168 milioane de euro pentru atragerea resurselor umane înalt specializate din străinătate în activități de cercetare – dezvoltare, puse la dispoziţie de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării într-un nou apel din PNRR.
Interviu cu Antonio Rădoi, cercetator ştiinţific, director în MCID.
Ministrul
Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja a îndemnat conducerea
Universităţii din Oradea să caute cercetători români care lucrează în
străinătate şi să îi aducă acasă, deoarece vor fi alocate finanţări
guvernamentale pentru activităţi de cercetare la cel mai înalt nivel.
În
una-două săptămâni, vom lansa cel mai important proiect care îi vizează pe
cercetătorii români de top din diaspora. Vrem să-i readucem acasă. Vor fi
alocate 160 de milioane de euro, în granturi de câte 1,4 milioane, pe trei ani,
pentru finanţarea unor activităţi de cercetare la cel mai înalt nivel. Aceasta
înseamnă circa 120 de beneficiari ai acestor granturi, a precizat
Burduja, la întâlnirea cu conducerea instituţiei de învăţământ.
Rectorul
Universităţii, profesorul Constantin Bungău a subliniat faptul că instituţia
orădeană este interesată, în mod deosebit, de relaţia dintre cercetare şi
mediul economic şi a arătat că Parcul Ştiinţific şi Tehnologic, la care se
lucrează deja în parteneriat cu Primăria Oradea şi Consiliul Judeţean Bihor şi
Centrul de Transfer Tehnologic, susţinut de administraţia locală, sunt pionii
cei mai importanţi ai dezvoltării locale. Ministrul Cercetării s-a deplasat la
Oradea pentru a vizita şantierul viitorului incubator de afaceri Cresc
Oradea Mare, care odată finalizat, va găzdui firme nou înfiinţate în
România din domeniul IT, creaţie şi animaţie.
O filială a
Centrului Universitar Nord Baia Mare ar urma să fie deschisă în
oraşul Solotvino din Ucraina, unde există deja şi un Consulat al României, a
anunţat decanul băimărean Mircea Fărcaş. Propunerea acestuia a fost lansată cu
ocazia marcării Zilei Limbii Române, la care au participat reprezentanţi ai
liceului cu predare în limba română Mihai Eminescu din oraşul
ucrainean şi ai administrtaţiei locale. Potrivit lui Mircea Fărcaş, care a
anunţat că filiala din Solotvino va oferi cursuri de licenţă, masterat şi
doctorat, este nevoie de sprijinul autorităţilor locale, raionale şi al
mediului de afaceri pentru ca propunerea să devină realitate. Decanul a
precizat că, în viitorul apropiat, va fi stabilit un calendar de acţiune,
împreună cu Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, în subordinea căreia se află
Centrul Universitar Nord Baia Mare. De-a lungul timpului, Consiliul Judeţean
Maramureş şi Biblioteca Judeţeană Petru Dulfu din Baia Mare au
sprijinit cu cărţi comunitatea românească din Ucraina, au oferit periodic
vacanţe pentru elevi şi au realizat schimburi de experienţă între Spitalul
Judeţean de Urgenţă Baia Mare, ISU Maramureş şi instituţii similare din
regiunea ucraineană Transcarpatia. Peste 400.000 de etnici români trăiesc în
Ucraina, concentraţi în regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia.
România
participă la trei importante evenimente de artă contemporană care au loc în
această perioadă la Viena, în Austria. Între 6 şi 11 septembrie, proiectul
Kunsthaus 7B este prezent la a 10-a ediţie a evenimentului Parallel Vienna.
Aici sunt prezentate lucrări realizate de Ion Anghel, Oana Ionel, Sorina von
Keyserling, Armin Mühsam şi Birgit Reiner. Galeria Sandwich, cu proiectul
Alternative Recurrences, semnat de Nicoleta Mureș și de ucraineanca Diana
Khalilova, și platforma Basic Projects, care propune lucrări de Adela Giurgiu,
Virginia Toma și de italianca Vladiana Ghiulvessi, reprezintă România la târgul
viennacontemporary, care are loc în perioada 8-11 septembrie. Nu în ultimul
rând, creaţii semnate de Apparatus 22, Irina Bujor, Alex Horghidan, Sebastian
Moldovan, Ioana Nemeș şi italianca Elisa Sighicelli vor fi expuse în cadrul
celei de-a 14-a ediţii a festivalului de artă contemporană curated
by, ce are loc între 9 septembrie și 8 octombrie. Prezenţele româneşti la
manifestările culturale din capitala Austriei sunt susţinute de reprezentanţa
la Viena a Institutului Cultural Român.
Scriitoarea
Gabriela Adameșteanu participă, pe 9 septembrie, la un dialog cu traducătoarea
Koszta Gabriella, în cadrul mini-festivalului Dunafeszt din
capitala Ungariei. ICR Budapesta transmite că evenimentul, dedicat scriitorului
Eszterházy Péter, va fi organizat la Cafeneaua Literară Három Holló și va
strânge laolaltă scriitori din țări dunărene – fluviul reprezentând simbolul
culturii și civilizației comune. Romanele Gabrielei Adameșteanu
Întâlnirea, publicat în 2007, Dimineață pierdută apărut
în 2010, şi Provizorat, în 2013, au fost traduse în limba maghiară
şi se găsesc în librăriile şi bibliotecile din Ungaria.
Universitatea din București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Tehnică de Construcții București, Universitatea din Oradea și cea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași sunt cele șapte universități selectate. Sunt în total 44 de alianțe ale Universităților Europene, împreună cu cele 24 alese în urma cu doi ani și reunesc în prezent 340 de instituții de învățământ superior din capitale și regiuni îndepărtate din 31 de țări, inclusiv toate statele membre ale Uniunii Europene, Islanda, Norvegia, Serbia și Turcia. Practic, toată colaborarea din cadrul alianțelor este în beneficiul studenților, al cadrelor didactice și al societății.
Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel:
Am lucrat cu instituțiile de învățământ superior din Europa, împreună cu statele membre și organizațiile studențești pentru a conecta în continuare învățământul superior și pentru a ajuta universitățile să lucreze împreună, astfel încât să vă poată oferi cel mai bun început în viața voastră de adulți . Acesta este nucleul din noua Strategie europeană pentru universități.Și lucrăm împreună cu statele membre și comunitatea educațională pentru a realiza un spațiu al educației până în 2025.
Universitățile europene sunt alianțe transnaționale formate, în medie, din nouă instituții de învățământ superior și acoperă o sferă geografică largă în întreg spațiu comunitar. Împreună găsesc noi modalități de cooperare structurală și durabilă pe termen lung în domeniul educației, cercetării și inovării.
Potrivit Comisiei Europene, fiecare alianță primește un buget de peste 14 milioane euro din programul Erasmus+ pentru o perioadă de patru ani, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă în comparație cu valoarea maximă de cinci milioane euro pentru trei ani în cadrul cererilor de propuneri anterioare.
În această toamnă, Comisia Europeană va lansa următoarea cerere de propuneri Erasmus+, cu scopul de a oferi finanțare pentru alianțele existente și de a crea altele noi.
Prin politicile și programele sale, Uniunea Europeană este un catalizator
al internaționalizării în domenii precum cercetarea și inovarea. Deschiderea reciprocă,
schimbul liber de idei și crearea de soluții sunt esențiale pentru urmărirea și
promovarea cunoștințelor fundamentale și sunt componente cheie ale inovării.
Acestea sunt principalele argumente ale Comunicării Comisiei Europene privind
abordarea globală a cercetării şi inovării, subiect dezbătut în Parlamentul European
şi prezentat, în continuare, de eurodeputatul Cristian Buşoi.
Parlamentul
European salută Comunicarea Comisiei privind o abordare globală a cercetării și
inovării: strategia Europei pentru cooperare internațională într-o lume în
schimbare. Recunoaștem că această strategie permite Uniunii să-şi asume rolul
de lider în sprijinirea cercetării internaționale, facilitând în același timp
răspunsurile globale la provocările globale. De asemenea, recunoaștem astăzi că
știința și inovarea fac parte din același sistem, iar cooperarea globală
trebuie să țină seama de toate aspectele lanțului valoric al cunoașterii.
În
plus, ar trebui să depunem eforturi pentru a alinia abordarea noastră globală a
cercetării cu strategia industrială a Uniunii și Pactul verde european.
Cercetarea și inovarea sunt motoarele pentru prosperitate și creștere economică
și durabilă. Păstrarea libertății academice și a autonomiei instituțiilor din
Europa și din țările terțe a devenit mai importantă ca niciodată și, desigur,
este extrem de importantă pentru o bună cooperare în cercetare și inovare.
Strategia propusă urmărește să promoveze reguli bazate pe multilateralism,
deschidere reciprocă și valori fundamentale comune cu țările terțe, pentru a
oferi soluții inovatoare la provocările ecologice, digitale, de sănătate și
inovare. Este esențial ca aceste parteneriate să se bazeze pe condiții de
concurență echitabile și pe respectarea libertății academice, în conformitate
cu drepturile omului și dreptul internațional.
Comisia Europeană consideră că abordarea globală a cercetării şi inovării
ar trebui implementată prin dezvoltarea cooperării bilaterale în cercetare și
inovare, mobilizarea științei, tehnologiei și inovației pentru a accelera
dezvoltarea durabilă, și inițiative care combină acțiunile Uniunii Europene,
instituțiile financiare și statele membre pentru a maximiza eficacitatea și
impactul acțiunilor.
USAMV din Cluj şi-a luat ca parteneri Clubul Francofon de Afaceri din oraş, Agenţia Regională de Dezvoltare Nord-Vest şi o firmă privată, cu care a conceput un proiect, finanţat majoritar din fonduri europene, care le poate asigura absolvenţilor o viaţă decentă conducând o afacere în domeniul pentru care s-au pregătit.
Rectorul USAMV, prof.univ.dr. Cornel Căţoi:
Proiectul li se adresează studenţilor din anii terminali. Face parte din cadrul Programului Operaţional Capital Uman, care îşi propune creşterea numărului absolvenţilor de învăţământ terţiar (universitar şi nonuniversitar), care-şi găsesc un job ca urmare a activităţilor din proiect, prin învăţare-cercetare-inovare şi accesarea de granturi pentru dezvoltarea propriilor afaceri.
Practic, vom asigura pregătirea în competenţe antreprenoriale şi manageriale a 342 de studenţi, dintre care, pe baza evaluării planurilor de afaceri prezentate de ei, vom subvenţiona 20 dintre afaceri cu sume 40.000 şi 100.000 Euro.
Sigur că sunt anumite condiţii, de pildă trebuie să creeze cel puţin 3 locuri de muncă. Totalul sumei eligibile trece de 9 milioane de lei, din care statul român plăteşte 10%, USAMV 70.000 lei, iar restul sunt bani europeni. proiectul a fost întocmit de specialiştii din Universitate, în frunte cu d-na prorector Ioana Pop, dar s-au implicat şi partenerii noştri cu câte un om specializat în domeniu. Desigur că în cursul derulării acţiunilor vom avea mai mulţi manageri, de la fiecare partener, plus experţi care vor asigura instruirea studenţilor, tutoriatul pentru scrierea proiectelor şi ierarhizarea celor depuse.
Proiectul se va întinde pe 3 ani, dar afacerile finanţate vor fi monitorizate în continuare privind durabilitatea şi încadrarea în parametrii asumaţi prin contract. Antreprenorii care, din vina lor, nu-şi vor atinge targeturile, vor fi nevoiţi să restituie finanţările primite.
Cele 27 de state Uniunii Europene au cheltuit 311 miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare (R&D) în 2020, echivalentul a 2,3% din PIB. România ocupă ultima poziție în blocul comunitar după ce a alocat doar 0,47% din PIB pentru aceste domenii, potrivit datelor publicate luni de Eurostat.
Pe primele locuri se situează Belgia şi Suedia care acordat fonduri în valoare de 3,5% din PIB pentru cercetare, urmate de Austria (3,2%) şi Germania (3,1%). La polul opus se află şase state membre care au alocat mai puţin de 1% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare în 2020: Cipru, Bulgaria şi Slovacia (fiecare cu circa 0,9% din PIB), Malta şi Letonia (ambele cu 0,7% din PIB) şi România (0,47% din PIB).
Potrivit datelor Eurostat, în ultimii zece ani, ponderea în PIB a cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare a crescut în UE de la 2% în 2010, până la 2,3% în 2020. Această creştere este rezultatul faptului că sumele alocate pentru R&D au crescut în 24 de state membre, inclusiv în România. Singurele țări în care ponderea bugetului a scăzut sunt Finlanda, Irlanda şi Luxemburg.
Cele mai mari creşteri au fost înregistra, în Belgia (de la 2% din PIB în 2010, până la 3,5% din PIB în 2020), Grecia (de la 0,9% din PIB în 2010, până la 1,5% din PIB în 2020), Polonia şi Cehia (ambele cu o creştere de 0,7%).
Sectorul afacerilor (business) a continuat să fie principalul în care sunt cheltuite fondurile pentru cercetare şi dezvoltare cu două treimi (66%)din fondurile alocate pentru R&D în 2020. Pe pozițiile următoare sunt sectorul învăţământului superior (22%), sectorul guvernamental (12%) şi sectorul privat non-profit (1%).
Pondrea din PIB acordată cercetării și dezvoltării (R&D) în cele 27 de state UE / Sursa: Eurostat
Pentru perioada 2021-2027, statele membre UE au la dispozție peste 95 de miliarde de euro EUR prin Orizont Europa, programul comunitar de finanțare a cercetării și inovării. Programul Orizont Europa va continua să susțină descoperirile științifice pentru a stimula redresarea după pandemia de Covid-19 și pentru a facilita transformarea digitală și ecologică a UE, informează Comisia Europeană.
Principalele obiective ale programului sunt consolidarea științei și tehnologiei, încurajarea competitivității industriale și punerea în aplicare a obiectivelor UE de dezvoltare durabilă.
Prin Orizont Europa pot fi finanțate proiectele pentru tranziția digitală și ecologică, ajutând industria pentru decarbonizare, pentru reducerea dependenței de combustibili fosili și pentru ca redresarea post-pandemie să acorde prioritate climei. De asemenea, programul include și fonduri pentru sectoarele cultural și creativ care au fost grav lovite de pandemie.
Modul de funcţionare şi capacităţile creierului uman sunt încă prea puţin cunoscute, deşi potenţialul lui este enorm. Tocmai de aceea, un grup de universităţi medicale europene, inclusiv cea de la Cluj, s-au reunit într-o alianţă menită a descoperi şi fructifica acest potenţial.
Banii europeni nu sunt destinaţi doar lucrărilor de infrastructură şi afacerilor lucrative, ci şi proiectelor de cercetare avansată.
Într-o astfel de întreprindere, numită NeurotechEU – Universitatea Europeană pentru Creier şi Tehnologie, s-a implicat UMF Iuliu Haţieganu din Cluj-Napoca, alături de şase universităţi prestigioase din Olanda, Turcia, Marea Britanie, Suedia, Germania şi Ungaria.
Detalii ne-a oferit dl. Ştefan Strilciuc, reprezentantul şcolii medicale clujene în conducerea NeurotechEU:
Proiectul este finanţat de Comisia Europeană prin linia Universităţile Europene, parte a programului ERASMUS PLUS. Am fost incluşi în această alianţă universitară de prestigiu datorită profilului internaţional deosebit al universităţii noastre, care a reuşit în ultimii ani atragerea unui număr important de studenţi străini la toate programele educaţionale derulate în Cluj-Napoca.
Dincolo de construirea unei reţele de excelenţă în neuroştiinţe şi neurotehnologii, acest proiect îşi propune stabilirea unor legături pe termen lung între universităţile partenere. Comisia Europeană a gândit mai multe etape de finanţare pentru consorţiile universitare. Prima etapă, care a început în noiembrie 2020 şi va dura 36 de luni, urmăreşte dezvoltarea principiilor de guvernanţă şi a proceselor interne de organizare ale alianţei. Vom încerca dezvoltarea unui campus virtual pentru studenţi, precum şi întărirea şcolilor doctorale, a programelor de master şi a centrelor de formare profesională continuă.
În mai puţin de un an am reuşit atragerea de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea viziunii noastre, cum ar fi proiectul NeurotechAI – finanţat prin linia HORIZON, dedicată universităţilor europene – în valoare de 2 milioane Euro, derulat în 36 de luni, plus alte proiecte, iniţiate de staff-urile şi studenţii universităţilor partenere.
Câştigul pentru universitatea clujeană în urma participării la NeurotechEU este imens, afirmă rectorul, prof.univ.dr. Anca Buzoianu:
Este o şansă deosebită pentru universitatea noastră de a construi campusurile europene interuniversitate ale viitorului, precum şi de a dezvolta programe educaţionale bazate pe performanţa în predare, învățare, cercetare şi inovare în toate regiunile Europei.
De la vaccinuri la schimbări climatice, avem nevoie de ştiinţă şi savanţi mai mult ca niciodată pentru a da sens lumii din jurul nostru. Scopul concursului lansat acum este de a premia beneficiarii de granturi de la Consiliul European pentru Cercetare care au demonstrat excelență în ceea ce privește implicarea în dialog cu publicul din afara domeniului lor de cercetare. Cele trei categorii de concurs sunt: implicare, inspiraţie şi influenţă. Peste 6.800 de granturi sunt eligibile pentru a intra în competiţie. Înscrierile se încheie pe 3 februarie 2022, iar câștigătorii vor fi anunțați în cadrul EuroScience Open Forum în iulie 2022.
Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a subliniat că europenii sunt din ce în ce mai interesați de știință. Iar peste 50 % dintre ei, conform unui Eurobarometru recent, consideră că oamenii de știință trebuie să se implice mai mult în relația cu publicul. Beneficiarii de granturi pot contribui la îndeplinirea acestei așteptări și pot aduce cercetarea lor mai aproape de cetățeni. Implicarea acestora va fi crucială dacă dorim să facem față în mod eficient provocărilor actuale și viitoare din domeniul sănătății publice, al schimbărilor climatice și al transformării digitale, a mai spus comisarul.
Înfiinţat în anul 2007, Consiliul European pentru Cercetare este principalul finanţator al cercetării de frontieră de nivel internaţional. Organizaţia sprijină cercetarea realizată de echipe individuale în orice domeniu al cercetării ştiinţifice şi tehnologice de bază, inclusiv ingineria, ştiinţele sociale şi umaniste.
Finanţarea şi granturile acordate funcţionează conform unor proceduri simple care continuă să pună accentul pe excelenţă, să încurajeze spiritul de iniţiativă şi să combine flexibilitatea cu o atitudine responsabilă. Punerea în aplicare şi gestionarea activităţilor organizaţiei sunt examinate şi evaluate în mod continuu cu participarea deplină a Consiliului ştiinţific, pentru a analiza rezultatele obţinute şi pentru a adapta şi îmbunătăţi procedurile şi structurile pe baza experienţei acumulate.
Comisia Europeană a publicat joi rezultatele unui nou sondaj Eurobarometru privind cunoștințele și atitudinile cetățenilor europeni față de știință și tehnologie”. Conform acestuia, cea mai mare parte a cetățenilor europeni (86%) consideră că influența generală exercitată de știință și tehnologie este pozitivă.
Europenii se așteaptă ca o serie de tehnologii aflate în curs de dezvoltare să aibă un efect pozitiv asupra modului de viață în următoare două decenii. Energia solară (92%), vaccinurile și combaterea bolilor infecțioase (86%) și inteligența artificială (61%) sunt tehnologiile de la care se așteaptă cel mai mare impact asupra calității vieții în spațiul comunitar.
La acest capitol, două treimi dintre românii intervievați (66%) au răspuns se așteaptă ca noile tehnologii să aibă un efect pozitiv în următorii 20 de ani în sectorul vaccinurilor și combaterea bolilor infecțioase, în timp ce 75% dintre aceștia au menționat energia solară.
Eurobarometrul mai evidențiază un nivel ridicat de interes pentru știință și tehnologie (82%) și dorința cetățenilor de a afla mai multe despre acestea în locuri precum primării, muzee și biblioteci (54%).
Întrebați care ar fi primele trei domenii în care cercetarea și inovarea pot aduce o schimbare, aproape jumătate dintre europeni au menționat, în cea mai pare pondere, medicina și asistența medicală (47% media europeană, respectiv 33% dintre românii intervievați), iar al doilea cel mai întâlnit răspuns este lupta împotriva schimbărilor climatice (40% media UE, 13% în România). De altfel, răspunsurile sunt în concordanță cu interesul față de noile descoperiri medicale, în creștere de la 82 % la 86 % din 2010 până în prezent.
Mulți cetățeni ai UE consideră că știința și tehnologia contribuie în principal la îmbunătățirea calității vieții celor care au deja o situație privilegiată (57%) și nu acordă suficientă atenție diferențelor dintre nevoile femeilor și cele ale bărbaților (23%). Totodată, majoritatea respondenților consideră că cercetătorii din China (58%), SUA (57%) și Japonia (54%) sunt înaintea cercetătorilor din UE în ceea ce privește realizarea de descoperiri științifice.
Aproape trei sferturi dintre respondenți (72%) consideră că guvernele ar trebui să se asigure că noile tehnologii aduc beneficii tuturor, iar opt din zece europeni (79%) consideră că guvernele ar trebui să implice întreprinderile private în combaterea schimbărilor climatice.
Sondajul mai arată că cetățenii UE au o opinie pozitivă privind oamenii de știință și caracteristicile lor definitorii, cum ar fi inteligența (89%), credibilitatea (68%) și disponibilitatea de a colabora (66%). Peste două treimi (68%) consideră că oamenii de știință ar trebui să intervină în dezbaterile politice pentru a se asigura că deciziile țin seama de probele științifice.
Cu un buget total de 6,6 miliarde de euro până în 2027, programul intitulat Acțiunile Marie Curie sprijină cercetători din întreaga lume, în toate etapele carierei lor și în toate disciplinele. Ele se adresează și instituțiilor, prin susţinerea unor programe de doctorat și postdoctorale, precum și a unor proiecte de cercetare și inovare, prin sporirea atractivității și a vizibilității instituțiilor la nivel mondial și prin încurajarea cooperării dincolo de mediul academic, inclusiv cu marile companii și cu IMM-urile.
Criza provocată de pandemia de COVID-19 a scos în evidență, încă o dată, importanța faptului că Europa se poate baza pe cercetători cu înaltă calificare, capabili să identifice și să soluționeze provocările viitoare. De asemenea, criza a demonstrat valoarea comunicării dovezilor științifice către factorii de decizie și către public, dar și importanța colaborării interdisciplinare. În acest context – a subliniat Mariya Gabriel, comisarul pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret – Acțiunile Marie Curie reprezintă un instrument crucial. De la lansarea sa, cu 25 de ani în urmă și până în prezent, programul a încurajat un număr tot mai mare de oameni să urmeze cariere în domeniul cercetării, promovând atractivitatea Europei pentru talentele de vârf din întreaga lume – a precizat comisarul.
În acest an, programul Acțiunile Marie Curie pune la dispoziție aproximativ 822 de milioane de euro pentru a finanța cinci direcţii principale: rețele doctorale, burse de studii postdoctorale, schimburi de personal, cofinanţarea de programe noi sau existente de doctorat și de burse de studii postdoctorale şi aducerea cercetării mai aproape de elevi și studenți, de familii și de publicul larg, în principal prin intermediul evenimentului Noaptea Cercetătorilor Europeni.
În cadrul programului Orizont Europa 2021-2027, Acțiunile Marie Curie vor pune un accent mai puternic pe colaborarea intersectorială, în special între mediul academic și întreprinderi, precum și pe supravegherea și orientarea profesională eficientă. De asemenea, acțiunile vor promova comportamentele, managementul și activitățile de cercetare sustenabile, în conformitate cu Pactul verde european.
Daniel şi-a
obţinut licenţa în matematică-fizică, dar mai departe, la master, a ales fizica
particulelor elementare şi cum nu există un loc mai bun pentru studiul acestui
domeniu decât Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară, CERN, s-a mutat
la Geneva în iunie 2020, unde lucrează cu cel mai mare accelerator de particule
din lume.
În Elveţia am
ajuns prima dată acum doi ani, în 2019, pentru un Summer Student Internship, un
program de stagii de vară de trei luni în cadrul CERN şi m-am îndrăgostit de
CERN şi de ceea ce are de oferit zona Genevei şi am ales să revin pentru
master. La CERN este o bulă. Este o societate, eu aş numi-o utopică. Un amalgam
de naţionalităţi, de mentalităţi, cu oameni cu o educaţie foarte diversă, deci
mi-a fost foarte uşor să mă integrez fiind egal cu ceilalţi.
Primul
contact al lui Daniel cu LSRS s-a petrecut în Munchen la unul dintre
evenimentele de socializare organizate de Ligă, numit Meet the students.
Spune că a întâlnit nişte oameni foarte faini cu care a realizat că poate
construi ceva pentru sine şi pentru România.
Am devenit membru LSRS Germania. Am fost membru pentru
opt sau zece luni, după care m-am mutat în Elveţia pentru master. În Elveţia nu
a existat o filială LSRS activă şi mi-am propus să o reînfiinţez eu. Astfel am
făcut uz de toate cunoştinţele pe care le am în Elveţia şi suntem o filială
mică. Suntem şase oameni momentan şi încercăm să creştem. Ne-a fost un pic cam
greu în perioada asta pandemică cu creşterea deoarece nu putem să mergem fizic
la universiăţi. Ne-am axat doar în mediul online, care este oricum foarte plin
de tot felul de activităţi. Încercăm să facem un Ghid al Studenţilo şi să
începem să ne vedem, pe cât posibil. Deci suntem la început de drum şi vrem să
ne formăm o echipă, să stabilim un contact şi cu ambasada sau cu diferite
entităţi.
România
a devenit membru CERN în 2016, iar Daniel spune că, în prezent, în cadrul
institutului îşi desfăşoară activiteatea circa 230 de cercetători români şi 3-4
stundenţi de aceeaşi naţionalitate. L-am întrebat pe Daniel ce presupune
activitatea sa la acceleratorul de particule şi de ce este ea importantă.
Studiul meu este să văd cât
de multă radiaţie poate suporta acest accelerator, pentru că atunci când
ciocnim particule se produce o radiaţie foarte puternică, care este foarte
nocivă nu doar pentru corpul uman, ci şi pentru materialul în sine, pentru
electronice, pentru detectori. Atunci când facem cercetare, sau atunci când
facem ceva ce nu s-a mai făcut avem nevoie de metode ce nu s-au mai
implementat. De exemplu, la CERN a fost inventat Internetul în 1989 şi
menţionez asta pentru că acum, în perioada pandemică ne-am axat foarte mult pe
digital pe mediul online. Deci ce vreau să spun este, chair dacă facem ceva ce
pare neesenţial – fizica particulelor elementare – noi în această cercetare
dezvoltăm foarte multe aplicaţii care au un rol foarte important în viaţa de zi
cu zi. Şi aş menţiona detectorii de securitate la aeroport, detectorii pentru
catscans (radiografii ale sistemului osos – n.r.) sau pentru x-rays
(radiografii ale ţesuturilor moi – n.r.) în spital, deci facem aplicaţii
diverse.
Daniel
Prelipcean spune că a primit deja o confirmare pentru a continua cu un doctorat
în cadrul Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară. Pe termen mediu,
i-ar plăcea să rămână cercetător la CERN încă 5, 10 sau chiar 15 ani. În
prezent, este asistent de cercetare în cadrul Universităţii Suceava, într-o
colaborare cu CERN, şi mărturiseşte că, pe termen lung, vrea să revină acasă şi
să dechidă un departament de cercetare în fizica particulelor elementare la
Suceava.
România are
foarte mult potenţial şi, din ce simt, România merge în direcţia bună. Nu
plănuiesc să vin acasă mâine şi să încerc să mă lupt cu morile de vânt. Sper să
mă număr printre cei care vor veni peste cinci, zece, cincisprezece ani să pun
în practică ceva într-un ecosistem deja creat. Nu mă consider capabil să vin
acasă şi să schimb România, dar atunci când România începe să se schimbe, voi
veni şi o voi sprijini să se schimbe în direcţia pe care eu o consider cea
bună.
Universitatea din Craiova continuă seria proiectelor
finanțate prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. De această dată,
investițiile vizează dezvoltarea infrastructurii educaționale a Facultății de
Teologie, prin consolidarea, reabilitarea, extinderea, modernizarea și dotarea
clădirii care va găzdui Complexul de cercetare și activități conexe Sfântul
Ierarh Calinic.
Doamna director Marilena Bogheanu a semnat din partea Agenției
de Dezvoltare Sud Vest Oltenia acest proiect cu finațare 0 din partea
Universitatății din Craiova.
Este al cincelea contract semnat cu UCV, în total,
pentru această perioadă de programare, s-au semnat un număr de cinci contracte
cu o valoare totală de 28 de milioane de Euro, două dintre ele pentru facultățile
cu profil electric, unul pentru Facultatea de Educație Fizică și Sport, pentru
Facultatea de Agronomie și pentru Facultatea de Teologie. Valoarea
prezentului contract este de 6,1
milioane de Euro, ceea ce reprezintă 100%, adică se va finanța integral din
POR.
Titlul proiectului este Consolidarea, reabilitarea, extinderea, modernizarea și dotarea complexului de cercetare și activități conexe Sfântul Ierarh Calinic. Ca și activități de bază, se va interveni asupra corpului acestui Complex, practic de la suprafața de 493 de mp cât are în prezent se va ajunge la o suprafață extinsă de 1183 de mp, bineînțeles că vor fi și dotările corespunzătoare acestui Complex de cercetare și activități conexe.
De asemenea, se vor asigura și moderniza utilitățile de bază pentru
funcționarea clădirii. Vorbim despre o
instituție de învățământ superior foarte utilă pentru că ea se adresează nu
numai studenților și cadrelor universitare care activează acolo, ci poate să se
adreseze întregii societăți prin punerea
la dispoziție a unor servicii de învățământ de calitate și viitorilor studenți,
elevilor care doresc să studieze în condiții foarte bune în cadrul acestui
Complex.
În februarie 2021, în contextul actualei pandemii, Comisia Europeană anunţa lansarea unui plan european de pregătire a Europei pentru bioapărare, denumit « Incubatorul HERA ». Acesta vizează inclusiv amenințarea reprezentată de variantele noului coronavirus, urmând să reunească oameni de știință, industrii și autorități publice.
Anul trecut, Comisia s-a angajat să aloce 1,4 miliarde de euro pentru Răspunsul mondial la noul coronavirus; un miliard din aceşti bani provin din fondurile alocate pentru « Orizont 2020 », programul european pentru cercetare și inovare.
Acum, Executivul European a lansat celor interesaţi o nouă serie de solicitări de propuneri pentru proiecte de cercetare axate pe combaterea pandemiei. Sunt dispionibili 123 de milioane de euro din fondurile programului de cercetare-inovare « Orizont Europa », succesorul « Orizont 2020 ». Vor fi sprijinite proiecte de creare de mijloace de diagnostic, tratamente, vaccinuri și de pregătire pentru epidemii; vor fi eligibile pentru finanţare, de asemenea, proiecte pentru contracararea nevoilor urgente și atenuarea impactului socioeconomic al pandemiei.
Este o primă finanţare din partea Comisiei pentru cercetări urgente vizând variantele noului coronavirus.
Se preconizează că proiectele finanțate:
– vor stabili noi grupuri şi reţele de experţi, inclusiv regionale sau multinaționale, în Europa şi dincolo de frontierele ei, care să avanseze rapid cunoștințele cu privire la SARS-CoV-2 și la variantele sale emergente;
– vor dezvolta în continuare mijloace terapeutice sau vaccinuri promițătoare împotriva SARS-CoV-2/COVID-19, dezvoltarea preclinică fiind deja finalizată;
Aceste proiecte vor sprijini, de asemenea, infrastructurile de cercetare pentru a accelera schimbul de date și vor oferi sprijin și expertiză rapidă în domeniul cercetării pentru a face față variantelor noului coronavirus și pentru a fi pregătiți pentru viitoare epidemii.
Cererile vor fi deschise pentru trimiterea de documente astăzi, 13 aprilie, iar termenul de transmitere a acestora este 6 mai 2021. Noile soluții trebuie să fie disponibile și accesibile financiar tuturor, în conformitate cu principiile Răspunsului mondial la coronavirus.
Comisia Europeană a lansat în martie Consiliul
European pentru Inovare (CEI), o noutate a programului Orizont Europa care va
beneficia de un buget de peste 10 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027. CEI are
ca scopdezvoltarea și
extinderea întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor mici și
mijlocii (IMM) inovatoare. Consiliul European pentru Inovare valorifică
experiența și rezultatele obținute în cursul etapei sale pilot din perioada
2018-2021, când peste 5.000 de IMM-uri și de întreprinderi nou-înființate,
precum și peste 330 de proiecte de cercetare, au beneficiat de 3,5 miliarde
EUR.Potrivit Comisiei Europene, CEI combină cercetarea în
domeniul tehnologiilor emergente cu un program de accelerare și cu un fond de
investiții special, Fondul Consiliului European pentru Inovare. Executivul comunitar subliniază că CEI
prezintă câteva particularităţi care îl fac unic în lume.
Care sunt ele ne
spune Ionuţ Marcu,expert în cadrul Institutului European din România (IER):
Sunt 4 elemente care fac acest Consiliu
European pentru Inovare să fie unic. In primul rând aşa-numitul instrument Accelerator, care va fi o formă de
finanţare a Intreprinderilor Mici şi Mijlocii, inclusiv cele nou înfiinţate,
care nu va fi legat de un calendar foarte strict, va fi un proces simplificat
care va permite acestor IMM-uri să solicite finanţare în orice moment au nevoie.
In al doilea rând va exista o echipă de administratori ai programelor care va
elabora şi va implementa viziunea generală cu privire la dezvoltarea
tehnologiei şi a inovării, oferind mai mult sprijin în anumite domenii
considerate prioritare. In al treilea rând va exista un program de finanţare a
tranziţiei, practic, de a face tranziţia de la rezultatele cercetarii în
inovare concretă în mediul economic sau în alte domenii. Si nu în ultimul rând
vor exista şi măsuri de susţinere a femeilor inovatoare, în special, în poziţiile
de leadership. Dincolo de acel instrument Accelarator care se adreseaza
IMM-urilor va exista şi un aşa-numit instrument Pathfinder, este folosit
pentru echipele multidisciplinare de cercetare, cu o valoare de 300 de milioane
de euro.
Odată cu lansarea
a fost publicat primul program de lucru anual al CEI, care deschide
oportunități de finanțare în valoare de peste 1,5 miliarde EUR în 2021. In
plus, Consiliul European pentru Inovare îi va
premia pe cei care modelează viitorul inovării în Europa. Astfel, femeile
antreprenoare din UE și din țările asociate la programul Orizont Europa, care
au creat companii de succes și au introdus inovații pe piață vor fi
recompensate cu Premiul UE pentru femeile inovatoare. Premiul pentru Capitala
europeană a inovării (iCapital) recunoaște importanța orașelor în
modelarea ecosistemului local de inovare și promovează inovarea revoluționară.
In 2021 s-a introdus o nouă categorie, Cel mai inovator oraș european
care se adresează orașelor cu o populație cuprinsă între 50.000- 250.000 de
locuitori.
Centrul Europe Direct București a organizat joi, 25 martie, evenimentul
online în format world café intitulat Minds advancing medicine prin
intermediul platfomei Zoom. Evenimentul și-a propus să aducă în atenția
cetățenilor impactul pe care activitățile de cercetare îl au asupra
îmbunătățirii sistemului medical național.
Temele abordate în cadrul evenimentului s-au referit la: cercetare și
inovare în sănătate; consolidarea cooperarii dintre state în domeniul sănătății
publice; efectele pandemiei asupra psihicului uman și vaccinarea – între
realitate și mituri.
Ne-am bucurat să îi avem alături la acest eveniment, în calitate de
facilitatori pe: prof. Grațiela Grădișteanu, Universitatea București -
Facultatea de Biologie, cercetător, membru al Consiliului Director CIVIS
privind Sănătatea; dr. Valeria Herdea, Asociația Medicilor de Familie, membru
al Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea
împotriva Covid-19; Andrei Precup, Asistent Național EMSA (European Medical
Students Association) și Marilena Andreescu, Psiholog și logoped, Centrul
județean de resurse și asistență educațională Dâmbovița.
Mesajul evenimentului a privit încurajarea unei atitudini proactive față
de proiectele care pot contribui semnificativ la combaterea crizelor sanitare
care pot apărea la un moment dat, atât la nivel național, cât și
internațional.
Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesați site-ul Europe Direct București.
(Loredana Licuța, coordonator Centrul Europe Direct
București)