Radio România Internațional

Tag: Centenarul Marii Uniri

  • Sărbătoare națională

    Sărbătoare națională

    La 1 Decembrie,
    România sărbătorește Ziua sa Națională. Prima dată, această zi a fost
    sărbătorită, ca zi națională oficială, în anul 1990. Până la Revoluția
    anticomunistă din 1989, ziua națională a fost sărbătorită la 23 august, ziua în
    care, în 1944, România rupsese alianța cu Germania și se alăturase forțelor
    antifasciste. Altfel spus, întorsese armele împotriva Germaniei hitleriste și
    Ungariei hortyste și se alăturase Aliaților.

    Și 1 Decembrie este un moment
    istoric. În această zi, în 1918, românii din spațiul fostului Imperiu
    austro-ungar și-au trimis delegații, riguros aleși, la Alba Iulia, unde au
    decis, în unanimitate, să se unească cu Regatul României. Era finalul unui an
    teribil, finalul Primului Război Mondial, care a schimbat definitiv lumea. Până
    la Marea Adunare a românilor de la Alba Iulia, în același an, 1918, românii din
    Basarabia și cei din Bucovina se reuniseră și hotărâseră, de asemenea, să se
    unească cu România. La 1 decembrie 1918 se încheia un proces plebiscitar de
    unire cu România a provinciilor locuite din vechime și majoritar de români,
    aflate până atunci sub ocupația unor imperii dispărute după război. Alipirea
    acestor teritorii a fost recunoscută de Congresul de pace de la Paris, început
    în 1919.

    Acum un secol, în 1922, regele Ferdinand și regina Maria, care au
    condus România în cei doi ani de război, au fost încoronați cu mare fast la
    Alba Iulia, marcând astfel evoluția unui stat român puternic și democrat. A
    fost o perioadă de evoluții deosebite, de dezvoltare economică, socială și culturală
    fără precedent. În 1990, în vremurile pline de entuziasm dar și de dramatism de
    după căderea comunismului, când românii căutau unitatea, Ziua Unirii a devenit
    Zi Națională. Era un moment de mare trăire patriotică, înlăturarea
    comunismului, a dictatorului Nicolae Ceaușescu, făcându-se cu sacrificii de
    sânge. Atunci s-a impus ca imn național cântecul Deșteaptă-te, române!. Manifestările dedicate Zilei Naționale, la 1
    Decembrie, desfășurate la București sau la Alba Iulia, au fost încărcate de momentul
    în care România și Europa se aflau. Disputele
    politice au încercat mereu să își pună amprenta pe aceste momente
    speciale. Pregătirea aderării la NATO și la Uniunea Europeană a adus subiectele
    europene și nord-atlantice în conținutul marii sărbători.

    În 2018, anul
    Centenarului Marii Uniri, ziua de 1 Decembrie a avut semnificații speciale. Se
    împlinea un secol de la Marea Adunare a românilor care, la Alba Iulia, au votat
    unirea cu România, schimbând radical soarta acestui popor. Întreaga Românie a evoluat
    în acești ani, de după căderea comunismului, la 22 decembrie 1989. În prezent
    este un partener esențial al Alianței nord-atlantice, mai ales în contextul
    complicat al războiului de la frontierele sale.

    În acest an, sărbătoarea
    națională de la 1 Decembrie a avut și o trăsătură pozitivă, venită de la Rabat,
    în Maroc. Acolo s-a întrunit Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea
    Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO și a votat ca ia românească, numită
    cămașa cu altiţă, să fie inclusă pe Lista Patrimoniului Imaterial al
    Umanităţii. Dosarul votat chiar de 1 decembrie s-a numit Arta bluzei
    tradiționale cu broderie pe umăr (altiță) – element al identității culturale în
    România și Republica Moldova, și a fost susținut de București și Chișinău. Ia
    românească a devenit foarte cunoscută în întreaga lume, în ultimul timp, fiind
    purtată în cele mai diferite ocazii dar mai ales de Ziua Națională.

  • Cele mai citite cărţi ale anului 2018

    Cele mai citite cărţi ale anului 2018

    Peste 125.000 de vizitatori au trecut pragul Târgului
    Internaţional GAUDEAMUS, cel mai important eveniment editorial al anului,
    desfăşurat în luna noiembrie, care anul acesta, în luna noiembrie, a marcat
    două aniversări: Centenarul Marii Uniri
    și de aniversarea a 90 de ani de Radio România. Răsplătită şi în 2018 cu premiul
    I din partea publicului care a votat pentru acordarea trofeelor târgului,
    editura Humanitas a anunţat că în topul vânzărilor s-a situat volumul recent
    lansat, ¨Orice om îi este teamă – Un partid, doi ani şi trei premieri, de Radu
    Paraschivescu.

    Titlul volumul citează una din nenumăratele gafe de exprimare
    ale actualului premier român, Viorica Dăncilă. Vândută în 1400 de exemplare la
    această cea de-a 25-a ediţie a Târgului Internaţional GAUDEAMUS, Orice om îi
    este teamă este, după cum consideră autorul, cartea-parastas a României după
    doi ani de guvernare PSD, o amendă simbolică pentru partidul care mai are puţin
    şi îşi îngenunchează ţara. Dar nu numai. E în acelaşi timp un instrument care
    măsoară trei decenii de speranţe înşelate şi de iluzii pierdute. Al doilea
    volum căutat de cititori la standul Humanitas a fost ¨De la Dacia antică la
    Marea Unire, de la Marea Unire la România de azi¨, de Lucian Boia. România nu
    arată deloc bine comentează istoricul pe coperta a patra a volumului.

    E
    afectată de mari întârzieri şi de mari dereglări. Toate acestea, adunate, ar
    putea genera un amestec exploziv, de natură să pună în pericol inclusiv
    construcţia naţională. La 100 de ani de la Marea Unire, avem datoria să ne
    reparăm ţara concluzionează Lucian Boia. Editura Polirom a anunţat că la
    Gaudeamus 2018 cel mai căutat a fost la stand noul roman al Gabrielei Adameşteanu,
    ¨Fontana di Trevi¨, ultimul volum al trilogiei începute prin romanul Drumul
    egal al fiecărei zile, apărut în 1975. La fel ca mai toate volumele anterioare
    ale scriitoarei, cartea, care are în centru problema feminităţii, angajează
    aproape jumătate de secol de istorie românească, dar are evidentă autonomie,
    putînd fi citită atît ca piesă de sine stătătoare, cît şi ca o sinteză subtilă
    şi durabilă.

    Fontana di Trevi reconfirmă că Gabriela Adameşteanu este unul
    dintre marii scriitori ai României de azi. Cu un trecut atît de greu şi de
    neclar, cu un prezent atît de confuz şi de convulsiv, mai are România un
    viitor? Iată întrebarea teribilă pe care, prin mijlocirea unor biografii
    narative impecabil conduse, romanul de faţă o avansează, notează criticul
    literar Sanda Cordoş.

    Cărţile
    autorilor români au fost printre preferatele cititorilor şi la Salonul Internaţional
    de Carte Bookfest, desfăşurat anul acesta la începutul lunii iunie. Astfel,
    Grupul Editorial Corint a avut în topul vânzărilor volumele Regele Mihai I.
    Loial tuturor (album cu ilustraţii din proiectul Fotografii pentru Rege), Ultimul
    an din viaţa Elenei Ceauşescu de Lavinia Betea, Regina Maria. Însemnări din
    ultima parte a vieţii (martie 1937-iulie 1938), volum editat de Sorin
    Cristescu. Despre Regele Mihai I. Loial tuturor, album cu ilustraţii din proiectul
    Fotografii pentru Rege, jurnalista Camelia Csiki notează: Solemnitatea și
    fastul funeraliilor Regelui Mihai I al României, cele trei zile de doliu
    național și respectul exprimat de familiile regale domnitoare și nedomnitoare
    străine care au venit la București au așezat din nou România pe harta lumii.
    I-au redat demnitatea națională.

    Posturi de televiziune și publicații
    importante din toată lumea au vorbit pozitiv despre România, care și-a
    înmormântat cum se cuvine Regele. Ultimul an din viaţa Elenei Ceauşescu de
    Lavinia Betea Cartea pornește de la un document de excepție descoperit în
    arhivele fostului regim comunist (păstrate la Arhivele Naționale Istorice
    Centrale): agenda zilnică de întâlniri a Elenei Ceaușescu în 1989. Bazându-se
    pe aceasta, Lavinia Betea descrie nu numai activitatea celei considerate al
    doilea om din stat și din partid, ci și întreaga rețea a puterii în ultimul an
    al comunismului românesc.

    Cu ajutorul lucrărilor de specialitate, al
    documentelor Cancelariei Comitetului Central și al memoriilor unor foști înalți
    demnitari, autoarea reconstituie practic, zi cu zi, un an întreg din viața
    Elenei Ceaușescu. Asistăm astfel la transformarea savantei de renume mondial în
    sinistra soție a odiosului dictator. Încheiem această retrospectivă cu
    volumul Regina Maria. Însemnări din ultima parte a vieţii (martie 1937-iulie
    1938). Volumul îngrijit de Sorin Cristescu reproduce pentru prima oară în
    traducere românească ultima parte din jurnalul Reginei Maria, de la 4 martie
    1937 până la ultima însemnare din 11 iulie 1938.

    Fiecare pagină este o mărturie
    a seninătății cu care regina și-a acceptat suferința, a răbdării cu care s-a
    spus investigațiilor și tratamentelor, unele de-a dreptul chinuitoare, a
    felului demn în care și-a purtat infirmitatea, ea, care fusese plină de energie
    și capabilă să reziste la cele mai solicitante eforturi. Impresionant este
    modul în care a refuzat să vadă evidența, să accepte faptul că sfârșitul este
    din ce în ce mai aproape.

  • Jurnal românesc – 28.12.2018

    Jurnal românesc – 28.12.2018

    Institutul
    Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni şi-a prezentat
    bilanţul pe 2018.     Instituţia subordonată Ministerului pentru Românii de
    Pretutindeni a derulat 66 de proiecte culturale și educaționale în 13 state, inclusiv
    România. Ziua Limbii Române a fost marcată prin evenimente desfăşurate în
    Bulgaria, Albania, Ucraina, Serbia şi Republica Moldova, iar Ziua Culturii
    Naţionale a fost sărbătorită la Cernăuţi şi Paris. Excursiile tematice din
    proiectul Cheia spre Ţară şi Drumeţ în Ţara mea au
    continuat şi în 2018 pentru românii din Republica Moldova, Serbia, Bulgaria şi
    Ucraina. Ziua Românilor de Pretutindeni a fost sărbătorită în comunităţile de
    români din Bulgaria, Spania şi Italia. Caravana identităţii românești şi a
    limbii române a ajuns în acest an în Valea Timocului (Serbia), în sudul
    Republicii Moldova, în comunităţile românești din Ungaria şi în Israel.

    Centenarul
    Marii Uniri şi Ziua Naţională a României au prilejuit pe parcursul întregului
    an manifestări şi conferinţe dedicate evenimentului în toate comunităţile
    românești, iar în cele două săptămâni din jurul datei de 1 Decembrie,
    Institutul a desfășurat 8 proiecte: la Jula – în Ungaria, la Cernăuţi – în
    Ucraina, Voievodina şi Valea Timocului – în Serbia, Vidin – în Bulgaria,
    Ismail- în Basarabia Istorică, Aluatu şi Comrat – în Republica Moldova şi la
    Bucureşti. Institutul Eudoxiu Hurmuzachi şi-a propus prin
    activităţile organizate în Anul Centenarului întărirea conștiinței naționale
    românești, dobândirea de noi informații referitoare la limba, cultura,
    spiritualitatea și istoria poporului român, creșterea gradului de
    conștientizare a românilor din comunităţile istorice asupra necesității
    păstrării și promovării limbii române și identității culturale românești, dar
    și încurajarea explorării propriei culturi și moșteniri românești.












    Inspectoratele
    Generale ale Poliţiei de Frontieră din Republica Moldova şi România vor
    desfăşura activităţi de patrulare comună de-a lungul frontierei de stat.
    Guvernul de la Chişinău a aprobat Protocolul privind constituirea şi
    activităţile echipelor mixte de patrulare, document semnat pe 22 noiembrie
    2018, în cadrul şedinţei comune a celor două guverne. Activitatea echipelor
    mixte de patrulare la frontiera comună va asigura securitatea graniţei şi va
    spori combaterea formelor de criminalitate transfrontalieră, în special a
    contrabandei şi migraţiei ilegale. Conform protocolului, patrulele vor activa
    pe o zonă de 10 kilometri de la linia de frontieră pe teritoriul ambelor state,
    însă îşi vor putea extinde aria de acţiune în cazuri de urgenţă.




    40% dintre români
    consideră că actuala formă de guvernământ, adică republica semiprezidenţială,
    este cea mai bună variantă pentru România,     scrie ziarul Adevărul, care citează
    un sondaj realizat de către Institutul de Studii Sociale. În schimb, 26% ar
    vrea un regim prezidenţial, adică un preşedinte mai puternic, pe modelul Statelor
    Unite ale Americii, formă de guvernământ în care şeful statului poate controla
    şi echipa de miniştri şi secretari de stat. Monarhia constituţională are o
    susţinere relativ slabă, în condiţiile în care doar 11% dintre respondenţi ar
    opta pentru ea. Pe de altă parte, republica parlamentară, unde prim-ministrul
    (sau cancelarul) reprezintă autoritatea executivă în stat, iar preşedintele deţine
    atribuţii simbolice, are un sprijin de doar 10%.

  • România 43

    România 43

    Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia
    Intotero, despre importanţa proiectului
    100 pentru Centenar, – un proiect
    dedicat păstrării și promovării ideii de apartenenţă
    la identitatea românească.


  • Centenarul Marii Uniri

    Centenarul Marii Uniri

    Pe 1 Decembrie, România a sărbătorit 100 de ani de la crearea statului naţional unitar. Cu prilejul Zilei Naţionale şi a Centenarului, aproximativ 450 de manifestări publice au fost organizate în toată ţara. Şi, în ciuda unui frig pătrunzător – a fost cel mai rece 1 Decembrie din ultimii 60 de ani – sute de mii de români, cu mic, cu mare, au ţinut să ureze României ‘La mulţi ani’ în stradă.



    La Bucureşti, dimineaţa, a avut loc cea mai mare paradă militară din ultimele decenii, moment unic atât prin numărul celor care au trecut pe sub Arcul de Triumf, cât şi a tehnicii de luptă prezentate. Au defilat 4.000 de militari, din care peste 500 de soldaţi din 20 de ţări partenere şi aliate. Au fost prezentate peste 200 de mijloace tehnice, în timp ce aproape 50 de aeronave au survolat Capitala. Tehnica de luptă a inclus, în premieră, sistemul de rachete antiaeriene Patriot şi blindatele Piranha 5, transportoare cu nivel maxim de blindaj, care, din acest an, sunt fabricate în România.



    Întreaga atenţie s-a mutat, apoi, după-amiaza, către Alba Iulia, oraşul din centrul ţării unde, pe 1 Decembrie 1918, a fost proclamată Unirea Transilvaniei cu România. Acolo a fost o altă paradă militară, cea mai amplă de când se organizează asemenea ceremonii în oraşul Unirii. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române majoritare, Daniel, şi Patriarhul Ierusalimului, Teofil al III-lea, au oficiat o slujbă în faţa Catedralei Reîntregirii din Alba Iulia, iar preşedintele ţării Klaus Iohannis a inaugurat Podul Unirii şi Monumentul Marii Uniri.



    Români veniţi la Alba Iulia din toate colţurile ţării, dar şi de peste hotare au sărbătorit Centenarul şi prin cântec, interpreţi din toate regiunile istorice aducând în oraşul Marii Uniri tradiţiile şi portul din locurile de baştină. Nu a lipsit nici “marea unire a bucătarilor”, care au gătit zeci de mii de porţii de mâncare oferite gratuit tuturor celor care au venit la Alba Iulia, devenită pentru o zi, integral pietonală. Seara s-a încheiat cu un spectaculos foc de artificii. Tot la Alba Iulia a avut loc o nouă ediţie, a 21-a, a Congresului Spiritualităţii Româneşti, menit să consolideze unitatea românilor din ţară cu cei care se află în comunităţile istorice sau care au ajuns să trăiască în afara ei din motive economice.



    Că, pe 1 Decembrie, diaspora a fost cu gândul şi cu sufletul la România o atestă, de altfel, numeroasele manifestări în special culturale organizate de reprezentanţele Institutului Cultural Român şi de Misiunile diplomatice ale României în străinătate. Preşedintele Klaus Iohannis i-a invitat pe toţi românii, fie că sunt în ţară sau în afara ei, ca, uniţi în jurul unor valori precum democraţia, libertatea şi egalitatea în faţa legii, să construiască împreună România următorului secol.



    La rândul său, premierul Viorica Dăncilă şi-a exprimat dorinţa ca românii să intre în al doilea secol de existenţă a României Mari repetând exemplul părinţilor fondatori, pentru a duce la bun sfârşit proiectele strategice pe care şi le-au propus pentru ţară.

  • Jurnal românesc – 03.12.2018

    Jurnal românesc – 03.12.2018

    Agenţia naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă pune la dispoziţia românilor peste 30.000 de locuri de muncă la nivelul întregii ţări, cele mai multe în Bucureşti şi în judeţele Prahova, Arad şi Timiş. Oferta cea mai bogată se adresează muncitorilor necalificaţi din toate domeniile, agenţilor de securitate sau lucrătorilor comerciali. Şi angajatorii din spaţiul economic european oferă prin intermediul reţelei Eures România peste 2.200 de locuri de muncă. Muncitorii în agricultură sunt printre cei mai căutaţi. Fermele din Spania vor să angajeze 800 de persoane, iar cele din Danemarca, 200. Cei interesaţi pot accesa pagina de internet anofm.ro sau se pot prezenta la sediile Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă din zona de domiciliu, unde pot primi consiliere şi pot fi înscrişi în baza de date a instituţiei.



    Românii din comunitățile istorice și din diaspora, participanți la proiectul Descoperă și cunoaște România” și la programul Itinerar Centenar pentru jurnaliști”, au sărbătorit Ziua Națională şi Centenarul Marii Uniri, la Alba Iulia, alături de ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Elena Intotero. Aceştia au urmat traseul celor Trei Fortificații din Alba Iulia, care cuprinde Cetatea Medievală, Cetatea Alba Carolina și Castrul amenajat în zona Cetății Alba Carolina, și s-au prins în hora unirii în fața Sălii Unirii din Alba Iulia. La intrarea în Cetate, participanții la cele două proiecte inițiate de MRP au cântat, împreună cu ministrul, Treceți, batalioane române, Carpații!”, cântecul care i-a însuflețit pe militarii români în Primul Război Mondial. Ajuns la a II-a etapă, proiectul Itinerar Centenar pentru jurnalişti” găzduieşte 24 de reprezentanți ai presei româneşti din Belgia, Grecia, Italia, Israel, Marea Britanie, Canada, Spania, Germania, Irlanda şi Franța. Timp de patru zile, ei au avut întâlniri cu membri ai autorităților locale şi centrale, cu reprezentanți ai cultelor, ai mass media de limba română din România, şi au participat la evenimentul organizat de MRP la Ateneul Român, Gala 100 pentru Centenar.



    Vice-premierul Ana Birchall a participat, sâmbătă, 1 decembrie, la ceremonia de învestire în funcție a noului președinte al Mexicului,C, ocazie cu care a prezentat din partea României un mesaj de felicitare și urări de succes pentru mandatul încredințat de majoritatea mexicanilor. În marja evenimentului, viceprim-ministrul a avut o serie de întrevederi cu Vicepreședintele SUA Mike Pence și Ivanka Trump, cu vicepreședintele Argentinei, Gabriela Michetti, precum și cu noul ministru de externe al Statelor Unite Mexicane, Marcelo Luis Ebrard Casaubon. În discuțiile purtate cu ceilalți demnitari latino-americani, viceprim-ministrul român a promovat candidatura României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. La finalul zilei, Ana Birchall a marcat Ziua Națională alături echipa Ambasadei României în Mexic.



    România este principalul partener al Republicii Moldova, a declarat pentru Radio Chişinău Ambasadorul României, Daniel Ioniță. Relația dintre România și Republica Moldova este una consolidată, într-o constantă ascensiune, care se bazează pe elementele importante date de comunitatea de limbă, de istorie, de tradiții, pe dorința noastră de a susține parcursul european al Republicii Moldova și totodată pe necesitatea de a susține proiecte pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului” a afirmat Daniel Ioniță. Diplomatul român a spus totodată că îşi doreşte ca România și Republica Moldova să fie împreună în UE şi respectate de comunitatea europeană.

  • Retrospectiva săptămânii 25.11.2018-01.12.2018

    Retrospectiva săptămânii 25.11.2018-01.12.2018

    Legislativul de la Bucureşti a marcat Centenarul Marii
    Uniri


    Parlamentul României s-a reunit,
    miercuri, în şedinţă solemnă pentru a celebra împlinirea, pe 1 Decembrie, a
    unui secol de la Marea Unire prin care a fost creat statul unitar român.
    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că, la 100 de ani de la înfăptuirea unităţii naţionale, politicienii,
    indiferent de partid sau doctrină, trebuie să răspundă la întrebarea dacă vor
    continua să promită mult şi să livreze puţin sau dacă vor avea curajul şi
    responsabilitatea de a pune bazele dezvoltării României în cel de-al doilea
    Centenar. Klaus Iohannis a mai subliniat că românii au mari speranţe pentru
    viitorul ţării şi aşteptări îndreptăţite de la cei care o conduc. La rândul
    său, premierul Viorica Dăncilă a adresat clasei politice autohtone un îndemn la
    unitate. La şedinţa solemnă din Parlamentul României au fost invitaţi să participe, între alţii, foştii
    preşedinţi ai României Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, membrii
    Guvernului şi şefii misiunilor diplomatice de la Bucureşti. Au primit invitaţii
    şi preşedintele Academiei Române, guvernatorul Băncii Naţionale, preşedintele
    Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
    Române majoritare şi reprezentanţi ai Bisericilor Romano-Catolică şi
    Greco-Catolică.


    Românii din toată lumea au sărbătorit, pe 1 Decembrie,
    Ziua lor Naţională


    Zilele acestea, în ţară
    şi străinătate ceremonii militare, religioase şi culturale marchează Ziua
    Naţională şi împlinirea a 100 de ani de la crearea României Mari. Bucureştiul a
    găzduit cea mai mare paradă naţională de după 1990. Au trecut pe sub Arcul de
    Triumf aproximativ 4.000 de militari şi specialişti, cu peste 200 de mijloace
    tehnice. Aproximativ 500 de militari din 22 de ţările aliate şi partenere au defilat
    alături de trupele româneşti. O paradă militară are loc şi la Alba Iulia, în
    centrul ţării, oraşul în care s-a înfăptuit, pe 1 Decembrie, Marea Unire. La
    eveniment participă 1.600 de militari, 150 de mijloace tehnice şi 23 de
    aeronave. Iaşiul a
    fost declarat de Parlament, Capitală istorică a României, iar Alba Iulia -
    Capitală a Marii Uniri, ca recunoaştere morală, în An Centenar, a contribuţiei
    lor la cel mai important proiect de ţară al românilor.Ziua Naţională a fost sărbătorită inclusiv
    în teatrele de operaţiuni unde sunt dislocaţi militari români, precum şi în străinătate, prin
    manifestări culturale care evidenţiază rolul României în istorie, organizate de reprezentanţele
    ICR, în colaborare cu Misiunile diplomatice ale României. În
    Parlamentul European a fost organizată o expoziţie despre români care au
    schimbat lumea. Devenită sărbătoare oficială după Revoluţia
    anticomunistă din 1989, data de 1 Decembrie marchează finalizarea, la sfârşitul
    Primului Război Mondial, în 1918, a procesului de constituire a statului
    naţional unitar român, prin intrarea sub autoritatea Bucureştiului a tuturor
    provinciilor cu populaţie majoritar românească din componenţa imperiilor multinaţionale
    vecine.



    Inaugurarea, la Paris, a Sezonului cultural România -
    Franţa


    În prezenţa
    preşedinţilor Klaus Iohannis şi Emmanuel Macron, la Paris s-a deschis Sezonul
    cultural România – Franţa – eveniment
    cuprins în Foaia de parcurs a Parteneriatului strategic bilateral şi care va
    include, până pe 14 iulie 2019, sute de proiecte. Este vorba de manifestări
    culturale, dar şi evenimente din domeniile educaţiei şi inovării, economiei şi
    antreprenoriatului, gastronomiei, turismului şi sportului, precum şi al
    cooperării între colectivităţile locale. Scopul este de a face cunoscute şi de a
    întări legăturile dintre cele două ţări. Klaus Iohannis a amintit că România preia,
    de la 1 ianuarie, pentru prima dată, preşedinţia rotativă a Consiliului UE. Ne
    propunem ca, în această perioadă, România şi Franţa să celebreze valorile care
    stau la temelia Uniunii Europene, printr-un amplu proiect cultural comun, a
    declarat şeful statului român. La rândul său, Emmanuel Macron, a spus că sezonul are un caracter
    simbolic, pentru că este primul pe care Franţa îl organizează cu o ţară membră
    a UE, în contextul în care, în opina sa, cultura este un liant profund al
    Europei. Cei doi preşedinţi au semnat o declaraţie politică ce reînnoieşte
    parteneriatul strategic. Iohannis s-a întâlnit la Paris şi cu reprezentanţi ai
    diasporei româneşti din Hexagon, pe care i-a îndemnat să fie mai uniţi ca oricând
    şi să rămână la fel de implicaţi pentru a contribui, fie la Paris, fie în ţară,
    la modernizarea României.



    Proiectul legii pensiilor adoptat de Senatul de la
    Bucureşti


    Senatul României a
    adoptat proiectul noii legi a pensiilor, redactat de majoritatea de stânga, la
    putere. Creşterea etapizată a punctului de pensie în următorii trei ani,
    reducerea vârstei de pensionare pentru aşa-numitele grupe întâi şi a doua de
    muncă şi introducerea masteratului şi doctoratului în stagiul de cotizare sunt
    câteva dintre prevederile noii legi. Stagiul minim de cotizare pentru pensie
    rămâne de 15 ani. Un amendament promovat de UDMR şi acceptat de majoritate
    prevede posibilitatea, dar nu obligativitatea pensionării anticipate pentru
    mamele cu trei sau mai mulţi copii. Opoziţia a criticat proiectul de lege – PNL a votat împotrivă, iar USR
    s-a abţinut de la vot. Senatorii Puterii au
    susţinut că legea răspunde cererilor pe care le-au avansat asociaţiile
    reprezentative ale pensionarilor şi corectează inechităţile din sistem. Noul
    ministrul al Muncii, Marius Budăi, a dat asigurări că toate majorările
    prevăzute în proiect sunt sustenabile financiar. Proiectul ajunge, acum, la
    Camera Deputaţilor, care, susţin reprezentanţii majorităţii, ar urma să dea un
    vot decizional în decembrie.



    Viscol
    şi ger în România


    În România – Bucureştiul
    şi aproape jumătate din judeţele ţării, din sud şi sud-est, au fost sub Cod
    galben de ninsori şi viscol. Temporar, vântul a avut intensificări de până la
    75 km/h, viscolind ninsoarea şi determinând local scăderea vizibilităţii sub 100 de
    metri. Circulaţia rutieră s-a desfăşurat cu dificultate în
    zonele aflate sub cod galben, iar în traficul feroviar şi cel aerian s-au
    înregistrat întârzieri. Din cauza vântului puternic, porturile româneşti la Marea Neagră au fost
    închise. După expirarea Codului galben a intrat în vigoare, o informare
    meteorologică de vreme deosebit de rece în toată ţară, cu valorile termice
    preponderent negative.

  • Rezoluţia de la Alba Iulia, un document istoric

    Rezoluţia de la Alba Iulia, un document istoric

    Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia, de acum un secol, este document istoric de o valoare excepţională care a modelat vremurile ce au venit şi demonstrează profunzimea gândirii celor care l-au alcătuit. Într-un haos cumplit ce cuprinsese Europa la sfârşitul Primului Război Mondial, cu imperii prăbuşite şi armate radicalizate, nutrind revoluţii bolşevice în capitalele Occidentului, liderii românilor din Transilvania au derulat un proces coerent şi profund de îndeplinire a dezideratului Unirii cu România.



    De-a lungul secolului trecut de când acest text a fost adoptat, el a fost invocat şi comentat în diferite feluri şi cu cele mai diverse intenţii. Simpla citire a Rezoluţiei centenare ne arată un document foarte bine conceput, echilibrat, subtil şi puternic. Să nu uităm că el a fost redactat de liderii românilor, personalităţi de excepţie, şi a fost adoptat de 1228 de reprezentanţi cu drepturi depline, aleşi de românii din Transilvania şi Banat, în condiţiile stricte şi democratice prevăzute în Convocarea lansată la Arad, cu 10 zile înainte.



    Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia este structurată în nouă mari teme care stabilesc clar decizia de unire şi cum va arăta noul stat al românilor. Frazele sunt scurte şi fără echivoc, cuprinzătoare, nu ridică rezerve sau îndoieli. De la început, de la primele cuvinte, se spune că Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România.



    Mai clar nu se putea spune, mai direct nu putea fi formulată această decizie! Imediat, în al doilea punct, se anunţă că Adunarea Națională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal. În acele vremuri confuze, Rezoluţia pune şi provizoratul în termeni clari. Al treilea punct are şase prevederi care, împreună, constituie schiţa unei politici de viitor, o constituţie dintre cele mai moderne şi democratice.



    Sunt principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român formulate de Adunarea Naţională de la Alba Iulia. Acum un secol, în momentul istoric al unirii, sunt proclamate deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare, deplină libertate autonomă confesională, înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic, desăvârşita libertate de presă, asociere şi întrunire, reforma agrară radical şi asigurarea de drepturi şi avantaje pentru muncitorimea industrială ca în cele mai avansate state industriale din Apus. Menţiunile sunt detaliate în principii puternice, ce stau la baza unei democraţii moderne, valabile şi astăzi.



    Pe lângă decizia unirii şi prezentarea unui plan detaliat de viitor, Rezoluţia de la Alba Iulia are şi dimensiuni internaţionale şi diplomatice. Al patrulea punct al său trimite deja la congresul de pace ce avea să urmeze, exprimându-se dorinţa ca acesta să înfăptuiască comuniunea națiunilor libere în așa chip ca dreptatea și libertatea să fie asigurate pentru toate națiunile mari și mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaționale. Sunt principiile organizaţiilor internaţionale de mai târziu, sunt principiile vieţii internaţionale afirmate şi în zilele noastre.



    Apoi, cu gândul la evenimentul petrecut cu doar două zile înainte, Românii adunați în această Adunare Națională salută pe frații lor din Bucovina, scăpați din jugul Monarhiei austro-ungare și uniți cu țara mamă România. De asemenea, cu iubire şi entuziasm, este salutată eliberarea naţiunilor cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană, din fosta monarhie austro-ungară.



    Eroii nu sunt uitaţi: Adunare Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război și-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea și unitatea națiunii române. De asemenea, recunoştinţa românilor de la Alba Iulia s-a îndreptat către Puterile Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui dușman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizațiunea de ghiarele barbariei.



    Sunt cuvinte care emoţionează şi la care trebuie să ne raportăm mereu, să învăţăm din gândirea marilor oameni care au făcut unirea românilor şi să o invocăm atunci când vorbim despre ţara noastră, România!

  • Parlamentul celebrează Centenarul

    Parlamentul celebrează Centenarul

    Şedinţa solemnă dedicată celebrării a 100 de ani de la crearea
    statului unitar român i-a reunit, miercuri, în aula Parlamentului de la
    Bucureşti, pe şefii principalelor centre de putere politică ale ţării, care,
    prin mesajele lor, au încercat să creeze o punte între dorinţele celor care, la
    1 Decembrie 1918, au înfăptuit Marea Unire, şi aşteptările românilor la un
    secol distanţă.


    De la apelul preşedintelui Klaus Iohannis ca guvernanţii să se
    recupleze la interesele naţionale, până la mesajul de pace politică al
    premierului Viorica Dăncilă, recursul la lecţiile istoriei s-a aflat în centrul
    discursurilor. Din ele nu au lipsit, însă, săgeţile pe care şi le-au aruncat, într-un
    moment în care românii aşteaptă parcă mai mult ca oricând unitate, puterea
    PSD-ALDE, opoziţia de dreapta şi preşedintele Iohannis.


    Respectul legii şi libertatea individului au
    reprezentat valorile care i-au însufleţit pe români în urmă cu 100 de ani şi îi
    mobilizează pe cetăţeni şi astăzi    , a subliniat Klaus Iohannis. El a amintit că,
    la ora actuală, România este o societate liberă, are instituţii stabile, este
    membră a Uniunii Europene şi este legată de un parteneriat strategic cu cea mai
    puternică ţară lumii, Statele Unite. Politicienii şi guvernanţii au fost
    invitaţi să asculte vocea românilor, să se ridice la demnitatea Centenarului şi
    să nu îl dezonoreze.


    Preşedintele Iohannis: La fel ca acum un
    secol, oamenii au mari speranţe pentru viitorul ţării noastre şi aşteptări
    îndreptăţite de la cei care o conduc. Cu atât mai mult de Centenar, românii
    aşteaptă o guvernare la înălţimea moştenirii care ne-a fost încredinţată, vor
    lideri politici responsabili, cinstiţi şi care să îşi propună obiective
    politice ambiţioase pentru România, nu pentru interesele lor vrelemnice.


    De
    cealaltă parte a baricadei în
    confruntarea politică de la Bucureşti, premierul
    Viorica Dăncilă, dar şi şeful său de
    partid, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, au transmis un apel la unitate. În plus, dna Dăncilă a apreciat că
    este momentul pentru consens şi linişte inclusiv pentru apărarea intereselor
    României în Europa: Adresez un mesaj de pace politică şi către
    preşedintele României, domnul Klaus Iohannis. Am convingerea că, indiferent de
    mizele politice sau electorale pe care le avem în faţă, în calităţile oficiale
    pe care le avem, ca prim-ministru sau ca preşedinte, avem datoria de a coopera,
    de a colabora între noi. Este o datorie dincolo de orice miză personală. Este o
    datorie faţă de români şi faţă de România.


    Deputatul PNL, în opoziţie, Gigel Ştirbu,
    a apreciat că Centenarul trebuie să fie un moment de reflecţie asupra
    realizărilor din ultimii 100 de ani: România de astăzi este România pe care
    şi-au închipuit-o înaintaşii noştri care au zămislit şi au făurit marele act
    istoric de la 1918? Ce Românie lăsăm moştenire urmaşilor noştri?


    Liderul
    USR, Dan Barna, a făcut, la rândul său, o comparaţie între ce s-a reuşit în
    urmă cu 100 de ani şi ce se întâmplă în prezent: Cu o generaţie
    înainte de Marea Unire, Anghel Saligny realiza sistemul de poduri de la
    Cernavodă. Cel mai spectaculos proiect ingineresc din Europa la vremea
    respectivă era în România. Politicienii care au guvernat România după Revoluţie
    nu au fost în stare să termine o autostradă, una singură, care să lege regiunile
    istorice, în 30 de ani de guvernare.


    La şedinţa solemnă din Parlamentul
    României pentru celebrarea împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire au fost
    prezenţi şi foştii
    preşedinţi ai ţării Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, Principesa Margareta,
    custodele Coroanei Române, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, Daniel, reprezentanţi
    ai Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică şi şefii misiunilor
    diplomatice de la Bucureşti.

  • RadiRo 2018 la final

    RadiRo 2018 la final

    Orchestra Simfonică Naţională a Radioteleviziunii Irlandeze, cu
    franţuzoaica Nathalie Stutzmann la pupitru, a concertat, duminică seară, la
    închiderea Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio, RadiRo.     Organizat,
    o dată la doi ani, de Radio România şi ajuns la a patra ediţie, acesta e
    singura manifestare de gen rezervată orchestrelor radio.


    RadiRo 2018
    a fost menit să onoreze, deopotrivă, aniversarea a 90 de ani de la prima emisie
    a a postului public de radio şi Centenarul Marii Uniri. Timp de o săptămână,
    publicului bucureştean i-au fost fost oferite opt concerte simfonice şi, în
    premieră la RadiRo, patru de jazz. Printre invitaţi s-au numărat orchestre,
    dirijori şi solişti cotaţi de critica de specialitate drept personalităţi de
    primă mărime ale scenelor internaţionale. Festivalul a fost deschis de cea mai
    veche orchestră radio europeană, aceea de la Leipzig, din Germania. Au mai
    figurat pe afiş orchestrele BBC, de la Londra, şi radiodifuziunii italofone de
    la Lugano, din Elveţia.


    Toate concertele festivalului au fost transmise
    live de Radio România, înregistrate de Televiziunea Română şi vor fi, ulterior,
    difuzate de posturi membre ale Uniunii Europene de Radio.     Violonistul australian de origine taiwaneză Ray Chan şi-a
    împărtăşit trăirile de la Bucureşti: Mă
    bucur să revin în România, după prezenţa de anul trecut din Festivalul Enescu.
    Publicul de aici a fost, şi de această dată, foarte cald şi entuziast. Ca
    interpret te alimentezi şi cu energia oamenilor, ea te ajută în interpretare,
    de aici şi reuşita unui concert. În această seară, simt că a fost o prestaţie
    foarte bună şi pentru asta îi mulţumesc publicului român.


    Secţiunea de
    jazz a readus-o acasă, după o lungă absenţă, pe solista Aura Urziceanu, foarte
    populară, acum câteva decenii, în România, de unde s-a expatriat peste Ocean.
    Reacţiile publicului au fost entuziaste: Voce 1 -: Aceeaşi
    voce pe care a avut-o, parcă nu s-a schimbat. S-a şlefuit în timp. Voce
    2 -: Nici
    nu credeam că mai apuc ziua în care să o văd pe Aura Urziceanu. O ştiu de
    copil. N-am văzut-o niciodată live. Voce 3 -: N-am văzut de mult aşa ceva:
    improvizaţie, superprofesionalism.


    Acum o săptămână, muzica preluase
    de la literatură ştafeta evenimentelor culturale organizate de Radio România.
    La jumătatea lui noiembrie, cel mai generos spaţiu expoziţional din Bucureşti a
    găzduit ediţia cu numărul 25 a Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus. După ce,
    în anii trecuţi, invitaţi speciali au fost literaturi din alte ţări, Gaudeamus
    2018 a     avut ca temă centrală România
    Centenar.     Premii de excelenţă au fost acordate unor edituri din
    Republica Moldova vecină şi, respectiv,
    din Cluj, pentru ceea ce
    organizatorii au numit admirabila lor activitate editorială naţională, în anul
    Centenarului Marii Uniri.

  • Frații Lapedatu

    Frații Lapedatu

    Frontiera a fost în imaginarul dintotdeauna al omului, o barieră, o limită, o frână, un obstacol care îl împiedică să meargă înainte. De aceea, el a fost tentat mereu să treacă peste ea, indiferent că era o frontieră fizică sau una mentală. Peste teritoriul actual al României și în interiorul eu au existat atât frontiere fizice cât și mentale și pentru unii dorința cea mai mare a fost de a le traversa. A fost cazul fraților gemeni Ion și Alexandru Lapedatu, amândoi nume importante ale istoriei României de la ultimul sfert al secolului al 19-lea și în prima jumătate a celui următor.



    Andreas Wild este biograf al fraților Lapedatu, și el a început să spună povestea celor doi gemeni care vor traversa granițe și vor participa la marile momente ale istoriei: ”Prima frontieră cu care se vor confrunta este frontiera de sud. Născuți în sudul Transilvaniei, care era pe Carpați, între Austro-Ungaria și Regatul României, care încă nu exista când s-au născut ei, erau Principatele Române. Amândoi au avut problemă cu această frontieră. Alexandru trece frontiera de vest, după o vreme trec frontiera de vest fiecare dintre ei. Iar la sfârșit ne aflăm într-o situație în care frontierele se pun în mișcare.”



    Ion și Alexandru se nasc în 1876 lângă Brașov. Tatăl lor, latinist și profesor de limbi clasice, doctor în filologie clasică al Universității din Bruxelles, îi lasă orfani la vârsta de 1 an și jumătate. Mama lor, rămasă văduvă la 18 ani, se căsătorește cu un profesor din Iași și îi ia pe amândoi în fosta capitală a Moldovei în 1885. După 5 ani divorțează și își trimite copiii la Săcele, acum în vârstă de 13 ani. Acum cei doi frați se lovesc de frontieră deoarece nu au pașapoarte atunci când vor să intre în Transilvania, pe atunci aflată în Austro-Ungaria. Alexandru nu suportă despărțirea de mama sa și se întoarce la Iași, încercând să treacă frontiera în România ilegal, cu ajutorul unor mocani contrabandiști. Sunt prinși de grăniceri și arestați, iar copilul este trimis înapoi la bunica sa din apropierea Brașovului.



    Cei doi frați aflați pe cele două părți ale Carpaților urmează cariere diferite. Ion urmează studii de economie și Drept la Budapesta, în timp ce Alexandru devine istoric. Cei doi trec frontiera în ambele sensuri, Ion vine la București unde va face practică în diferite bănci, în timp ce Alexandru se va duce în Transilvania pentru a participa la diferite serbări naționaliste.


    Pentru Alexandru, anul 1917 înseamnă trecerea graniței de est a României. În iulie 1917, în calitate de secretar al comisiei monumentelor istorice, însoțește tezaurul României trimis în Rusia cu trenul pentru a fi în siguranță. Însoțește la Moscova și al doilea transport cu documente și arhive. Rămâne la Moscova până în decembrie 1917 și scrie un jurnal în care menționează desfășurarea revoluției bolșevice. Dar în ianuarie 1918, diupă plercarea lui Alexandru Lapedatu din Moscova, Troțki anunța confiscarea tezaurului. Plecat la Kiev pentru a lupta alături de liderul mișcării naționale cehe Tomas Masaryk și de asociația naționalităților din Austro-Ungaria, Alexandru Lapedatu militează pentru unirea Transilvaniei cu România. El va fi cel care va redacta documentele cu care România se va prezenta la conferința de pace de după război.



    După 1918, amândoi vor fi aleși în Parlamentul României, Alexandru este profesor la Universitatea din Cluj, în timp ce Ion devine profesor la Academia de Studii Comerciale și de Industrie din Cluj. Atenția celor doi frați se mută spre frontiera de vest. Alexandru este membru al delegației române care va asista la Paris la semnarea armistițiului dintre Antanta și Germania, va face 3 călătorii la Paris pentru participarea la tratativele de pace. Ion, director de bancă, devine ministru de finanțe în guvernul Averescu și este trimis la Berlin pentru a stinge datoria României față de Germania de dinainte de război. Ion rămâne în afara vieții politice, devine un tehnocrat apreciat de toate partidele.



    Dar în 1939 începea al doilea război mondial, urmat de instaurarea comunismului și prăbușirea lumii la care visaseră și pentru care frații Lapedatu depuseseră toate eforturile. Andreas Wild: ”Sub dictatura comunistă, frații Lapedatu și memoria lor a fost complet eliminată din viața publică și socială, în final, ei înșiși au fost exterminați fizic. Alexandru a murit la Sighet, în închisoare, arestat în noaptea demnitarilor. Ion era bolnav și a murit 6 luni mai târziu. Cum se spune, frații gemeni nu se despart, și ei au murit la câteva luni unul după altul, deși în condiții diferite. Aceasta a fost soarta nu numai a lor, ci a multor colegi de generație. Interesul lor în edificarea unui stat a avut o perioadă foarte scurtă, de numai 20 de ani. A fost o lucrare remarcabilă care iată a împlinit 100 de ani. Istoria fraților Lapedatu ilustrează exemplar capacitatea oamenilor de a depăși frontiere de orice tip. Mai întâi, dacă ne gândim la frontierele geografice, ei au taversat frontierele dintre frați. Apoi frontierele cu vecinii și frontierele cu străinii. Au traversat granițele sociale, doi copii, în condții sărmane, greu de imaginat, care amândoi se ridică în funcțiile cele mai înalte din stat. Au depășit și frontierele temporale, 50 de ani dați uitării, după care, iată, memoria lor revine.”



    Ion și Alexandru Lapedatu au o poveste în care se suprapun destine personale și trăiri colective. Ea este fascinantă ca atâtea altele, dar unică în felul ei.

  • Muzeul virtual al Unirii

    Muzeul virtual al Unirii

    Un proiect al Muzeului Național de Istorie realizat în preajma Zilei Naționale a României și a Centenarului Marii Uniri de la 1918.




  • GAUDEAMUS 2018 la ora bilanțului

    GAUDEAMUS 2018 la ora bilanțului

    Ediţia aniversară a Târgului Internaţional GAUDEAMUS, eveniment organizat de Radio România, s/a încheiat duminică, 18 noiembrie. Evenimentele prilejuite de Centenarul Marii Uniri și de aniversarea a 90 de ani de Radio România, cele peste 900 de lansări, prezentări de carte și dezbateri, susținute de cei mai cunoscuți scriitori români ai momentului, au făcut din ediția numărul 25 a celui mai îndrăgit târg de carte din România, timp de cinci zile, centrul de atracție al vieții culturale a Capitalei. Cei peste 125.000 de vizitatori care au trecut pragul Pavilionului Central de miercuri, 14 noiembrie, până duminică, 18 noiembrie, sunt cea mai concludentă dovadă.



    Tema centrală a ediției a fost România Centenar, ilustrată prin intermediul unui stand care a găzduit o colecție de câteva sute de volume dedicate acestui moment istoric și prin circa 50 de evenimente. Standul România Centenar a fost organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române și Muzeul Municipiului București, iar preşedintele de onoare al Târgului a fost acad. Ioan – Aurel Pop. Premiile ediţiei 2018 a târgului, decernate duminică, 18 noiembrie, au fost:  Trofeele GAUDEAMUS, ai căror câştigători au fost stabiliţi prin Votul Publicului, au fost acordate Editurilor Humanitas (locul 1), Polirom (locul 2) şi Nemira (locul 3);



    Trofeul pentru “Cea mai râvnită carte a târgului”, stabilit tot prin Votul Publicului, a revenit Editurii Litera, pentru volumul “6 povești cu draci” de Igor Bergler; Trofeele Presei pe secţiunile TV, publicaţii print, online și agenții de presă au fost câştigate de: postul Pro TV, publicația Dilema Veche, Mediafax şi Agenția Națională de Presă Agerpres. Trofeul pentru secţiunea radio nu a fost acordat. Posturile Radio România, cel mai frecvent indicate drept surse de informaţii despre eveniment, nu au intrat în această competiţie, dat fiind statutul de organizator al instituţiei; Premiul de Excelenţă, în valoare de 10.000 lei, oferit de către Radio România, a fost decernat în acest an, în premieră, mai multor edituri, “pentru admirabila lor activitate editorială naţională, în anul Centenarului Marii Uniri” (motivația juriului).



    Editurile premiate cu acest prilej au fost: Prut, Ştiinţa, Arc (din Chișinău), Cartier (din Chişinău), Şcoala Ardeleană (din Cluj) şi Casa Cărţii de Ştiinţă (din Cluj); Premiul Educaţia a revenit Academiei de Studii Economice din Bucureşti, în semn de apreciere pentru constanţa şi pentru standardele înalte la care Academia s-a prezentat şi în acest an la Gaudeamus; Premiul pentru traducere “Antoaneta Ralian”, decernat pentru traducători din limba română într-o limbă străină şi dintr-o limbă străină în limba română a fost acordat la această ediţie: – pentru traducere dintr-o limbă străină în limba română, doamnei Vali Florescu pentru volumul Femei cu bărbaţi de Richard Ford (Editura Vellant, 2018); – pentru traducerea din limba română într-o limbă străină: redacției revistei Caietele avangardei, editor Ioan Cristescu, coordonator ştiinţific Ion Pop, editată de Muzeul Naţional al Literaturii Române, pentru nr. 12, 2018, cu tema Avangardă, neoavangardă, postavangardă…, pentru promovarea valorilor novatoare româneşti în lume; Miss Lectura pentru ediţia 2018 a Târgului Internațional GAUDEAMUS a fost desemnată domnişoara Isabel – Raluca Grigore, studentă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. Premiul a constat în echipamente multimedia oferite de InfoTouch Systems și Hidroprotect. Proiecte Radio România – Gaudeamus



    În cadrul Târgului a fost organizată finala celei de a XVII-a ediţii a Concursului Naţional de Lectură “Mircea Nedelciu”, dedicat elevilor de liceu; câştigătoarele acestei ediţii au fost: locul I – Iulia Sucutardean, Liceul Teoretic “Nikolaus Lenau” din Timișoara; locul II – Bianca Gabriela Antofie, Colegiul Național “Tudor Vladimirescu” din Craiova; locul III – Maria Alexandra Robu, Colegiul Național “Mihai Viteazul” din București. Premiile au fost oferite de Radio România (sume de bani destinate achiziţionării de cărţi din târg), CEWE și InfoTouch Systems.  Invitaţi de nota 10: Olimpicii României – un proiect care îşi propune să aducă în prim-plan competitivitatea şi excelenţa învăţământului românesc, să atragă atenţia asupra performanţelor şi potenţialului reprezentanţilor săi de top pentru viitorul României. La GAUDEAMUS 2018, 21 de elevi medaliaţi la concursuri internaţionale la diverse discipline, au fost invitaţi speciali ai Târgului şi premiaţi de către Asociația Club Lions Millennium. Expoziția “Gaudeamus 25”, amenajată cu sprijinul BRD Groupe Société Générale și al Display Group, în spațiul de evenimente “Mircea Sântimbreanu;



    Proiectul “Cărţile se întorc acasă” s-a bucurat de un real succes şi în acest an, fondul de carte constituit prin donaţii ale vizitatorilor ajungând la circa 1.500 de volume.  Ziarul Târgului (5 numere) a fost realizat, pentru al cincilea an consecutiv, de către o echipă redacţională de la cunoscuta publicaţie Caţavencii. Tombola GAUDEAMUS, derulată într-o formulă inedită – câte o extragere la fiecare 90 de minute – pe baza biletelor şi a abonamentelor de intrare, a avut în acest an câteva zeci de premii extrem de atractive: 10 eBook reader, oferite de BRD Groupe Société Générale, 10 vouchere în valoare de câte 300 de lei, oferite de Optiplaza, 8 vouchere în valoare de câte 300 de lei, oferite de Emex, pachete de accesorii pentru echipamente multimedia, oferite de InfoTouch Systems, vouchere pentru foto-cărți CEWE, echipamente sportive oferite de sportpartner.ro și echipamente multimedia oferite de Hidroprotect.



    Seria evenimentelor culturale organizate de Radio România în cursul acestei luni continuă cu ediția a IV-a a Festivalului “RadiRo”, care a debutat în această seară la Sala Radio, printr-un concert al Orchestrei Naționale Radio și desfășoară în perioada 18 – 25 noiembrie. Ediția 2018 include și o premieră – o serie de concerte de jazz susținute de Big Band-uri ale radiodifuziunilor publice din Danemarca, Croația și bineînțeles, România. Parteneri GAUDEAMUS 2018 Proiect cultural susţinut de Ministerul Culturii și Identității Naționale Sponsor principal: BRD Groupe Société Générale Parteneri: Camerele de Comerț și Industrie din România și Romexpo, Primăria Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române și Muzeul Municipiului București, Display Group. Sponsori: CEWE România, Treasure&Co, 7Last Muse, InfoTouch Systems, Bernschutz&Co, Asociația Lions Club Millennium, Optiplaza, Emex, sportpartner.ro, IndECO Grup, Perla Harghitei, Hidroprotect Parteneri media: TVR, Agenţia de carte, Agenția de Presă RADOR, Caţavencii, Media Trust.



    Pentru informaţii suplimentare, vă invităm să vă adresaţi Secretariatului GAUDEAMUS sau să accesaţi www.gaudeamus.ro . Persoană de contact: Connie Chifor (tel. 0745 109 649, e-mail connie@gaudeamus.ro).

  • Preoții Unirii

    Preoții Unirii

    Preoții Unirii, este genericul sub care, la Clubul Țăranului Român din București a avut loc, marți, o serie de comunicări despre contribuția slujitorilor bisericii la Marea Unire din 1918. Manifestarea a fost organizată de Muzeul Țăranului Român și de Institutul Frații Golescu pentru relații cu românii din străinătate.




  • ”Averescu și Prezan. Mareșalii României Mari.”

    ”Averescu și Prezan. Mareșalii României Mari.”

    În anul în care celebrăm Centenarul Marii Uniri, Muzeul Național de Istorie a României ne propune o expoziție cu genericul ”Averescu și Prezan. Mareșalii României Mari.” Expoziția reprezintă un omagiu adus celor doi ofițeri care s-au remarcat nu doar prin abilitățile lor de comandanți, prin spiritual cazon, dar și prin calitățile lor umane. Destinul lor a fost legat de evoluția și gloria Armatei Române și implicit, de edficarea statului roman modern.


    Galerie foto: Valentin Țigău