Radio România Internațional

Tag: cercetare

  • Globalizarea aduce specii noi de coleoptere în România

    Globalizarea aduce specii noi de coleoptere în România

    O echipă mixtă de entomologi din România și Italia a descoperit, în cadrul unor expediții recente, cinci noi specii de coleoptere pe teritoriul României. Este esențial ca monitorizarea lor să continue și cercetările să fie intensificate pentru a identifica din timp noile specii care ajung pe teritoriul României ca urmare a procesului de globalizare.

    Andreea Cătălina Drăghici este autoarea lucrării care a avut ca scop catalogarea speciilor din ordinul Coleoptera din România. De asemenea, este muzeograf la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. Pentru început, aflăm despre contextul descoperirii.

    „Coleopterele sunt specii de insecte, vorbind la modul general, cu importanță deosebită pentru natură și ecosistem. Beneficiile sunt multiple și, oricum, noi știm că trăim în epoca Antropocen, știm de declinul accelerat al biodiversității, dar, în acest context, aș menționa schimbările globale, fenomenul de urbanizare, dar și globalizarea în contextul comerțului internațional.

    În studiul nostru, am observat că cinci specii de coleoptere au ajuns în România datorită acestui comerț internațional. Speciile noastre de coleoptere sunt numite non-native sau alogene deoarece sunt specii oportuniste. Trăiesc pe lângă activitatea umană, însoțesc omul. De asemenea, zonele urbane, orașele, zonele de port, de vamă se numesc și hot spoturi de introducere.”

    Tocmai de aceea, trei din cele cinci specii descoperite au fost găsite în Dobrogea, continuă Andreea Cătălina Drăghici, care subliniază importanța cunoașterii noilor specii de coleoptere.

    „Este zonă aridă, de stepă, potrivită pentru aceste specii non-native, pentru că ele, de obicei, preferă temperaturi mai mari. De aici, zona portului ca o zonă de introducere în țara noastră. Aceste specii sunt deosebit de importante de cunoscut. Comunitatea științifică le abordează cu mare atenție, dar și la nivelul întregii populații trebuie cunoscute, pentru că sunt abordate mai ales din punct de vedere al impactului economic, dar și asupra impactului sănătății. Ele pot altera mâncarea și sunt exemple în care până și noi găsim, de exemplu, în mălaiul din bucătărie astfel de specii non-native. Există însă și un impact asupra biodiversității, pentru că perturbă biodiversitatea în ecosistemele locale. Acest impact asupra biodiversității este mai greu de demonstrat pentru că necesită studii mai elaborate. Totuși, există un impact genetic prin posibilitatea de a hibridiza cu specii native. Pot exista fenomene de concurență sau strămutare de populații native. Momentan nu s-a dovedit, dar există posibilitatea să ducă la dispariția speciilor native.”

    Studiul privind speciile de coleoptere a fost realizat de o echipă internațională, în baza unui regulament european referitor la prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive.

    „Abia în 2022 s-a reușit să se creeze o listă națională, care menționează 52 de specii de coleoptere alogene sau non-native. Astfel, noi am conștientizat oportunitatea de a aduce alte specii. Tocmai de aceea, am descoperit încă cinci specii noi și, cu siguranță, există și alte specii. Sunt foarte greu de realizat monitorizări naționale, care presupun un efort și financiar, dar și uman foarte mare.

    Aceste cinci specii pe care noi le-am descoperit au fost prin colectare neintenționată. Deci iată că și aceste colectări neintenționate încă sunt de mare importanță, până la dezvoltarea unor mecanisme mai elaborate de monitorizare la nivel național. Așadar, printre cele cinci specii noi se numără și Cis chinensis. L-am identificat chiar în București, deci iată că putem găsi specii noi chiar și în oraș. Poate ne imaginăm că speciile stau ascunse în zone mai izolate, iar pe această specie am găsit-o în fungi, adică în niște ciuperci de pe un copăcel. Este vorba despre arțarul american, cu originea din China.

    Pe lângă aceste cinci specii noi care sunt menționate pentru fauna României am mai adus completări și la alte 19 specii de coleoptere care aveau date de distribuție deficitare, adică se știau că există în fauna României, dar distribuția lor nu era atât de bine pusă la punct. Prin urmare, am actualizat distribuția lor și cred că, de asemenea, este foarte important pentru acestea.”

    România are o diversitate impresionantă de insecte datorită climatului variat și a ecosistemelor diverse. În acest context, mai multe specii de insecte au fost semnalate în ultimele decenii, cauzând probleme economice, ecologice și agricole. Ele au fost introduse accidental, cel mai adesea prin comerțul internațional cu plante, fructe sau lemn. Monitorizarea și măsurile de combatere sunt esențiale pentru a limita impactul lor negativ. Totuși, nu există motive de îngrijorare privind speciile noi descoperite, spune Andreea Cătălina Drăghici, muzeograf la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

    „Trebuie clar să menționăm că nu toate speciile noi sau non-native devin și invazive. Pentru a deveni invazive, adică să se răspândească foarte mult și să fie într-un număr foarte mare, este nevoie de a parcurge mai mulți pași destul de dificili. Apoi, oricum, foarte puține specii care pătrund în țara noastră ajung să fie și invazive, pentru că trebuie să aibă condiții de climă, adică să fie o zonă caldă, au nevoie de hrană suficientă, deci, un număr foarte mic din speciile venite ajung să devină și invazive.

    Aș vrea să menționez despre Citizen Science, o platformă care ajută foarte mult cercetătorii, mai ales că în România sunt destul de puțini cercetători în domeniul nostru. Domeniul gândacilor este mai puțin abordat, pentru că identificarea lor este dificilă, au dimensiunile foarte mici, iar caracterele sunt foarte asemănătoare.

    Totuși, de aici, și înțelegerea noastră asupra importanței furnizării de informații într-un format ușor accesibil și mai ales accesul oamenilor la aceste informații științifice despre speciile invazive și conștientizarea publicului cu privire la această problemă în România. Această conștientizare este destul de redusă momentan la nivelul României.”

    „Citizen Science” este o formă de participare publică la proiecte de cercetare prin care cetățenii sunt implicați în diferite etape ale procesului de cercetare științifică. Această implicare poate varia de la a fi mai bine informați cu privire la știință, rezultatele acesteia și impactul asupra societății în sens larg, până la participarea la procesul științific în sine. Cetățenii pot colecta și analiza datele și pot chiar finanța unele proiecte de cercetare științifică.

     

     

  • Ce sume a alocat UE cercetării în 2023?

    Ce sume a alocat UE cercetării în 2023?

    Uniunea Europeană a alocat în 2023 suma de 381,4 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare (R&D), ceea ce reprezintă o creștere de 6,7% față de 2022, când suma a fost de 357,4 miliarde de euro. Comparativ cu 2013, când alocarea a fost de 241,5 miliarde de euro, investițiile în R&D au crescut cu 57,9%, conform datelor Eurostat.

    Intensitatea R&D, care reprezintă cheltuielile de cercetare și dezvoltare ca procent din PIB, a rămas la același nivel în 2023 și 2022, respectiv 2,2%. În perioada 2013-2023, acest indicator a crescut cu 0,1 puncte procentuale la nivelul Uniunii Europene.

    În ultimul deceniu, 19 state membre au înregistrat creșteri ale intensității R&D, cele mai mari progrese fiind raportate în Belgia (cu un punct procentual), Polonia și Grecia (ambele cu 0,7 puncte procentuale).

    În 2023, cinci țări membre ale Uniunii Europene au raportat o intensitate R&D de peste 3%. Suedia a înregistrat cel mai mare nivel, cu 3,6%, urmată de Belgia și Austria, fiecare cu 3,3%, precum și de Germania și Finlanda, fiecare cu 3,1%. România se află la coada clasamentului cu o pondere de 0,5%, urmată de Malta (0,6%), Cipru (0,7%), Bulgaria și Letonia (ambele cu 0,8%).

    Sectorul întreprinderilor a dominat alocările pentru cercetare și dezvoltare și au totalizar 66% din totalul cheltuielilor, adică 253,1 miliarde de euro. Alte sectoare au fost reprezentate de învățământul superior, cu 21% din fondurile alocate (81,7 miliarde de euro), sectorul guvernamental, cu 11% (41 miliarde de euro), și sectorul privat non-profit, cu 1% (5,5 miliarde de euro).

     

    Ponderea din PIB a fondurilor acordate cercetării în statele UE (2023) / Sursa: Eurostat

    Orizont Europa, programul principal de finanțare pentru cercetare și inovare

     

    Prin intermediul programelor-cadru multianuale de cercetare și inovare, UE oferă finanțare cu următoarele obiective: să consolideze poziția UE în mediul științific; să consolideze inovarea industrială, inclusiv investițiile în tehnologii-cheie, accesul îmbunătățit la capital și sprijinul pentru întreprinderile mici; să răspundă unor preocupări sociale majore, cum ar fi schimbările climatice, transportul durabil și energia din surse regenerabile; să se asigure că progresele tehnologice se traduc în produse viabile, cu un real potențial de comercializare, prin construirea de parteneriate între sectorul public și cel privat; să accelereze cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării.

    Orizont Europa este programul principal al Uniunii Europene pentru finanțarea cercetării și inovării în perioada 2021-2027. Cu un buget de 95,5 miliarde EUR, programul sprijină eforturile de combatere a schimbărilor climatice, contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și ajută la creșterea economică și la consolidarea competitivității în Europa.

    Programul încurajează colaborarea internațională și sprijină cercetarea și inovația pentru a dezvolta, susține și aplica politicile UE. De asemenea, urmărește să rezolve provocările globale și să îmbunătățească diseminarea cunoștințelor și tehnologiilor avansate. Investițiile realizate prin acest program duc la crearea de locuri de muncă, folosirea mai eficientă a talentelor europene, creșterea economică și întărirea competitivității industriale.

  • „În căutarea paradisului pierdut”, de la oraș la sat

    „În căutarea paradisului pierdut”, de la oraș la sat

    Migraţia de la oraș la sat este un fenomen social în expansiune în România. Fenomenul este explorat în documentarul „În căutarea paradisului pierdut”, care a fost prezentat recent la Bucureşti, prin 3 proiecţii. Alături de film, fenomenul este adus în faţa publicului, printr-o cercetare şi un demers de etapă, şi printr-o expoziței foto-video.

     

    „În căutarea paradisului pierdut” și-a propus să spună o poveste contemporană despre oameni care au ales să-și reconfigureze viața, părăsind mediul urban pentru cel rural. Fenomenul a fost documentat în satele Șomartin (judeţul Sibiu) și Jurilovca (judeţul Tulcea), printr-un set de 16 interviuri și 8 filmări cu persoane care s-au stabilit în aceste sate în ultimii 5 ani. Procesul de cercetare a fost condus de către antropologii Bogdan Iancu și Alexandru Vârtej, de la SNSPA, care au colaborat cu echipa video a proiectului: regie şi imagine – Andrei Dudea, sunet – Dan Dobre, montaj – Maria Bălănean. Fotofrafiile sunt realizate de Cristiana Verbină, Alexandru Vârtej şi Andrei Dudea.

    Am discutat după una dintre proiecţiile de la Bucureşti cu Andrei Dudea, regizorul filmului.

     

    Profesorul Bogdan Iancu este unul dintre cei care au cercetat la faţa locului migraţia de la oraș la sat.

  • Expoziția “Una din Trei”

    Expoziția “Una din Trei”

    La confluența dintre cercetare și artă, adresând durerea prin empatie și însingurarea prin deschiderea către comunitate, expoziția “Una din Trei” vorbește despre infertilitate, despre pierderea de sarcină – fenomene care afectează una din șase, respectiv una din trei femei – dar mai ales despre nedreptatea de a fi izolată și stigmatizată social în urma confruntării cu aceste evenimente traumatice. Una din două femei care au trecut prin pierderi de sarcină sau care s-au confruntat cu infertilitatea suferă de anxietate și/sau de depresie, iar tabu-ul social care planează asupra acestor experiențe nu face decât să adâncească amărăciunea și să sporească însingurarea persoanelor afectate.

     

    Cu scopul de a sparge tăcerea și de a crea o comunitate mai incluzivă și mai empatică, proiectul “Una din Trei” a pornit de la un studiu comprehensiv asupra reprezentării pierderii de sarcină și infertilității în spațiul public, dezvoltând un concept de expoziție în care sunt reunite lucrări realizate de un colectiv artistic internațional, alături de obiecte reprezentative și povești personale adunate de la participanți din întreaga țară, un mural colectiv realizat de artiști selecționați în urma unui apel deschis, cât și lucrări realizate de persoane care au participat la o serie de ateliere artistice și terapeutice.

     

    Primul spațiu în care poate fi văzută expoziția este Rezidența9, la București, între 30 august și 17 septembrie, apoi expoziția va călători la Sofia, în Bulgaria.

     

    Persoanele care doresc să contribuie cu propriile lor povești la expoziție și la schimbarea mentalităților legate de infertilitate, sunt invitate să aducă obiectele și poveștile despre pierdere de sarcină și infertilitatela Rezidența9 din București pe toată durata expoziției.

     

    Un al doilea apel deschis este adresat atât artiștilor, cât și publicului care își dorește să contribuie cu propria experiență și creativitate la susținerea acestui dialog important, colaborând la realizarea unui colaj mural colectiv în cadrul expoziției “Una din Trei” de la Rezidența9. Materialele sunt puse la dispoziție de către organizatori.

     

    Am stat de vorbă la vernisaj cu una dintre curatoare, Ruxandra Gubernat, regizoare de film documentar, inițiatoarea proiectului. Ruxandra Gubernat are un doctorat în ştiinţe politice la Universitatea Paris Nanterre.

    Una dintre artistele care expun la Rezidenţa9 este Sabina Tupan, cu care am discutat despre ce a adus în expoziţie, de ce s-a alăturat proiectului, dar şi despre studiile sale în Marea Britanie şi Elveţia.

  • Bani europeni pentru sănătate

    Bani europeni pentru sănătate

    Comisia Europeană a aprobat un miliard de euro ajutor de stat pentru primul Proiect Important de Interes European Comun denumit Med for Cure. El privește cercetarea, inovarea și dezvoltarea industrială pentru produse de sănătate.

    Proiectului s-au alăturat șase state membre, Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Slovacia și Spania. Obiectivele lui sunt rezultate care să ducă la ameliorarea unor boli pentru care nu există mijloace de prevenție sau de tratament.

    Finanțarea de un miliard de euro va putea antrena alte 5,9 miliarde de euro în investiții private. În proiect sunt angrenate 13 companii care vor derula 14 proiecte de cercetare-inovare.

    Margrethe Vestager, vicepreședintă a executivului comunitar, a detaliat proiectul:

    ”Med for Cure va susține inovația revoluționară în domeniul sănătății.

    El se concentrează asupra dezvoltării tratamentului pentru bolile rare care afectează mai puțin de unul din 2000 de oameni. Acestea pot fi bolile rare de piele.

    De asemenea, va lupta cu amenințările la adresa sănătății cum ar fi rezistența microbilor asupra cărora antibioticele nu mai au efect, noi tratamente fiind necesare.

    De asemenea, proiectul se asigură că sectorul farmaceutic european este în prima linie atunci când vine vorba de digitalizare și sustenabilitate.

    Participanții la Med for Cure se vor concentra asupra a patru direcții.

    Prima privește colectarea, studierea și digitalizarea celulelor și a altor eșantioane de bioresurse. Participanții vor dezvolta o rețea de biobănci pentru identificarea și dezvoltarea de medicamente și diagnostice. Prin colectarea de eșantioane de celule, de țesuturi și sânge și prin punerea în comun a datelor, aceste biobănci vor ajuta la îmbunătățirea înțelegerii diferitelor boli.

    A doua direcție este dezvoltarea modelelor preclinice pentru a testa noile metode de terapie și de diagnosticare. Aceasta va ajuta la transformarea cunoașterii științifice în tratamente reale. De exemplu, pacienții vor identifica tratamente inovative pentru boli precum diabetul și bolile de inimă.

    Ca urmare a cercetărilor în cele două direcții, o a treia direcție va merge către validarea noilor tratamente, vaccinuri și terapii cu gene. Un proiect va dezvolta și testa produsele terapeutice avansate realizate din material biologic uman. Ele pot reface, de exemplu, distrugerile cu impact vizual asupra pacienților care suferă de boli rare.

    A patra direcție va însemna dezvoltarea tehnologiilor inovative și sustenabile pentru producerea de medicamente prin reducerea, de exemplu, a nevoii de apă.”

  • Creșterea finanțării durabile în țările partenere ale UE

    Creșterea finanțării durabile în țările partenere ale UE

    Comisia Europeană a primit recomandările finale ale Grupului de experți la nivel înalt privind extinderea finanțării durabile în țările cu venituri mici și medii (HLEG), în prezența directorului general al FMI Kristalina Georgieva.

    Din 2022, piețele emergente au înregistrat cele mai grave ieșiri de capital vreodată. Raportul oferă acțiuni concrete și inovatoare pe care Comisia le poate întreprinde pentru a mobiliza capitalul privat pentru investiții durabile în țările partenere Global Gateway. Acesta prezintă mai multe recomandări, cu accent pe stabilirea unui model de angajament strategic îmbunătățit cu țările partenere, asigurând în același timp o flexibilitate sporită în valorificarea instrumentelor de sprijin financiar extern ale UE.

    Recomandările alimentează dezbaterea mai largă cu privire la modul de aglomerare a mai multor finanțări private pentru dezvoltarea durabilă în țările partenere prin modele inovatoare, într-un context de fonduri publice constrânse și limite ale finanțării concesionale. Pentru ca acest lucru să se întâmple, țările partenere trebuie să continue să lucreze la dezvoltarea ecosistemelor lor financiare și a piețelor de capital durabile.

    În paralel, discuțiile în curs cu privire la mandatele băncilor multilaterale și ale instituțiilor financiare de dezvoltare vor fi, de asemenea, esențiale pentru integrarea sectorului privat. Constrângerile asupra finanțelor publice, împreună cu ratele mari ale dobânzilor la nivel mondial, fac din ce în ce mai dificilă reducerea decalajului de investiții pentru țările cu venituri mici și medii, a apreciat Kristalina Georgieva.

    FMI va continua să lucreze îndeaproape cu Comisia Europeană pentru a sprijini partenerii noștri în dezvoltarea piețelor lor de capital, atragerea investitorilor privați și depășirea obstacolelor financiare pentru a asigura un viitor mai prosper pentru toți, a mai spus directorul general al FMI.

    Kristalina Georgieva: “Global Gateway este o modalitate de a gândi în mod cuprinzător și holistic despre sprijinul pentru dezvoltare, păstrând obiectivele climatice în centrul acesteia și, foarte important, ne gândim la modalități prin care finanțarea poate fi obținută nu numai din sectorul public, ci și cel mai important. din investitii private. Știm că aproximativ 2 trilioane de dolari sunt necesare pe an până în 2030 doar pentru atenuare și că 80-90% trebuie să provină din sectorul privat. Deci, ceea ce ne-ar spune propunerile experților la nivel înalt este că este posibil să o facem.”

    Global Gateway este o nouă strategie europeană care are drept scop să dezvolte legături inteligente, curate și sigure în sectorul digital, al energiei și al transporturilor și să consolideze sistemele de sănătate, educație și cercetare din întreaga lume.  Această strategie urmărește să producă efecte capabile să genereze transformări în ceea ce privește sectorul digital, climatic și energetic, al transporturilor, al sănătății, al educației și al cercetării. Se pune accent pe investiții inteligente în infrastructuri de calitate, respectând cele mai înalte standarde sociale și de mediu, în concordanță cu interesele și valorile UE: statul de drept, drepturile omului, normele și standardele internaționale.

  • Carnea cultivată, o soluție?

    Carnea cultivată, o soluție?

    Ideea producerii de carne în laborator nu este una nouă, a apărut în urmă cu mai bine de două decenii, pornind de la o misiune practică – NASA a finanţat un studiu la acel moment în ideea de a găsi soluţii pentru a asigura hrana astronauţilor. Rezultatul? În anii 2001-2002, NASA experimentează producerea de carne cultivată, realizând prima mostră comestibilă de carne crescută în laborator: un file de pește realizat din celule de peștișor auriu.

     

    Contestată de mulți, astăzi, după ani de cercetări și testări, carnea cultivată a devenit un produs viabil, care își face încet intrarea în consumul comercial. Primul burger artificial de vită a apărut în 2013, fiind creat de o echipă de cercetători de la Universitatea Maastricht din Olanda. Preparat și degustat la Londra, burgerul cântărea 142 de grame, iar procesul de creare a costat 250 de mii de euro! SUA și Singapore sunt printre primele țări care au permis vânzarea de carne cultivată, iar primul restaurant ce comercializează astfel de carne s-a deschis în 2020 în Israel, la Tel Aviv.

     

    Țări europene precum Germania, Spania și Olanda investesc, deja, semnificativ în cercetare și dezvoltare, pregătind momentul în care carnea cultivată va ajunge la consumatori. La nivel global, în ultimii zece ani au apărut peste 150 de companii, care au investit în total circa 2,8 miliarde de dolari în cercetare și testare. La rândul său, UE a investit 25 de milioane de euro în finanțare pentru cercetarea proteinelor durabile, inclusiv a acestui tip de carne.

     

    Invitat la Radio România, profesorul Petru Alexe de la Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați (est) a vorbit despre ceea ce în urmă cu zece ani era doar o curiozitate prezentată ca soluție futuristă pentru a acoperi necesarul de hrană pentru populația tot mai mare a planetei. Este carnea cultivată o soluție? Și ce este, de fapt, carnea cultivată? Sau artificială, cum a fost numită la început.

    Profesorul Petru Alexe: “Iniţial a apărut pe piaţă ideea de carne artificială, după aceea s-a făcut corecţia necesară pentru că ea este o carne care înseamnă o multiplicare în afara organismului animal a celulelor musculare. Adică, altfel spus, se recoltează de la animale anumite celule stem care sunt translatate într-un bioreactor în care se multiplică şi din care se obţine această carne de cultură.

    Datorită faptului că se pleacă de la sursă vie, sursă animală, nu ne permitem să-i zicem carne artificială, ea nu este produsă integral de om, ci pe baza unor celule existente în animal. Este numai ţesut muscular şi eventual s-au făcut progrese şi în partea de dozare de ţesut gras. Nu se reconstituie animalul, nu avem o asemenea dezvoltare a ştiinţei, ci se multiplică doar celulele musculare astfel încât se obține această masă cultivată de ţesut muscular, care poate să fie consumată fără nicio problemă, după cum demonstrează autorizările pe care le-a obţinut această carne.”

    În bioreactor, celulele stem sunt scufundate într-un lichid care conține săruri, vitamine, zaharuri și proteine, precum și factori de creștere. Mediul bogat în oxigen, controlat de temperatură, permite celulelor să se înmulțească în ritm alert. Celulele stem se diferențiază apoi în fibre musculare, care se unesc, iar carnea poate fi pregătită pentru procesare sau gătit în termen de câteva săptămâni.

     

    Din nou, profesorul Petru Alexe: „Carnea poate fi de orice tip, poate fi şi de peşte, şi de pui, şi de porc, şi de vită. E o problemă doar de multiplicare. Fără îndoială că partea de gust a cărnii este dată, în general, în directă corelaţie cu alimentaţia. Aici este vorba de influenţa nutrienţilor pe care îî băgăm în acest bioreactor.

    Pentru că, dacă facem o analogie, până la urmă şi animalul este tot un bioreactor, doar că aprovizionarea lui cu nutrienţi şi-o face singur sau îl mai ajutăm noi din când în când. Chestiunea este că tot ceea ce aducem în acel bioreactor vom regăsi în partea de carne.

    Pentru moment, nu avem o consistenţă complexă, nici sortimentele nu sunt foarte variate, dar cu siguranţă, ca în orice cercetare, lucrurile vor merge mai departe.”

     

    Omenirea a consumat, anul trecut, 364 de milioane de tone de carne, iar potrivit celor mai recente proiecții, cererea de carne la nivel mondial va crește cu cel puțin 50% până în 2050! În contextul agriculturii tradiționale, aceasta va pune o presiune uriașă, iar carnea cultivată poate deveni o alternativă ecologică, spun susținătorii acesteia – ar putea avea un impact semnificativ mai mic asupra mediului decât cea produsă în mod convențional, necesitând cu 90% mai puțin teren, producând cu 94% mai puțină poluare a aerului și putând reduce gazele cu efect de seră cu 92%.

    În plus, adaugă aceștia, spre deosebire de carnea provenită din regimul intensiv de creștere a animalelor, carnea cultivată nu necesită antibiotice pentru controlul bolilor provocate de bacterii ca Salmonella sau E. coli. Astfel, s-ar reduce fenomenul alarmant al transferului de antibiotice în corpul uman prin consumul de carne și al dezvoltării rezistenței la antibiotice, considerat de OMS o amenințare globală la adresa sănătății publice.

     

    De partea cealaltă, sub motivația protejării tradițiilor culinare, Italia este singura țară din lume care, în noiembrie 2023, a interzis producția și comercializarea cărnii cultivate. Legea a fost criticată de comunitatea științifică și de organizațiile de protecția mediului ca fiind în contradicție cu trendurile și deschiderea la nivel global față de această oportunitate.

     

    În cazul în care UE ar aproba vânzarea de produse din carne cultivată, Italia (precum și România, dacă interdicția aprobată, deja, de Senat va trece și de Camera Deputaților) nu ar putea opri importurile din alte state membre UE.

  • Parteneriat strategic UE-Egipt

    Parteneriat strategic UE-Egipt

    Parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană şi Egipt va acoperi şase teme majore: relațiile politice, stabilitatea macroeconomică, investițiile şi comerţul, migrația, securitatea și dezvoltarea capitalului uman.

    Capitolul politic este consacrat stabilităţii şi prosperităţii, cu promovarea democraţiei, libertăților fundamentale și drepturilor omului, a egalităţii de gen și de șanse. Provocările regionale și internaționale vor fi discutate în cadrul unor summituri care se vor organiza o dată la doi ani.

    La capitolul economic, Uniunea Europeană va susţine Egiptul prin finanţări şi granturi, în condiţiile în care partea egipteană se confruntă cu presiuni sporite ale balanței de plăți, inclusiv cu creşterea îndatorării.

    La capitolul investiţiilor, Uniunea Europeană va întări colaborarea cu Egiptul în domenii precum energia regenerabilă, industrializarea, agricultura, securitatea alimentară, digitalizarea, securitatea și gestionarea apei. Investiţiile europene preconizate aici vor fi de până la 5 miliarde de euro.

    Uniunea va sprijini, de asemenea, Egiptul în îmbunătățirea mediului de afaceri și de investiții.

    În domeniul comerţului, va fi intensificată colaborarea în cadrul zonei de liber schimb a Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Egipt.

    Având în vedere penuria de apă a Egiptului şi dependenţa de Nil, Uniunea va sprijini această ţară în politicile de securitate a apei, cu respectarea dreptului internaţional şi a Declaraţiei comune semnate la conferinţa COP28 din Dubai.

    La capitolul migrație și mobilitate, Uniunea Europeană va sprijini financiar Egiptul în stimularea migraţiei legale, combaterea introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane, gestionarea frontierelor și asigurarea întoarcerii și reintegrării demne și durabile a cetăţenilor egipteni. Uniunea și Egiptul vor continua să coopereze pentru a sprijini eforturile Egiptului de a găzdui refugiați.

    Vor continua eforturile comune de combatere a provocărilor de securitate, inclusiv în domeniile terorismului şi ameninţărilor cibernetice. Va fi aprofundată cooperarea în domeniile aplicării legii, criminalității și al formării și dezvoltării capacităților. Ambele părți vor colabora pentru împiedicarea traficului de bunuri culturale și restituirea obiectelor traficate ilicit.

    Având în vedere importanţa demografiei şi a capitalului uman pentru dezvoltare, Uniunea Europeană va sprijini Egiptul în procesele de educaţie, formare profesională, reintegrare socio-economică a repatriaților egipteni, cercetare şi inovare.

  • Ora diasporei 18.03.2024

    Ora diasporei 18.03.2024

    Excelența cercetării românești, recunoscută și premiată la București (aspecte sonore de la Gala Cercetării românești, organizată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării pe 27 februarie 2024).

    Participă: reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ai Guvernului României, ai ministerului de resort, ai Academiei Române, câștigători ai premiilor.
    Realizatoare: Mihaela Dincă-Băjănaru și Roxana Iorgulescu Bandrabur

  • Redresarea economică și socială și noile norme bugetare ale Uniunii Europene

    Redresarea economică și socială și noile norme bugetare ale Uniunii Europene

    O Uniune Europeană verde, digitală și pregătită să răspundă la orice criză, în care Pactul Ecologic european va reprezenta chintesența dezvoltării, în care progresul digital va presupune investiții în conectivitate pentru o Piață Unică Digitală.

    O Uniune Europeană în care Pilonul European al Drepturilor Sociale va deveni o realitate, nu doar un vis continuu, cu o Garanție pentru copii și cu o Agendă Europeană pentru Competențe.

    O Uniune Europeană cu o industrie puternică și care investește în sistemul de sănătate, în cercetare și inovare. Și, nu în ultimul rând, o Uniune Europeană democratică, cu respectarea valorilor fundamentale și cu implicarea societății civile în procesul decizional. Acestea sunt obiectivele stabilite la Bruxelles pe termen mediu și lung.

    Analizăm cu Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic și Social European, planul de redresare economică și socială și noile norme bugetare ale Uniunii Europene,  care sunt orientate spre un viitor post-criză.

     

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.

  • Situaţia tinerilor cercetători din Uniunea Europeană

    Situaţia tinerilor cercetători din Uniunea Europeană

    În Uniunea Europeană, tinerii cercetători se confruntă cu o realitate foarte exigentă, lucrând în condiții precare și adesea fiind forțați să-și părăsească țările în căutarea oportunităților. Toate acestea conduc Uniunea Europeană către o situație în care talentul este risipit sau pierdut către alte economii ale lumii.

    Situația tinerilor cercetători s-a înrăutățit în ultimii ani. Criza COVID-19 a afectat mulți tineri cercetători, care au întâmpinat condiții mai dificile, probleme legate de finanțare și acces redus la laboratoare și alte facilități esențiale. Comunicarea Comisiei Europene privind un nou Spaţiu European de Cercetare identifică problemele care împiedică evoluția carierelor tinerilor cercetători.

     

    Despre acţiunile specifice întreprinse de Comisia Europeană în acest domeniu, aflăm amănunte de la Dubravka Šuica, vicepreşedintele Comisiei Europene:

    “Permiteți-mi să încep menționând acțiunile specifice pe care Comisia le întreprinde în cadrul Spațiului European de Cercetare, în consultare cu statele membre și părțile interesate. Am formulat o propunere pentru o recomandare a Consiliului privind un Cadru European pentru Carierele în Cercetare. Această recomandare acoperă numeroase aspecte, inclusiv măsuri specifice de sprijin pentru cercetătorii la început de carieră. 

    Vom înființa un observator dedicat carierelor în cercetare pentru a îmbunătăți cunoștințele noastre și datele despre aceste probleme. Am elaborat un Cadru European de Competențe pentru Cercetători pentru a promova abilitățile transversale ale cercetătorilor și pentru a sprijini mobilitatea între sectoare. 

    Stabilim o platformă de talente ERA ca un punct unic în care cercetătorii pot găsi toate resursele disponibile. Susținem reforma în domeniul cercetării și evaluarea cercetătorilor pentru a trece la un sistem de evaluare care ia în considerare impactul general al rezultatelor, activităților și practicilor cercetătorilor asupra cercetării și inovației, nu doar publicațiile. 

    Elaborăm un apel pilot Orizont Europa în 2024 cu obiectivul de a forma consorții inter-sectoriale, unde partenerii își unesc forțele pentru a îmbunătăți oportunitățile de carieră pentru cercetătorii la început de carieră. În final, organizăm un EU TalentOn care provoacă tinerii cercetători, cu vârste între 21 și 35 de ani, să găsească soluții pentru cele mai presante probleme globale. 

    De asemenea, Comisia elaborează inițiative care pot promova schimbul de bune practici și lecții învățate între statele membre, inclusiv prin exerciții de învățare reciprocă.”

  • Noi inițiative pentru consolidarea securității economice

    Noi inițiative pentru consolidarea securității economice

    Comisia Europeană a
    adoptat cinci inițiative pentru a consolida securitatea economică a Uniunii Europene
    într-o perioadă de tensiuni geopolitice din ce în ce mai mari și de schimbări
    tehnologice profunde. Pachetul de măsuri vizează consolidarea securității
    economice a Uniunii Europene, menținând în același timp deschiderea comerțului,
    a investițiilor și a cercetării în beneficiul economiei Uniunii Europene, în
    conformitate cu Strategia europeană pentru securitate economică din iunie 2023.



    Propunerile fac
    parte dintr-o abordare mai amplă a securității economice a Uniunii Europene,
    bazată pe trei piloni: promovarea competitivității Uniunii, protejarea
    împotriva riscurilor și crearea de parteneriate cu o gamă cât mai largă de țări
    pentru a promova interesele comune în materie de securitate economică.


    Există o concurență
    acerbă la nivel mondial pentru tehnologiile de care avem cea mai mare nevoie,
    spune Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene. Și, în
    această competiție, Europa nu poate fi doar locul de joacă al marilor actori.

    Am stabilit o listă de tehnologii pe care le considerăm critice pentru
    securitatea noastră economică. Lucrăm cu statele membre pentru a face o
    evaluare colectivă a riscurilor. Sunt patru arii: inteligență artificială,
    semiconductori avansați, biotehnologie și cuantică.

    În paralel cu această
    evaluare a riscurilor, ne-am revizuit propriile instrumente europene. Astfel,
    luăm inițiative pentru a ne asigura că sunt adecvate scopului, pentru a atenua
    riscurile la adresa securității noastre economice. Trei dintre acestea privesc
    comerțul. Două dintre ele sunt pentru cercetare și inovare. Toate ne ajută să
    abordăm riscurile la adresa securității tehnologiei și a scurgerilor de
    tehnologie prin exporturi, prin investiții și prin cunoștințe. În primul rând,
    propunem o recomandare a Consiliului privind securitatea cercetării.

    De ceva
    timp, lucrăm pentru a proteja programul Orizont Europa de riscurile de
    securitate ale cercetării. În programul de lucru actual, avem un total de 3,5% proiecte
    cu restricții de eligibilitate. Cooperarea cu entitățile cu sediul în China a
    fost exclusă din acțiunile de inovare. Și entitățile din Rusia și Belarus sunt
    complet excluse din program. Acestea sunt doar câteva exemple.


    Recomandarea
    Comisiei este ca statele membre să ia măsuri și la nivel național, în baza unor
    îndrumări concrete cu privire la modul de identificare și de abordare a
    riscurilor de securitate ale cercetării. Astfel, sunt urmărite parteneriate cu
    organizații de cercetare fie cu sediul în afara UE, fie în interiorul UE, dar
    controlate din exterior. Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă a Comisiei
    Europene.

    Ca să vă dau un exemplu, în 2022, jurnaliștii de
    investigație, au găsit aproape 3.000 de colaborări științifice ale
    universităților Uniunii Europene cu institute militare din China începând cu
    anul 2000. Poate că atunci nu era ilegal, dar întrebarea este, desigur, este de
    dorit? Asta ne dorim? Pentru a atenua aceste riscuri, Comisia vine cu un set
    concret de recomandări atât pentru statele membre, cât și pentru organizațiile
    de cercetare, fie ele universități sau laboratoare publice de cercetare.


    Rezultatele
    cooperării internaționale în materie de cercetare și inovare pot fi utilizate
    în scopuri militare în țări terțe sau cu încălcarea valorilor fundamentale.
    Instituțiile de învățământ superior și de cercetare pot deveni victime ale
    influenței răuvoitoare a statelor autoritare.



  • Reindustrializarea UE bazată pe cercetare, inovare, retehnologizare

    Reindustrializarea UE bazată pe cercetare, inovare, retehnologizare

    Obiectivul
    politicii industriale a UE este creșterea competitivității industriei europene
    pentru ca aceasta să își poată menține rolul de forță motrice a creșterii
    sustenabile și a ocupării forței de muncă în Europa. Tranziția digitală și
    tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon
    au dus la adoptarea de diferite strategii menite să asigure condiții-cadru mai
    bune pentru industria UE    .

    Instrumentele politicii industriale a UE, care coincid cu
    cele ale politicii în domeniul întreprinderilor, vizează crearea condițiilor
    generale care să le permită antreprenorilor și întreprinderilor să ia
    inițiative și să exploateze ideile pe care le au și oportunitățile existente.
    Politica industrială ar trebui să țină seama însă de cerințele și
    caracteristicile specifice ale fiecărui sector în parte.


    Rapoartele anuale
    privind competitivitatea la nivel european examinează punctele forte și punctele
    slabe ale economiei UE, în general, și ale industriei europene, în particular,
    și pot sta la baza elaborării unor inițiative în materie de politici
    transsectoriale sau sectoriale.





    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Maria Grapini a pledat pentru reindustrializarea UE bazată pe cercetare, inovare, retehnologizare.

    Comisia și-a propus o strategie de reindustrializare. Până la
    urmă, Uniunea Europeană trebuie să scadă din ce în ce mai mult dependența de
    importurile din țări terțe.

    Știm bine ce a împărțit în pandemie lanțurile
    valorice și nu sunt refăcute și evident că tranziția nu trebuie să spulbere
    IMM-urile. De aceea, cred că trebuie să ne bazăm pe inovare, pe cercetare, pe tehnologie
    sigur, cu emisii scăzute, dar nu putem să rămânem dependenți de țări țerțe.

    De
    aceea, eu cred că este bine și e bine că în raport s-a menționat acest lucru.
    Trebuie să facem acest echilibru în reindustrializare, în tehnologii moderne,
    care să fie cu emisii scăzute, dar să ne completăm lanțurile valorice și să
    devenim competitivi, pentru că dependența de țări terțe ne face necompetitivi
    și ne scoate din piața globală.




  • UE și India: acord pentru aprovizionarea sigură cu semiconductori

    UE și India: acord pentru aprovizionarea sigură cu semiconductori

    De la sfârşitul anului 2020, lumea se confruntă cu o criză a semiconductorilor fără precedent. Lanțurile de aprovizionare sunt foarte complexe și vulnerabile la evenimente precum pandemia de coronavirus sau crizele geopolitice așa cum sunt dificultăţile în relaţia cu China şi, mai nou, agresiunea Rusiei în Ucraina.

    Semiconductorii sunt vitali pentru industria microcipurilor, care sunt la rândul lor esenţiale pentru produsele digitale fără de care astăzi niciun domeniu nu poate funcţiona. Aproape 80% din furnizorii de semiconductori pentru Europa au sediul în afara Uniunii Europene. Este nevoie, aşadar, ca Europa să îşi asigure lanţuri de aprovizionare solide, prin parteneriate bine definite şi pragmatice cu state terţe. Devenită anul acesta cel mai populat stat al lumii, India este membru al grupului G20 al marilor economii mondiale. Este a 5-a economie a lumii şi totodată una din ţările cu cele mai rapide perspective de creştere economică din lume. De aceea, parteneriatul cu India este una dintre cele mai importante relaţii ale Europei pentru următoarea decadă.

    Lansat anul acesta, Consiliul pentru Comerţ şi Tehnologie Uniunea Europeană – India este a doua astfel de iniţiativă după cea stabilită de forul comunitar cu Statele Unite în 2021 şi vizează intensificarea colaborării bilaterale în domenii precum transformarea digitală, tehnologiile nepoluante şi relaţiile comerciale.

    Uniunea Europeană şi India au semnat recent un memorandum de înţelegere privind semiconductorii, care trasează cadrul bilateral de cooperare pentru construirea unor lanţuri solide de aprovizionare şi pentru colaborarea în domeniul cercetării şi inovării.

    Potrivit memorandumului, cei doi parteneri strategici îşi vor împărtăşi experienţele, exemplele de bune practici şi informaţiile în domeniile şi industriile care implică folosirea semiconductorilor; vor identifica domenii de colaborare în cercetare şi inovare la nivel interuniversitar şi în cadrul diverselor organizaţii şi companii; îşi vor promova reciproc talentele şi forţa de muncă implicată în industria semiconductorilor şi vor facilita colaborarea acestora prin organizarea de ateliere de lucru, parteneriate şi investiţii directe; vor asigura un mediu pozitiv de colaborare în acest sector, inclusiv prin împărtăşirea de informaţii şi finanţări publice.

    În viitor, Uniunea Europeană şi India vor continua practica întâlnirilor regulate şi a evaluărilor modului în care funcţionează acest acord. O nouă reuniune ministerială în cadrul Consiliului pentru Comerţ şi Tehnologie Uniunea Europeană – India este prevăzută să aibă loc în India la începutul anului viitor.



  • Parlamentul European a adoptat bugetul UE pe 2024

    Parlamentul European a adoptat bugetul UE pe 2024

    Acordul privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024 a fost adoptat de plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, cu 519 voturi pentru, 79 împotrivă şi 30 abţineri – precizează, într-un comunicat, eurodeputatul liberal român Siegfried Mureşan, care a fost negociator-şef pentru bugetul de anul viitor al Legislativului comunitar.

    Astfel, bugetul Uniunii Europene pentru anul viitor prevede o suplimentare de 807 milioane de euro a alocărilor în domeniile şi programele care au nevoie de mai multă finanţare, precum cercetarea, Programul de studii Erasmus+, sprijinirea tinerilor fermieri şi Vecinătatea estică şi sudică, inclusiv Republica Moldova. În plus, acordul final elimină tăierile bugetare în valoare de aproximativ 700 de milioane de euro propuse de Consiliul Uniunii Europene la începutul negocierilor.

    Siegfried Mureşan şi-a exprimat satisfacţia pentru că echipa pe care a condus-o a obţinut tot ceea ce a promis la începutul negocierilor:

    Am obţinut, în primul rând, un acord pe buget în timpul util, până la finalul anului, astfel încât legea bugetului să intre în vigoare din prima zi a anului viitor şi să oferim predictibilitate tuturor beneficiarilor de fonduri europene din România şi din Uniunea Europeană – a declarat Siegfried Mureşan.

    În al doilea rând, a afirmat eurodeputatul român, care este vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European, bugetul cuprinde creşteri de fonduri pentru domeniile şi priorităţile unde oamenii aşteaptă ca Uniunea Europeană să ia măsuri.

    Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024, în valoare de peste 189 de miliarde de euro, cuprinde suficiente fonduri pentru a finanţa priorităţile tradiţionale ale Uniunii, precum Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, din care România primeşte majoritatea fondurilor europene nerambursabile.

    În plus – mai spune Siegfried Mureşan -, am obţinut creşteri de alocări în domeniile care au nevoie de finanţare suplimentară: este vorba despre cercetare, în special în sectorul medical, de bursele de studiu Erasmus+, dar şi pentru tinerii fermieri.

    În acelaşi timp, suplimentăm bugetul pentru ajutor umanitar. Vrem ca Uniunea Europeană să ajute la reducerea riscurilor la adresa umanităţii cauzate de cele două războaie de la graniţa noastră: din Ucraina şi din Orientul Mijlociu – a precizat Siegfried Mureşan după votul din plenul Parlamentului European.