drepturi esențiale,
    precum dreptul la respectarea vieții private și de familie (art. 8 din
    Convenție), dreptul la libertatea de gândire, de conștiință şi de religie (art.
    9 din Convenție), dreptul la libertatea de exprimare (art. 10) ori dreptul la
    instruire (art. 2 din Protocolul nr. 1).


    Raportul de cercetare conține o
    selecție din jurisprudența recentă a Curții în contextul drepturilor culturale,
    drepturi ce au o importanță crescândă, care poate fi percepută și prin prisma
    numărului tot mai mare de cauze cu care este sesizată Curtea; jurisprudența
    Curții în materie acoperă aspecte precum exprimarea artistică, accesul la
    cultură, identitatea culturală, drepturile lingvistice, educația, patrimoniul
    cultural și natural, adevărul istoric și libertatea academică, dar și dreptul
    de a menține identitatea unei minorități și de a avea o viață privată și de
    familie în conformitate cu tradițiile și cultura acelei identități.


    Traducerea raportului a fost
    realizată din limba engleză și, ca de obicei, vă invităm ca pentru acele
    hotărâri citate pentru care este disponibilă traducerea în limba română, să o
    consultați prin intermediul bazei de date jurisprudențiale a IER ori HUDOC.


    Raportul de cercetare, tradus în
    limba română, este publicat în secțiunea dedicată de pe pagina de internet a Institutului European din România.


    (Ana-Maria
    Georgescu, Serviciul Coordonare Traduceri, Institutul European din România)

  • Dosarul Mineraidei din 1990, înapoi la Parchet

    Dosarul Mineraidei din 1990, înapoi la Parchet

    Eclipsate de summitul comunitar de la Sibiu şi de campania pentru euroscrutinul de pe 26 mai, evoluţiile din justiţie nu sunt, însă, mai puţin spectaculoase.


    Miercuri, procurorul general interimar, Bogdan Licu, a depus o contestaţie la decizia Instanţei Supreme de a retrimite la Parchet dosarul aşa-numitei Mineriade din iunie 1990. Anterior, un judecător de Cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis returnarea dosarului, pentru refacerea rechizitoriului, pe care l-a considerat nelegal. Acum doi ani, procurorii militari finalizaseră cercetările în dosarul Mineriadei. Ei au trimis în judecată 14 persoane. Vedetele lotului sunt fostul preşedinte Ion Iliescu, premierul de la acea vreme, Petre Roman, adjunctul acestuia, Gelu Voican-Voiculescu, şi directorul din epocă al SRI, Virgil Măgureanu. Potrivit anchetatorilor, ei ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii, din centrul Bucureştiului, care îşi exprimau un mod paşnic opiniile politice, în contradicţie cu ale majorităţii ce forma puterea politică din acel moment.


    Pe 20 mai 1990, la cinci luni de la căderea dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceauşescu, fostul său ministru din anii 70, Ion Iliescu, perceput ca lider al Revoluţiei, fusese, practic, plebiscitat, câştigand primele alegeri prezidenţiale libere cu circa 85% din voturi. Partidul sau, o combinaţie eterogenă de revoluţionari autentici si comunişti de mâna a doua, îşi adjudecase, la rându-i, doua treimi din locurile din Parlament. Piaţa Universităţii, ocupată încă din aprilie de studenţi şi proclamată zonă liberă de neocomunism, se golise, deja, fiindcă manifestanţii acceptaseră severul verdict al urnelor. Unde odinioară fuseseră zeci de mii de oameni exuberanţi si non-violenţi, rămăsesera doar câteva zeci de grevişti ai foamei, parcă incapabili să-şi continue viaţa în afara Pieţei. Evacuarea lor de către Poliţie, în noaptea de 13 iunie, s-a făcut cu o forţă disproporţionată, ce a evocat represiunea din zilele Revoluţiei.


    Nici azi nu e clar dacă aceia care, a doua zi, au reacţionat ducând lupte de strada cu poliţia si ocupând sediile ministerului de Interne şi Televiziunii, aveau realmente vreo legatură cu Piaţa. Iliescu si oamenii lui i-au calificat drept legionari şi, deşi armata restabilise deja ordinea, au chemat populaţia sa salveze democraţia in pericol. Minerii din Valea Jiului le-au urmat îndemnul. Doar două zile, 14 si 15 iunie, au stăpânit aceştia Capitala, unde s-au substituit oricărei autorităţi legale. Suficient să lase în urma lor 1.300 de răniţi, peste o mie de oameni reţinuţi abuziv şi cel puţin şase morţi. Universitatea profanată, sediile partidelor de opoziţie şi ale ziarelor independente devastate completează tabloul invaziei.


    Acum cinci ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o decizie care impunea României să continue investigaţiile în acest dosar, iar fostul procuror general, Laura Codruţa Koveşi, recunoştea că ancheta privind mineriada a fost una dintre cele mai mari neîmpliniri din întrega istorie a Ministerului Public.

  • Curtea Europeană a Drepturilor Omului testează o nouă procedură necontencioasă

    Curtea Europeană a Drepturilor Omului testează o nouă procedură necontencioasă

    Începând cu 1 ianuarie 2019, Curtea
    Europeană a Drepturilor Omului a decis să inaugureze o nouă practică ce prevede
    o fază necontencioasă specifică pentru toate statele contractante, al cărei
    scop este de a facilita soluționările pe cale amiabilă. Curtea va decide continuarea
    acestei practici la sfârșitul unei perioade de probă de un an.


    Concret, practica se caracterizează
    prin 2 aspecte. În primul rând, Grefa Curții va face, de regulă, o propunere de
    soluționare amiabilă la momentul comunicării cererii către statul pârât. În al
    doilea rând, procedura va fi divizată în 2 faze distincte: faza de soluționare
    amiabilă (necontencioasă), cu durata de 12 săptămâni, și faza de observare
    (contencioasă, prin schimb de observații), având aceeași durată de 12 săptămâni.


    Vor exista și excepții. Grefa nu va
    face propunere de soluționare amiabilă în cazul în care, de exemplu, cauza
    aflată pe rolul Curții ridică aspecte noi neexaminate anterior de instanța
    europeană ori dacă, pentru un motiv specific, propunerea de soluționare
    amiabilă nu este oportună.


    Pentru mai multe detalii, vă rugăm să
    accesați comunicatul grefierului
    Curții Europene
    a Drepturilor Omului.




    (Costin Leonard Fălcuță, Serviciul
    Coordonare Traduceri, Institutul European din România)

  • Buletinul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului: cauze împotriva României – dec. 2018

    Buletinul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului: cauze împotriva României – dec. 2018

    În luna decembrie 2018, Curtea s-a pronunțat în următoarele cauze:


    1. Brisc împotriva României (eliberarea din
    funcție a unui procuror pentru că ar fi oferit informații în media despre o
    anchetă în curs legată de o infracțiune de trafic de influență)


    Curtea, cu cinci voturi contra două, a constatat încălcarea art. 10 (libertatea de exprimare) și a reținut că standardele aplicate de către instanțele naționale nu au fost
    compatibile cu principiile cuprinse în art. 10 și nu au fost invocate motive
    relevante și suficiente. Ingerința a fost disproporționată față de scopul
    urmărit și nu a fost necesară într-o societate democratică.


    Art. 41: Au fost acordate sumele de
    4 500 EUR pentru prejudiciul moral și de 1 825 EUR pentru prejudiciul
    material.


    2. Prunea împotriva României (afirmații calomnioase cu privire la un
    candidat la alegerile parlamentare)


    Curtea, cu cinci voturi contra două, a constatat neîncălcarea art. 10 (libertatea de exprimare) și a confirmat
    soluția instanțelor naționale. Astfel, declarațiile reclamantului au adus
    atingere reputației și demnității candidatului și nu ar fi trebuit făcute
    publice, în special având în vedere că priveau aspecte ce țineau de viața
    privată a acestuia.




    (autor Costin Leonard Fălcuță, Serviciul Coordonare Traduceri, Institutul
    European din România)

  • CEDO: încălcarea art. 8 în cauza Solska și Rybicka împotriva Poloniei

    CEDO: încălcarea art. 8 în cauza Solska și Rybicka împotriva Poloniei

    Încălcarea dreptului la respectarea vieții private și de familie în
    contextul realizării anchetei poloneze asupra cauzelor accidentului aviatic
    produs în apropiere de Smolensk în 2010.




    La 20 septembrie 2018, Secția întâi a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), reunită într-o cameră compusă din
    șapte judecători, s-a pronunțat în cauza Solska și Rybicka împotriva Poloniei, constatând încălcarea art. 8 (dreptul la
    respectarea vieții private și de familie) din Convenția pentru apărarea
    drepturilor omului și a libertăților fundamentale.


    Această hotărâre
    pronunțată de CEDO, chiar dacă nu este definitivă, este importantă și are o
    dublă semnificație.


    Pe de o parte, are legătură cu anchetarea, în
    Polonia, a cauzelor accidentului aviatic produs în 2010, în apropiere de
    Smolensk (Rusia), care a dus la pierderea vieților membrilor delegației de stat
    poloneze care urma să participe la comemorarea victimelor masacrului de la
    Katyn. Printre cele 96 de victime, alături de președintele polonez și de soția
    acestuia, de guvernatorul Băncii Centrale din Polonia și de alți demnitari
    polonezi și comandanți militari, se aflau și Leszek Solski și Arkadiusz Rybicki,
    soții celor două reclamante din speța la care facem referire.


    Pe de altă parte, este prima cauză în care CEDO a
    examinat aplicabilitatea art. 8 alin. (1) din Convenție în contextul unor
    exhumări, realizate fără acordul membrilor familiilor supraviețuitoare, exhumări
    decise în cadrul unei proceduri penale.


    Potrivit art. 8 din Convenție, orice persoană are
    dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și
    a corespondentei sale, nefiind admis amestecul unei autorități publice în
    exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut
    de lege și dacă constituie o măsura care, într-o societate democratică, este
    necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică
    a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății
    sau a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora.


    CEDO a reținut că această
    cauză intra în domeniul de aplicare al dreptului la respectarea vieții private și
    de familie și că dreptul polonez nu prevedea un mecanism care să permită
    examinarea intereselor divergente aflate în joc, respectiv cerința realizării
    unei anchete efective asupra cauzelor accidentului aviatic, de o gravitate fără
    precedent pentru statul polonez, și importanța intereselor reclamantelor ca
    rămășițele pământești ale soților lor să fie respectate în contextul în care,
    potrivit Codului de procedură polonez, nu exista o obligație în sarcina
    procurorului de a examina dacă scopul anchetei putea fi atins prin mijloace mai
    puțin restrictive sau de a evalua implicațiile pentru reclamante, iar decizia procurorului
    nu era supusă niciunei căi de atac. Mai mult, instanțele civile nu au examinat
    necesitatea exhumărilor în raport cu interesele aflate în joc.


    CEDO a concluzionat că ingerința în exercitarea
    dreptului reclamantelor la respectarea vieții private și de familie nu era
    prevăzută de lege întrucât nu erau reglementate mecanisme de protecție
    corespunzătoare împotriva arbitrariului.


    Astfel Polonia a fost
    obligată să plătească fiecărei reclamante suma de 16 000 EUR pentru
    prejudiciile morale suferite. Hotărârea nu este definitivă.

  • Protocolul nr. 16 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în vigoare

    Protocolul nr. 16 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în vigoare

    La 1 august 2018, a intrat în vigoare Protocolul nr. 16 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului în cele 10 state care l-au semnat și ratificat, conform comunicatului Curții de la Strasbourg. Alte 10 state, printre care și România, l-au semnat fără să îl ratifice. Protocolul, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniştrilor la data de 10 iulie 2013, a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg.



    Protocolul prevede posibilitatea Curții Constituționale, Înaltei Curți de Casație sau Justiție sau a unei curţi de apel să ceară CEDO un aviz consultativ privind chestiuni de principiu referitoare la interpretarea sau aplicarea drepturilor şi libertăţilor definite în Convenţie sau în protocoalele la aceasta. Un comitet de 5 judecători ai CEDO se va pronunţa asupra cererii de aviz consultativ. Respectivele cereri vor fi făcute în contextul cauzelor pendinte în fața instanțelor naționale, Curtea putând accepta sau nu o astfel de cerere.



    Protocolul nr. 16 poate fi accesat online aici. (Costin Leonard Fălcuță, Serviciul Coordonare Traduceri, Institutul European din România)

  • Retrospectiva săptămânii 08.04 – 14.04.2018

    Retrospectiva săptămânii 08.04 – 14.04.2018

    Fostul preşedinte al României, Ion Iliescu,
    poate fi urmărit penal în dosarul Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989


    Preşedintele Romaniei, Klaus
    Iohannis, a transmis ministrului Justiţiei cererea de urmărire penală în cazul
    fostului şef al statului Ion Iliescu, al fostului premier Petre Roman şi în
    cazul fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu în dosarul Revoluţiei,
    în care sunt anchetate evenimentele ce au dus la prăbuşirea regimului comunist,
    in decembrie 1989. Cei trei sunt acuzati de infractiuni împotriva umanităţii. Potrivit
    procurorilor, incidentele armate care au avut loc dupa 22 decembrie, într-un
    număr mare de localităţi din Romania, indică faptul că s-a acţionat după un
    plan prestabilit, ce avea drept obiectiv preluarea puterii de către noi lideri
    şi legitimarea acestora. Din
    cauza întârzierilor din Dosarul Revolutiei, România a fost condamnată de CEDO.
    Potrivit Curţii, importanţa acestui caz pentru societatea românească ar fi
    trebuit să motiveze autorităţile să-l instrumenteze cu celeritate. Statisticile
    oficiale arată că, în decembrie ’89, peste 1.100 de persoane şi-au pierdut
    viaţa şi circa trei mii au fost rănite, majoritatea după arestarea dictatorului
    Ceauşescu.



    Raportul Comisiei Europene pentru România


    Reprezentanţa Comisiei Europene
    în România a organizat, miercuri, conferinţa cu titlul ‘Semestrul European:
    Raportul de ţară pentru România 2018’. Potrivit Executivului comunitar, au fost
    înregistrate progrese limitate cu privire la respectarea obligaţiilor fiscale
    şi colectarea impozitelor, educaţie, tratamentul ambulatoriu, administraţia
    publică şi prioritizarea investiţiilor publice. Nu au fost înregistrate
    progrese în ceea ce priveşte salariul minim, vârsta de pensionare şi cadrul
    fiscal. În schimb, au fost înregistrate unele progrese cu privire la
    achiziţiile publice, combaterea muncii nedeclarate şi combaterea plăţilor
    informale în sistemul de sănătate. România a continuat să înregistreze
    creştere economică peste media UE, însă aceasta se bazează, în principal, pe
    consum, a declarat şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela
    Cristea Se menţine acest trend al creşterii economice, în acelaşi timp se
    menţine şi paradoxul inegalităţilor sociale şi sărăciei, mai ales în grupurile
    defavorizate. Această creştere se bazează mai degrabă pe consum şi mai puţin
    investiţii. Se bazează, de asemenea, pe împrumuturi, iar deficitul bugetar se
    apropie periculos de pragul de avarie de 3%, în timp ce deficitul structural
    îşi continuă tendinţa de deviere semnificativă de la obictivul mediu de 1%    .
    Pe de alta parte, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în
    România, Angela Cristea, a precizat că şomajul este la cel mai scăzut nivel din
    ultimii 20 de ani, insa apar probleme de disponibilitate a forţei de muncă, din
    cauza îmbătrânirii populaţiei. La randul sau, ministrul Finantelor, Eugen
    Teodorivici, s-a arătat convins că România nu va depăşi ţinta de deficit
    bugetar în acest an. Un răspuns la acest raport de ţară se va
    trimite de către România până la finalul lunii aprilie, document în cadrul
    căruia noi vom prinde o serie de măsuri cuantificabile şi cu termene foarte
    clare de realizare pentru a arăta cum menţinem sub 3% acest deficit. Pe de
    alta parte, potrivit datelor INS, inflatia a atins cel mai mare nivel din
    ultimii cinci ani. Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 5% în martie, de la 4,7%
    în luna februarie, pe fondul scumpirii mărfurilor nealimentare, a celor
    alimentare şi a serviciilor.În
    februarie, Banca Naţională a României a revizuit prognoza de inflaţie pentru
    finalul acestui an în creştere la 3,5%, de la 3,2%.



    GRECO, îngrijorat de Legile Justiţiei din România


    Grupul statelor împotriva corupţiei al Consiliului Europei – GRECO
    – s-a declarat profund îngrijorat de anumite aspecte ale legilor privind
    statutul magistraţilor, organizarea sistemului judiciar şi funcţionarea CSM,
    adoptate, recent, de Legislativul de la Bucureşti. Intr-un raport publicat
    miercuri, GRECO şi-a manifestat preocuparea şi faţă de proiectele de amendamente
    la legislaţia penală, discutate în Parlamentul României. GRECO a elaborat
    documentul în baza unei decizii adoptate la sesiunea plenară, din decembrie
    2017, a Consiliului Europei privind evaluarea urgentă a reformelor din sistemul
    judiciar românesc, ţinând cont de faptul că acestea ar putea implica încălcări
    grave ale standardelor anticorupţie. Percepute ca o încercare a coaliţiei
    aflată la putere PSD-ALDE de a-şi subordona magistraţii şi de a stopa lupta
    anticorupţie, iniţiativele de modificare a legislaţiei în domeniu au fost
    virulent criticate de opoziţia de dreapta, de presă şi de societatea civilă.
    Numerosi români au protestat în strada împotriva acestor iniţiative. La rândul
    lor, reprezentanţii Puterii au afirmat că modificarile se conformează deciziilor
    Curtii Constituţionale a României şi sentinţelor CEDO.



    Vizită la Bucureşti a
    ministrului francez de Externe


    Preşedintele României, Klaus
    Iohannis l-a primit, joi, pe ministrul pentru Europa şi Afaceri Externe al Franţei,
    Jean-Yves Le Drian, context în care a punctat importanţa pe care România o
    acordă aderării la spaţiul Schengen şi şi-a exprimat speranţa că Franţa va
    sprijini o decizie în acest sens. Ministrul Le Drian a subliniat că nu există
    vreun blocaj din partea Franţei asupra perspectivei României de a deveni membru
    al spaţiului de libera circulatie. El a mai spus că, în perioada următoare,
    accentul în relaţia cu Bucureştiul va fi pus pe dialogul pe teme europene, pe
    apărare şi pe dezvoltarea economică. La randul sau, Klaus Iohannis a evidenţiat
    nivelul excelent al relaţiei bilaterale, în contextul unui an cu multiple
    semnificaţii în relaţia cu Franţa, respectiv aniversarea a 10 ani de la
    semnarea Declaraţiei de Parteneriat Strategic, lansarea Sezonului cultural
    România-Franţa şi celebrarea Centenarului Marii Uniri, la care Franţa a avut o
    contribuţie semnificativă.

  • Lege controversată privind penitenciarele

    Lege controversată privind penitenciarele

    În aprilie 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pronunţa o hotărâre-pilot împotriva României prin care a constatat existenţa unei probleme în ceea ce priveşte suprapopularea din centrele de reţinere şi din penitenciare. Tot atunci, CEDO a recomandat măsuri suplimentare din partea autorităţilor, fie de natură logistică, fie de politică penală, şi a acordat autorităţilor române un termen de şase luni pentru prezentarea unui plan coerent. De asemenea, Curtea a decis să suspende examinarea tututor dosarelor în care erau reclamate condiţiile inadecvate de detenţie în România.



    Ca răspuns, pe 19 octombrie, în Romania a intrat în vigoare Legea recursului compensatoriu, care prevede că la 30 de zile executate în penitenciar, în condiţii necorespunzătoare, deţinutii beneficiază de şase zile considerate executate. Potrivit ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, în urma aplicării actului normativ, au fost eliberate aproape 530 de persoane, iar peste 3.300 au vocaţie la liberare condiţionata. Ceea ce înseamnă — a explicat Toader — că aceşti detinuţi se pot adresa comisiilor din penitenciare şi instantelor, iar judecătorul va decide dacă vor avea parte de liberare condiţionată.



    Deţinuţii care şi-au executat integral pedepsele, dar au procese pe rol la CEDO, ar putea fi despăgubiţi de Statul român cu sume între 5 şi 8 euro pentru fiecare zi de închisoare făcută în condiţii improprii. Ministrul a spus că o astfel de măsură a fost aplicată şi de alte ţări europene, întrucât aceşti deţinuţi nu mai pot beneficia de graţiere.



    Tudorel Toader: “Alţii au executat integral pedeapsa, au plecat acasă, dar au proces pe rol. Lor nu ai cum să le mai dai 6 zile, că ei sunt acasă, şi atunci le dai despăgubiri în echivalent bănesc. Cuantumul nu-l stabilesc eu. Eu pot să vă dau două repere: printr-o decizie similară, pilot, Ungaria a stabilit 5 euro/zi de detenţie necorespunzătoare, Italia a stabilit 8 euro/zi de detenţie necorespunzătoare şi Curtea Europeană a considerat că sunt despăgubiri echitabile. Probabil tot în zona aceasta vom fi şi noi.”



    Pe de altă parte, ministrul Justiţiei a declarat că speră, în urma aplicării Legii recursului compensatoriu, să nu apară ceea ce a numit “o dinamică în creştere a ratei criminalităţii”. El a avut o întâlnire cu şefii Direcţiilor de Probaţiune, pentru stabilirea detaliilor legate de supravegherea celor care au ieşit din închisori şi de integrarea lor socială.

  • Măsuri şi decizii în justiţie

    Măsuri şi decizii în justiţie

    Luni întregi temă de dezbateri publice aprinse, proiectul de
    modificare a legilor Justiţiei, întocmit de ministrul de resort, Tudorel
    Toader, va fi, în cele din urmă, trimis în Parlament.

    Omul forte al coaliţiei
    guvernamentale PSD-ALDE, liderul social-democrat Liviu Dragnea, a anunţat că o
    comisie parlamentară specială este cea care va decide ‘ce rămâne, ce se adaugă
    şi ce nu rămâne’     din proiectul lui Toader, după care acesta va fi dezbătut în
    plenul Legislativului. Dragnea a mai spus că dezbaterile vor începe înainte de
    a veni avizul Comisiei de la Veneţia asupra procedurii de numire a procurorilor
    şefi ai Parchetelor. Decizia noastră de a adopta aceste legi în actuala sesiune
    parlamentară este neschimbată – a adăugat liderul PSD.

    Vehement criticată de opoziţia
    de dreapta, de presă, de societatea civilă şi de o parte semnificativă a
    magistraţilor, reforma promovată de ministrul Toader a fost motivată de
    necesitatea de a adapta legislaţia atât la decizii ale Curţii Constituţionale,
    cât şi la evoluţiile din societate.

    Preşedintele Klaus Iohannis, care ar urma
    să fie exclus din procedura de numire a şefilor de la Parchetele General,
    anticorupţie şi antimafia, a calificat-o drept un atac împotriva statului de drept. Asociaţiile
    profesionale s-au declarat scandalizate de înfiinţarea unei
    unităţi speciale de urmărire a infracţiunilor comise de magistraţi şi de mărirea
    vârstei de numire a procurorilor. Iritare a provocat şi ideea de a scoate
    Inspecţia Judiciară de sub umbrela Consiliului Suprem al Magistraturii şi de a
    o subordona ministerului.


    Dacă acest amestec de măsuri este adoptat de
    guvern şi aprobat de Parlament, eforturile României din ultimii mai bine de
    zece ani vor fi şterse, iar sistemul de justiţie se va întoarce într-o perioadă
    în care era subordonat politicii”     – a acuzat preşedintele Iohannis.

    Nu totul
    funcţionează impecabil în justiţia română. Dovada e că, joi, a fost nevoie să
    intre în vigoare legea privind aşa-numitul recurs compensatoriu, referitor la
    eliberările din penitenciare pentru condiţii necorespunzătoare. Aceasta prevede
    că, la o lună executată în penitenciar în condiţii improprii, deţinuţii vor
    beneficia de o reducere a pedepsei cu şase zile. Aproape 100 de deţinuţi sunt,
    astfel, puşi, în libertate, chiar din prima zi de aplicare a legii. România a
    fost în mod repetat condamnată de CEDO din cauza suprapopulării închisorilor,
    neîncăpătoare pentru cei peste 27 de mii de deţinuţi.

    În plus, preşedintele
    Senatului, liderul ALDE Călin Popescu-Tăriceanu, a anunţat că va depune la
    Curtea Constituţională o sesizare privind un posibil conflict între Executiv şi
    Ministerul Public. El spune că procurorii ar investiga nu legalitatea, ci oportunitatea
    hotărârilor de guvern, după ce DNA le-a pus sub acuzare, pentru fapte de
    corupţie, pe două dintre membrele Cabinetului, între timp demisionare -
    vice-premierul Sevil Shhaideh şi ministrul delegat la
    Fondurile Europene, Rovana Plumb.

  • CEDO şi situaţia din penitenciare

    CEDO şi situaţia din penitenciare

    Veştile proaste de la Strasbourg nu fac decât să
    confirme o situaţie pe care, în ţară, toată lumea o cunoştea. Condiţiile de
    detenţie din penitenciarele româneşti contravin Convenţiei Europene pentru
    Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală, care necesită
    adoptarea de măsuri generale de către stat – a constatat Curtea Europeană
    pentru Drepturile Omului.

    România are la dispoziţie doar şase luni pentru a prezenta un calendar şi un pachet de măsuri care să rezolve suprapopularea
    penitenciarelor şi condiţiile necorespunzătoare de detenţie. Prin decizia-pilot
    adoptată marţi, Curtea a amendat România cu circa 17.850 de euro şi a decis să
    suspende judecarea altor plângeri similare până când autorităţile de la
    Bucureşti vor prezenta măsurile pe care înţeleg să le adopte.

    Deocamdată,
    statisticile oficiale indică un deficit de peste 11.000 de locuri şi un grad de
    ocupare de peste 200% în opt dintre cele 44 de închisori româneşti. Printre
    posibilele soluţii figurează construcţia de noi închisori sau extinderea
    spaţiilor de detenţie deja existente, graţierea deţinuţilor cu pedepse mici şi
    reducerea perioadelor de executare a pedepselor în anumite condiţii ori
    plasarea unor condamnaţi în arest la domiciliu.

    Premierul Sorin Grindeanu a anunţat
    că a analizat, deja, decizia CEDO cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, şi
    s-a declarat convins că acesta va elabora în timp util planul de măsuri.
    Graţierea sau arestul la domiciliu nu rezolvă situaţia supraaglomerării
    închisorilor decât pe termen scurt – avertizează directorul Administraţiei
    Naţionale a Penitenciarelor, Marius Vulpe, care propune construirea de noi
    locuri de detenţie.

    Marius Vulpe: Pe termen lung, singura
    soluţie este construirea de noi locuri de detenţie şi renovarea celor vechi.
    Condamnările vin tocmai pe acest temei. Graţierea sau arestul la domiciliu nu
    rezolvă situaţia din penitenciare. În penitenciare trebuie investite resurse
    pentru a moderniza şi a creşte capacitatea.

    Fostul ministru al
    Justiţiei, Titus Corlăţean, ales recent vicepreşedinte al Adunării Parlamentare
    a Consiliului Europei, a apreciat că termenul acordat de CEDO e unul mai
    degrabă strâns: Nu va fi deloc simplu ca, în acest şase luni de
    zile, să fie pus la punct un plan coerent, care să devină realitate, asta
    însemnând resurse alocate şi consecvenţă în deciziile luate în plan intern.

    Experţii spun că, oricât de costisitoare pot părea măsurile ce trebuie
    adoptate, acestea vor fi o investiţie profitabilă. Fiindcă, doar în ultimii
    ani, statul român a plătit peste două milioane de euro despăgubiri deţinuţilor
    care au câştigat la CEDO procesele intentate pentru condiţiile din închisori.

  • Starea penitenciarelor din România

    Starea penitenciarelor din România

    Dreptatea socială, diminuarea sărăciei şi creşterea
    nivelului de trai al românilor se fac şi printr-o luptă acerbă împotriva corupţiei, iar cei
    vinovaţi trebuie pedepsiţi inclusiv prin privare de libertate. Ca peste tot,
    penitenciarele din ţară nu sunt, însă, populate numai de politicieni sau de
    oameni de afaceri corupţi, ci şi de simpli cetăţeni care nu au înţeles că legea
    e mai presus de ei şi au comis fapte reprobabile sancţionate proporţional cu
    gravitatea acestora. În cazul tuturor, încarcerarea – al cărei scop este
    îndreptarea, urmată de reintegrarea socială ulterioară – nu trebuie confundată, însă, cu
    exterminarea. Or, în închisorile din România, există foarte multe spaţii
    insalubre, iar deţinuţii trebuie să le întreţină.

    În unele din penitenciare, este
    apă caldă o dată la 2 zile. Nu există farmacii şi cum legea nu permite
    achiziţionarea de stocuri, durează câteva zile până se acordă medicaţia
    necesară unei persoane bolnave. În condiţiile în care suprafaţa legală
    prevăzută unui deţinut român este sub normele europene, supraaglomerarea a
    atins pragul de aproape 145%, iar pentru remedierea situaţiei ar fi nevoie de 8.500 de noi locuri de detenţie.

    La bilanţul Administraţiei Naţionale a
    Penitenciarelor, şeful instituţiei, Marius Vulpe, a explicat că, în perioada
    următoare, există bani doar pentru amenajarea a mai puţin de 10% din necesarul
    de noi locuri de încarcerareîn diverse penitenciare din ţară. Marius Vulpe: Principalele două penitenciare pentru care avem alocate sume pentru
    studii de fezabilitate sunt Caracal şi Berceni. După aceea, sunt trei
    penitenciare: Deva, Codlea şi Giurgiu, unde vom crea noi locuri de detenţie şi
    vom moderniza la Deva. În plus, mai avem patru locaţii, unde, din fonduri
    norvegiene, vom crea noi locuri de deţinere, dar sigur nu în acest an. În acest
    an doar demarăm lucrările la Vaslui, Baia Mare, Târgu Mureş şi Codlea.

    Pe
    lângă îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, un rol important în combaterea
    supraaglomerării îl are şi recuperarea condamnaţilor. Recidiva este de 38%. În
    închisori există programe pentru reintegrare, dar aceasta trebuie făcută în
    societate. Dacă deţinutul, în secunda în care iese din penitenciar, nu primeşte
    sprijin din partea comunităţii în vederea găsirii unui loc de muncă, toate
    eforturile din închisoare se termină încă din momentul ieşirii pe poarta
    acesteia. Acestea fiind spuse, recent, Guvernul român a trimis în Parlament un
    proiect de lege privind graţierea, privită ca una din modalităţile de
    combatere a supraaglomerării.
    Totodată, premierul Sorin Grindeanu a anunţat că Executivul va solicita
    Comisiei Europene fonduri pentru renovare şi îmbunătăţirea vieţii din
    penitenciare.

    În aşteptarea ameliorării situaţiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la
    Strasbourg continuă să aplice amenzi României din cauza condiţiilor de
    detenţie. Anul trecut, acestea s-au ridicat la 1,6 milioane de euro.

  • Dosarul Revoluţiei din 1989 – urmărire penală extinsă

    Dosarul Revoluţiei din 1989 – urmărire penală extinsă

    La aproape 27 de ani de la căderea regimului Ceauşescu,
    procurorii Secţiei Parchetelor Militare au extins urmărirea penală in rem în
    dosarul Revoluţiei pentru infracţiuni contra umanităţii şi la
    faptele petrecute după 22 decembrie 1989.

    Incidentele armate produse în acele
    zile într-un număr mare de localităţi indică faptul că s-a acţionat după un
    plan prestabilit, care viza preluarea puterii de către noii lideri şi
    legitimarea acestora – se arată în comunicatul Parchetului, prezentat de
    procurorul Marian Lazăr: Din actele dosarului rezultă că, pentru
    păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua
    conducere politică şi militară instaurată după data de 22 decembrie 1989 a
    determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi
    psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte
    care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra
    umanităţii.

    Faptele indică existenţa unui plan după care s-a acţionat.
    Acesta ar fi urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate,
    prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor
    ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea
    populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui război civil în care să se
    confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi
    Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi
    legitimării noilor lideri.

    În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea
    Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea
    legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor
    foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa
    generării unui război psihologic şi mediatic care a condus la producerea a
    numeroase victime, se arată în comunicat.

    Potrivit unui document al parchetului
    militar de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, peste 1,200 de oameni
    au murit în evenimentele din decembrie 1989, 800 dintre aceştia după 22
    decembrie, adică după căderea regimului. Au fost peste 5.000 de răniţi şi alte
    câteva mii de persoane au fost private ilegal de libertate şi supuse unui
    tratament rău.

    Redeschiderea dosarului Revoluţiei – dosar care a atras condamnări
    pe bandă la CEDO pentru România – survine la câteva luni după ce procurorul general interimar, Bogdan Licu, a
    cerut redeschiderea anchetei. Potrivit lui Bogdan Licu, soluţia de clasare a
    dosarului, în octombrie 2015, a fost netemeinică şi ilegală, iar încadrarea
    juridică a faptelor a fost greşită.